Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Monitor Strategic (2015)
Monitor Strategic (2015)
ADRESA
Str. Constantin Mille nr. 6, sector 1, Bucureşti, cod 010142,
telefon: 0040 21 315.17.00, fax: 0040 21 319.58.01
ispaim.mapn.ro
e-mail:ipsdmh@yahoo.com
Revista a fost inclusã în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice din Învãţãmântul
Superior, fiind evaluatã la categoria „C”.
Monitor Strategic 1
SuMAR
SECuRITATE EuRO-ATLANTICĂ
Carmen Rîjnoveanu – După un an. Summit-ul din Ţara Galilor, adaptarea NATO şi dinamica
strategică a Europei Centrale/5
Ion-Marius Nicolae – Implicaţii ale scutului antirachetă european asupra relaţiilor NATO-
Rusia la începutul secolului al-XXI-lea/17
Mihai Bogdan Popescu – Parteneriatul Estic după summit-ul de la Riga: schimbări și viitoare
trenduri de evoluție/27
SECuRITATE INTERNAŢIONALĂ
Carola Frey – „Colţurile rotunde” ale politicii economice chineze, decorate cu elementele de
securitate/39
Ingrid Fusman – Politica şi obiectivele strategice ale Statelor Unite ale Americii faţă de
China/47
Şerban Filip Cioculescu – Evoluţii recente în dinamica relaţiilor de securitate dintre
3 - 4 / 2015
Republica Populară Chineză şi Japonia: traume istorice, percepţii ale ameninţării şi calcule
strategice/64
Silviu Petre – Grecia, India şi transferurile de armament. Exerciţiu comparativ de geografie
umană/83
PuNCTE DE VEDERE
Octavian Manea – Limitations in the contemporary expeditionary counterinsurgency
paradigm (part one)/103
RECENZII
MonItor StrAtegIc
B 00136/28.12.2015
2 Monitor Strategic
SECURITATE EURO-ATLANTICĂ
Monitor Strategic 3
4 Monitor Strategic
După un an. Summit-ul din Ţara
Galilor, adaptarea NATO şi dinamica
strategică a Europei Centrale
Carmen Rîjnoveanu
Pe 5 septembrie 2015 s-a împlinit un an de acest sens, Declaraţia NATO de la Londra (iu-
la Summit-ul NATO desfăşurat din Ţara Ga- lie 1990) a consemnat un moment de cotitură
lilor (Wales), un eveniment care era aşteptat în evoluţia gândirii strategice la nivelul Alian-
să definească un punct de turnură în evoluţia ţei. În esenţă, la Londra, decidenţii NATO s-au
Alianţei Nord-Atlantice confruntată cu o cri- întâlnit pentru a propune o agenda de acţiuni
ză geopolitică de mari dimensiuni a cărei miză care să pregătească Alianţa pentru o perioa-
centrală pare a fi chiar reaşezarea ordinii siste- dă de pace şi securitate având ca principală
mice globale. coordonată de acţiune crearea unei ”Europe
Întrebarea cheie este în ce măsură summit- unite şi libere” prin construirea unor forma-
ul NATO s-a constituit cu adevărat într-un te extinse de cooperare cu foştii inamici geo-
eveniment de impact istoric sau a reprezentat politici şi proiectarea unei zone de securitate
doar un teren de încercare şi de pregătire în extinsă prin parteneriat, dialog şi cooperare1.
perspectiva unor evoluţii viitoare care rămân, A fost asumată ca dogmă faptul că parametrii
mai degrabă, într-un registru al impredictibili- de gândire de sorginte (neo)realistă în logica
tăţii şi confuziei strategice. Ce anume a schim- competiţiei şi rivalităţii hegemonice, folosirii
bat summit-ul din Ţara Galilor la nivelul pos- forţei militare, balanţei de putere şi politicii
turii strategice a statelor central-europene şi în de putere sunt ”relicve” ale trecutului. A fost
ce măsură deciziile Alianţei sunt de natură să propusă o nouă matrice de securitate definită
definească o nouă realitate geopolitică pe flan- prin avansul globalizării, creşterea interde-
cul estic al NATO? pendenţelor multiple şi consolidarea încrede-
rii şi cooperării între state ceea ce, inevitabil,
A devenit o axiomă faptul că degradarea se presupunea că generează interese, obligaţii
mediului internaţional de securitate, urmare a şi responsabilităţi comune din partea tuturor
revenirii în paradigma politicii de putere şi a statelor în asigurarea securităţii şi proiectarea
competiţiei hegemonice, a modificat profund unui mediu european stabil şi paşnic.
întreaga geografie conceptual-strategică a Ali- Regândirea agendei de securitate a generat
anţei Nord-Atlantice. Declanşarea crizei din un proces amplu de reevaluare a rolului NATO
Ucraina şi proiecţia de forţă a Rusiei în estul în noua eră post-Război Rece cu consecinţe
Europei semnalează, în fapt, o ruptură siste- directe asupra posturii sale militar-strategice.
mică de mari dimensiuni care „obligă” NATO Apărarea colectivă a rămas reperul definitoriu
să-şi recalibreze întreaga postură strategică şi al NATO, dar era un fapt general asumat că a
să identifice instrumente şi măsuri de readap- dispărut potenţialul unei ameninţări militare
tare la noile realităţi geopolitice de la graniţele directe la adresa spaţiului european care să
sale. impună activarea art. 5 din Tratat.
În istoria sa, Alianţa Nord-Atlantică a mai Urmare a noii naraţiuni asupra securităţii,
cunoscut o etapă similară de transformare dar şi a redesenării relaţiilor cu Rusia, în anii
profundă impusă de configuraţia de securitate imediat post-bipolari s-a observat o tendinţă
apărută după încheierea Războiului Rece. În accentuată de recalibrare a forţelor în concor-
Monitor Strategic 5
danţă cu noile realităţi de securitate (reduce- încheie o etapă de evoluţie istorică. În dina-
rea masivă a prezenţei militare americane în mica relaţiilor internaţionale, criza ucrainiană
Europa de la peste 350.000 militari în anii ‘80 va rămâne indisolubil legată de transformarea
la aproximativ 65.000 de militari în prezent profundă a parametrilor strategici care au mar-
se încadrează în acest registru) şi diminuarea cat existenţa şi profilul operaţional al Alianţei
progresivă a bugetelor de apărare ale aliaţilor Nord-Atlantice în cele peste două decade care
europeni (în prezent contribuţia SUA la buge- au urmat sfârşitului Războiului Rece. Vectorul
tul Alianţei a crescut la 72% de la 61% în anii central în această dinamică strategică îl con-
’802). Deopotrivă, în ciuda extinderii graduale stituie revenirea Rusiei în logica confruntării
a structurilor de securitate euro-atlantice către hegemonice prin contestarea frontală a ordinii
est, aliniamentele strategice au rămas fixate pe
sistemice post-Război Rece. Anexarea Crimeei
linia de apărare conceptualizată în timpul Răz-
(martie 2014) şi implicarea agresivă în destabi-
boiului Rece. Infrastructura de apărare (forţe,
lizarea Ucrainei sunt parte a noii agende stra-
capabilităţi, baze militare, arme nucleare tacti-
ce) a fost limitată la spaţiul Europei Occiden- tegice care pare să prindă contur în laboratoa-
tale, centrul gravitaţional al apărării clasice a rele de la Moscova. Prin acţiunile sale, Rusia a
NATO. Această configuraţie operaţional-stra- recurs la o dublă agresiune: pe de o parte este
tegică a generat, inevitabil, un deficit de secu- agresiunea împotriva Ucrainei, stat suveran şi
ritate pe flancul estic al Alianţei, pornindu-se independent, iar, pe de altă parte, este agresi-
de la asumpţia eronată că nu există nici un pe- unea împotriva principiilor fundamentale care
ricol iminent militar care să ameninţe securi- stau la baza organizării şi construcţiei ordinii
tatea noilor state membre NATO din estul Eu- westphalice, reconfirmate prin Actul Final de
ropei. Pe cale de consecinţă, asistăm în anii ‘90 la Helsinki (1975), care fac referire la respec-
la un proces gradual de modificare doctrinară tarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a
accentul fiind pus pe dezoltarea de capacităţi statelor şi la interzicerea modificării prin forţă
axate cu precădere pe managementul crizelor, a frontierelor existente.
menţinerea şi impunerea păcii. Atacurile te- Raptul teritorial împotriva Ucrainei a mo-
roriste de la 11 septembrie 2001 au generat o dificat dramatic parametrii de securitate la
nouă reorganizare la nivelul concepţiei şi pla- frontiera estică a NATO şi a generat o stare
nificării militare având ca reper central pregă- profundă de insecuritate la nivelul statelor ali-
tirea forţelor Alianţei pentru desfăşurarea de ate aflate în imediata proximitate a Rusiei. Sta-
operaţiuni anti-teroriste şi proiectarea forţei în tele din spaţiul central-european s-au confrun-
afara spaţiului euro-atlantic. În această logică tat cu o dilemă majoră: în ce măsură vor putea
acţională, statele membre NATO au fost încu-
fi apărate în cazul în care Rusia ar încerca să
rajate să iniţieze un proces de restructurare a
forţeze capacitatea de apărare a Alianţei pe
forţele armate pentru a răspunde noilor impe-
flancul său estic şi cât de prompt vor acţiona
rative militare şi de securitate prin crearea de
aliaţii în condiţiile în care întregul dispozitiv
forţe de mici dimensiuni, flexibile, profesionis-
te şi uşor desfăşurabile în teatre de operaţiuni militar al NATO rămînea concentrat în vest,
din afara spaţiului de referinţă. Din calculele pe un aliniament „îngheţat” din timpul Răz-
decidenţilor NATO au fost excluse scenariile boiului Rece. Deopotrivă, potenţialul militar
cu privire la apariţia unei ameninţări militare insuficient, chiar precar al statelor de la fron-
directe la adresa spaţiului aliat sau care să ia în tiera estică a exacerbat anxietăţile de securi-
considerare posibilitatea revenirii în paradig- tate în capitalele central-europene. Important
ma confruntării militare. de menţionate faptul că la nivelul Alianţei s-a
acordat o atenţie redusă necesităţii elaborării
şi adaptării planurilor şi strategiilor de apăra-
Modificarea de paradigmă re pentru noii membri ai Alianţei, din raţiuni
strategice şi politice deopotrivă. Orice plan de
În această ecuaţie militar-strategică, anul apărare/contingency planning ar fi trebuit să se
2014 reprezintă un moment de ruptură care raporteze la Rusia ca o posibilă sursă de ame-
6 Monitor Strategic
ninţare, explicabil în virtutea tipului de gândire Alianţei ca cea mai puternică alianţă militară
strategică, istoriei şi proximităţii geografice a din istorie.
statelor din fosta zonă de dominaţie sovietică.
