Sunteți pe pagina 1din 28

1.

Procesul de evaluare psihologica

-clasificari si delimitari conceptuale


-etape ale procesului

2.Metode de evaluare

Testarea psihologica

-definitii si clasificari ale testelor psihologice


-proprietati psihometrice ale testelor psihologice
-calculul scorului si intreruperea rezultatelor
-construirea testelor psihologice
-construirea bateriilor de teste si validarea acestora

Interviul diagnosticul ,clinic ( structurat si nestructurat )

Observatia comportamentala , aspect de evaluare a comportamentului

Screaning si evaluare in afectiuni neuropsihologice

-evaluarea functionarii intelectuale


-evaluarea personalitatii si a unor aspect psipatologice
-evaluarea in context educationale , organizationale , medicale
-evaluarea in context interculturale
-evaluarea computerizata
-raportul psihologic

Definirea conceptelor disciplinei

Operarea cu notiunile specifice disciplinei in diferite cadre teoretice si context


aplicative.
Cunoasterea fundamentelor teoretice ale metodelor si procedurilor de evaluare.
Cunoasterea oportunitatii utilizarii diferitelor metode si tehnici in diagnoza si
predictia psihologica.
Cunoasterea criteriilor de evaluare a metodelor de evaluare psihologica
Cunoasterea riscurilor utilizarii instrumentelor de evaluare in fundamentarea
deciziei psihologice
( problematica falsului negativ si pozitiv ) fals pozitiv => o persoana afiseaza o
caracteristica pe care in realitate nu o are .

Intelegerea necesitatii evaluarii prin mai multe metode si procedure selectate in


functie de scopul evaluarii.
Explicarea caracteristicilor psihometrice ale procedurilor de evaluare psihologica.
Explicarea specificului evaluarii in diferite contexte de practica psihologica.
Explicarea avantajelor si riscurilor evaluarii computerizate .
Interpretarea cantitativa ( interpretarea calitativa a datelor in procesul de evaluare )
Explicarea relativitatii masurarii psihologice
-1-
Utilizarea procedurilor de colectare a datelor adecvat obiectivelor evaluarii ,
Utilizarea procedurii de interpretare a datelor in accord cu scopul evaluarii
Formularea deciziei diagnostice , elaborarea raportului de evaluare psihologica .

1.Psihologia evaluarii este un camp al stiintelor comportamentale orientat asupra


metodelor care permit identificarea similaritatilor si disimilaritatilor intre diferite
personae in raport cu caracteristicile si capacitatile psihologice ale acestora.

2. Evaluarea psihologica nu este aceasi cu testarea psihologica - care reprezinta


doar una din metodele de culegere a informatiei in procesul de evaluare psihologica
chiar daca este una din metodele de baza .

Evaluarea reprezinta o examinare comprehensive intreprinsa cu scopul de a


raspunde unui intrebari specific referitoare la :

a) Functionarea psihologica a evaluatului intr-un interval de timp specificat


b) Prezicerea functionarii evaluatului in viitor ( diagnoza si prognoza )
c) Evaluarea psihologica decurge ca un process desfasurat in 3 stadii
d) Colectarea informatiilor sau imputul informational
e) Colectarea acelor date care sunt pertinente pentru a raspunde scopului
evaluarii intr-o maniera utila.

STADIUL 1.
acest stadiu incepe cu formularea scopului in raport cu care se face evaluarea , o
stabilire clara a scopului ajuta evaluatorul sa selectioneze pertinent acele testes i
metode de colectare a datelor care pot genera concluzii si recomandari utile .
In privinta formularii scopului trebuie mentionat ca acesta trebuie sa atat clar cat si
psihologic relevant.

STADIUL 2.
Evaluarea informatiei culese din stadiul 1
Acest lucru presupune interpretarea datelor anterior culese intr-o maniera care sa
permita descrierea corecta si precisa a caracteristicilor psihologice si tendintelor
comportamentale ale evaluatului .

STADIUL 3.
Autput evaluative de iesire presupune utilizarea descrierilor din faza a -2-a pentru a
formula concluzii si recomandari utile in raport cu scopul evaluarii .

Situatia 1.
Scop neclar formulat necesita solicitarea unor informatii suplimentare din partea
institutiei care formuleaza cererea de evaluare .

Situatia 2
Cereri clar formulate dar nerelevante din punct de vedere psihologic , in acest caz
este necesara o reformulare conceptuala in termini psihologici a scopului evaluarii

- 2-
Situatia 3
Scopuri clar formulate si relevante psihologic dar care privesc paternuri complexes
au multideterminate de comportament.

3.CONCEPTE MULTIFATETATE

Selectarea testelor ,sursele de informare utilizate in evaluarea psihologica


pot fi :

-teste psihologice standardizate


-Raspunsuri obtinute in cadrul interviurilor structurate si nestructurate
-date obtinute in urma conversatiei sau raportului facut de surse colaterale referitori
la istoricul de viata si caracteristicile comportamentale curente
-documente anterioare ,medicale , psihologice
-observarea comportamentului persoanei .

TESTAREA PSIHOLOGICA
Reprezinta o metoda de colectare a datelor , una dintre metodele cele mai cele mai
inalt specializate si mai diverse .
Consideratiile principale care determina comparatia unei baterii de teste in procesul
de evaluare sunt :

a) Adecvarea psihometrica
b) Relevanta instrumentelor in raport cu scopul evaluarii
c) Probabilitatea ca instrumentul selectat sa contribuie incremental la
valabilitatea examinarii si a procesului de luare a deciziei.
d) Functiile aditive confirmatorii si complementare ale instrumentelor alese .

ADECVAREA PSIHOMETRICA
In general testarea psihologica ca parte a procesului de evaluare trebuie sa se
limiteze la utilizarea instrumentelor sau testelor standardizate cu fidelitate
acceptabila si valide pentru care exista date normative corespunzatoare.

RELEVANTA IN RAPORT CU SCOPUL EVALUARII


Princioiul de baza este Acela ca in alcatuirea unei baterii de teste , includerea
fiecarui instrument trebuie sa fie justificata de scopul evaluarii .
Nerespectarea acestui principiu conduce la 2 situatii deficitare de evaluare
psihologica :
1.evaluarea cu o baterie fixa neschimbata de instrumente fara a se tine cont de
conditiile specifice ale subiectului evaluat si de scopul evaluarii.
2.evaluatorul foloseste un instrument preferat ori de cate ori are ocazia fara a lua
in seama scopul unic pentru care se face evaluarea .

VALIDITATEA INCREMENTALE
In procesul de evaluare psihologica validitatea incrementala se refera la gradul in
care informatia nou colectata prin intermediul unui instrument creste acuratetea
unei clasificari sau predictii peste acuratetea obtinuta pe baza informatiilor deja
avute
-3-

In practica acest lucru inseamna culegerea unei cantitati si tip de date suficiente
pentru a raspunde la scopul evaluarii dar nu mai mult decat atat, ( evitarea
redundantei - adica informatia se repeta )
In majoritatea contextelor de practica psihologica este recomandabil sa fie
consultate inregistrarile anterioare sis a fie condus un interviu cu persoana evaluate
inainte de a decide daca o testare ulterioara este foarte probabil sa creasca
incremental validitatea evaluarii si astefel sa justifice costurile in timp si bani.

Functiile additive , confirmatorie si implementara

FUNCTIA ADITIVA
Este de prima importanta atunci cand scopul evaluarii reclama selectarea mai
multor tipuri de teste care sa identifice aspect relative distincte si independente ale
functionarii psihice a evaluatului .

