Fisa Baltagul” - roman monografic satul, ocupatii, muntenii ‘© Gititicu atentie definitia sicitatul critic de mai jos: Monografie — ,studiu stiintific care trateaz3 amplu si aprofundat o singura problema” (DEX) Baltagul prezinté toate semnaimentele realismului critic, rimanand 0 monografie social tipologic’. Descrierea comunitatii arhaice de tip pastoral ritmatd de legi astronomice e completa, de la imbracdminte si alimentatie , le credinte si relatii ceremoniale, nimic esential nu e uitat..Sociologul poate gsi nu numai cuprinderea pastoral in sine , ci si fenomene de contact cu lumea noua, adicé de modificare in structura arhaic3 pastorals" (Paul Georgescu — ,Destinul interior”) © Avand in vedere cele de mai sus, extrageti, din capitolul | al romanului, un citat semnificativ in care sunt descrise ocupatiile muntenilor. ‘+ Pornind de la citatele de mai jos, prezentati imaginea satului de munte (asezare, locul biserici, al crasmei, al preotului, legile arhaice care il guverneazé, izolarea fata de oras), asa cum apare acesta prezentat in romanul »Baltagul”: satu isi pe rapi sub pidurea de brad, cisutele sindriite tntre garduri de razlogi, pardul Tarcéului care fulgera devale intre stnci erau c&zute intr-o negura de noapte” uli veneau scrisori si cereri de departe...ca sa i le deslege, Lipan se ducea la parintele D&nil8, dup& aceea trecea pe la crasma s8 beie un pahar cu alti munten >, Biserica era agezat pe un damb, cu tintirimul imprejur. in apropiere, in dreapta, se ridica gospodaria parintelui Danild cu case si suri. De partea cealaltd a bisericii mai era o c&sut3...Acolo tréia baba Maranda.” >, ».parintele “iin odaia cea mare. Acu s-a intors din munte. A avut mult buluc (multime de oamen i+ obiceiul lui, Fa r&pus pe tofi (a vorbit) si i-a impacat” ~>,lzolate de lumea din véi, randuri dup’ rdnduri de generatii, in sute dupa sute de ani, se veselisera de cresterea zilei..toate urmau ca pe vremea lui Burebista, craiul nostru cel de demult;stpaniri se schimbasers... dar randuielile omului gale stihilor staruisera” ->,,Asa se cunoaste prin t8rguri cine cumpara vite si cine vinde...Nu-i ca sus pe Tarcau unde oamenii tréiesc cum au apucat si cum fitaie capul” dar cum ‘© Extrageti 5:6 trasdturi esentiale ale oamenilor de la munte, asa cum apar acestea in legenda de la inceputul romanului sau la inceputul capitolului X.Fisa 2 Baltagul” - roman monografic obiceiuri sitraditi + Cititi cu atentie definitia si citatul critic de mai jos: Monografie — ,,studiu stiintific care trateazi amplu si aprofundat o singura problema”(DEX) »Perimetru montan sustras civilizafiel curente(<>), refractar intruziunilor, e unul in defensiva, spatiu in care oamenil <>.. Despre tren se relateaza piezls, ca despre <>. Telefonul e de la diavolul,- cineva care vorbeste <>{ prin telefon) sivarsind <>” (C. Ciopraga — ,Fascinatia tiparelor originare”) ‘+ Avand in vedere cele de mai sus, precizati doud situatii semnificative in care Vitoria Lipan, ca exponent al muntenilor, respect sau cere respectarea randuieli (sf. cap. I cap. X, etc.) ‘© Pornind de la citatele de mai jos, prezentati obiceiurile si credintele legate de doua dintre evenimentele esentiale ale existentel : botezul si nunta, asa cum apar ele prezentate in ,Baltagul”: pla Borca au cézut intr-o cumstrie. Le-au iesit in cale oameni..(vezi tot citatul in cap. X din roman). {nchinat cu paharul de bSutur3 cStre ngnasi, a sérutat mana preotul ~>,Gheorghita era numele care plicuse Vitoriei, cdci era numele cel adevarat si tainic al lui Nechifor Lipan ‘Acest nume il rostiserd preotul si nanasii la sfantul botez, cAnd il luminaserd cu aghiazma si cu mir intru credinta cea adevirata” 2 ,La Cruci a dat de nunt8. Fugeau séniile cu nuntasi pe gheata Bistrite...(vezi tot citatul in cap. X din roman).....Vitoria a primit plosca si a f&cut frumoasd urare miresei. ardta vesela fata si limba ascutita” >, 8 faci bine , domnisoar’, s8-ti vezi de rénduielile tale de fat mare... c&ci, In cAslegile ce vin, am de it. Oi gasi eu un roman asezat, cu cas nous in sat sicu oi in munte, s8 i te dau...”