Lituania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Lituania
Republica Lituania
Lietuvos Respublika

Drapelul Lituaniei Stema Lituaniei[*]

Deviză: „Tautos jėga vienybėje!”

„Puterea națiunii stă în unitate!”

Imn: Tautiška Giesmė

Geografie

Suprafață  

 - totală 65.200 km² (locul 123)

Apă (%) 1,35

Cel mai înalt punct Aukštojas[*] (293,84 m) 

Cel mai jos punct Delta

Nemunasului[*] (−5 m) 

Cel mai mare oraș Vilnius

Vecini Belarus[3]
Letonia[3]
Polonia[3]
Rusia[3] 
Fus orar EET (UTC+2)

Ora de vară EEST (UTC+3)

Populație

Populație  

 - Recensământ 2001[1] 3.043.429

Densitate 50,3 loc/km²

 - Estimare 2013 2.966.954 (locul 133)

Limbi oficiale Lituaniană

Etnonim lituanieni (pl.)
lituanian (masc.)
lituaniană (fem.) 

Guvernare

Sistem politic Republică parlamentară

Președinte(d) Gitanas Nausėda 

Prim-ministru(d) Ingrida Šimonytė[*] 

Legislativ Seim

Capitala Vilnius

Istorie

Independență

față de Imperiul declarată: 16 februarie 1918

Rus și Germania recunoscută: 12 iulie 1920
pierdută: 1940

față de Uniunea Sovietică declarată: 11 martie 1990

recunoscută: 4 februarie 1991

Aderare la UE 1 mai 2004

Economie

PIB (PPC) 2011

 - Total 59,825 miliarde USD[2]

 - Pe cap de locuitor 18.278 USD[2]

PIB (nominal) 2011

 - Total 40,333 miliarde USD[2]

 - Pe cap de locuitor 17.180 USD[2]

Gini (2003) 36 (mediu)
 IDU (2010) 0,862 (ridicat) (locul 44)

Monedă euro

Coduri și identificatori

Cod CIO LTU 

Cod mobil 246 

Prefix telefonic 370

ISO 3166-2 LT 

Domeniu Internet .lt1

1
 De asemenea, se utilizează și .eu, Lituania fiind țară membră a Uniunii
Europene.

Prezență online

site web oficial

Modifică date / text 

Lituania (în lituaniană Lietuva; pronunție lituaniană: /lʲɪɛtʊˈvɐ/), oficial Republica
Lituania (în lituaniană Lietuvos Respublika), este o țară din Europa de Nord. Unul
din cele trei state baltice, ea se situează pe malul sud-estic al Mării Baltice, având
frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca. Pe uscat, se învecinează cu Letonia la
nord, cu Belarus la est și sud, cu Polonia la sud, și cu Regiunea Kaliningrad (exclavă
a Rusiei) la sud-vest. Lituania are o populație de circa 2,9 milioane de locuitori, iar
capitala și cel mai mare oraș este Vilnius. Lituanienii sunt un popor baltic. Limba
oficială, lituaniana, este, împreună cu letona, una din singurele două limbi din ramura
baltică a familiei de limbi indo-europene care încă se mai vorbesc.
Timp de secole, malurile sud-estice ale Mării Baltice au fost locuite de diferite triburi
baltice. În anii 1230, teritoriul actual al Lituaniei a fost unificat de către Mindaugas,
regele Lituaniei, și a apărut primul stat lituanian unit, Regatul Lituaniei, la 6 iulie
1253. În secolul al XIV-lea, Marele Ducat al Lituaniei era cea mai mare țară din
Europa; actualele state Lituania, Belarus, Ucraina, precum și părți din Polonia și
Rusia erau teritorii ale Marelui Ducat. Odată cu Unirea de la Lublin din 1569, Lituania
și Polonia au format o uniune voluntară, Uniunea Polono-Lituaniană. Aceasta a durat
timp de peste două secole, până când puterile vecine au dezmembrat-o
sistematic între 1772–1795, Imperiul Rus anexând mare parte din teritoriul Lituaniei.
În timp ce Primul Război Mondial se apropia de sfârșit, Actul de Independență a
Lituaniei a fost semnat la 16 februarie 1918, declarând înființarea statului suveran
Lituania. Începând cu 1940, Lituania a fost ocupată mai întâi de Uniunea Sovietică și
apoi de Germania Nazistă. Spre sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, în 1944,
germanii s-au retras și Uniunea Sovietică a reocupat Lituania. La 11 martie 1990, cu
un an înaintea desființării formale a Uniunii Sovietice, Lituania a devenit
prima republică sovietică care s-a declarat independentă, ceea ce a dus
la restaurarea statului independent Lituania.
Lituania este membră a Uniunii Europene, a Consiliului Europei, membru deplin
al Spațiului Schengen și al NATO. Este membră și a Băncii Nordice de Investiții și a
cooperării Nordic-Baltice cu alte țări nord-europene. Indicele Dezvoltării
Umane calculat de ONU listează Lituania drept țară cu „dezvoltare umană foarte
ridicată”. Lituania s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere și se
află pe locul 24 în lume la Indicele Ușurinței Afacerilor. La 1 ianuarie 2015, Lituania a
adoptat euro ca monedă oficială, devenind astfel al 19-lea membru al zonei Euro.