FUNCTIA CONFIRMATORIE
Este urmarita in situatiile de evaluare in care este necesara confirmarea
rezultatelor obtinute pe baza unui singur test , in aceste situatii se recurge la
utilizarea mai multor teste care sondeaza acelasi aspect psihologic .
Aceasta functie este in special utila atunci cand testele selectionate masoara o
aceeasi functie psihologica in feluri diferite

FUNCTIA COMPLEMENTARA
Daca rezultatele la 2 sau mai multe instrumente care masoara aceeasi
caracteristica psihologica sunt divergente aceste informatii pot fi utilizate in mod
complementar in procesul de evaluare psihologica.
Unul din instrumente poate pune uneori in evidenta prezenta unei caracteristici ,
caracteristica care nu este depistata de catre celalalt instrument ( fals negative )

ASPECTE CARE TIN DE EVALUATOR

1.calificarea si competenta evaluatorului


2.influenta personala exercitata de evaluator in interactiunea cu un
evaluator.

Principiul de baza care priveste calificarea evaluatorului este acela ca psihologul


poate oferi servicii , conduce cercetari sau poate preda doar in limitele competentei
sale bazata pe educatie ,training,experienta supervizata si experienta profesionala.
calificarea in sensul folosirii procedurilorde evaluare si a testelor psihologice nu este
echivalenta cu competenta in aceste privinte .

COMPETENTA IN TESTARE PSIHOLOGICA


presupune ca cerinta de baza familiarizarea cu ultima variant revizuita a
instrumentului cu care se lucreaza .
Familiarizarea cu ultimele cercetari si datele normative cele mai recente privitoare
la instrumentul folosit si familiarizarea cu principalele aspect cere pot ridica
dificultati in interpretarea datelor obtinute precum si cu principalele metode de
depasire a acestor dificultati.
-4-

COMPETENTA IN EVALUAREA PSIHOLOGICA


Presupune in plus cunostinte si practica in raport cu contextele interpersonale ,
socioculturale si contextu concret al evaluarii care pot afecta toate cele 3 stadii ale
procesului evaluative , examinatorii necalificati pot trage concluzii superficiale care
nu tin cont de limitele de aplicabilitate al instrumentelor de posibilitatea de
interactiune intre scalele acestora si de complexitatea interpretativa in raport cu
subiectul evaluat si sarcina de evaluare .

Calificarea evaluatorului il reprezinta evaluarea inteprinsa de personae care nu sunt


psihologi si care ca atare nu raspund etic sau legal in acest sens .
Pericolul in acest caz este ca examinatorul necalificat sat raga concluzii superficiale
care nu iau in considerare complexitatea sentimentelor , limite de aplicate normale
disponibile .

Interactiuni dintre diverse nume :


-pericolul evaluarii facute de un neprofesionist
-influenta personalului examinatorul poate influenta prin calitatile personale
vazute ,tipul si cantitatea de date colectate ( date , chestionare de personalitate
..etc )
-influenta este redusa in cazul in care sustinerea este redusa

In cazul altor metode si procedee in care interactiunea dintre evaluat si evaluator


este extinsa ( interviu , testare interactive , caracteristicile observatorului - varsta,
aspect ) si maniera in care conduce evaluarea pot influenta semnificativ gradul de
deschidere si evaluare a operatorului si prin aceasta natura datelor si calitatea
datelor colectate.
Influenta cea mai puternica pe care examinatorul nu o poate masca sau modifica o
reprezinta facilitarea lingvistica deoarece procedurile de evaluare psihologica sunt
puternic evaluate pe comunicarea verbal, prin instructiuni ,date ale evaluatului sunt
de dorit urmatoarele situatii .

1.atat evaluatorul cat si evaluatul sa comunice intr-o limba care este native pentru
amandoi .
2.o situatie mai putin de dorit dar acceptabila atat evaluatorul cat si evaluatul sa
comunice intr-o limba comuna .
Nu este de dorit utilizarea interpretilor deoarece acestia ar trebui sa indeplineasca
anumite cerinte greu de realizat in practica curenta.
Interpretul trebuie sa cunoasca ambele limbi precum si anumite sensuri implicate
de contexte socio-culturale .
Sa cunoasca si sa fie competent din punct de vedere al administrarii probelor
psihologice .

3.sa fie un strain in raport cu evaluatul


Evaluatorul trebuie sa se asigure in cazul masurilor si instrumentelor
autoadministrate trebuie atat itemele cat si instructiunile sa fie scrise intr-o limba
pe care evaluatorul o intelege pe deplin .
In legatura cu facilitate lingvistica , traducerea instrumentelor de masura necesita
atentie ridicata astfel incat sa fie surprins specificul cultural si idiomatic pentru a se
asigura echivalenta testelor in aplicatiile interculturale .

Maniera in care evaluatorul conduce procesul este sub controlul evaluatorului care
trebuie sa depuna eforturi in sensul obtinerii deschiderii evaluatorului fata de
evaluare si dorinta acestuia de a oferi raspunsuri complete si dorintei acesteia de a
oferi raspunsuri complete si corecte pentru a se atinge acest scop..
-5-

. un proces de evaluare se desfasoara in mod tipic in urmatoarea maniera:

-explicarea scopului evaluarii


-descrierea procedurilor care urmeaza a fi inteprinse
-obtinerea consimtamantului informat

In toata aceasta etapa introductiva se urmareste ca evaluatul sa se simta


confortabil si dornic sa se implice in procesul de evaluare.

Variatiile comportamentale ale evaluatului in etapa introductiva a procesului


influenteaza substantial modul in care evaluatul percepe situatia de evaluare ca un
proces investigativ autoritar menit sa descopere defecte si slabiciuni respective ca
o interactiune reciproc respectuoasa menita sa ofere intelegere si ajutor .

ASPECT LEGATE DE EVALUAT

Atitudinea evaluatorului in raport cu caracteristicile personale va influenta


considerabil tipul de date obtinute de aceea evaluatorul trebuie sa-si varieze stilul
comportamental in felul care sa maximize probabilitatea de a obtine un nivel de
comfort si cooperare ridicat.
Dreptul evaluatului de a da un consimtamant informal .
In faza introductorie a evaluarii evaluatul evaluatul trebuie sa obtina un
consimtamant explicit din partea evaluatului sau a persoanelor legate de evaluat de
a participa in evaluarea psihologica .

Exceptii :

-atunci cand evaluarea este mandatata prin mijloace legale


-atunci cand scopul evaluarii implica in mod direct consimtamantul persoanei ex:
( cand si-a dat acordul de a participa intr-o pozitie de conducere in firma )
Evaluatul este indreptatit sa revoce consimtamantul in orice moment in procesul
evaluarii si de aici necesitatea ca evaluatorul sa-l determine sa fie deschis pe tot
parcursul procesului .

Atitudea evaluatorului fata de procesul de evaluare ,atitudinea evaluatului este


determinata in mare masura de scopul pt care se desfasoara procesul de
evaluare .

CONTEXTUL CLINIC
Persoana evaluata solicita un anumit tip de asistenta iar evaluatorul este
responsabil in raport cu nevoile acestei persoane incercand sa o ajute intr-o
maniera sau alta .

CONTEXT ADMINISTRATIV
Evaluatorul nu are responsabilitate fata de persoana evaluata si fata de a-3-a parte
care a initiat solicitat evaluarea pentru a obtine informatiile necesare in luarea unei
decizii fata de evaluat,responsabilitatea este una etica respective aceea de al
aborda respectuos si corect , dar rezultatele evaluarii nu sunt destinate evaluatului
si pot sau nu sa satisfaca interesele si dorintele.

-6-
Evaluatii in contexte administrative prezinta o probabilitate mai ridicata de a se
incerca sa creeze un anumit gen de impresie adica de a se releva pe sine nu asa
cum sunt ei , ci asa cum cred ei ca sunt vazuti favorabil de catre persoana care a
solicitat evaluarea .
Disimularea in sens pozitiv sau negativ .