O asemenea eventualitate a fost, însă, exclusă
din calculele decidenţilor NATO preferându- Summit-ul din Ţara Galilor: între
se o gândire în logica cooperării şi parteneri- ambiţii şi compromis
atului cu Rusia ca soluţie pentru amenajarea
realităţilor strategice şi de securitate ale conti- Lucrările summit-ului NATO s-au desfă-
nentului european3. şurat în perioada 4-5 septembrie 2014, în Ţara
În condiţiile accentuării vulnerabilităţii Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii. Agenda
strategice urmare a impredictibilităţii acţiona- reuniunii a fost dominată de câteva teme cen-
le a Rusiei, statele de la frontiera estică a NATO trale, impuse cu deosebire de efectele agresi-
au pledat pentru luarea unor măsuri rapide în unii Rusiei în estul Europei, care s-au axat cu
vederea consolidării potenţialului de apărare la prioritate pe evaluarea capacităţii NATO de a
graniţa cu Rusia şi corectării anumitor defici- asigura apărarea colectivă a statelor membre,
enţe evidente la nivel de infrastructură, logis- identificarea unor măsuri credibile de asigu-
tică, dispozitive militare, capacitate de reacţie. rare a statelor membre şi partenere, agrearea
Aceste imperative erau, cu deosebire, resimţite unui plan articulat de măsuri pentru sprijini-
de ţări precum Polonia, România şi Ţările Bal- rea statelor de la frontierele sale estică şi sudi-
tice, aflate în zona centrală de expunere. Soli- că, evaluarea capacităţii militare a aliaţilor de a
citările acestor state au vizat cu prioritate con- răspunde în mod eficient unei eventuale ame-
solidarea aliniamentului strategic Marea Balti- ninţări la graniţa estică. La acestea se adăugă
că-Marea Neagră prin: desfăşurări credibile de imperativul (re)definirii tipologiei relaţionale
forţe aliate pe teritoriul acestor state, întărirea pe direcţia Moscova şi găsirea unui răspuns la
şi sporirea misiunilor de protecţie aeriană şi întrebarea: ce tip de relaţie poate fi construită
navală în zona Baltică şi dislocarea de forţe na- cu o Rusiei aflată în plină ofensivă neoimperială
vale în Marea Neagră. În context, ministrul de în imediata vecinătate a frontierelor NATO?
externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski a solici- În jurul acestor imperative acţionale, s-au
tat dislocarea de trupe permanente, respectiv definit două mari opţiuni politice. Prima era
cea reprezentată de statele membre de la gra-
a două brigăzi cu un total de 5000 de militari
niţa estică sprijinite de SUA, Marea Britanie şi
fiecare4.
Canada care au susţinut desfăşurarea imedia-
Noua realitate de securitate generată de
tă de forţe credibile de apărare şi capabilităţi
Rusia la frontiera estică a fost dublată de de-
necesare pe frontiera estică, inclusiv prin sta-
teriorarea accelerată a stabilităţii la frontiera
bilirea de baze militare permanente, pentru a
sudică, urmare a avansului grupărilor teroris-
preveni o eventuală demonstraţie de forţă din
te, a accentuării islamismului radical şi a desta- partea Rusiei. Cea de-a doua, reprezentată de
bilizării regionale provocată de ofensiva ISIL / ţări precum Germania, Franţa şi Italia care au
Daesh în zona Irak-Siria. pledat pentru o abordare mai moderată ca să
Pentru prima dată în perioada post-Război evite escaladarea tensiunilor cu Rusia. Ambele
Rece, Alianţa Nord-Atlantică s-a aflat în faţa orientări acceptau necesitatea luării unor mă-
unor decizii cruciale care să-i definească noua suri pentru reasigurarea aliaţilor estici, însă
postură strategică, capacitatea de a răspunde viziunile au rămas diferite în ceea ce priveşte
vulnerabilităţilor multiple la adresa statelor modul de gestionare a relaţiilor Rusia-NATO
membre şi potenţialul de a gestiona un nou arc şi implicit problematica dislocării de trupe
de criză din Marea Baltică, Ucraina şi Marea permanente pe flancul estic şi crearea de baze
Neagră până în Africa de Nord şi Orientul Mij- militare pe teritoriul „Noii Europe”.
lociu. Declaraţia finală a optat pentru un com-
Miza strategică era însăşi reconfirmarea promis, măsurile anunţate încercând, pe de o
angajamentelor de apărare şi a credibilităţii parte, să răspundă solicitărilor statelor central-
Monitor Strategic 7
europene de consolidare a apărării flancului es- lat pe trei coordonate de angajare: securitate,
tic, iar, pe de altă parte, să protejeze echilibrul descurajarea ameninţării, apărare colectivă. În
strategic existent prin de-escaladarea tensiuni- acelaşi timp a fost un mesaj adresat Rusiei pri-
lor cu Rusia şi evitarea unei rupturi sistemice.5 vind credibilitatea angajamentelor de apărare
Principalele decizii ale summit-ului NATO faţă de aliaţi, solidaritatea acţională în interi-
din Ţara Galilor pot fi decelate pe câteva di- orul Alianţei şi, deopotrivă important, privind
recţii. O primă măsură a vizat adoptarea Pla- menţinerea aranjamentelor strategice post-bi-
nului de Acţiune de Urgenţă/Readiness Acti- polare.
on Plan, menit să răspundă ameninţărilor la Deciziile adoptate în Ţara Galilor au con-
adresa spaţiului euro-atlantic care provin atât stituit doar un răspuns parţial la aşteptările şi
dinspre est (Rusia), cât şi dinspre vecinătatea solicitările formulate pentru consolidarea apă-
sudică (Orientul Apropiat şi Nordul Africii). rării flancului estic. Refuzul de a accepta stabi-
În esenţă, noul plan al NATO a fost gândit pe lirea de baze permanente pe teritoriile statelor
două nivele de acţiune. Primul nivel se referă central-europene şi, implicit, menţinerea vali-
la implementarea unor măsuri de asigurare dităţii Actului Fondator NATO-Rusia au gene-
a aliaţilor concretizat prin menţinerea unei rat o stare de confuzie în capitalele din Europa
prezenţe continue, în aer, pe mare şi la sol şi Centrală. Dincolo de deciziile de asigurare a
prin desfăşurarea de activităţi militare sem- aliaţilor estici, summit-ul a ridicat o serie de în-
nificative la graniţa estică, pe bază de rotaţie. trebări cu privire la existenţa unei viziuni uni-
Al doilea nivel are în vedere adaptarea Alian- tare în ceea ce priveşte definirea ameninţării, a
ţei la noile imperative strategice astfel încât să modalităţilor de răspuns în cazul unei amenin-
fie capabilă să răspundă unei game extinse de ţării şi a opţiunilor acţionale pe direcţia Mos-
ameninţări la adresa securităţii membrilor săi. cova. Într-o perspectivă de ansamblu, deciziile
În acest sens, s-a decis luarea de măsuri pentru summit-ului nu au soluţionat în intregime di-
sporirea rolului Forţei de Reacţie Rapidă prin lemele de securitate ale central-europenilor, cu
crearea unui aşa-zis „vârf de lance”/Very High deosebire importantă în această ecuaţie fiind
Readiness Joint Task Force (VJTF) capabilă să dificultatea găsirii unui consens cu privire la
fie desfăşurată în câteva zile pentru a răspunde necesitatea extinderii dispozitivului de apărare
unei game largi de ameninţări, cu precădere a permanent al NATO către Est. La acest nivel
celor de la periferia Alianţei. de analiză, putem identifica două ipoteze prin-
Tot în sensul adaptării strategice a Alianţei cipale cu privire la raţionamentele care au de-
şi sporirii potenţialului de reacţie şi a capacită- finit conţinutul deciziilor din Ţara Galilor. În
ţii de apărare, s-a decis constituirea unor uni- primul rând, de a descuraja posibile tentative
tăţi de comandă şi control la graniţa estică, cu din partea Rusiei de modificare a echilibrului
rolul de a asigura eficientizarea coordonării şi strategic pe aliniamentul Marea Baltică-Marea
executării acţiunilor planificate, inclusiv a ce- Neagră, prin trasarea unei „linii roşii” ca parte
lor de tip apărare colectivă, şi pre-poziţionarea a asumării unui angajament ferm de apărare a
de echipament şi tehnică de luptă şi crearea aliaţilor prin creşterea potenţialului de apărare
unor facilităţi speciale pentru stocarea acesto- şi sporirea prezenţei militare pe flancul estic.
ra pe teritoriul unora dintre statele din Europa În al doilea rând, de a acţiona prudent pentru
Centrală. a evita o modificare radicală a geografiei de
Declaraţia summit-ului din Ţara Galilor a securitate şi a status-quo-ului strategic stabi-
reprezentat un semnal important adresat alia- lit în perioada post-bipolară ceea ce explică şi
ţilor estici privind capacitatea Alianţei de a-şi insistenţa privind caracterul provizoriu al uni-
ajusta strategiile şi planurile de acţiune la nivel tăţilor desfăşurate şi tipologia acţională a for-
militar pentru a răspunde preocupărilor lor de ţelor- prin rotaţie.
securitate şi nevoilor de apărare ale Alianţei în Noua configuraţie a calculelor politice post-
condiţiile unui mediu de securitate profund Ţara Galilor s-a concentrat pe binomul descu-
schimbat. Logica acţională a NATO a vizat rajare-apărare în sensul că măsurile adoptate
adoptarea unui pachet de măsuri comprehen- trebuiau să fie îndeajuns de credibile pentru
siv, cu caracter eminamente defensiv, articu- a descuraja un potenţial inamic şi suficient
8 Monitor Strategic
de puternice pentru a asigura apărarea state- atente să respecte, în coordonatele centrale,
lor din zona de referinţă. În lipsa unor măsuri aranjamentele stabilite în 1997. În contextul
care să îndeplinească ambele funcţii, respectiv continuării procesului de extindere către est,
construirea de baze permanente, statele cen- Actul Fondator a fost consolidat prin crearea
tral-europene au avertizat că frontiera estică Consiliului NATO-Rusia (Roma, 2002) prin
va rămâne vulnerabilă şi potenţial expusă ac- care cei doi parteneri se angajau să discute şi să
ţiunilor Rusiei. analizeze în comun toate deciziile importante
care privesc securitatea lor şi cea europeană în
ansamblu (cu precizarea că aceasta nu presu-
Dilema abordării relaţiilor cu Rusia punea acordarea unui drept de veto Rusiei în
chestiuni legate de politica Alianţei). Datorită
În ansamblul configuraţiei decizionale a status-quo-ului agreat cu Rusia, statele mem-
summit-ului din Ţara Galilor problematica re- bre NATO localizate în vecinătatea Rusiei au
laţiilor cu Rusia a constituit marea provocare în fost „excluse” din dispozitivul primar de apăra-
eforturile de redefinire conceptual-strategică a re al NATO. Datele oferite de o recentă analiză
Alianţei Nord-Atlantice. Dilema găsirii unui a CEPA, publicată în martie 2014, relevă sta-
răspuns adecvat la adresa agresivităţii Rusiei rea de expunere strategică a statelor din cen-
a dominat dezbaterile în perioada premergă- trul Europei: din totalul de 1,5 militari NATO
toare şi pe parcursul desfăşurării summit-ului. în Europa, mai puţin de 10% sunt localizaţi în
Principala miză a devenit Actul Fondator NA- Europa Centrală şi de Est; din totalul de 28 de
TO-Rusia, document care a desenat arhitectu- instalaţii militare principale, 23 sunt plasate în
ra de securitate europeană în ultimele aproape Vestul Europei şi doar 5 în Est; din cei 66.217
două decenii. O scurtă prezentare istorică este militari americani aflaţi în Europa, 66.081 erau
necesară. Actul Fondator NATO-Rusia a fost desfăşuraţi în partea occidentală a Alianţei şi
semnat în mai 1997 având ca principal obiec- doar 136 în est; nu în cele din urmă, pe terito-
tiv stabilirea unui cadru general de funcţiona- riul Europei Centrale nu se află nici una dintre
re a relaţiilor dintre cei doi actori geopolitici cele 200 de arme nucleare tactice existente în
în noua eră post-Război Rece. În esenţă, erau Europa7.
agreate două coordonate majore de acţiune6. Această vulnerabilitate nu a fost resim-
La nivel politic, se recunoştea faptul că Rusia ţită atât de puternic în condiţiile unui mediu
şi NATO nu se mai consideră adversari şi se de securitate relativ predictibil, dar a devenit
exprima angajamentul comun pentru constru- cronică odată cu revenirea Rusiei la o agendă
irea unui parteneriat în beneficiul comun al revizionistă şi, implicit, transformarea acesteia
securităţii. La nivel strategic, cheia declaraţiei într-o sursă directă de ameninţare la adresa se-
comune consta în prevederea asumată de Ali- curităţii spaţiului estic.