Cuprins

 1Istorie
o 1.1Preistorie
o 1.2Evul Mediu
o 1.3Istoria modernă
o 1.4Secolele al XX-lea și al XXI-lea
 1.4.11939–1941
 1.4.21941–1944
 1.4.31944–1991
 1.4.41991–prezent
 2Geografia
o 2.1Clima
 3Politica
o 3.1Împărțirea administrativă
o 3.2Relații externe
o 3.3Armata
 4Economia
 5Infrastructura
o 5.1Telecomunicații
o 5.2Transport
o 5.3Energie
 6Demografia
o 6.1Grupuri etnice
o 6.2Urbanizare
o 6.3Sănătate
o 6.4Religia
o 6.5Educație
 7Cultura
o 7.1Limba lituaniană
o 7.2Literatura
o 7.3Artă și muzee
o 7.4Muzica
o 7.5Bucătăria
o 7.6Sport
 8Clasamentele internaționale
 9Patrimoniu mondial
 10Vezi și
 11Note
 12Lectură suplimentară
 13Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Hartă a schimbărilor teritoriale ale Lituaniei din secolul al XIII-lea până astăzi.

Preistorie[modificare | modificare sursă]
Primii oameni s-au așezat pe teritoriul actual al Lituaniei după ultima eră glaciară în
mileniul X î.e.n. De-a lungul a o mie de ani, indo-europenii, sosiți în mileniile al III-
lea–al II-lea î.e.n., s-au amestecat cu populația locală și au format diferitele triburi
baltice. Prima atestare scrisă a Lituaniei se găsește într-un manuscris german
medieval, Analele Quedlinburgului, într-o înregistrare datată 9 martie 1009.
Evul Mediu[modificare | modificare sursă]
Locuită la început de triburi baltice fragmentate, în deceniul anilor 1230 teritoriile
lituaniene au fost unificate de către Mindaugas, încoronat rege al Lituaniei la 6 iulie
1253.[4] După asasinarea sa în 1263, Lituania păgână a devenit țintă a cruciadelor
creștine ale Cavalerilor Teutoni și ale Ordinului Livonian. În ciuda devastatoarei lupte
seculare cu cavalerii, Marele Ducat al Lituaniei s-a extins rapid, cucerind fostele
principate slave ale Rusiei Kievene.
Până la sfârșitul secolului al XIV-lea, Lituania a fost una din cele mai mari țări din
Europa și cuprindea Belarusul și Ucraina actuale, precum și părți care astăzi sunt
în Polonia și Rusia. Situația geopolitică între vest și est a determinat caracterul
multicultural și multiconfesional al Marelui Ducat al Lituaniei. Elita conducătoare
practica toleranță religioasă, iar slavona era folosită ca limbă auxiliară latinei pentru
documentele oficiale.

Castelul de pe Insula Trakai

Bătălia de la Grunwald cu Vytautas cel Mare în centru

În 1385, marele duce Jogaila a acceptat oferta Poloniei de a-i deveni rege. Jogaila s-

a angajat în creștinarea treptată a Lituaniei și a creat o uniune personală între
Polonia și Lituania. Lituania și-a păstrat independența, fiind una dintre ultimele
regiuni păgâne ale Europei care au trecut la creștinism.
După două războaie civile, Vytautas cel Mare a devenit mare duce al Lituaniei în
1392. În timpul domniei lui, Lituania a ajuns la apogeul expansiunii teritoriale, a
început centralizarea statului, iar nobilimea lituaniană a căpătat un rol din ce în ce
mai important în politica de stat. În marea bătălie de pe râul Vorskla din 1399, forțele
combinate ale lui Toktamiș și Vytautas au fost învinse de mongoli. Datorită strânsei
cooperări, armatele Lituaniei și Poloniei au obținut apoi o mare victorie împotriva
cavalerilor teutoni în 1410 în bătălia de la Grunwald, una dintre cele mai mari
confruntări din istoria medievală a Europei. [5][6][7]
După moartea lui Jogaila și a lui Vytautas, nobilimea lituaniană a încercat să rupă
uniunea între Polonia și Lituania, alegând independent mari duci din dinastia
Jagiellonă. Dar, la sfârșitul secolului al XV-lea, Lituania a fost obligată să caute o
alianță mai strânsă cu Polonia după ce puterea crescândă a Marelui Cnezat al
Moscovei a început să amenințe principatele slave ale Lituaniei și a declanșat o serie
de războaie lituano-moscovite și Războiul Livonian.