MANAGEMENTUL DATELOR COLECTATE

-colectarea computerizata a datelor


-securitatea instrumentelor , a testelor
-aspectul confidentialitatii

1. Colectarea computerizata a datelor


Programele destinate colectarii computerizate ofera in general urmatoarele
facilitate :
-administrarea online a afirmatiilor
-codarea automata a raspunsurilor la iteme pentru procedura scorurilor la
scale
-manipularea cantitativa a scorurilor la scale pentru obtinerea indicelor
globale

Scale de masura

1. Nominale ( se pot imparti pe categorii dar nu se poate stabili o ordine


intre categorii)
2. Ordinale ( se si poate stabili o ordine intre categorii )
3. De interval ( scala numerica )
4. De raport ( imi permite sa Ordonez subiectii cu o distanta intre ei )- rar
folosita

In mod obisnuit softurile de colectare a datelor permit administrarea online a


itemilor ( o sarcina =item)
Codarea automata a acestora si combinarea intr-un scor global a scorurilor
scalelor .
Nu pentru orice tip de test acest lucru este posibil , pentru anumite teste codarea
raspunsurilor realizate de catre evaluator ex: (teste de activitate sau de inteligenta
WISC )
De asemenea aceste pachete mai contin posibilitati de calcul a statisticilor
descriptive pentru testul dat

Avantajele testerarii computerizate


Sunt evitate erorile mecanice de completare a raspunsurilor
Evitarea erorii a evaluatului
Viteza mare de colectare a datelor
Posibilitarea usoara de stocare a datelor
Posibilitatea rapida de calcul a unor indicatori statistici

Dezavantaje
Testarea computerizata permite abuzul tehnicilor psihologice de catre persoane
necalificate
Pune problema concurenta intre forma creion-hartie testului si forma electronica a
acestuia .
Pentru unele instrumente de masura aceasta problema nu este foarte grava dar
pentru altele riscul este ridicat ex: (testele de spatialitate vizuala folosite in
evaluarea unor tulburari neurologice )

-7-
1.SECURITATEA TESTELOR
Se refera la masurile inteprinse pentru a restrange sau exclude accesul la public la
teste materialele insotitoare si foarte important la modalitatile de cotare a itemilor .
Expunerea anterioara ,indicatiile generale asupra modului in care poate fi completat
testul sau antrenamentul specific pe test fac invalide raspunsuri la testele care
vizeaza abilitatile intelectuale fac problematice ca validitate raspunsurile la
chestionarele de personalitate si pot influenta chiar procedurile de evaluare cu grad
ridicat de nestructurare ex: ( teste proiective )

2.NECESITATEA DE A ASIGURA VALIDITATEA INSTRUMENTELOR


Autoprotectia evaluatorului deplange cu implicatii ( sa te autoprotejezi ) din partea
companiilor care produc si distribuie teste .

3.exista anumite contexte in special cel judiciar in care se solicita inregistrarea


desfasurarii evaluarii sau prezenta unei terte parti .
Normele cu care se face comparatia raspunsului subiectului au fost obtinute in
conditii care presupun doar interactiune evaluator – evaluat .

Se va evita accesul tertei parti la testare.


Pentru protectia personala se poate recurge la inregistrare iar in acest caz
evaluatorul trebuie sa se asigure ca alte persoane nu au acces la inregistrare .

RASPUNSURI LA PROCEDURE DE EVALUARE


a) Se clasifica natura si limitele confidentialitatii inaintea obtinerii
consimtamantului evaluatului si inaintea desfasurarii procedurilor de evaluare
b) Informatii despre persoana evaluate pot fi comunicate doar pentru scopuri
stiintifice sau profesionale pertinente si doar in masura in care aceste
informatii sunt relevante in raport cu scopul pentru care se face evaluarea .
c) Relevarea informatiei catre terte persoane se face doar cu consintamantul
evaluatului sau in situatiile legal premise fara consimtamantul acesteia .

INTERPRETAREA REZULTATELOR

In urma colectarii datelor evaluatorul trebuie sa faca judecati apreciative asupra


evaluatului rezultand intr-un portret sau profit descriptive care poate fi utilizat in
faza finala pentru formularea concluziilor si a recomandarilor.
In procesul de formulare a interpretarilor aceasta are de ales intre 4 optiuni :

1. Abordarea empirica -vs- abordare conceptuala in judecata interpretative


2. Reguli statistici –vs-judecata clinica
3. Nomotetic –vs- ideografic
4. Interpretare bazata pe sugestiile facute pe programele de software – vs –
interpretare personala foarte putin bazata pe interpretare automata .

-8-
1.Abordarea empirica –vs- conceptual
Pe langa optiunea pentru interpretare empirica sau cea conceptuala exista 2
modalitati care trebuiesc evitate atunci cand se formuleaza interpretarile asupra
datelor , interpretarea intuitive si interpretarea autocratica. ( interpretarea
autocratica-interpretarea rezultatelor dupa anumite reguli la modul general .
Empirismul se bazeaza pe cercetari applicative repetate care aduc dovezi ca un
anumit aspect obtinut in date coreleaza constant si semnificativ cu un anumit tip de
caracteristica psihologica.
Avantaje - certitudine in dovezi

Evaluarea conceptuala consta in luarea deciziilor nu in baza unor cercetari aplicate


ci pornind de la teorii si constructe psihologice care realizeaza o legatura logica
intre un anumit tip de rezultat obtinut si interpretarile care pot fi facute cu privire la
acele date .

Judecata empirica si regula statistica stau la baza interpretarii nomotetice a datelor


in timp ce judecata conceptuala sta la baza interpretarii ideografice .

Interpretarea nomotetica implica comparatii intre rezultatele persoanei evaluate


si rezultatele unui grup de persoane cu caracteristici asemanatoare cu ale
evaluatului .

Interpretarea nomotetica
Urmareste sa determine gradul in care persoana se aseamana in privinta unei
caractersitici sau grup de caracteristici sau grup de caracteristici psihologica cu un
anumit grup .
Interpretarea ideografica
Prin contrast urmareste modul in care persoana difera de ceilalti si urmareste sa
puna in evidenta caractersiticile unice ale acelei persoane in circumstantele ei
personale de viata .

IMPORTANTA ACORDATA INTERPRETARII AUTOMATE


Avantaje
Interpretarea automata ia in considerare toata informatia obtinuta in urma testarii si
se evita posibilitatea aparitiei erorilor interpretative prin omiterea raspunsurilor la
anumiti itemi.
Interpretarea automata asigura faptul ca un set de date va conduce intotdeauna la
aceiasi concluzie interpretativa eliminandu-se astfel variabilitatea dintre evaluator si
posibilitatea BIAS-urilor.

Dezavantaje
Desi in mare parte a cercetarilor empirice algoritmii de interpretare include anumite
fapte stabilite cu certitudine in urma cercetarilorempirice cat si anumite speculatii
de natura conceptuala acest lucru se datoreaza faptului ca in formularea testelor si
a variabilelor criteriu intervine judecata clinica .

-9-

DETECTAREA COMPORTAMENTULUI DISIMULATIV

Disimularea pozitiva doreste sa apara mai capabil sau bine adaptat decat este in
realitate .
Disimularea negative subiectul doreste sa apara ca fiind mai putin capabil sau mai
putin adaptat sau avand anumite tulburari pe care nu le are sau a caror intensitate
si frecventa este mai redusa.

Ambele comportamente pot varia ca si grad de la o usoara exagerare a


incapacitatilor si tulburarilor avute pana la o totala fabricare a unor capacitate sau a
unor tulburari pe care subiectul nu le-a avut niciodata .
Disimularea pozitiva poate fi atat constient urmarita cat si neconstienta de catre
persoana in cauza.