anţă că nu are intenţia, planurile şi motivaţia Dezbaterile în cadrul summit-ului din Ţara
pentru a desfăşura infrastructură militară sem- Galilor au generat două abordări contradicto-
nificativă (n.a.), inclusiv arme nucleare tactice, rii cu privire la viitorul relaţiilor cu Rusia. Pri-
pe teritoriul Europei de Est. Declaraţia celor ma este cea reprezentată de statele din Centrul
„trei nu”, cum a mai fost denumită, a devenit Europei care au pledat pentru anularea Actului
axiomatică în construirea relaţiilor cu Rusia Fondator şi reconfigurarea relaţiilor cu Rusia
şi în fundamentarea design-ului strategic al din perspectiva noului statut de stat revizio-
frontierei estice a NATO. Documentul a pre- nist şi agresor, excluzând orice posibil parte-
cedat primul val de extindere a NATO stabi- neriat aşa cum era gândit prin documentul din
lind practic termenii noii arhitecturi strategice 1997. Cea de-a doua abordare, cu susţinere în
a Alianţei în condiţiile extinderii către estul zona europeană occidentală, a insistat pe păs-
continentului, dar şi parametrii de funcţiona- trarea cadrului legal definit de Actul Fondator
re ai configuraţiei sistemice post-Război Rece. şi evitarea unei politici confruntaţionale cu
În ciuda episoadelor de tensiune (războiul Moscova. Miza era modul de conceptualizare
din Kosovo, continuarea extinderii către est, a status-quo-ului strategic european şi defini-
războiul din Georgia), cele două părţi au fost rea unei noi configuraţii sistemice post-Război
Monitor Strategic 9
Rece. Declaraţia finală a summit-ului a ales coordonarea Unităţilor similare din România
calea concilierii celor două abordări: pe de o şi Bulgaria a fost constituit Comandamentul
parte a avertizat Rusia că, prin acţiunile sale, multinational de Divizie Sud Est, cu garnizoa-
a încălcat angajamentele legale existente, iar, na în Bucureşti.
pe de altă parte, şi-a arătat disponibilitatea de Summit-ul miniştrilor apărării din ţările
a continua dialogul şi cooperarea cu aceasta. NATO desfăşurat pe 2 februarie 2015, a confir-
Conform textului declaraţiei finale, NATO mat noua arhitectură operaţională a dispoziti-
continuă să creadă că parteneriatul cu Rusia velor militare ale Alianţei şi modul de activarea
are ”valoare strategică” şi continuă să îşi do- a acestora în spaţiul est european. Principalele
rească o „relaţie de cooperare, constructivă, de acţiuni au vizat: sporirea dimensiunii Forţei de
încredere reciprocă şi transparenţă”, exprimân- Reacţie Rapidă (NRRF) de la 13.000 la 30.000
du-se regretul că, în acest moment, nu există de militari; stabilirea forţei de reacţie ultra ra-
condiţiile pentru o astfel de relaţie. pidă, un vârf de lance (spearhead force) cu o
Summit-ul din Ţara Galilor nu a reuşit, aşa- capacitate de 5000 de militari, pregătiţi să fie
dar, să ofere un răspuns categoric la întrebarea desfăşuraţi în 48 de ore; o reţea de comanda-
ce tip de actor este Rusia pentru NATO: adver- mente în ţările Europei de Est (Bulgaria, Po-
sar geopolitic sau partener strategic? Această lonia, România şi Ţările Baltice); stabilirea
ambivalenţă a fost accentuată de lipsa unor celor două cartiere generale pentru nord-est
perspective clare privind găsirea unui consens (Polonia) şi sud-est (România). Conform de-
între membrii Alianţei asupra validităţii Actu- claraţiilor secretarului general al NATO, Jens
lui Fondator. La nivelul Europei Centrale, există Stoltenberg, noul vârf de lance al NRRF este
temerea că menţinerea unui blocaj decizional constituit sub forma unei unităţi multinaţiona-
pe acest dosar deosebit de complicat va afecta le, de elită, de dimensiunea unei brigăzi. Forţa
geografia apărării flancului estic împiedicând terestră va fi sprijinită de forţe aeriene, nava-
orice decizie privind stabilirea de baze militare le şi forţe speciale. În cazul unei crize majore,
permanente în această zonă deosebit de vulne- vârful de lance va fi dublat prin desfăşurarea a
rabilă. Deopotrivă, divergenţele privind legi- două brigăzi suplimentare care să acţioneze ca
timitatea Actului Fondator în noul context de forţă de întărire. La nivel de coordonare şi con-
securitate indus de impactul crizei ucrainiene ducere, a fost stabilită formula naţiunii cadru
poate constitui un test major al solidarităţii şi care să asigure, prin rotaţie, capacitatea con-
coeziunii interne a Alianţei Nord-Atlantice cu tinua de acţiune a noii forţe. Până în prezent,
efecte directe asupra credibilităţii angajamen- şi-au exprimat intenţia de a asigura funcţia
telor de apărare aliate. de naţiune cadru, şase state NATO, respectiv
Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi
Marea Britanie.8
Agenda acţională post-Ţara Galilor Tot în acest context, secretarul american al
apărării, Chuck Hagel a anunţat decizia Con-
Urmare a pachetului de măsuri adoptat în gresului SUA de a aproba suma de 1 miliard
Ţara Galilor, s-a iniţiat un amplu plan de ac- de dolari pentru implementarea Iniţiativei de
ţiuni privind implementarea şi operaţionaliza- Reasigurare Europeană, anunţată de preşedin-
rea noii agende decizionale a Alianţei. tele Obama în iunie 2014 sporind, astfel, con-
În ianuarie 2015, ca parte a Planului de Ac- tribuţia SUA la Planul de Acţiune de Urgenţă
ţiune al NATO a fost anunţat planul de imple- al NATO.
mentare a măsurilor privind crearea Unităţilor O direcţie prioritară a vizat situaţia de se-
de Integrare a Forţelor NATO în Bulgaria, Po- curitate a flancului estic a cărui postură a fost
lonia, România şi Ţările Baltice. De asemenea, sensibil vulnerabilizată urmare a anexării Cri-
a fost anunţată consolidarea cartierului Cor- meei în martie 2014 şi a consolidării dispoziti-
pului Multinaţional Nord-Est al NATO loca- vului convenţional şi nuclear al Rusiei în zona
lizat la Szczecin, în Polonia, responsabil şi de peninsulei. Militarizarea peninsulei Crimeea
coordonarea Unităţilor de Integrare a Forţelor este parte a unui plan mult mai amplu asumat
NATO din Polonia şi Ţările Baltice. Pentru de Moscova prin care urmăreşte consolidarea
10 Monitor Strategic
posturii militare şi, deopotrivă, asigurarea do- le şi creşterea încrederii între armatele aliate.
minaţiei asupra ecuaţiei de putere în zona Mă- Noua geografie operaţională adoptată la ni-
rii Negre, punând în pericol însăşi capacitatea velul NATO este menită să descurajeze orice
Alianţei de acţiune pe flancul sud-estic. Riscul tentativă din partea Rusiei de a modifica sta-
ca Rusia să dobândească o preemineţă militară tus-quo-ul strategic, să neutralizeze spaţiul
în bazinul Mării Negre a generat acţiuni con- est-european ca zonă a competiţiei hegemoni-
certate din partea Alianţei pentru remedierea ce angajate de Moscova şi să prevină posibile
unui potenţial dezechilibru şi menţinerea ba- „incidente neintenţionate” între forţele NATO
lanţei strategice în bazinul pontic. În acest re- şi cele ruseşti în condiţiile creşterii fără prece-
gistru acţional, începând cu martie 2015, SUA dent a acţiunilor aeriene ale Rusiei în interiorul
şi-a extins desfăşurările pe bază de rotaţie a sau în apropierea spaţiului NATO12.
trupelor în România şi Bulgaria. În iunie 2015,
SUA a anunţat extinderea Forţei Rotaţionale a
Mării Negre (Black Sea Rotational Force) prin Noua postură strategică a Europei
stabilirea unei Companii de Arme Întrunite în
Bulgaria9.
Centrale post-Ţara Galilor
În iunie 2015, secretarul american al apă-
Statele aflate pe centura strategică Marea
rării, Ashton Carter, în cursul vizitei efectuate
Baltică-Marea Neagră au constituit de-a lun-
în Estonia, a anunţat decizia Washington-ului
gul istoriei o miză strategică şi un teren per-
de a prepoziţiona temporar pe teritoriul unora
dintre statele central-europene tancuri, arti- manent de confruntare în lupta pentru hege-
lerie şi alte echipamente militare. Cu această monie regională între marii actori sistemici. În
ocazie, Carter a anunţat că şase state din regiu- consecinţă, integrarea în structurile de securi-
ne şi-au exprimat acordul de a găzdui elemente tate euro-atlantice a fost o realizare cu adevă-
ale acestui echipament, respectiv Ţările Balti- rat istorică permiţând ieşirea din spirala dile-
ce, Polonia, România şi Bulgaria. Pre-poziţio- melor geopolitice şi pătrunderea într-o zonă în
narea va include aproximativ 250 de vehicule care securitatea şi apărarea acestui spaţiu de la
blindate (tancuri Abraham, vehicule de luptă periferie devenea o responsabilitate colectivă
Bradley şi mortiere M109) cu echipamentul euro-atlantică. Dincolo de abordările idealist-
asociat. Echipamentul va fi suficient pentru a constructiviste, asumăm că resortul gândirii
deservi o companie, respectiv 150 de militari, strategice în capitalele central-europene a fost,
sau un batalion, respectiv aproximativ 750 de cu prioritate, definit în cheie geopolitică, re-
militari. Activarea oficială a acestor noi unităţi spectiv frica de Rusia şi nevoia obţinerii unei
a fost anunţată, de către secretarul general al umbrele de securitate care să descurajeze orice
NATO, la 1 septembrie 201510. acţiune de forţă din partea hegemonului estic.
Pe 8 octombrie, secretarul general al NATO, În consecinţă, relaţia cu Rusia a dominat
Jens Stoltenberg a anunţat decizia NATO de a strategic şi psihologic poziţia de ansamblu a
suplimenta Forţa de Reacţie Rapidă până la spaţiului central-european şi a definit ecua-
40.000 de militari pentru a putea răspunde ţia calculelor politice ale acestora în cadrul
adecvat imperativelor de apărare pe ambele NATO. În ciuda „ accidentelor de parcurs”
flancuri vulnerabile din est şi sud.11 (atacul cibernetic împotriva Estoniei în 2007,
Întreaga gamă de acţiuni şi desfăşurări de războiul din Georgia din august 2008, şantajul
forţe în estul Europei s-a dorit, în fapt, atât o energetic practicat de Moscova), apartenenţa
„demonstraţie de forţă” adresată Rusiei, cât şi la NATO a amortizat dilemele de securitate ale
confirmarea solidarităţii de acţiune a Alian- statelor central-europene. Anul 2014 a generat,
ţei şi a credibilităţii angajamentelor de apăra- însă, o modificare radicală de paradigmă pen-
re faţă de statele membre. Aceste măsuri au tru statele din Europa Centrală şi a determinat
fost suplimentate prin creşterea numărului de revenirea bruscă în logica ameninţării mili-
exerciţii militare şi de antrenamente în vede- tare şi a calculelor de natură geopolitică. Din
rea întăririi capacităţii comune de acţiune, a perspectiva statelor central-europene, politica
interoperabilităţii între diferite forţe naţiona- agresivă a Rusiei a schimbat profund ecuaţia
Monitor Strategic 11
strategică la nivel continental, contracararea de militari, la care s-a adăugat suplimentarea
ameninţării ruseşti fiind asumată ca imperativ cu 6 aparate F-15 a misiunii de poliţie aeriană
strategic major. pentru asigurarea protecţiei aeriene a Ţărilor
Câteva argumente sunt cu deosebire im- Baltice. Concomitent, flancul sud-estic a fost
portante pentru explicarea poziţionării de an- întărit prin dislocarea distrugătorului ameri-
samblu a Europei Centrale şi temerile de secu- can USS Truxtun în zona Mării Neagre. Pe 16
ritate provocate de noua agendă revizionistă a aprilie, NATO a agreat consolidarea prezenţei
Moscovei. La nivel strategic, anexarea Crimeei militare pe teritoriul ECE. SUA au luat decizia
a dovedit capacitatea Rusiei de a modifica prin de a desfăşura unităţi terestre de mici dimensi-
forţă aranjamentele teritoriale existente pu- uni (150 de militari fiecare) în Polonia şi Ţările
nând în discuţie legitimitatea frontierelor eu- Baltice. Această desfăşurare iniţială de trupe a
ropene. În al doilea rând, la nivel militar, prin marcat începutul Operaţiunii Atlantic Resolve
instrumentalizarea noilor tehnici de purtare care include majoritatea activităţilor terestre,
a războiului, de tip hibrid, Rusia şi-a extins şi aeriene şi navale menite să ofere instrumente
diversificat instrumentele de agresiune prin de reasigurare aliaților estici şi de descurajare
vulnerabilizarea din interior a statelor-ţintă la adresa Rusiei13.
