Autonomii si institutii in spatiul romanesc

Autonomii locale in sec IX-XIII

Context:
 In secolele IX-XIII, in urma destramarii dominatiei slavilor la nordul si sudul dunarii, romanii
au fost semnalati nu numai ca entitate etnica, dar si in cadrul organizatiilor lor autonome, cu
structurile lor politice, militare, si ecleziastice. Populatia autohtona atestata pe teritoriul
vechii dacii la sf mileniului I isi ducea viata in cadrul unor structuri teritoriale de diferite tipuri
in funcite de evoluta societatii.
Caracteristici:
In sec VIII-IX forma de organizare specifica spatiului romanesc a fost obstea sateasca . ca institutie
colecctiva se baza pe proprietatea umana asupra pamantului, conducere si raspundere comuna
precum si organizarea colectiva a muncii.

In sec XI-XIII populatia romanica si structurile ei politice erau raspandite pe o vasta arie intre
S pen Balcanice si N m-tilor Carpati

Autonomiile teritoriale ale romanitatii rasaritene purtau denumirea de Valahia de sus, de jos,
denumire care exprima caracterul lor romanic si existenta lor autonoma in cadrul unor structuri
plurietnice: imp bizantin, regatul maghiar
Autonomiile rurale reprezentau asezarile rurale risipite in cuprinsul unor tari si erau conduse de
cnezi, juzi cu functii judecatoresti sau administrative.
Tarile s-au nascut din mai multe sate si depindeau de un centru de putere strain fie direct, fie prin
intermediul unei capetenii militare – voievod. Formele traditionale de organizare politica romaneasca
erau cnezatele si voievodatele. Tarile cneziale aveau organizare politica, militara si ecleziastica.
Voievodul avea doar atributii in plan politic, juridic, militar.

Formarea statelor medievale romanesti

Voievodatul Transilvaniei
In sec IX in campia panonica se asezau maghiarii. Cronica lui Anonymus relateaza despre
evenimentele din secolele IX-X – conflictele dintre romani si maghiari. Formatiunile politice de
dincolo de Tisa erau de tipul cnezatelor si voievodatelor specifice popoarelor romanesti.
In sex IX-X sunt atestate voievodatele: (anonymus – gesta hungarorum)
 Voievodatul lui Menumorut in Crisana
 V lui Gelu in depresiunea transilvaniei
 V lui Glad in banat
Sec XI Legenda/Viata Sfantului Gerard – relateaza despre formatiunile politice din transilvania
 V lui Gyla in depr trans
 V lui Ahtum in banat

La inceputul sec XI regele maghiar Stefan I se crestineaza in rit catolic. Din acel moment regalitatea
maghiara incepe politica de expansiune.
Intre sec XI-XIII regalitatea maghiara sistematic si organizat cucereste teritoriul intracarpatic. Regele
maghiar isi impunea autoritatea in teritoriile cucerite prin intermediul nobililor unguri, care primeau
feude.
In 1003 regele Stefan I il infrange pe Gyla pentru ca nu a acceptat catolicismul. In scurt timp este
cucerit si banatul.
Pentru a-si consolida autoritatea, regalitatea maghiara a colonizat diferite neamuri in transilvania:
 Secuii – s-au asezat in trans incepand cu sec al XI lea si serveau drep avangarda in conditiile
patrunderii maghiarilor in transilvania. Aici in schimbul obligatiei de a apara teritoriile de
tatari, aveau privilegii in plan juridc, administrativ si religios.
 Sasii – colonizati in a doua jum a sec XII si au ocupar zone dinTara fagarasului, tara barsei,
bistrita. Sasii au intemeiat orasele Brasov, sibiu, sighisoara
 Cavalerii teutoni – colonizati in 1211 in tara barsei. Rol de a opri invaziile hunilor, de a
deschide calea expansiunii maghiare la S si e de carpati si de a face prozelitism catolic in
randul populatiei romanesti.
Administratie: In 1111 s-a format comitatul regal maghiat, primul comitat Bihorul.
Scaune – teritorii secuiesti, scaune si districte – teritorii sasesti, districte – ter romanesti