(cap. 1!) Sa génd sé te Extrageti de la sfarsitul cap. XV siinceputul cap. XVI, 5 - 6 obiceiuri legate de inmorméntare.Fisa 3 estar Baltagul” ~ roman mitic © Cititi cu atentie definitia gi citatele critice de mai jos: ‘Mitul - transpunere in plan imaginar si simbolic a viet reale, uneori pentru a intelege si explica realitatea Al doilea mit, cu ecoul cel mai larg, e Miorita...Aici e simbolizatd existenta pastorali a poporului roman...” (G. Calinescu — ,|storia literaturii romane...”) »ponderea cea mai mare in plasmuirea romanului o are, neindoios, Miorita, c&ci, intr-un fel, Baltagul amplificS si rezolva epic,... problemele fundamentale din vestita balad3 popular’. Sadoveanu realizeaza prin Baltagul o nous interpretare a mitului mioritic in spiritul lui profund si realist” (.0. Balan — ,Recitind Baltagur") ‘* Avand in vedere cele de mai sus, extrageti, din legenda de la inceputul romanului, un citat semnificativ in ceea ce priveste existenta pastoral a poporului roman ‘© Scrieti versurile corespunzatoare motivelor de mai jos dir balada Miorita si asociati apoi fiecdruia o secvent semnificativa din romanul Baltagul ‘Motivul transhumantei: .... secventa semnificativa.. Jotul. secventa semnificativa.. secvent semnificativa.. Motivul maicut ne. secventa semnificativa... ‘¢ Inroman apar insé si alte motive specifice, prelucrate artistic de c&tre autor. Rezolvati urmatoarele cerinte legate de acestea: ~ scriefi un citat semnificativ din roman care sa ilustreze motivu! labirintului (inceputul cap. Vill, discutia cu d. David, sau cap XI, prezentarea muntelui Stanisoara, etc.) - precizati unde si cand are loc dezvaluirea adevérului - motivul célétorie’ este ilustrat prin doua drumuri pe care Vitoria le face impreund cu Gheorghitd. Care sunt acestea dous ?Fisa 4 +iroman initiatic Baltagul”- roman initiatic oa . ititi cu atentie definitia si citatele de mai jos: Bildungsroman — scriere in proza care prezinta procesul de formare a personalitatii personajului sub influenta experientei directe FSP’ a fi un Bildungsroman, ,Baltagul” este, partial, si romanul formérii unei personalitati, un roman ."(|. Popa - , Manual preparator pentru cls. a Villa”) Pentru Gheorghita cdutarea tatalui este un moment formativ ce fi aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experient se face greu si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, coordonat de mam cu tenacitate”(I. Pop — Baltagui, in ,Dictionar de proza romaneasca”). « _Avand in vedere cele de mai sus, precizati cateva dintre elementele ,starii de inocenfa” care fl caracteriza pe Gheorghit’ inainte de a porni in calatoria de c&tare a tatalui.(cap.V) init © Calatoriile pe care le face Gheorghité sunt drumuri ale maturizarii, in care flécdul , asemenea eroilor din basme, trece peste niste probe, indrumat mereu de Vitoria. Extrageti 2-3 citate semnificative care ilustreaza aceste probe (vezi cap V, X, XIV si cap. XVI) «© Vitoria insisi traieste 0 experienfa fundamentald alaturi de fiul ei, parcurgdnd calea dinspte o lume cunoscuta catre alta necunoscutd. Citatul:— ,,Adevarat cA pana la necazul acesta n-a avut nevoie de niciun fel de slujbas al Mariei Sale. ..; ea insi, ea 0 femeie, ramasese in silbiticie, O ajunge mintea ce are de facut, ins fai de o lume necunoscuta pigea cu oarecare sfiala”(cap VI) infatiseazi starea initial’ a femeii_in_ceea ce priveste autoritate de stat. Aritali, in 3-4 randuri, cum evolueazi aceasta in raportul ritifile (la prefectura, la Piatra, cap. VI; prima intdlnire cu subprefectul Atanase Balmez, la Fércasa, cap.IX: si cum se poartd femeia in timpul anchetei din final: —,,Vitoria primi zimbind hotirarea autoritatii cugetind in sine c& nu-i rau sé fie amestecat si boierasul acela cu caciula tuguiata in zvonurile, intrigile...Cat era el de boier si de fudul — ea si cucoana Maria jl puteau vinde si riscumpara, jucdindu-1 pe degete...” cap XIV )Fisa 5 Fisa 5 Baltagul” - roman politist u atentie definitia gi citatele de mai jos: Roman politist