reducând substanţial capacitatea de reacţie cu Decizia preşedintelui american Barak Oba-
mijloace clasice-convenţionale. Într-un astfel ma, anunţată la 3 iunie 2014, privind acordarea
de scenariu, strategiile de apărare colectivă unui sprijin în valoare de un miliard de dolari
ale NATO s-ar putea dovedi insuficiente pen- pentru consolidarea potenţialului de apărare al
tru o reacţie promtă şi dificil de aplicat într- statelor din zona central-europeană(Iniţiativa
un context de tip hibrid. În al treilea rând, la de Reasigurare Europeană), s-a înscris în ace-
nivel politic, conceptualizarea dreptului de laşi registru acţional.
intervenţie pentru apărarea cetăţenilor ruşi de Din perspectiva statelor situate la frontiera
pretutindeni (Doctrina Putin) creează focare estică acţiunile întreprinse la nivelul Alianţei
de vulnerabilitare şi instabilitate, cu deosebire erau menite să contribuie la reducerea vulne-
vizate fiind statele baltice, ţări cu importante rabilităţii potenţialului de apărare din est, dar
comunităţi rusofone. nu soluţiona problema de ansamblu, respec-
În baza acestor argumente, statele central- tiv integrarea acestui spaţiu în dispozitivul de
europene au propus operaţionalizarea imedia- apărare aliat prin stabilirea de baze permanen-
tă a unor măsuri care să corecteze deficienţele te şi reajustarea planurilor de apărare aliate.
de apărare ale flancului estic şi să neutralizeze La acest nivel de analiză, putem decela două
posibilele încercări din partea Rusiei de modi- dinamici importante, aflate într-o strânsă in-
ficare a status-quo-ului regional. Au fost cu de- terdependenţă, în ceea ce priveşte poziţiona-
osebire vizate două direcţii de acţiune: direcţia rea de ansamblu a regiunii. Prima se referă la
strategică, respectiv extinderea dispozitivelor lipsa unui consens regional şi aliat cu privire
militare ale Alianţei pe flancul estic, inclusiv la amplasarea de forţe permanente în centrul
prin dislocarea de baze şi trupe permanente, Europei. Cea de-a doua se referă la dificultatea
şi direcţia politică cu referire la necesitatea re- de a formula o abordare comună faţă de Rusia,
evaluării cadrului de organizare a relaţiilor cu realitate evidentă atât în interiorul regiunii, cât
Rusia (Actul Fondator NATO-Rusia). şi la nivelul Alianţei. Tipologia comportamen-
Sub imperativele noilor dinamici de secu- tală a statelor din complexul central-european
ritate, Alianţa a întreprins o serie de acţiuni indică o anumită falie de percepţie şi postură
pentru a corecta dezechilibrul strategic exis- de securitate între două grupuri de state. Pe de
tent pe frontiera de est şi pentru a răspunde o parte este grupul format din Polonia, Româ-
solicitărilor de sprijin din partea aliaţilor estici. nia şi Ţările Baltice, state aflate în imediata ve-
Primele măsuri au fost anunţate ca răspuns cinătate a zonei de conflict şi vulnerabile stra-
imediat la ocuparea Crimeei prin decizia Wa- tegic manevrelor militare ale Rusiei fie pe di-
shington-ului de a suplimenta prezenţa milita- recţia Kaliningrad (Polonia, Ţările Baltice), fie
ră în zona central-nordică. În acest sens, în Po- pe direcţia Crimeea-Marea Neagră (România).
lonia au fost transferate 12 avioane F-16 şi 300 Postura lor vulnerabilă a dictat tipologia com-
12 Monitor Strategic
portamentală de ansamblu concretizată prin flancul estic. În al treilea rând, au sporit efor-
agenda de acţiuni solicitată în cadrul Alian- turile în vederea intensificării cooperării regio-
ţei având ca principale coordonate: adaptarea nale în domeniul apărării şi creşterii contribu-
conceptual-strategică a NATO la noile realităţi ţiei comune la asigurarea securităţii spaţiului
de securitate generate de Rusia, desfăşurarea de referinţă. Întrebarea rămâne în ce măsură
credibilă de forţe şi stabilirea de baze perma- aceste realizări sunt considerate suficiente
nente pe flancul estic, suspendarea Actului pentru a garanta apărarea spaţiului central-eu-
Fondator şi redefinirea parametrilor relaţionari ropean în faţa unei ameninţări din partea Rusi-
cu Rusia identificată ca principala ameninţare ei. Este evident că pentru ţări precum Polonia
la adresa securităţi euro-atlantice. Cel de-al şi Ţările Baltice, amploarea acţiunilor adoptate
doilea grup format din Cehia, Slovacia şi Un- de NATO nu oferă soluţia la problema exis-
garia a optat pentru o abordare moderată faţă tenţială a securităţi şi apărării şi nici nu reduce
de Rusia. Raţiunile sunt atât de natură strate- în mod substanţial vulnerabilităţile strategice
gică (nici unul dintre cele trei state nu se află ale graniţei estice. În acest sens sunt invocate
în proximitatea Rusiei), economică (existenţa o serie de raţiuni: complexitatea procesului de
unor relaţii strânse economice şi de afaceri, luare a deciziei politice în cazul unei acţiuni
un nivel ridicat al dependenţei energetice), cât de tip articol 5, lipsa unei abordări comune
şi existenţa unor afinităţi cultural-istorice. În asupra Rusiei, reticenţa unora dintre statele
consecinţă, acest grup de state a adoptat mai aliate de a modifica aliniamentul de apărare al
degrabă o atitudine ambivalentă susţinând ne- NATO, refuzul de a accepta extinderea bazelor
cesitatea consolidării frontierei estice şi spriji- permanente către est. Din perspectiva acestor
nirea Ucrainei, dar opunându-se unor măsuri state, planul de acţiune aprobat în Ţara Galilor
care ar fi putut genera deteriorarea relaţiilor cu asigură un potenţial mai ridicat de apărare, dar
Rusia. În acest sens, este relevantă reacţia Ce- nu este destul de puternic şi credibil pentru
hiei şi Slovaciei la propunerea privind ampla- a descuraja Rusia. Summit-ul din 2014 a fost
sarea de baze militare, ambele respingând ferm interpretat în Europa Centrală mai degrabă ca
o asemenea eventualitate pe motiv că „mai ales un compromis de natură să evite escaladarea
după 1968, au rămas anumite sensibilităţi cu tensiunilor cu Rusia, să menajeze agendele de
privire la prezenţa trupelor străine pe terito- securitate ale unor dintre statele occidentale
riul lor”14. (preocupate mai ales de dinamica de securita-
Poziţiile celor două grupări au afectat ni- te pe flancul sudic) şi să identifice un substitut
velul de solidaritate şi coeziunea acţională la pentru bazele permanente ca formă de amelio-
nivel regional şi au slăbit capacitatea statelor rare a temerilor balticilor şi polonezilor.
vizate de a proiecta o agendă unitară şi coe- De altfel, Polonia şi Ţările Baltice au reluat
rentă în interiorul Alianţei. În ciuda acestor solicitările privind necesitatea modificării pos-
diferende, Europa Centrală a acţionat solidar turii strategice a NATO, dosar care va consti-
în implementarea măsurilor adoptate la nive- tui un punct central de discuţie la summit-ul
lul NATO. Deciziile summit-ul din Ţara Gali- NATO de la Varşovia de anul viitor. Agenda de
lor şi implementarea lor practică prin acţiuni politică externă anunţată de nou preşedinte al
concertate ale statelor aliate au contribuit la Poloniei, Andrzej Duda, indică un curs de ac-
atenuarea relativă a dilemelor regionale şi au ţiune pragmatic orientat ferm spre obţinerea
generat o mobilizare a eforturilor din partea unui descurajant militar puternic. În cuvintele
statelor din acest areal. Câteva dinamici sunt liderului polonez, „Polonia nu poate fi trata-
cu deosebire importante. În primul rând, toa- tă ca un stat-tampon al NATO”16. În context,
te statele central-europene s-au angajat sa-şi preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves,
sporească bugetele de apărare pentru a atinge a avertizat recent asupra necesităţii ajustării
pragul de 2% conform cerinţelor NATO15. În posturii militare a NATO pentru a răspunde
al doilea rând, Slovacia şi Ungaria au acceptat noilor puncte vulnerabile de pe harta Alianței
să gazduiască Unităţi de Integrare a Forţelor pe care le-a comparat ca impact şi relevanţă
NATO şi, implicit, să participe la noua confi- strategică cu Fulda Gap, aliniament strategic
guraţie operaţională dezvoltată de NATO pe vital în planurile de apărare din timpul Războ-
Monitor Strategic 13
iului Rece: „„Între cei 70 de km dintre Kalinin- Europei în viziunea cărora trebuie mai degrabă
grad şi Belarus se află Pasul Suwalki. Separă găsită o cale de mijloc între nevoia de asigurare
Polonia de statele baltice. Dacă aş vrea să blo- a aliaţilor estici cu privire la angajamentele de
chez accesul către cele trei state baltice, aş fi apărare existente şi imperativul evitării escala-
foarte atent la Pasul Suwalki. Dacă aş vrea să dării confruntării cu Moscova. În această ecu-
întreprind ceva, atunci aş fi foarte interesat de aţie, coordonata centrală este cea a menţinerii
Pasul Suwalki“17. Avertismentele transmise de echilibrului strategic european configurat prin
unele state din Europa Centrală par să anunţe Actul Fondator NATO-Rusia.
un summit deosebit de complicat pentru anul Declaraţia finală deschide o etapă impor-
viitor în care vor fi testate atât coeziunea de tantă în dinamica strategică a NATO, fără să
abordare a Alianţei, cât şi configurarea de an- marcheze o transformare de amplitudine isto-
samblu a posturii strategice a Alianţei. rică. Două dosare principale, aflate în strânsă
interdependenţă, au rămas nesoluţionate: cel
privind ajustarea alianimentului de apărare al
Concluzii NATO către estul Europei şi validitatea Actu-
lui Fondator NATO-Rusia. Deopotrivă, sum-
Analizând rezultatele summit-ului NATO mit-ul din Ţara Galilor a produs modificări
din Ţara Galilor (4-5 septembrie 2015), stra- importante la nivelul geografiei de securitate
tegul britanic Julian Lindley-French semnala euro-atlantică şi a asumat un proces semni-
că acesta nu a produs o schimbare istorică de ficativ de readaptare la noile realităţi geopol-
paradigmă, un NATO 3.018. În viziunea istori- litice apărute în Europa de Est. Deosebit de
cului britanic, reuniunea din Ţara Galilor nu a important este faptul că a impus prioritizarea
răspuns la o serie de întrebări existenţiale lega- apărării flancului estic la nivelul strategiilor de
te de definirea relaţiilor cu Rusia, modalităţile apărare ale Alianţei generând o reaşezare a dis-
concrete de acţiune în cazul unei ameninţări pozitivelor aliate menite să asigure o capacita-
la adresa statelor de la graniţa estică, definirea
te sporită de descurajare şi apărare a statelor
strategiei acţionale faţă de aliaţii estici şi faţă
membre aflate în proximitatea zonei de tensiu-
de statele partenere, pentru a enumera câteva
ne ruso-ucraineană. Simbolistica este, de ase-
dintre ele.