DETECTAREA TENTATIEI DE DISIMULARE NEGATIVA

1. Inconsistenta in datele obtinute cu ajutorul unui instrument de evaluare


Ex: subiectul raspunde gresit la itemi usori ai testului dar reuseste sa
raspunda corect la mai multi itemi de dificultate ridicata.
La testele de personalitate subiectul da raspunsul care se incadreaza in aria
normalului pentru unii itemi si raspunsuri care indica o maniera extreme
deviata pentru altii itemi ale aceleasi scale

2. A doua forma de inconsistenta apare intre rezultatele la test si observatiile


comportamentale facute de observator sau evaluator, ex : o persoana apare
calma si relaxata intr-un interviu discuta rational si clar despre diverse
probleme ridicate de evaluator se comporta intr-o maniera sociala adecvata ,
daca la test produce protocoale specifice unei persoane puternic anxioase
sau tulburate emotional ,incapabil de a gandi logic sau coerent si incapabila
de a stabili o relatie interpersonala comfortabila
3. A treia forma- discrepante puternice intre datele obtinute la testare si
interviu si datele obtinute prin analiza documentelor sau prin interviuri cu
surse colaterale cu privire la circumstantele comportamentale actuale si
trecute ale persoanei .

DETECTAREA DISIMULARII POSITIVE


Protocoale de test prudente si interviuri care aduc o cantitate redusa de
informative.
Varianta opusa in care persoana este foarte volubila in timpul interviului , ofera
numeroase informatii suplimentare si informatii nesolicitate de interviator in acest
caz trebuie urmarit daca informatiile suplimentare urmarite se refera la cunostinte
abilitati aspecte de personalitate sau realizari care depasesc cu mult o probabilitate
rezonabila in special daca subiectul nu le poate sustine cu dovezi .
Testele sau inventarele de personalitate includ scale de validitate care se bazeaza
tocmai pe principiul raspunsurilor incosistente sau dificil de crezut .
Testele proiective nu includ scale special destinate pentru detectarea disimularii
dar si aici exista anumite inconsistente in raspunsuri care pot indica
comportamentul disimulativ.
In general testele cu character verbal structurat conduc la mai multe tentative de
disimulare decat cele nonverbale si nestructurate.

-10-
Problema antrenarii subiectului in raspunsurile date la test sau interviu trebuie
abordata sub aspectul gradului in care respondentul poate fi invatat sa ofere
raspunsuri dissimulate sufficient de convingere pentru a crea o impresie falsa
( pozitiva sau negativa )

Exista o antrenare generala in care evaluatului I se pot furniza informatii cu privire


la anumite caracteristici de personalitate sau anumite tulburari specifice unor
profile de personalitate sau unor categorii de tulburari psihologice .
s-a dovedit ca si in cazul subiectilor neinstruiti psihologic astfel de informatii pot
ajuta in producerea unui comportament disimulat credibil .
antrenamentul specific care consta in informatie privind raspunsurile dezirabile sau
in informatii privitoare la modalitatile de ocolire a scalelor de validitate poate
conduce la invalidarea protocoalelor de testare .
pentru testele de abilitati creste riscul de a accepta ca valide protocoalele obtinute
la testele de personalitate .
riscul ca un antrenament specific sa conduca la nedepistarea comportamentului
disimulativ este destul de crescut chiar in cazul nestructurate de personalitate.
Toate aceste consideratii atrag atentia asupra problemei securizarii testelor
psihologice
Utilizarea informatiilor obtinute in urma colectarii si interpretarii datelor .
In aceasta etapa informatiile sunt transpuse in implicatii decizionale in raport cu
scopul evaluarii.

BIAS –URI SI RATA DE BAZA

BIAS-urile in evaluare reprezinta expectatii sau preconceptii ale evaluatorului care


afecteaza sensurile oferite de aceasta .
Informatiile colectate si de asemenea afecteaza recomandarile facute de evaluator
exista 3 surse de generare a BIAS – urilor in procesul de evaluare .

1. Preconceptii cu privire la asocierea unor caracteristici demografice ale


evaluatilor cu anumite caracteristici psihologice
2. Impresii cu privire la mediul in care are loc evaluarea psihologica ,
preconceptii ale evaluatorului cu privire la asocierea dintre un anumit context
de evaluare si anumite caracteristici psihologice sau psihopatologice
3. Preconceptii ale evaluatorului cu privire la natura si frecventa sau incidenta
diverselor conditii psihologice sau psihopatologice
BIAS - un process cognitive distorsionat

Module
1. Notiuni introductive
-definitia notiunii de test
-caracteristici esentiale ale testului psihologic
-utilizari ale testelor psihologice
-conditii de utilizari ale testelor psihologice
-masurarea psihologica si cateva concepte de baza in masurarea psihologica
respective constructul psihologic domeniul de continut, grupele
contrastante , criteriul variabil moderatoare si mediatoare
-modalitati de clasificare ale testelor psihologice

Modulul 2

Principalele teorii ale testelor psihologice


Construirea itemilor
Surse de eroare in testarea psihologica
Caracteristici psihometrice ale testelor psihologice,fidelitatea ,validitatea ,
sensibilitatea si dificultatea.
Modalitati de construire a testelor psihologice
Interpretarea scorurilor si profilul psihologic.
NOTIUNI INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA TESTAREA PSIHOLOGICA

1. Definirea notiunii de test psihologic


2. Principalele caracteristici ale testului psihologic
3. Utilizarea testelor psihologice
4. Conditii de utilizare

DEF.TESTULUI
Reprezinta un instrument al metodei experimentale
Testele psihologice servesc la masurarea unor atribute psihice si la predictia unor
comportamente

Caracteristici

- REPREZENTATIVITATEA- testele psihologice sunt esantionate de


comportament , un test psihologic este alcatuit din una sau mai multe probe ,
fiecare din aceste probe determina o reactive comportamentala a subiectului
sau aprecierea subiectului asupra unui comportament.
Un element al testului psihologic constituit dintr-o situatie stimul ce poate fi
evaluata separat de restul testului se numeste item.
Un set de itemi care se refera la acelasi aspect formeaza scale .
Raspunsul la un item este evaluat comform unei reguli fixate obtinandu-se
valori numerice denumite scoruri .
Scorul la o scala se obtine pe baza scorurilor itemilor individuali care compun
scala comform unei reguli stabilite de autorii testului .

Nu exista restrictii in privinta numarului de de itemi care intra in componenta unei


scale si nici a numarului de scale care intra in componenta unui test.
Scala lui Huth contine o singura componenta
Chestionarele de personalitate contin zeci de scale ce contin chestionare de
personalitate.
Pentru a nu necesitate un timp de administrare prea lung nici un test psihologic nu
evalueaza toate comportamentele care ar putea fi folosite la masurarea unui
atribuit ei doar unui esantion de comportamente ales astfel incat sa fie
reprezentativ.

-12-
Nu este necesar ca itemii unui test psihologic construit in scopul predictiei sa
descrie exact comportamentul respective .
Acesti itemi trebuie sa permita sa se faca inferente valide asupra
comportamentului prezis .

STANDARDIZAREA
Pentru a se asigura o functionare corecta a testului ca instrument de masura in
etapa de constructie se stabilesc anumite reguli care trebuiesc respectate si
aplicate sistematic atunci cand se utilizeaza testul , aceste reguli se refera la
continutul testului adica stimuli prezenti pentru a provoca reactii comportamentale
evaluate de test .
Conditiile de administrare ( instructiunile date subiectului in legatura cu sarcina ce
trebuie rezolvata )

Tehnica de evaluare a raspunsurilor ( cotarea reactiilor )

Modul de interpretare a rezultatelor obtinute la test .

Continutul testelor 
Majoritatea testelor au o structura fixa in sensul ca tuturor subiectilor li se
administreaza aceeasi itemi , in aceeasi ordine .
Exista si teste la care continutul se stabileste pe parcursul administrarii pe
raspunsul dat de subiect.