este acela a cérul actiune este 0 ancheté condusé cu metode criminalistice specifice de cétre un 3t sau detectiv particular. ,in cButarea barbatului Vitoria pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv. 0 adevarat8 nuvelA politieneasca se desfasoar§, in stil taranesc, bineinteles...Vitoria dovedeste o luciditate excesiva...Vitoria... binuieste cu metods, cerceteazé cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni trddatoare si cand dovada s-a facut, d8 drumul razbundrii"(G CAlineseu — Istoria literaturi (Vitoria)’trece de la agresivitate la dulceaja, e vaicareaja din ipocrizle, intriganta din calcul, stépand pe nervii ei si neobositd, Felul cum uzeazd de argumentul cd muntenii fac totdeauna tranzactile de fat cu martori, sugestiile pe care i le strecoar& anchetatorulul far8 2-4 jigni orgoliul,relatiile cu nevestele celor doi banuiti si cu acestia insisi — toate denot& intuitia cee mai sigur& a firii oamenilor.”(N. Manolescu — Istoria criticé a literaturii roméne) ‘© Precizati care este tema central a romanului. Poate fi aceasta o tema a unui roman politist ? pol se poarté ca un adevarat detectiv, reconstituind cu migala traseul parcurs de despre acesta. Precizati ce afla Vitoria in urmatoarele localitati + In cdutarea lui Nechifor, Vitor acesta si culegand din cragma in cragma informal din traseul parcurs: La Farcasa, la mos Pri warul (sf. cap.1X La Vatra Dornei (ultima parte a cap. X) La hanul domnului lorgu Vasiliy, in Suha (sf. cap. x ‘ Reconstituiti, pe baza citatelor urmatoare sia sugestiilor critice de mai sus, mersul anchetei pe care Vitoria a initiat- o: —,,Dar ace! muntean ce s-a facut?...Atuncea ar fi bine si-i intreba pe dansii... si ma-ndrepte unde si- gasesc.....” 58 timitem pe Ghitisor s&-i pofteasca la Primarie, Tare frumos are s4-i intrebe nevasta asta si ei si rispundd de asemenei.” —+,Ori se duce una la Cutui si alta la Bogza, si dupa aceea se schimba. Au si le infepe, au si le invaluie, au si le fiarbé pe nevestele oierilor....Vitoria isi va da seama despre ce pot sti femeile despre treburile barbatilor lor ~ chiar si de tainele lor, care le-au fost incredinfate cu grozav jurdmént”,domnu Toma se arita mirat... si vie 0 nevasti de la Tarcdu si si giseasc& aicea , in Sabasa, edinele barbatului ei” —.,,Domnul subprefect Anastase Balmez. si-a adus aminte cd a mai vazut-o pe munteanc&....Atunei Vitoria s-a crezut datoare si spuie ce stia. ...Atunci se vede c& cineva, care a fost de fata ...s-a luat dupa el si -a lovit... Ei au si va spuie s-au si-si deie sama, ca niste gospodari ce sunt. ... Dumnealor si arate cine a dat cu baltagul, cdci si asta se vede in capajana aceasta” —.$i ered, nevastd, c& n-ar fi ru s& mergi si dumneata cu mine acolo, si fii de fai cfind am si-i chem, pe Bogza si pe Cutui” .Nevasta mortului stitea umilita intr-un colt al odaii...” ., ~ Lasi-ne , femeie, hotéri subprefeetul, nu incurca lucrurile! ~ Eu nu le incurc. Eu vreau sa descure pe acest crestin care nu-i vinovat de nimic, se intoarse munteanea zimbind cftre Bogza. A fost unul strain care a vazut cfind s-au numérat bani —,Preofii si cu domnul subprefect stiteau la locul de cinste. Gospodarii de la Doi Meri mai catrd margine. Vitoria se asez8 in apropierea lor.... Eu cred asa, vorbi deodata cu alt glas, intoredndu-se cAtra meseni. Eu cred asa, domnu Calistrat, cA soful meu umbla singur la deal pe drumul Stinisoarei si se gdndea la oile lui...” ,, - Gheorghit3, vorbi cu mirare femeia, mi se pare c& pe beltag e scris sange si acesta-i omul care a lovit pe tatu-tau”Numele si prenumele elevului.. TEST _FORMATIV 1. Scrie dou’ caracteristici ale muntenilor pentru a demonstra cé romanul -Baltagul * are caracter monografic 2. Enumerdi trei motive ce se regtisesc th romanul studiat 3. Ce gest al lui Gheorghit& trédeazé faptul c& s-a maturizat foarte mult tn cursul cdutdrii tatalui stu? 4, Cénd ti deconspird Vitoria Lipan pe Calistrat Bogza si pe Tlie Cutui? 5. Daci ai fi scriitorul Mihail Sadoveanu ce anume ai dori s& schimbi th acest roman? De ce?