menea, importantă în sensul că pentru prima
Pentru a evalua impactul summit-ului ne
dată în istoria post-bipolară, statele membre
raportăm, inevitabil, la aşteptările statelor. În
NATO au înţeles să iasă din paradigma „sfâr-
acest caz, aşteptările au fost diferite în funcţie
şitului istoriei” şi să se confrunte cu realităţile
de agendele de securitate şi imperativele stra-
tegice ale statelor membre. Pentru statele din prezentului marcate de logica realpolitik-ului
Europa Centrală, criza ucraineană a modificat şi a politicii de putere.
profund aranjamentele teritoriale existente Dinamica relaţiilor cu Rusia joacă un rol
poziţionând Rusia ca principala ameninţarea cheie în definirea posturii strategice a NATO
la adresa ordinii europene de securitate post- şi va constitui un punct central pe agenda sum-
Război Rece. Din această perspectivă, acţiunile mit-ului de anul viitor de la Varşovia. Este pu-
din Ucraina sunt doar începutul unei ofensive ţin probabil ca state precum Polonia şi Ţările
de mari dimensiuni care vizează modificarea Baltice să renunţe la ideea bazelor permanente
întregii ecuaţii strategice euro-atlantice trans- după cum demonstrează naraţiunea adoptată
formând spaţiul central-european într-un nou de preşedinte polonez Andrzej Duda care a
teren de confruntare geopolitică. Pentru con- pledat ferm pentru regândirea planurilor de
tracararea acestei ameninţări, singura opţiu- apărare ale NATO. Într-un interviu acordat
ne viabilă este considerată stabilirea unui nou recent Financial Times, preşedintele Poloniei
„Fulda Gap” la graniţa estică şi comasarea de a subliniat că: „dacă Polonia şi celelalte ţări din
trupe şi baze permanente care să ofere certitu- Europa Centrală constituie adevăratul flanc al
dinea apărării colective în cazul necesităţii acti- NATO, atunci mi se pare natural, o concluzie
vării art. 5. Abordarea central-europeană este logică, ca în aceste ţări să fie amplasate baze
privită cu reticenţă de unele state din vestul militare”19.
14 Monitor Strategic
Decizia finală va depinde de evoluţia rela- sens au fost adresate şi din partea altor state membre de la
ţiilor cu Rusia, dacă Rusia va continua politica graniţa estică. În 2009, planurile de apărare pentru Polonia
agresivă sau va opta pentru o detensionare a au fost extinse pentru a acoperi şi cele trei Ţări Baltice, fără
a fi articulat un plan de sine stătător pentru zona baltică.
situaţiei existente. Poziţia unora dintre state- 4
Polish demand for thousands of troops splits NATO
le membre va fi de asemenea crucială într-o
alliance?, April 2, 2014, http://www.thenews.pl/1/10/
decizie finală, iar în acest sens există temerea
Artykul/167098,Polish-demand-for-thousands-of-troops-
că agenda securităţii globale care trebuie ges- splits-NATO-alliance, accesta la 12 octombrie 2015
tionată de marii actori occidentali (războiul 5
Wales Summit Declaration issued by the Heads of
din Siria, criza refugiaţilor) ar putea influenţa State and Government participating in the meeting of the
calculele decidenţilor politici către o direcţie a North Atlantic Council in Wales, September 5, 2014, http://
moderaţiei şi compromisului. Având în vederea www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm,
că menţinerea solidarităţii şi coeziunii interne accesat la 7 octombrie 2015
este vitală, singura opţiune este găsirea unui 6
Founding Act on Mutual Relations, Cooperation and
compromis care, cel mai probabil, va însemna Security between NATO and the Russian Federation sig-
reconfirmarea dispozitivelor existente în pre- ned in Paris, France, 27 May 1997, http://www.nato.int/
zent. Un semnal în acest sens a fost transmis cps/en/natohq/official_texts_25468.htm, accesat la 7 oc-
tombrie 2015
de adjunctul secretarului de stat al SUA pentru 7
Edward Lucas and A. Wess Mitchel, Central European
Europa şi Eurasia, John Heffern care a indicat
Security After Crimea: The Case for Strengthening NATO’s
că Alianţa nu va lua în discuţie crearea unei Eastern Defenses, Center for European Policy Analysis
baze permanente în Polonia la summit-ul de (CEPA), March 25, 2014, http://cepa.org/sites/default/fi-
anul viitor de la Varşovia, strategia rămânând les/The%20Case%20for%20Strengthening%20NATOs%20
aceea a asigurării unei prezenţe credibile, dar Eastern%20Defenses-%20%282%29.pdf, pp.3-4
pe bază rotativă a trupelor20. 8
Jim Garamone, „NATO Sets Sizes for Spearhead,
Summit-ul NATO de la Varşovia va avea, Response Forces”, US Department of Defense, Septem-
aşadar, o miză importantă în baza a două ber 5, 2015, http://www.defense.gov/News-Article-View/
obiective care nu vor fi uşor de conciliat: de a Article/604051, accesat la 16 octombrie 2015
identifica soluţii pentru atenuarea vulnerabili-
9
Opal Vaughn, „Army Europe expands Operation
tăţilor strategice ale statelor central-europene Atlantic Resolve training to Romania, Bulgaria”, March
24, 2015, http://www.army.mil/article/145053/Army_Eu-
şi de a corecta anumite „deficienţe” din docu-
rope_expands_Operation_Atlantic_Resolve_training_to_
mentele decizionale ale summit-ului din Ţara
Romania__Bulgaria/, accesat la 15 octombrie 2015; Gina
Galilor şi, deopotrivă, prezervarea solidarităţii Harkins, „Marine Corps sends tanks, weapons to Eastern
şi credibilităţii Alianţei evitând un posibil risc Europe”, August 17, 2015, http://www.marinecorpstimes.
al fragmentării cu consecinţe impredictibile com/story/military/2015/08/16/marine-corps-sends-
asupra securităţii spaţiului euro-atlantic. tanks-weapons-eastern-europe/31717923/, accesat la 15
octombrie 2015
10
„NATO Activates Six Command Units On Eas-
Note tern Flank With Russia”, September 1, 2015, http://
www.defensenews.com/story/defense/international/
1
20 years ago: London Declaration marks birth of new europe/2015/09/01/nato-activates-six-command-units-
NATO, July 5-6, 1990, London, http://www.nato.int/cps/ eastern-flank-russia/71550678/, accesat la 5 octombrie
en/natolive/news_64790.htm?selectedLocale=en, accesat 2015
la 5 octombrie 2015; The Alliance’s New Strategic Concept,
11
Andrew Rettman, „NATO double Russia-deterre-
agreed by the Heads of State and Government participa- ent, considerd nuclear drills”, October 9, 2015, https://
ting in the Meeting of the North Atlantic Council, Novem- euobserver.com/foreign/130616, accesat la 17 octombrie
ber 8, 1991, Rome, http://www.nato.int/cps/en/natohq/ 2015
official_texts_23847.htm?, accesat la 14 octombrie 2015
12
Conform datelor existente, numai în cursul anului
2
Stratfor, NATO: The Evolution of the Alliance, April 2014 (martie-decembrie), au fost înregistrate 400 de acţi-
28, 2014, https://www.stratfor.com/analysis/nato-evoluti- uni de interceptare a avioanelor ruseşti în apropierea gra-
on-alliance, accesat la 15 octombrie 2015 niţelor NATO
3
Războiul din Georgia din august 2008 a determinat 13
Artur Kacprzyk, US Military Presence in Central
o modificare de strategie care a dus la adoptarea de con- and Eastern Europe, PISM, 24 September 2015,http://
tingency planning pentru Polonia, deşi solicitări în acest w w w.isn.ethz .ch/Digital-Librar y/Articl es/Detail/
Monitor Strategic 15
?ot s591=4888c aa0-b3db-1461-98b9-e20e7b9c13 17
Octavian Manea, “Schizofrenia strategică a Europei
d4&lng=en&id=193701, accesat la 12 octombrie 2015 poate afecta NATO”, Revista 22, , 13 octombrie 2015, http://
14
Jan Lopatka, „Slovakia and the Czech Republic Re- www.revista22.ro/schizofrenia-strategica-a-europei-poa-
ject NATO Bases”, Atlantic Council, June 4, 2014, http:// te-afecta-nato-59864.html, accesat 15 octombrie 2015
www.atlanticcouncil.org/blogs/natosource/slovakia-and-
18
Julian Lindley-French, The North Atlantic Treaty
the-czech-republic-reject-nato-bases, accesat 18 octom- Organization. The Enduring Alliance, 2nd edition, New
brie 2015 York and London: Routledge, 2015, 390 (e-book)
15
În privinţa creşterii bugetelor militare, au existat po-
19
„Polish President: NATO Treats Us Like a Buffer
State”, The American Interest, August 13, 2015, http://
ziţii mai nuanţate. Spre deosebire de angajamentul ferm al
www.the-american-interest.com/2015/08/13/polish-pre-
Poloniei (care se apropie de 2%), României (până în 2017
sident-nato-treats-us-like-a-buffer-state/, accesat la 15
va atinge pragul de 2%) şi Ţările Baltice (Estonia alocă deja
octombrie 2015
2% pentru apărare), Ungaria şi Slovacia au invocat lipsa re- 20
“NATO won’t establish permanent military bases
surselor pentru a anunţa o creştere graduală şi moderată, in Poland amid Russia tension, US Diplomat says”, July 22,
pe parccursul mai multor ani 2015, http://www.ibtimes.com/nato-wont-establish-per-
16
„New Polish President makes NATO bases in Cen- manent-military-bases-poland-amid-russia-tension-us-
tral Europe a priority for Warsaw Summit”, Atlantic Coun- diplomat-2020108; „US backs away from Poland’s NATO
cil, August 6, 2015, www.atlanticcouncil.org/blogs/nato- Base Push”, Radio Poland, June 22, 2015, www.thenews.pl,
source, accesat la 17 octombrie 2015 accesat la 14 octombrie 2015
ABSTRACT
NATO summit in Wales of September 2015 played an important role in re-shaping the overall strategic
configuration of the North-Atlantic Alliance so that to answer to the emerging geopolitical dynamics generated
by Russia’ s revisionist policy in Eastern Europe. Two major themes dominated NATO agenda: firstly, the need
to reassure the Eastern allies and strengthen the defence potential of the Central European states, and, secondly,
to restructure the framework of relations with Russia. In a general perspective, Wales summit failed to became
an historical moment since the outcome was rather a compromise between the need for deeper engagement
towards the Eastern allies and the imperative of preserving the strategic balance in Europe, meaning to avoid a
systemic rift with Moscow. The 2016 NATO summit in Warsaw will have to find an answer to this complicated
and challenging compromise which is to highly define NATO future strategic posture in the 21st century.
Carmen Rîjnoveanu is a scientific researcher with the Institute for Political Studies of Defense and Military
History. She is a PhD candidate with the National School of Political Studies and Administration. Her main fields
of interest focus on topics related to European security, defense policy, and security regionalization in Central and
Eastern Europe. She also collaborates with the Center for East- European and Asian Studies and regularly publishes
on its web-site brief analysis concerning the ongoing developments within the Middle East region.