Voievodatul se mentine pana in secolul al XVI lea. Era vasal regelitatii maghiare, avea atributii, in
special militare.
 In regiunile de margine ale tran supravietuiesc autonomiile romanesti sub forma tarilor
barsei, fagarasului, maramuresului. Acestea isi pastrau autonomia in schimbul apararii
granitelor si a fidelitatii fata de reg maghiar
 Regele ludovic I prin diplomele din 1366 conditiona calitatea de nobil la apartenenta la
catolicism. Astfel religia catolica devine oficiala, iar romanii erau „tolerati”
 1473 a fost redactat „Unio Trium Nationum” conform caruia drepturi politice in trans aveau
natiunile privilegiate (romanii sunt exclusi) iar dpdv politi sunt „tolerati”

Tara romaneasca
Factori care au contribui la formarea statului medieval:
Interni:
 Existenta formatiunilor politice prestatale
 Consolidare raporturilor feudale – ierarhizare sociala
 Dezvoltare economica
Externi:
 Criza dinastica din Ungaria care det pierderea partilor extracarpatice
 Existenta Hoardei de Aur care va reprezenta un factor de echilibru asupra tendintelor de
expansiune ale Ungariei si imp bizantin
 In sec XIII intreg spatiul romanesc a fost marcat de Marea Invazie Mongola din 1241 care a
distrus si dezorganizat totul. Cnezatele si voievodatele romanesti au fost distruse, la fel si
regatul ungur care isi extinsese dominatia si asupra spatiului extracarpatic.

Diploma Cavalerilor Ioaniti 1247

Sunt colonizati cavalerii ioaniti in tara severinului.
Aceasta diploma atesta existenta formatiunilor politice prestatale romanesti:
 Voievodatul lui Litovoi, in dreapta oltului (cuprinde N olteniei si peste munti tara hategului)
 V lui seneslau in stanga oltului (N-V munteniei si peste munti tara fagarasului)
 Cnezatul lui Farcas, valea oltului
 Cnezatul lui Ioan intre jiu si olt
 Tara severinului
Voievodatele erau autonome, voievozii erau obilgati sa sprijine regalitatea maghiara
Cnezatele erau dependente de Tara severinului
Etapele Formarii
1. 1277 Voievodul Litovoi a incercat sa inlature suzeranitatea maghiara in lupta cu regalitatea.
Litovoi este ucis, iar fratele sau cade prizonier si va fi rascumparat cu o suma importanta, fapt
ce ilustreaza dezvoltarea economica a formatiunii
2. 1291 „descalecatul lui Negru Voda” de la Fagaras la Campulung. Traditia pastrata de cronici
vorbeste de un descalecat care s-a instalat la campulung. Aceasta actiune nu are confirmare
in documente. Traditia se leaga de desfiintarea de catre regalitatea maghiara a autonomiei
tarii fagarasului. Astfel fruntasii romanilor au trecut la S de carpati. Campulung devine prima
resedinta domneasca
3. Domnia lui Basarab 1310-1352. Acceptă suzeranitatea Regatului Maghiar ("Voievodul nostru
transalpin" - 1324)
!!! Bătălia de la Posada (1330) - între Basarab I și Carol Robert de Anjou, regele maghiar,
pentru Banatul de Severin. În documentul Cronica pictată de la Viena, Posada este
menționată ca o trecătoare cu râpe adânci. Domnitorul Țării Românești îl învinge pe regele
maghiar și obține independența Țării Românești, devenind primul stat independent
românesc.
-Nicolae Alexandru 1352-1364, fiul lui basarab I, isi da numele de autocrator(de sine statator).
Intemeiaza Mitropolia Ungro-Valahiei la cutea de arges, prima mitropolie a tarii romanesti
-vladislav vlaicu – a doua mitropolie ortodoxa in 1370 la severin

Moldova
Secolul al XIII-lea (din doctrinele cancelariei regale maghiare și papale), Moldova este menționată ca
o "țară a brodonicilor, bolohovenilor".
Secolul al XIV-lea (din cronicile rusești), este menționată "Țara Bârladului".
Documentele atestă:
 "Codrii": Codrii Cosminului;
 "Câmpuri": Câmpul lui Dragoș
 "Cobâle, Ocoale"