Controlul pe conditiile de administrare  conditiile trebuie standardizate deoarece


modul in care decurge testarea poate influenta rezultatele testului .
Modalitatea de raportare a evaluatului la evaluat
Calculul scorurilor cele mai multe teste au reguli fixe pt calculul scorurilor astfel
incat scoruri obtinute de subiecti sa nu depinda de persoana care le calculeaza ,
exista si teste in care intervinein cotare in mai mare masura aprecierea
evaluatorului acestea se numesc teste cu cotare subiectiva.

Scorurile obtinute de o persoana doar prin valoarea lor nu aduc nici o informatie
,interpretarea unui scor individual se poate face prin compararea acelui scor cu
rezultate obtinute de alte persoane care fac parte din aceeasi populatie ca si
subiectul ( problema alegerii normelor cu care se vor compara rezultatele
subiectului ).

Mai pot fi comparate cu rezultate anterioare si cu praguri sau valori semnificativ


indicate de autorii testului .
Aceste praguri delimiteaza anumite categorii

OBIECTIVITATEA TESTELOR

Un test este obiectiv daca permitesa se masoare fara ambiguitati caracteristicile


unei persoane pentru aceasta trebuie sa indeplinesca 3 conditii .

-13-

1. rezultatele sa nu fie independente de nivelul de pregatire al subiectului in


domeniul testarii psihologice ( sa nu permita disimularea )

2.concordanta interevaluator , raspunsul sa fie interpretat la fel de cei care


analizeaza testul
3.scorul obtinut de subiect sa nu fie influentat de personalitatea evaluatului , adica
cu cotare obiectiva aceasta conditie nu este indeplinita de tertele proiective ale
testelor de motivitate si testele de cunostinte cu raspuns liber .

Precizie limitata
Testele psihologice au in general o precizie limitata fiind extrem de rare cazurile
cand un test furnizeaza o masura exacta a unei variabile care are efecte importante
asupra comportamentului uman .
Acest lucru face ca deciziile luate pe seama testarii sa nu poata fi interpretate ca
absolut sigure din acest motiv este recomndata suplimentarea informatiilor culese
prin testare cu informatii culese prin alte metode culese din investigatii .

UTILIZAREA TESTELOR PSIHOLOGICE


-diagnoza psihologica
-prognoza
-decizii

1.Cunostinte si abilitati fundamentale necesare utilizatorului de teste


psihologice .
(competenta in evaluare prin testare )

IN TESTAREA PSIHOLOGICA SUNT NECESARE :

a)cunostinte sim abilitati fundamentale pe care utilizatorul de teste trebuie sa le


posede indiferent de domeniul sau de activitati si context e de evaluare .
b)cunostinte si abilitati specifice diferite domenii de activitate si contexte de
evaluare.

Cunostinte si abilitati fundamentale

-cunostinte privind masurarea in stiintele sociale si caracteristicile psihometrice ale


testelor
-teoria clasica
-teorie item-raspuns

2.Statisticile descriptive
Cunoasterea parametrilor care vizeaza tendinta de grupare centrala a datelor
( media –mediana-modul
Media de imprastiere a datelor
Indicatori  variatia si abaterea standard pentru comparare intergrupuri .
Distributia de frecventa descrie variatia comportamentala in interiorul unui grup de
persoana
-indici de relationare

-14-
3.Eroarea de masura
Fidelitatea testelor – siguranta
-conceptul de fidelitete
Metode de recunoastere a fidelitatii
Sa cunoasca modalitatile de interpretare adecvata

Validitatea
Inseamna ca un test masoara un subiect pentru care a fost conceput
Pentru a evalua validitatea unui test se studiaza nu testul in sine ci interpretarea
care este data rezultatelor la test si interpretarea lor .

Responsabilitatea
E responsabil creatorul testului si cine aplica testul, cand utilizeaza testul pentru un
alt scop sau in alte context e decat cele indicate de persoana care a creat testul .

Proceduri de administrare a testului


Efectul potential al variabilelelor demografice si culturale asupra rezultatelor
testului prevederi speciale in testarea persoanelor cu dizabilitati si experienta
supervizata in testare .

REGLEMENTAREA DISTRIBUIRII TESTELOR PSIHOLOGICE

-trebuie specificat scopul testului


-contextele in care poate fi utilizat
-limitele de competententa solicitat

Distribuitorii trebuie sa procedeze astfel incat testele sa fie distribuite numai


utilizatorilor calificati

Calitatea instrumentelor si a procedurilor de masurare


Caracteristicile sunt specificate in manualul testului care trebuie sa insoteasca in
mod obligatoriu atunci cand acesta trebuie achizitionat .
Pentru a fi utilizat testul trebuie sa prezinte calitati psihometrice acceptabile cu
scopul evaluarii .
-adecvat la scopul urmarit
-adecvat la caracteristicile subiectilor testate
-adecvat la contextu – cultural in care este utilizat

Felul in care actioneaza un test depinde nu numai de calitatile sale ci si de alte


procedee impreuna cu care este utilizat in evaluare precum si de scopul evaluarii.

Clasificarea testelor
Clasificarea in functie de continutul testului
Clasificare in functie de modul de administrare a testului
Clasificarea in functie de modul de cotare a testului si a scorului

-15-
CONSTRUCT PSIHOLOGIC
Constructul reprezinta o idee construita de experti dintr-un domeniu al stiintei
pentru a rezuma un grup de fenomene sau obiecte in scopul utilizarii sale intr-un
cadru stiintific ( teoretic metodologic sau aplicativ )

Orice construct are 2 proprietati


Este o abstractizare a unor regularitati din natura, nu este observabil in mod direct,
dar poate fi conectat cu entitati sau evenimente concrete observabile .
Unii autori considera ca in psihologie constructele sunt multidimensionale formate
din fatete sau componente si recomanda analiza factoriala ,spre ex:( in modul lui
Gilford constructul de creativitate are ca dimensiuni fluiditatea, flexibilitatea
,originalitatea ,elaborarea , senzitivitatea fata de problema si redefinire .
In testare problema multidimensionala constructului este pusa in relatie cu
capacitatea predictiva a testelor.
In acest sens se procedeaza astfel : se studiaza separat impactul unui scor
cumulate asupra predictiei atributului urmarit prin testare si impactul predictiei pe
una sau cateva din dimensiunile constructului considerate ca dimensiuni cheie in
raport cu raportul psihologic cercetat .

Statistic se calculeaza prin calculul statistic, varianta cu capacitatea predictiva


ridicata .

La elaborarea unui test constructului I se elaboreaza o variabila cantitativa despre


care se presupune ca se afla in relatie crescatoare cu scorurile testului .

Se formeaza apoi o serie de afirmatii referitoare la modul in care se comporta


persoanele care au valori ridicate ale variabilei in contrast cu persoanele care au
valori scazute , elaborarea unui test privind motivatia pentru propria realizare .

Au fost formulate urmatoarele descrieri comportamentale .


persoanele cu motivatie inalta pentru realizare au rezultate scolare bune ,
motivatia pentru realizare este mai mare la copii a caror familie le-a incurajat din
timp independent .
cei care au o motivatie puternica pentru realizare au rezultate cantitativ mai
ridicate la testele de viteza dup ace li s-a explicat functia acestor teste .
Elaborarea unui test care sa masoare un anumit construct impune descrierea
constructorilor in termeni comportamentali concreti .