16 Monitor Strategic
Implicaţii ale scutului antirachetă
european asupra relaţiilor
NATO-Rusia la începutul secolului
al-XXI-lea
Lt.col. Ion-Marius Nicolae
Scena politică internaţională este în con- ma statutul său ca putere mondială, eforturi ce
tinuă transformare. Modul în care un stat se s-au concretizat de multe ori ca acţiuni incom-
adaptează la aceste schimbări dă măsura „inte- patibile cu cele ale liderilor de la Washington.
ligenţei” lui în planul relaţiilor internaţionale, Ţinând cont de complexitatea schimbărilor
care îl poziţionează la nivel regional, dar şi glo- care au avut loc, nu este de mirare că statele şi-
bal şi prin care îşi manifestă puterea în raport au adaptat propriile politici de apărare. Rusia
cu celelalte state. nu este o excepţie.
Conflictele actuale au cu totul altă fizio- Moscova a denunţat de mai multe ori deci-
nomie faţă de secolul trecut, trecându-se de zia Alianţei de a poziţiona trupe în mai multe
la conflictele la scară mondială, la cele locale, state membre situate la frontierele ruse, pre-
mult mai tehnologizate şi cu acţiune simultană cum Ţările Baltice sau Polonia, dar şi proiectul
în medii din ce în ce mai variate - politic, mi- american de instalare a unui scut antirachetă
litar, economic, mediatic, cultural, diplomatic, în Europa de Est.
virtual.
În secolul al XXI-lea, din ce în ce mai mul-
te state ale lumii vor să fiinţeze în securitate, Aspecte generale
iar una din temele care au ţinut capul de afiş al
agendei politico-diplomatice a ultimelor două Scutul antirachetă este un produs al Răz-
decenii a fost apărarea antirachetă. De aici, boiului Rece, de fapt, al conflictualităţii lumii
interesul marilor puteri economice şi militare din vremea cursei înarmărilor. Este un proiect
de a-şi crea un sistem defensiv competitiv. In- american care a apărut în timpul administraţiei
stalarea scutului antirachetă european în une- Reagan. La 23 martie 1983, s-a creat proiectul
le ţări ex-comuniste este o dovadă. Proiectul „Iniţiativa pentru Apărare Strategică” (Răz-
american al scutului antirachetă european va boiul Stelelor), al cărui principal scop era apă-
afecta relaţiile între Rusia şi NATO (SUA). La rarea teritoriului american împotriva rachete-
rândul său, Rusia a propus un proiect comun lor sovietice. Era vorba de un proiect extrem de
de scut antirachetă european. Dacă SUA şi ali- complex, cu desfăşurări în spaţiul cosmic, în
aţii săi ar accepta această propunere ar însem- spaţiul terestru, maritim, aerian şi virtual, dar
na şi o recunoaştere a statutului Rusiei de mare care şi-a pierdut raţiunea în ultimul deceniu
putere globală. al secolului trecut, când Uniunea Sovietică s-a
Un actor statal important, care creează ade- autodizolvat, iar Federaţia Rusă a realizat un
sea relaţii conflictuale cu organizaţiile de secu- parteneriat strategic cu Statele Unite.
ritate europene, cu NATO în special, trebuie Şi totuşi, la un astfel de proiect nu se putea
luat în calcul în ecuaţia securităţii europene. renunţa, din cel puţin trei motive: perfecţiona-
Rusia se apropie cel mai mult de definiţia unui rea, dezvoltarea şi extinderea arsenalului nu-
stat revizionist, atitudinea Moscovei în ultimii clear şi creşterea pericolului unui posibil atac,
douăzeci de ani fiind caracterizată, în cea mai chiar declanşat prin surprindere sau dintr-o
mare parte, de eforturi de a restabili şi confir- eroare catastrofală; creşterea numărului ţărilor
Monitor Strategic 17
care deţin arme nucleare şi posibilitatea unui nu acoperă întreaga zonă, ci doar o parte din
conflict nuclear între acestea; posibilitatea ca teritoriile ţărilor care le-au achiziţionat şi din
grupările şi reţelele teroriste să aibă acces la arealul NATO. La un astfel de sistem ar trebui
componente ale arsenalului nuclear (chiar la să contribuie, într-o formă sau alta, toate state-
rachete cu încărcătură nucleară) şi eventuali- le din zonă. Pentru că toate sunt vulnerabile.1
tatea folosirii acestor arme împotriva Statelor Acest proiect de tratat european făcea
Unite şi a aliaţilor şi partenerilor acestora. parte la acea dată din viziunea Rusiei asupra
De aceea, proiectul Bush viza tocmai cre- construcţiei parteneriatului strategic cu Uniu-
area şi menţinerea unor componente de cer- nea Europeană şi era foarte important pentru
cetare (intelligence adecvat, precum şi senzori această ţară, de aceea, a fost postat chiar pe
şi radare de mare putere) şi de lovire (vectori site-ul preşedintelui Federaţiei Ruse2. El expri-
Patriot şi SM 3) care să protejeze teritoriul Sta- ma, de fapt, una dintre modalităţile prin care
telor Unite şi bazele sale militare din Europa conducerea Rusiei înţelegea securitatea euro-
şi din lume, deopotrivă, împotriva unui atac peană.
cu rachete nucleare peste calota polară, dar de Poziţia oficialilor americani a fost aceea că
mai mică amploare şi a unor eventuale atacuri Statele Unite se opun independenţei Osetiei
cu rachete nucleare declanşate de unele posi- de Sud şi Abhaziei şi s-a precizat că Washin-
bile viitoare puteri nucleare emergente, dar ne- gtonul nu caută să creeze linii de partaj între
sigure. Administraţia americană de atunci (ca vecini şi parteneri: “Nu există decât o sigură
şi cea de acum) avea în vedere politicile şi stra- Europă. O Europă parteneră a Statelor Unite,
tegiile nucleare ale Chinei, ale Coreei de Nord o Europă care include Rusia”3 . Dar, după cum
şi, îndeosebi, ale Iranului. Dacă statul chinez a stau lucrurile, se pare ca Rusia nu doreşte să
ieşit cumva din aceste evaluări, a rămas Iranul fie pur şi simplu inclusă în Europa, ca o ţară
şi Coreea de Nord. Programul nuclear al Ira- europeană oarecare, întrucât ea se întinde pe
nului îngrijorează, mai ales că racheta Shahab două continente, este o ţară eurasiatică, statul
3 (greutate 16.250 kg, încărcătură utilă 1.158 cu cea mai mare suprafaţă din lume, cu resur-
kg, lungime 16 m) – în variantele 3B, 3C şi 3D se, îndeosebi energetice, cu mijloace nucleare
– a fost testată la jumătatea anului 2008, este strategice, cu vocaţia de heartland eurasiatic
deja perfecţionată, iar bătaia ei a crescut de la şi cu parteneriate strategice active cu Statele
1.500 de kilometri la peste 2.000 de kilometri. Unite, China şi India. Rusia doreşte egalitate
Proiectul Bush viza amplasarea unui radar cu Uniunea Europeană, un parteneriat strate-
în Cehia şi a unor receptori în Polonia, în com- gic activ şi nu doar o politică de vecinătate şi
plementaritate cu componentele de cercetare un rol secundar într-o arhitectură pe care n-o
şi lovire amplasate în Alaska şi în California. consideră foarte potrivită pentru orgoliul, pre-
Dar dispersarea provocărilor, pericolelor şi stigiul şi realităţile ei.
ameninţărilor şi deci, a vulnerabilităţilor, cos- De aceea, problema scutului antirachetă,
turile mari şi reacţiile Rusiei au determinat mai exact a realizării unui sistem american an-
renunţarea la acest proiect şi găsirea unei va- tirachetă de teatru în spaţiul european nu este
riante acceptabile pentru toată lumea, inclusiv privită cu ochi buni de Moscova, chiar dacă,
pentru Federaţia Rusă. Pericolul rachetelor cu faţă de proiectul Bush, proiectul Obama a fost
rază medie de acţiune, la care se pare că au ac- considerat de către Federaţia Rusă mai realist
ces tot mai multe ţări, dar şi alte pericole care şi mai acceptabil.
se pot ivi, datorită degradării situaţiei interna- Convingerea partenerilor americani este
ţionale şi creşterii tensiunilor în zonă, justifică aceea că un scut antirachetă este indispensabil
un astfel de proiect, la care au fost invitate să aliaţilor din NATO pentru a se proteja împo-
participe şi alte ţări, inclusiv Rusia. triva rachetelor iraniene. Sistemul propus de
O zonă destul de întinsă este vulnerabilă la administraţia Bush pentru Europa (un radar
un posibil atac cu rachete cu rază medie de ac- puternic în Cehia şi zece receptori în Polo-
ţiune. Sistemele antirachetă de tip Patriot (care nia) era complementar bazelor de intercepţie
sunt, de fapt, sisteme integrate în apărarea ae- din Alaska şi din California. Dar un astfel de
riană), achiziţionate de unele ţări din NATO sistem, în afara faptului că era foarte costisi-
18 Monitor Strategic
tor, a generat ostilitate din partea Rusiei care control, pentru a se asigura de contribuţiile
ameninţa deja cu amplasarea unor rachete în naţionale, pentru a-şi implementa radare în-
enclava Kaliningrad. aintate, pentru a-şi operaţionaliza capacitatea
S-a revenit asupra planului Bush, tocmai da- de operare prin sistemul AEGIS cu nave de
torită unor probleme de impact strategic în spa- suprafaţă în Marea Mediterană, precum şi cu
ţiul eurasiatic. Noul proiect Obama prevedea, mai multe mijloace propuse de alţi aliaţi.
iniţial, amplasarea de interceptoare îndeosebi La summitul de la Chicago, liderii statelor
pe navele americane din Marea Mediterană. În NATO au confirmat angajamentul de a coopera
cazul în care se constata că programul balistic cu Rusia în domeniul apărării antirachetă. Ei au
al Iranului ar cunoaşte o intensificare percepută reiterat faptul că programul NATO antirachetă
ca o ameninţare pentru Europa şi pentru forţe- în Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei şi
le americane de pe continentul european, nu se nu va submina capacitatea Rusiei de descuraja-
excludea eventualitatea amplasării unor vectori re strategică. De asemenea, au propus Rusiei să
antirachetă şi în spaţiul terestru european. stabilească două centre comune de apărare an-
Cum era şi firesc, administraţia america- tirachetă, legate prin puncte de fuziune de date,
nă a vizat, desigur, să dea acestui nou plan şi precum şi de operaţiuni de planificare comune
o dimensiune NATO, asociind şi alţi parteneri şi de a dezvolta un regim de transparenţă în do-
din Alianţă atât în faza de dezvoltare, cât şi în meniul apărării antirachetă5.
cea de desfăşurare. Este vorba, în primul rând, În martie 2012 în Germania, a avut loc un
de crearea unui lanţ de comandament NATO exerciţiu asistat de calculator, în cadrul Con-
similar celui care există în cadrul Apărării Ae- siliului NATO-Rusia, cu participarea experţi-
riene Aliate. Dar asta înseamnă ceva mai mult lor din Rusia şi ţările NATO, demonstrând că
decât implicarea, în sistemul antirachetă ame- această cooperare nu este numai posibilă, dar
rican, a unor parteneri din NATO. Înseamnă şi reciproc avantajoasă.
crearea unei coloane vertebrale NATO a sis- Cu toate acestea, sunt necesare progrese
temului antirachetă, a unui lanţ de comandă suplimentare pentru ca procesul de coopera-
şi control, precum şi alăturarea, la sistemul re în domeniul antirachetă cu Rusia să poată
american amplasat pe navele din Mediterană, ajunge la întregul său potenţial6.
nu doar a unor noi vectori amplasaţi în diferi- După doi ani de cercetare aprofundată, o
te ţări NATO, ci şi a unor interceptori Patriot echipă de oameni de ştiinţă şi experţi militari,
cu bătaie scurtă, achiziţionaţi de Germania, afiliată la Academia Naţională de Ştiinţe a Sta-
Olanda şi Grecia, pentru a se crea un sistem telor Unite, a concluzionat că întregul sistem
multistratificat4. de apărare antirachetă al Americii este fragil,
Bazându-se pe programul de Apărare Acti- lasă ţara vulnerabilă în faţa rachetelor inter-
vă Stratificată în Teatru împotriva Rachetelor continentale, indiferent de unde ar veni ele şi
Balistice (ALTBMD) al NATO, care vizează trebuie renovat integral. Raportul lor a reco-
protejarea trupelor dislocate în teatrele de ope- mandat să se renunţe la amplasarea în Europa
raţii, liderii statelor membre NATO au decis, la de Est a interceptorilor contra rachetelor irani-
summit-ul de la Lisabona din 2010, să extindă ene cu rază medie de acţiune, întrucât Tehera-
acest program pentru a oferi protecţie comple- nul nu va avea rachete capabile să lovească ves-
tă pentru toate statele membre ale Alianţei. tul Europei şi America, adică rachete intercon-
La summit-ul din mai 2012 de la Chicago, tinentale, înainte de anul…2025! De asemenea,
liderii statelor NATO au făcut un prim pas raportul a arătat că rachetele prevăzute pentru
important spre acest obiectiv prin declararea faza a 4-a a proiectului, SM-3 II B, la Deveselu
capabilităţii interimare a NATO de apărare şi în Polonia ar dubla, în mod inutil, scutul an-
balistică antirachetă, care oferă acum o acope- tirachetă cerut de Congres şi care urmează să
rire maximă, în limita mijloacelor disponibile, fie instalat în două locaţii de pe coasta de est a
pentru populaţiile, teritoriile şi forţele ţărilor SUA, în 2015.