Etape:
1. „descalecatul lui Dragos” sec XIV– cu ocazia expeditiilor maghiare anti tataresti este
organizata in nordul moldovei o marca, cu centrul la Baia, condusa de Dragos(cneaz roman
din maramures)
 Amintit în Letopisețul Țării Moldovei (Grigore Ureche) după 1340
 Descriptio Moldaviae (Dimitrie Cantemir)
2. Independenta – Bogdan, voievod din maramures in conflict cu regalitatea maghiara, care
incearca sa lichideze autonomiile romanesti trece in moldova si cu sprijinul boierimii
moldovene il inlatura pe un urmas al lui dragos, pe nume Balc
3. Consolidarea statului
 Latcu 1365-1377 – aa continuat politica de independenta a statului, intrand in
legatura cu papalitatea
 Petru Musat 1375-1391 – a creat Mitropolia cu sediu la Suceava, a stabilit resedinta
domneasca la suceava, În 1387, Petru I Mușat depune un jurământ de vasalitate în
fața regelui Poloniei, Vladislav Jagello.
Dobrogea
Structuri politice:
 1230 „tara cavarnei” se constituie intr-un principat independent
Dobrotici este „despot” numit de imp bizantin, mentine legaturi cu voievozii T R, unifica tarile dintre dunare si mare.
Institutii
Dupa constituirea statelor medievale regimul lor politic a evoluat spre formula monarhica in tiparele
generale ale monarhiei feudale, dar cu trasaturi proprii societatii romanesti.
Constituirea statelor a insemnat si un transfer de putere politica din partea cnezilor in favoarea
conducatorului ales care si-a asumat titlul de „mare voievod”

Voievodatul in Transilvania era condus de un voievod

 Voievozii aveau atributii militare, judiciare si administrative. Voievodul isi exercita puterea
asupra comitatelor, era dependent de regalitatea maghiara
 1541 – crearea Principatului Autonom, aflat sub suzeranitatea otomana ca urmare a
prabusirii ungariei dupa lupta de la Mohacs. Tara era condusa de un principe ales de dieta.
Principele detinea prerogative insemnate in politica interna
 Prin Diploma Leopoldina 1691 trans a devenit principat al imp habsburgic, era condus de
imparat prin guvernator ales de dieta.
Romanii erau „tolerati”, au pierdut drepturile politice datorita apartenentei la religia ortodoxa
1366 Ludovic conditioneaza apartenenta la nobilime de catolicism
1473 „Unio Trium Nationum” alianta sasilor, secuilor si a maghiarilor, care a asigurat guvernarea
transilvaniei

Domnia este institutia centrala in Tara romaneasca si Moldova. Tara era condusa de domn
Domnia era:
 Ereditara – familia basarabilor in t.r. si a musatinilor in moldova
 Electiva – prin alegerea domnului de catre marea boierime din randul membrilor familiei
domnitoare. Domnii asociau inca din timpul domniei un succesor pentru a limita amestecul
boierimii

Domnul si-a asumat titlul de mare voievod (comandant al armatei) care exprima functia militara a
conducatorului
Titulatura „Io, mare voievod, domn si singur stapanitor” reflecta puterea acestuia.

Atributii:
 De politica externa – declara razboi si incheie pace, semneaza tratate
 Politica interna – militare: comandant suprem al armatei; administrative: conduce intreaga
administratie a tarii; funciare: teoretic era proprietarul intregului pamant; judecatoresti: este
instanta suprema de judecata
Dupa instaurarea dominatiei otomane domnul era numit direct de catre Poarta, fara consultarea
boierimii

Biserica
Organizarea bisericeasca a urmat modelul bizantin, adaptat nevoilor romanesti
In tara romaneasca mitropolia este creata din initiativa domnitorului Nicolae Alexandru. Are sediu la
curtea de arges, si este recunoscuta de Patriarhia de la constantinopol
In moldova prima mitopolie ortodoxa a fost creata de petru musat, si are sediul la suceava
In transilvania e predominant ortodoxismul. Ludovic incearca sa introduca catolicismul prin
conditionarea statutului de nobil la apartenenta la catolicism
Mitropolitul avea largi atributii: ii consacra pe episcopii numiti de domn, il incorona si ungea de mir
pe domn, ocnferindu-i o autoritate sacra, participa la alegerea domnului si la actele de justitie ale
acestuia, era intaiul sfetnic al domnului, si loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului

Sfatul domnesc: organ consultativ si cu atributii juridice, alcatuit initial din marii boieri, participa la
incheierea tratatelor. La sf sec XVI sfatul domnesc se numea Divan
Adunarile de stari: Marea adunare a tarii