EXPLICAREA CONSTRUCTULUI ARE LOC IN 3 PASI :


1. Se identifica acele comportamente care au legatura cu constructul masurat
de test .
2. Se identifica alte constructe asemanatoare cu cel studiat de test si pentru
fiecare sa decida daca au legatura cu constructul masurat de test si se
incearca o estim are a tariei acestei legaturi
3. Se alcatueste o lista de componente prin care se manifesta acele constructe
identificate ca avand o relatie cu constructul studiat , prin aceasta procedura
rezulta un sistem de relatii care inglobeaza un set de constructe si
component denumit retea nomologica
-16-
Descrierea amanuntita pe langa alcatuirea nomologica , o descriere a relatiilor
constructului nomologica, o descriere o relatiilor constructului cu anumite variabile
demografice psihologice, sociale si culturale care se presupun ca sunt intr-o relatie
semnificativa cu constructul studiat .

Pentru constructul inteligenta scorurile  pana la max 16 ani


Scorurile testului prezinta succesul scolar
Scorurile testului coreleaza pozitiv cu aprecierea profesorilor despre inteligenta
elevilor
Scorurile testului vor corela pozitiv cu scorurile altor teste de inteligenta
Scorurile testului vor discrimina intre copii cu scorurile la scoala ridicate fata de cei
cu rezultate slabe
Fiecare dintre aceste relatii presupuse trebuie ulterior verificate experimental si
daca nu este sustinuta de dovezile cercetarii .
Teoria care sta la baza constructului trebuie revizuita pentru a sesiza eventuale
omisiuni .

DOMENIUL DE CONTINUT AL TESTULUI

Prin domeniul de continut se intelege multimea tuturor comportamentelor care pot


fi utilizate pentru a masura atributul specific sau caracteristica la care se refera
testul .

VALIDITATEA DE ASPECT A TESTELOR

Perceperea testului de catre cei examinati ca fiind adecvat domeniului in care este
aplicat se numeste validitate de aspect .
Daca aprecierea validitatii de aspect este facuta de persoanele testate colectarea
parerilor acestora se face imediat dupa testare cand impresiile subiectului sunt
inca proaspete.

FIDELITATEA TESTELOR
In teoria testelor acceptul de fidelitate a cunoscut numeroase acceptiuni .
Prin fidelitate se intelege precizia testelor a rezultatelor ulterior fidelitatea a fost
privita drept grad in care rezultatele testarii reflecta sursele sistematice de
variatie .

Conceptul de fidelitate poate fi usor abordat din perspectiva teoriei clasice a


testelor .
Conform acestei teorii data fiind o multime de persoane ( P ) si o multime de
instrumente de masura (M) rezultatul efectuarii unei masuratori cu un instrument
apartinand multimii de instrumente asupra unei persoane din multimea data de
persoane .
Este cu numar real care se numeste scor observat , valoarea lui depinde de
conditile particulare si reprezinta una din variantele posibile atunci cand se aplica
(M) asupra (P).
Pentru un instrument ( M ) si o multime de persoane ( P) se numeste scor real acel
numar care reda o situatie ipotetica in care persoana data ar fi testata la un
moment dat de un numar infinit de ori .

-17-
In cazul unui grup de persoane diferentele observate de acestea va reflect ape de o
parte diferentele real existente sub aspectul dimensiuni existente intre persoane ,
iar pe de alta parte reflecta erorile de masura obtinute pentru fiecare persoana din
acest grup , varianta observata Vo=variant reala Vr+varianta erorilor de masura
Ve .

Scorurile observate reflecta influenta a 2 tipuri de factori care contribuie la


consistenta rezultatelor.
Factorii care contribuie la consistenta - caracteristicile individului , totusi nu au
nimic in comun cu caracteristica psihologica care se doreste a fi masurata .

TEORIE CLASICA A TESTELOR


Axiome importante:
-media erorilor de masura = 0
-media scorurilor observate =media scorurilor reale
-scorurile reale si erorile de masura sunt necorelate linear pentru orice valoare
particulara a scorurilor reale media erorilor de masura in populatia considerata este
egala cu 0 .

Patratul coeficientului de corelatie intre scorurile observate si cele reale denumit


coeficient de fidelitate al testului este egal cu raportul dintre dispersia scorurilor
reale si dispersia scorurilor observate.

Coeficient de fidelitate =
Coeficientu de corelatie se numeste indicele de fidelitate a testului si arata cat de
puternica este legatura sau corelatia liniara dintre scorurile observate si cele cele
reale .

Eroarea standardelor de masura .


Se considera ca dispersia erorilor de masura obtinute pentru o persoana data (m)
din multimea (M) atunci cand I se aplica un instrument (m) din multimea de
instrumente posibile (M) dispersia erorilor este un indicator al preciziei masuratorii
pentru respectiva persoana atunci cand dispersia e mica exista doar putine sanse
ca scorurile observate sa difere de scorurile reale .

-18-
Dispersia erorilor pentru o persoana este egala cu dispersia scorurilor observate
pentru persoana respective.
Intr-o populatie data dispersia erorilor poate sa difere mult de la o populatie la
alta ,intr-un dispersia erorilor de masura in populatie data .

Se considera ca dispersia erorilor de masura in populatie (P ) este indicator al


impreciziei medii a masuratorii in populatia respectiva abaterea standard a erorilor
de masura se numeste eroare de masura

Comform formulei de definitie a coeficientului de fidelitate acesta poate fi egal cu 1


daca si numai daca scorurile observate coincide cu scorurile reale adica testul este
o masura foarte precisa ,coeficientul de fidelitate este egal cu 0 doar daca toate
persoanele au acelasi scor real adica testul este o masura foarte imprecise.

INSTRUMENTE DE MASURA ECHIVALENTE


Instrumente de masura distincte sunt echivalente intr-o populatia data , daca
pentru orice persoana din acea populatie scorul real este acelasi pentru cele 2
instrumente iar erorile lor de masura sunt identic distribuite .
Daca este indeplinita conditia echivalenta scorurilor reale si nu si conditia
distributiei identice a erorilor de masura atunci cand instrumentele se numesc

echivalente .

INSTRUMENTE DE MASURA PARALELE


Instrumente de masurare distincte sunt paralele daca pentru orice persoana din
populatia data scorul real este acelasi iar erorile de masura au aceeasi abatere
standard .

Relatia de paralelism este mai slaba decat cea de echivalenta


Echivalenta  paralelism
Putem spune ca un test este un instrument fidel daca este lipsit de erori de masura
sau orice persoana obtine scoruri egale la test si la o forma paralela a acestuia in
cazul in care conditiile de administrare a instrumentelor sunt stabilite in asa fel
incat erorile de masura la cele 2 teste , sa fie independente .
Sursele de eroare sa fie aleatorii si nu sistematice
Inainte de a calcula coeficientul de fidelitate al unui test este absolut necesar sa se
precizeze ce reprezinta scorurile reale ale testului , acesta deoarece o anumita
caracteristica a persoanei in situatia de testare poate reflecta scorurile reale ale
testului sau poate influenta scorurile observate ca eroare de masura la un alt test .

-19-
Pentru a arata cat de bine sunt reflectate scorurile reale fata de cele observate nu
este suficient sa se precizeze valoarea coeficientului de fidelitate , trebuie de
asemenea sa se precizeze caractersiticile persoanelor care au raspuns la test si
caracteristicile conditiilor in care a fost administrat testul .

METODE PENTRU EVALUAREA FIDELITATII TESTELOR

Pentru a evalua un test in functie de ceea ce masoara si de conditiile in care a fost


administrat se calculeaza unu sau mai multi din coeficientii prin care se
aproximeaza valoarea coeficientului de fidelitate .
Coeficientii de stabilitate se calculeaza cu metoda test-retest , acelasi test
aplicat subiectilor dupa un interval de timp se coreleaza scorurile obtinute la test cu
cele la retest , acesta arata stabilitatea in timp a scorurilor .

Coeficientii de echivalenta
Se calculeaza cu metoda formelor paralele prin corelarea scorurilor obtinute la 2
teste paralele administrate aproape in acelasi timp , acest coeficient arata cat de
asemanatoare sunt cele 2 instrumente de masura .