NATO din sudul şi sud-estul Europei. Departamentul Apărării al SUA anunţa cu
NATO trebuie să-şi intensifice eforturi- fermitate că faza a patra a dezvoltării scutului,
le pentru a spori comanda şi mecanismele de ce includea instalarea unor viitoare rachete în
Monitor Strategic 19
Polonia nu va mai fi pusă în practică, inter- Rusiei acces la “date secrete” nespecificate, po-
ceptorii urmând a fi amplasaţi în Alaska şi pe sibil cu privire la viteza de ardere a versiunii
coasta estică a SUA, în acest fel asigurând o modificate a rachetei de tip SM-3, care urmea-
mai bună protecţie teritoriului american şi cal- ză să devină interceptorul de bază în cadrul
mând diplomatic marele rival, Rusia7. Rapor- sistemului american antirachetă din Europa
tul GAO din 9 februarie 2013, nu este primul până în 2020.
de acest gen, ultimul nu a făcut nimic altceva, Rusia se opune de mai mulţi ani unor pla-
decât să inflameze, nejustificat, spiritele. În fe- nuri americane de instalare a unui scut antira-
bruarie 2009, un raport GAO către Congres chetă în Europa de Est, în Polonia, România şi
arăta că tipul de rachete propuse pentru Eu- Cehia.
ropa de Est prezintă probleme la toate testele Imediat ce SUA au declarat că, pentru a
efectuate, orarul lor este rămas în urmă, apoi, neutraliza viitoarele rachete iraniene cu bătaie
un alt raport din martie 2011 specifica faptul medie (SUA preconiza că acestea vor apărea
că există riscul inacceptabil al integrării în sis- în armata iraniană până la finele anului 2014),
tem al unor componente neverificate etc.; cel intenţionează să instaleze elemente ale apărării
antirachetă în Polonia şi Cehia, în apropierea
din aprilie 2012 a vorbit de defecţiuni la mo-
graniţelor Rusiei, aceasta a considerat intenţia
toarele rachetelor şi că benzile de frecvenţă ale
drept tentativă de încălcare a unor aranjamen-
viitorului radar din România8, dacă nu vor fi
te strategice.
modificate, vor interfera cu telefonia mobilă,
Diplomatul rus Riabkov a apreciat că a ve-
televiziunile şi radiourile locale etc.
nit “timpul să se pună capăt speculaţiilor din
Criticile aduse sistemului antirachetă est- Statele Unite cu privire la situaţia curentă a di-
european de căte GAO au crescut de la an la alogului asupra apărării antirachetă” şi că este
an, ca număr şi intensitate, în toate direcţiile necesar ca negocierile să se concentreze asupra
şi, aşa cum s-a văzut în ultimul raport, s-a pus problemelor importante. “Pe lângă alte proble-
în discuţie însăşi validitatea şi oportunitatea me de care suntem interesaţi, mai înainte vrem
componentei româneşti a sistemului9. să ştim care sunt criteriile obiective potrivit
Amplasarea scutului antirachetă în Europa cărora sistemul antirachetă al Statelor Unite şi
a fost una dintre problemele care s-a alăturat NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei, aşa
altor dezacorduri dintre Rusia şi SUA în do- cum suntem asiguraţi constant”, a continuat
meniul politico-militar, apărute imediat după Riabkov, adăugând că “încă nu există progrese
destrămarea URSS şi modificarea configuraţiei în elaborarea unor asemenea criterii”11.
geostrategice. Astfel, Rusia şi-a declarat opo- Au avut loc o serie de consultări între Rusia
ziţia la toate măsurile de natură strategică sus- şi SUA, sub forma unei comisii comune forma-
ţinute de SUA în Europa, începând cu lărgirea te din miniştrii de externe şi ai apărării din cele
NATO şi terminînd cu reglementările privind două ţări, pentru a discuta problemele litigioa-
controlul armamentului convenţional. se. În cadrul comisiei s-au avansat diferite pro-
puneri, mai ales de natură tehnică, cu scopul
de a se depăşi neîncrederea şi a calma îngri-
Scutul antirachetă NATO din jorările părţii ruse. În cadrul discuţiilor nu s-a
amintit niciodată eventualitatea renunţării la
Europa şi implicaţiile asupra relaţiei proiect de către Administraţia Bush. Pe fondul
NATO-Rusia conflictului ruso-georgian, în august 2008, s-au
semnat acordurile bilaterale dintre SUA, pe de
Statele Unite nu au furnizat niciodată Ru- o parte, Cehia şi Polonia pe de alta. Ca urma-
siei informaţii secrete cu privire la instalarea re a înţelegerilor prevăzute în aceste acorduri,
unor elemente ale sistemului american anti- în Cehia urma să se instaleze radarul, iar în
rachetă în Europa, a declarat Serghei Riabkov, Polonia rachetele de interceptare. Pe parcurs,
adjunctul ministrului rus de Exteme, relatează cele două elemente urmau să fie completate cu
RIA Novosti în pagina sa electronică10. reglementările privind statutul forţelor şi cu
La începutul lunii martie 2012, presa a scris întreaga infrastructură necesară, inclusiv sis-
că Statele Unite păreau să plănuiască să ofere teme proprii de apărare antirachetă.
20 Monitor Strategic
Negocierile dintre Rusia şi occidentali cu scut antirachetă European. Acest tip de rache-
privire la proiectul american de sistem antira- tă nu face parte din categoria celor cu rază me-
chetă sunt blocate în urma solicitării de către die, interzise în Europa printr-un tratat sovie-
Moscova a unor garanţii că proiectul nu va to-american încheiat în 1987 (bătaia rachetelor
ameninţa securitatea Rusiei. incluse în acel tratat era între 2000-5000 km).
Imediat după anunţarea oficială a rezulta- Rachetele Iskander fac parte din clasa celor
telor alegerilor prezidenţiale din SUA, la data tactic-operative.
de 5 noiembrie 2008, preşedintele rus, Dmitri Prin urmare, Rusia doreşte să realizeze sco-
Medvedev, în primul său mesaj de preşedinte puri strategice folosind mijloace tactice sau
în faţa Camerei Federale a Parlamentului, re- operative. Din datele publicate ar reieşi că sunt
ferindu-se la scutul antirachetă, a reiterat mai arme de înaltă precizie destinate a distruge
vechile aprecieri de “ameninţare la securitatea obiective punctiforme, dar pot fi folosite şi ca
Rusiei” şi a precizat câteva din măsurile con- vectori pentru încărcături nucleare. Pot exista
crete pe care statul rus va fi obligat să le ia, trei variante de rachete din această familie: “Is-
dacă nu se va ajunge la un compromis: anula- kander E şi M”, cu traiectorie balistică şi bătaie
rea unor decizii anterioare referitoare la scoa- de aproximativ 280 km; “Iskander K”, rachetă
terea din serviciul operativ şi desfiinţarea unei cu aripi, cu bătaie de aproximativ 500 km.
divizii de rachete strategice intercontinentale Fostul comandant al aviaţiei ruse a declarat
RS-18 Stilet; desfăşurarea unor complexe de că aviaţia strategică rusă ar putea folosi rache-
rachete “Iskander” în regiunea Kaliningrad; ta X-55, echivalentul rusesc al rachetei ameri-
realizarea neutralizării radioelectronice a no- cane de croazieră Tomahawk, împotriva insta-
ilor viitoare obiective militare ale SUA, folo- laţiilor SUA. X-55 are o bătaie de aproximativ
sind echipamente de înaltă tehnologie ce vor 4500 km, nu poate fi descoperită chiar din
fi instalate pe teritoriul aceleiaşi regiuni Kali- momentul lansării, precum rachetele balistice
ningrad; folosirea potenţialului flotei ruse din intercontinentale, dispune de o considerabilă
Marea Baltică. “inteligenţă” şi poate urma formele de relief la
Iniţial, noul plan al administraţiei de la Wa- înălţimi cuprinse între 20-100 m.
shington a fost primit favorabil de către Mos- Pentagonul a făcut o analiză detaliată a
cova. Un scut format din mici scuturi părea să Apărării împotriva Rachetelor Balistice (Balis-
nu deranjeze această putere nucleară, în sensul tic Missile Defense – BMD), în perioada martie
că nu ar fi afectat echilibrul strategic şi nu ar 2009 – ianuarie 2010, iar în septembrie 2009,
fi diminuat puterea vectorilor strategici ai Ru- Administraţia SUA şi-a făcut publică decizia
siei. Un astfel de sistem care vizează rachetele să implementeze în Europa, în cadrul NATO,
de genul Shahab-3, nu este îndreptat împotri- Abordarea Gradual-Adaptivă Europeană (Eu-
va rachetelor ruseşti, nici ca tehnologie, nici ca ropean Phased Adaptive Approach – EPAA).
strategie. Probabil că strategii ruşi s-au gândit Aşa cum menţiona secretarul american al
că, la urma urmei, pe navele lor, americanii pot Apărării, Robert Gates, în prefaţa la Raportul
să-şi amplaseze ce vor, cu condiţia să respec- întocmit şi dat publicităţii la 1 februarie 2010,
te echilibrul strategic hotărât prin tratatele în se arăta că: „Protejarea Statelor Unite faţă de
vigoare. un posibil atac cu rachete balistice este o pri-
Ulterior, Rusia a revenit. La finele anului oritate esenţială a securităţii naţionale. Avem
2009, Vladimir Putin a calificat acest scut ca de-a face cu o ameninţare crescândă la adresa
un factor de dezechilibru în armele strategi- trupelor, a aliaţilor şi partenerilor noştri”13.
ce şi a specificat că Rusia ar putea să dezvolte După ce respectiva analiză a devenit oficia-
noi arme ofensive pentru a contracara efectul lă, administraţia Obama a trecut la fapte.
acestui scut12. Imediat după aceasta, pe 5 februarie 2010,
Una dintre măsurile care a generat o oare- preşedintele rus, Dimitri Medvedev, a anunţat
care iritare în Europa, anunţată de preşedin- că a aprobat noua „Doctrină militară a Federa-
tele rus de la acea dată, Medvedev, a fost cea ţiei Ruse” şi „Principiile politicii de stat în do-
privind întrebuinţarea rachetelor Iskander, re- meniul descurajării nucleare până în 2020” din
alizarea scutului american şi amplasarea unui care rezultă că securitatea Rusiei se confruntă,
Monitor Strategic 21
printre altele, şi cu următoarele riscuri şi ame- instalarea sistemului informatizat va permite
ninţări: încercările NATO de a se extinde tot forţelor armate să îmbunătăţească semnificativ
mai aproape de frontierele Rusiei; desfăşurarea capacităţile actuale ale armamentului rus.
contingentelor militare străine pe teritoriile ţă- „Sistemul de informaţii ale oricărui sistem
rilor vecine Rusiei sau ale aliaţilor săi; dezvol- ofensiv reprezintă cheia succesului său. De
tarea şi utilizarea unor sisteme de apărare an- aceea acest progres este crucial pentru forţele
tirachetă, care subminează stabilitatea la nivel armate ruse. Nu întâmplător prima zonă de
global şi perturbă echilibrul strategic de putere, poziţionare este Moscova. Este singurul loc din
militarizarea spaţiului şi desfăşurarea de arme Rusia unde se află toate noile sisteme de rache-
nucleare strategice14. te S-400”, a precizat acesta.