Coeficientii de consistenta interna se calculeaza in cadrul analizei de


consistenta interna care arata cat de omogen si de heterogen este testul .
Se calculeaza pe baza scorurilor obtinute la un test administrate o singura data .

Din aceasta categorie cei mai cunoscuti, testul :

Crombach

3 Guttman ( coeficientul lui Guttman )


Coeficientii interevaluatori se calculeaza pentru teste a caror acor este
rezultatul aprecierii subiective facut de evaluator el arata in ce masura parerile
care evalueaza in conditii standardizate precizate de test .

-20-
PROCEDURA
1.se administreaza testu unui grup de persoane
2.dupa un interval de timp se administreaza testu acelorasi indivizi in aceleasi
conditii ca si prima data.
3.se calculeaza scorurile obtinute prima data si la retestare .

In aceasta masura se considera testu comparat cu el insusi adica la 2 administrari


successive scorurile reale nu s-au schimbat .
Ca atare metoda este utila atunci cand scorurile reale masoara caracteristici
durabile ale persoanelor.
Factorii temporali nu modifica scorul real al persoanei dar influenteaza erorile de
masura .
Un criteriu de aplicabilitate .

Erorile de masura trebuie sa fie independente .


Pentru aceasta trebuie lasat un interval suficient de mare pentru ca persoana sa
nu-si aminteasca raspunsurile pe care le-au ales la intamplare cu ocazia primei
testari , lungimea intervalului sa nu fie mai mare de 3 luni .

In cazul testului de aptitudini si cunostinte subiectii isi pot modifica intervalul de


timp dat scorul real datorita unor cunostinte dobandite , a experientei dobandite
sau a procesului de maturizare .

In aceasta situatie se utilizeaza alte forme de aproximare a coeficientului de


fidelitate .
Acesti coeficienti de stabilitate sunt falsificati si daca testul nu este potrivit lotului
de subiecti care poate fi dificil sau foarte usor .
Pe langa coeficientul de fidelitate trebuie analizata forma histogramei scorurilor .

Totdeauna impreuna cu coeficientul de stabilitate se vor comunica lungimea


intervalului de timp intre test si retest , conditiile de testare si varsta subiectilor ,
care poate influenta stabilitatea in timp a scorurilor
-21-

METODA ANALIZEI CONSISTENTEI INTERNE

Se bazeaza pe calculul coeficientilor de consistenta interna care reflecta in ce


masura itemii unui test se refera la aceasi caracteristica psihologica.

COEFICIENTI DE CONSISTENTA INTERNA

Acestia coincide cu coeficientul de fidelitate a testului atunci cand itemii ce compun


testu respecta conditia de parallelism ( masoara acelasi lucru si il masoara la fel de
bine )
Metoda este utila pentru calculul fidelitatii testelor care masoara o caracteristica
unidimensionala
Este preferabil utilizarea lui ( guttman ) deoarece acesta are valoarea cea mai
apropiata de a coeficientului de fidelitate si poate fi folosit si pentru teste ai caror
itemi nu sunt binari .
In general in raport cu coeficientul de fidelitate (guttman ) este cel mai apropiat
urmat de( crombach) si (kuder Richard ) - sunt utili atunci cand testu este compus
din itemi binary
Pentru a putea calcula coeficientii de consistenta interna acesta trebuie administrat
fara limita de timp.
In cazul testelor compuse din itemi binari consistenta interna este mare atunci cand
itemii au aproximativ aceeasi dificultate si majoritatea persoanelor care rezolva
corect un item il rezolva corect sip e celalalt.
Ca o regula de constructive a testelor pentru a obtine un test cu o consistenta
interna buna trebuie alesi itemi care au dispersii mici ale scorurilor si corelatii
ridicate cu scorul total al testului.
Fidelitatea testului depinde crescator de numarul itemilor component i ca urmare
pentru a creste consistenta interna a unui test cu o consistenta necorespunzatoare
o solutie posibila este aceea de adaugare a unor itemi paraleli.
In acest sens se utilizeaza formula de calcul Spearman-Brown.
In practica insa e dificil de obtinut itemi paraleli iar lungirea testului ridica probleme
de cost iar pe de alta parte probleme legate de atentia subiectilor si implicarea lor
in sarcini.

Metoda formelor paralele consta in administrarea a 2 teste care reprezinta


instrumente de masura paralele la momente foarte apropiate unul de altul si
determinarea coeficientului de corelatie liniara intre scorurile observate ale celor 2
forme paralele .
Valoarea calculate se numeste coeficient de echivalenta .
Aceasta metoda prezinta unele avantaje , ex: in raport cu test –retest nu apare
fenomenul de memorare a raspunsurilor , nu apar modificari datorate invatarii ,
costurile de administrare sunt mai reduse .
Ca dezavantaje amintim necesitatea a 2 administrari separate adica un timp mai
mare pentru o singura sesiune de lucru.
Oboseala sau plictiseala persoanelor examinate influenteaza scorurile celui de-al
doilea test.
Elaborarea unor forme paralele este un procedeu dificil si costisitor .
Aceasta metoda este caracterizata pentru caracteristici generale ale persoanelor.

-22-

O variant asemanatoare utilizata pentru caracteristici generale si durabile in timp


presupune administrarea celor 2 forme paralele la momente mai putin apropiate in
timp .
In acest caz coeficientii de corelatie intre scorurile observate se numesc coeficienti
de corelatie si stabilitate intr-ucat reflecta atat echivalenta celor 2 instrumente cat
si stabilitatea in timp a scorurilor reale.
Schimbarile conditiilor de administrare pot influenta rezultatele celor 2 administrari
pentru a preveni acest effect se procedeaza astfel :
Se imparte in 2 loturi pe subiecti
-la prima testare fiecare jumatate primeste un alt test.
-la a 2-a testare se inverseaza testele administrate , se calculeaza coeficientul de
corelatie liniara intre cele 2 teste fara a se lua in considerare felul in care au fost
administrate , metoda formelor paralele se utilizeaza cand se urmareste obtinerea
unor colectii de teste paralele .

Metoda injumatatirii ( split-halfe )

se administreaza testul unui lot de persoane se imparte testul in 2 parti cat mai
asemanatoare intre ele ,se calculeaza coeficientul de corelatie intre scorurile
observate la cele 2 jumatati .
avantaje : nu este necesar sa se administreze de 2 ori acelasi test , nu este
necesar sa se administreze 2 teste diferite
recomandari - se vor elabora perechi de itemi similari ca forma sau mod de
prezentare , continut ,tip de intrebare .
deasemenea itemii trebuie sa aiba aceeasi medie si abatere a scorurilor din fiecare
pereche un item va intra intr-o jumatate de test iar al 2-lea in cealalta jumatate.
Nu se vor admininistra cele 2 parti una dupa cealalta deoarece intervine oboseala
care va influenta scorurile la cea de-a 2-a jumatate .
Se va utiliza metoda par-impar ( jumatate par – jumatate impar amestecati )
Nu se aplica cu limita de timp

COEFICIENTII DE FIDELITATE INTEREVALUATORI


Se folosesc pentru testele subiective in care cotarea scorurilor este influentata de
persoana evaluatorului.
Pentru a verifica in ce masura scorurile testului sunt independente de cel care a
facut cotarea se calculeaza R interevaluator.
In general valorile coeficientilor de consistenta interna sunt mai mari decat
coeficientii de echivalenta care la randul lor sunt mai mari fata de coeficientii de
stabilitate .
Cand se masoara o caracteristica durabila si testul trebuie sa fie putin influentat de
context sau pe baza scorurilor urmeaza sa se traga concluzii valabile pe o perioada
mai lunga se aplica metoda test –retest.
Daca nu se poate asigura conditia de uitare a raspunsurilor se va utiliza metoda
formelor paralele .
In special observarea structurii interne a testului se folosesc metodele de
consistenta interna .

-23-

Interpretarea coeficientilor de fidelitate


Recomandari : se cer nivele inalte de fidelitate a testelor atunci cand pe baza lor se
iau decizii importante pentru persoane sau atunci cand testele impart indivizii in
mai multe categorii pe baza unor diferente relativ mici intre scorurile obtinute la ele
ex: (selectie profesionala 0.9)

Se accepta niveluri scazute de dificultate atunci cand testele se utilizeaza pentru a


lua decizii preliminare si deasemenea pentru testele care impart persoanele intr-un
numar mic de categorii pe baza unor diferente individuale mari .
Daca un test serveste la compararea grupelor de persoane coeficientul sau de
fidelitate poate fi mai mic.
Daca se compara insa persoanele intre ele si nu grupe de persoane , coeficientul
este recomandabil sa fie mai ridicat decat 0.85
In general testele de aptitudini cognitive si cele standardizate de cunostinte au
coeficienti mai mari de 0.85 pe cand testele care masoara dimensiuni noncognitive
ale personalitatii sunt considerate ca satisfac cerintele de fidelitate chiar de la
coeficienti de 0.70
FACTORI CARE INTERVIN IN ESTIMAREA COEFICIENTULUI DE FIDELITATE
(conditii ca estimare a coeficientului de fidelitate sa fie cat mai precisa )

1.esantionul sa fie cat mai voluminos


2.esantionul de subiecti sa fie reprezentativ pentru populatia careia este destinat
testul
3.masuratorile efectuate cu ajutorul testului sa fie independente intre ele , ( daca se
evalueaza un grup persoanele evaluate impreuna , daca o singura persoana nu I se
permite rezultatele evaluarii )

Validitatea
Reprezinta varianta psihometrica cea mai importanta a testelor psihologice precum
si al altor instrumente care intervin in evaluarea psihologica.

Pentru psihologul evaluator interes prezinta nu proprietatea in sine a testului ci


modul in care acesta reflecta atributele subiectilor testati , ca urmare a avut loc o
schimbare de optica in intelegerea validitatii , accentual comutandu-se de la
proprietatile testului la increderea pe care evaluatorul o are in deductiile sale
pornind de la scorurile obtinute si lasand in considerare intregul process prin care
au fost obtinute aceste scoruri ( validitatea nu mai este conceputa ca o calitate a
testului ci ca o calitate a utilizarii care se da rezultatelor testarii .

In standarde pentru testele psihologice si educationale validitatea este drept


definita gradul in care o anumita inferenta facuta plecand de la test are inteles este
potrivita si este utila.
Din aceasta fdefinitie reiese ca validitatea unui test trebuie evaluate in functie de :
-testul ca atare ( constructul masurat de test si itemii testului )
-contextul de evaluare ( in special scopul pentru care s-a desfasurat evaluarea )
-persoanele asupra carora s-a executat testarea

-24-

Ca atare nu se poate folosi conceptual de validitate a testului fara a se preciza


functia si scopul pentru care este verificat , nici un test nu este valid pentru toate
esantioanele de indivizi si scopul evaluarii.

Validitatea
Este procesul prin care se investigheaza gradul de validitate a interpretarii propuse
de test , in esenta procesul de validare trebuie sa inceapa prin a raspunde la
intrebarile : ce functie indeplineste testull ? in ce scop se utilizeaza ? in ce conditii
sau context are loc evaluarea ? si ce conditii a persoanelor li se administreaza
testul ?

Pornind de la functiile testelor psihologice incepand de la decizie , predictie au fost


formulate pentru fiecare din aceste functii conditii pentru verificarea validitatii.
Conditii de validitate
3 tipuri de validitate

1.validitate conceptuala
2.Validitate de continut
3.validitate relativa la un criteriu

[ 1 si 2 ]  un test este valid daca prin scorurile sale realizeaza o masura corecta a
atributului pentru care a fost construit.
[3] este legata de decizia si predictia testelor si comform ei un test este valid relativ
la un criteriu daca pe baza scorurilor sale se pot lua decizii corecte sau se pot face
prognoze corecte asupra persoanelor examinate .

Validitatea relativa la un criteriu este de 2 tipuri


Validitate concurenta care presupune obtinerea scorurilor la test si la o variabila
criteriu aproximativ in acelasi timp si
Validitate predictiva in care valorile obtinute la test preced valorile criteriu

In present se considera ca pentru orice functie realizata de test pot fi realizate studii
cu privire la oricare dintre cele 3 tipuri de validitate de aceea este mai corect sa se
vorbeasca de aspecte sau fatete ale validitatii si nu de tipuri de validitate .

Validitatea relativa la construct

Se aplica in cazul testelor care masoara constructe


Prin acest tip de validare se verifica daca testul se refera intr-adevar la constructul
pe care se presupune ca il masoara.
Scorurile obtinute de subiecti la test reflecta corect marimea acestui construct la
persoanele respective algoritm de validare pentru testele la construct, valabil
pentru toate masuratorile psihologice si educationale inclus cele care se refera la
performanta .

-25-

Cercetarea modului in care constructul este reprezentat in test


Se realizeaza un model continand mecanismele teoretice cunostinte , strategii
despre care se presupune ca ar avea influenta asupra raspunsurilor date la test se
determina daca exista o legatura intre construct si elementele care influenteaza
raspunsu la test .
Daca scorurile sunt dependente de alti factori decat de componentele constructului
se vorbeste despre o subreprezentare a constructului in test .
A doua etapa este realizata de analizarea consecventei raspunsurilor la itemii
testului se identifica procesele implicate pentru obtinerea scorurilor la itemi si se
urmareste daca aceste procese actioneaza similar sau intr-o parte a acestuia .
Mijloace de verificare a consecventei raspunsurilor
Calculul corelatiei la itemii care realizeaza constructul
Timpii de raspuns la itemi sa fie aproximativ constant .

Se urmareste daca structura scorului la test reflecta structura domeniului masurat


Se descompune scorul total in scoruri partiale – scoruri factoriale  se utilizeaza
analiza factoriala confirmatorie si se verifica daca variabilele puse in evidenta in
analiza factoriala corespund componentelor constructului .
Se cauta semnificatia variabilelor partiale se retin cele care au legatura cu
constructul si se verifica daca importanta acestora in domeniul constructului este
reflectata corect prin ponderile pe care le au masurile lor in scorul total al testului.
Priveste evaluarea posibilitatii de a generaliza concluziile .

Se estimeaza in ce masura concluziile respinse pana la acest pas pot fi generalizate


adica pot fi extinse asupra altor populatii sau altor ocazii de examinare cu ajutorul
testului .
Se stabileste daca interpretarile propuse pentru scorurile testului se mentin atunci
cand se face examinarea .

Validarea convergenta si discriminanta se cerceteaza relatiile dintre scorurile


testului si diverse alte masuri psihologice .
Un test are validitate convergenta daca masoara ceea ce evalueaza si alte teste sau
masuratori care se refera la acelasi construct .
Un test are validitatea discriminanta daca evalueaza altceva decat diverse testes au
instrumente care masoara constructe ce nu au legatura cu constructul de test .

Algoritm de verificare
Se identifica comportamentele legate de constructul masurat de test se determina
alte constructe care au legatura cu constructul masurat de test si se pun in evidenta
acele comportamente legate de cele care pot fi conectate.
Pentru toate componentele retinute se aprecieaza ce fel de corelatii ar putea exista
intre masurile lor si o masura buna a constructului care ne intereseaza.
Pe acest algoritm s-a dezvoltat matricea, unele dintre cele mai frecvent utilizate de
studio ale analizei convergente si divergente .

-26-