Astăzi, mai mult ca oricând, toate marile Expertul rus a menţionat că pentru insta-
puteri, pentru a-şi asigura securitatea, se ba- larea unui sistem global de apărare antirachetă
zează pe capacităţile nucleare şi utilizarea ar- pe ansamblul teritoriului rus va trebui finali-
melor nucleare. zată, cel puţin producerea de rachete sol-aer
Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi arme performante. „La ora actuală Rusia dispune
nucleare, drept răspuns la un atac împotriva deja de asemenea rachete, care prezintă însă
acesteia sau a aliaţiilor săi, cu arme nucleare numeroase deficienţe. Nu există, mai ales, o
sau alte arme de distrugere în masă sau ca răs- acoperire radar comună pe întreg teritoriul ţă-
puns la o agresiune cu utilizarea de arme con- rii”, a explicat Konovalov18.
venţionale. În anul 2012 au avut loc primele teste pri-
Rusia dispune, începând cu anul 2014, de vind elementele separate ale sistemului de
un sistem informatizat de apărare antirachetă, control automatizat, iar cele ale sistemului
care va conecta rachetele sol-aer actuale (S-300 complet în perioada iunie-iulie 2014, într-un
şi S-400), radarele şi sistemele de control într-o poligon special. Ulterior, în regiunea Moscova,
reţea informatică de mare viteză15. va fi desfăşurată o zonă experimentală pentru
Potrivit unei surse din zona Statului Major testarea la scară mică a funcţionării întregului
al Apărării Aerospaţiale Ruse, prima zonă de sistem, cu scopul de a identifica eventuale-
poziţionare integrală a noului sistem a fost cre- le deficienţe legate de schimbul de date între
ată încă din toamna anului 2013, în regiunea punctul de comandă şi apărarea aerospaţială.
Moscova. Sistemul de apărare aeriană al Moscovei
Noua configuraţie a apărării ruse antirache- S-25 Berkut a fost instalat în anii ’50, pentru a
tă se bazează pe sistemul de control automati- apăra capitala de mijlocele aviatice şi rachete.
zat al forţelor aeriene şi apărării aerospaţiale, Sistemul Berkut a fost completat ulterior de
conceput de societatea Almaz Antei. sistemul A - 35 pentru apărarea antirachetă.
Rachetele sol-aer interceptoare, ca şi siste- Pe 16 martie 2013, Administraţia Barack
mele mobile de apărare antirachetă şi radarele Obama a anunţat că a decis ajustarea sistemu-
vor fi conectate la centrul comun de control. lui antirachetă din Europa prin renunţarea la
În continuare, toate sistemele noi antirachetă, introducerea unor rachete interceptoare, ur-
cum sunt rachetele S-500 şi noile radare vor fi mând, în schimb, să dezvolte măsuri de pro-
integrate în acest sistem16. tecţie antirachetă pe teritoriul Statelor Unite
Sistemul de control automatizat va procesa ale Americii. Secretarul american al Apărării,
informaţiile preluate de la toate radarele teres- Chuck Hagel, anunţa la acea vreme că Statele
tre, de la avioanele-radar de detecţie avansată Unite vor instala 14 interceptoare antibalistice
şi de la mijloacele de detecţie spaţială. Conexi- suplimentare, în statele Alaska şi California, pe
unea şi schimbul de informaţii vor fi asigurate fondul ameninţărilor reprezentate de Coreea
de către sistemele mobile de transmisie wire- de Nord şi Iran. „Măsura vizează consolidarea,
less de mare viteză realizate de societatea Mi- pe termen lung, a apărării antibalistice, pe fon-
kran cu sediul la Tomsk17. dul ameninţărilor provenind din Iran şi Coreea
Aleksandr Konovalov, preşedintele Insti- de Nord. Cele 14 elemente antirachetă terestre
tutului de Estimări Strategice a subliniat că vor fi montate până în 2017”, explica Hagel. În
22 Monitor Strategic
prezent, există deja 30 de interceptoare anti- întâlnirea la nivel înalt de la Chicago, din 2012”,
rachetă în bazele Fort Greely (statul Alaska) şi afirma, într-o conferinţă de presă, ambasado-
Vandenberg (California)19. rul SUA la NATO, Douglas Lute. De aseme-
Rusia a argumentat mult timp că proiectul nea, acesta mai afirma că apărarea antirachetă
american antirachetă i-ar afecta capacităţile a NATO este „un efort complex, integrat, iar
strategice de descurajare nucleară. SUA s-au angajat să-şi îndeplinească obligaţia
Secretarul general NATO din acea peri- alături de mulţi alţi aliaţi”.
oadă, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că: Ambasadorul SUA la Alianţa Nord-Atlanti-
„un sistem de apărare antirachetă unificat Ru- că mai spune că: “Asemenea navelor USS Cook
sia-NATO ar fi ineficient”, observaţii făcute în şi USS Ross, USS Porter este un distrugător ex-
timpul unei videoconferinţe Moscova-Bruxel- trem de specializat multirol, dotat atât cu sen-
les20. În cadrul planului strategic al Modelului zori şi capacităţi de interceptare antirachetă,
Internaţional de Răspuns la Crize al Consiliu- cât şi cu capacităţi standard de atac terestru,
lui NATO-Rusia (CRO-2013), Anders Fogh antisubmarin şi de apărare antiaeriană. Rada-
Rasmussen, a declarat: „Nu cred că ar eficientă rul Aegis al USS Porter monitorizează spaţiul
implementarea unui sistem comun de apărare aerian, terestru şi maritim pentru a detecta,
antirachetă NATO-Rusia”. intercepta şi distruge ameninţările la adresa
NATO insistă pe implementarea a două aliaţilor NATO. Pe lângă misiunea sa de apăra-
sisteme de apărare antirachetă independente, re antirachetă, nava USS Porter va constitui un
însă coordonate, unul rus şi unul al Alianţei. atu în misiunile permanente ale NATO, parti-
De partea cealaltă, Moscova propune crearea cipând la operaţiuni de securitate maritimă şi
unei sistem indivizibil care să integreze dispo-
la antrenamente bilaterale şi internaţionale”.
zitivele celor două părţi21 .
Acesta reaminteşte faptul că „sistemul de
La ora actuală, după summit-ul din sep-
apărare antirachetă al NATO este pur defen-
tembrie 2014 din Ţara Galilor, NATO a decis
siv, menit să intercepteze şi să distrugă rache-
extinderea scutului NATO prin instalarea scu-
te balistice în faza de zbor, inclusiv focosul şi
tului antirachetă în România şi Polonia.
orice alte arme de distrugere în masă ar putea
Odată cu sosirea USS Porter, a treia navă
transporta acestea.” Rachetele de interceptare
echipată cu sistem Aegis cu capacităţi de apă-
nu sunt dotate cu focos exploziv, bazându-se
rare antirachetă care va avea port de bază în
Spania, SUA continuă să îşi îndeplinească an- pe energia cinetică pentru a se ciocni cu şi a
gajamentul de a spori protecţia aliaţilor euro- distruge focoasele rachetelor balistice inamice.
peni în faţa ameninţărilor venite din Orientul Sistemul de apărare antirachetă al NATO este
Mijlociu. O a patra navă americană, USS Car- proiectat să protejeze populaţiile, teritoriile
ney, va sosi în toamna anului 2015. Alături de şi forţele ţărilor europene membre NATO de
cele patru nave echipate cu sisteme Aegis cu ameninţarea crescândă reprezentată de proli-
capacităţi de apărare antirachetă, un sistem ferarea rachetelor balistice din ce în ce mai le-
similar, terestru, cu capacităţi de detectare şi tale şi cu rază din ce în ce mai mare de acţiune.
interceptare (Aegis Ashore) va deveni operaţi- Peste 30 de ţări dezvoltă rachete balistice din
onal până la sfârşitul anului 2015 la Deveselu, ce în ce mai sofisticate. Pentru a se apăra de
în România. această ameninţare reală, NATO are nevoie de
„Aegis Ashore prezintă aceleaşi capacităţi o apărare efectivă. Contracararea ameninţării
de apărare antirachetă ca şi sistemele Aegis unor atacuri cu rachete balistice din exteriorul
maritime, fiind însă un sistem fix, terestru. regiunii euro-atlantice este o provocare din ce
Combinaţia de nave dotate cu sisteme Aegis, în ce mai serioasă la adresa securităţii colec-
sisteme terestre Aegis şi îmbunătăţiri ale sis- tive, căreia NATO îi va răspunde”, afirmă Lute.
temului de interceptare şi armament va creşte De asemenea, el reiterează faptul că „siste-
capacitatea NATO de a proteja populaţiile, te- mul de apărare antirachetă al NATO nu este
ritoriile şi forţele ţărilor europene membre de îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina în
circa zece ori faţă de Capacitatea Interimară niciun fel capacităţile strategice de descurajare
de Apărare Antirachetă, anunţată de Alianţă la ale Rusiei”.
Monitor Strategic 23
În septembrie 2014, la Summit-ul din Rusia îşi rezervă totuşi dreptul de a utiliza
Ţara Galilor, liderii NATO au reafirmat im- arsenalul nuclear în caz de agresiune împotri-
portanţa dezvoltării capacităţilor de care va sa, sau în caz de „ameninţare pentru exis-
Alianţa are nevoie pentru a răspunde noilor tenţa statului”. În noua doctrină militară rusă
ameninţări. În 2015, odată cu sosirea USS Por- dispare termenul de „atac preventiv”.
ter, USS Carney şi cu Aegis Ashore, NATO Prin reprezentanţii săi de la cele mai înal-
face un important pas înainte către asigurarea te niveluri, în perioada care a urmat, Federaţia
capacităţilor sale de apărare antirachetă. Rusă, a formulat avertismente şi chiar amenin-
Pentru a putea răspunde la noile amenin- ţări care vizau: dezvoltarea potenţialului ofen-
ţări, NATO demonstrează încă o dată capaci- siv al capacităţilor sale nucleare dacă NATO
tatea sa de adaptare la noile provocări, aşa cum şi SUA nu ajung la o înţelegere cu Moscova pe
a făcut timp de peste 65 de ani. tema cooperării în ceea ce priveşte apărarea
Ca replică la extinderea NATO şi instalarea europeană antirachetă; retragerea Rusiei din
scutului antirachetă în zona de est a Europei noul Tratat START, care a intrat în vigoare la
Putin a aprobat în luna decembrie 2014, începutul acestui an, dacă scutul antirachetă
noua doctrină militara rusă. Acesta conside- va funcţiona fără colaborarea cu Kremlinul;
ră consolidarea capacităţilor NATO şi proiec- Vestul s-ar putea confrunta cu un nou Război
tul scutului antirachetă din Europa de Est, ca Rece, dacă nu răspunde îngrijorărilor emise de
posibile ameninţări la adresa securităţii ţării. Rusia cu privire la proiectul scutului antirache-
În Noua Doctrină militară rusă (2014) se tă din Europa; dorinţa Moscovei să fie membru
menţionează „consolidarea capacităţilor ofen- cu drepturi depline în sistemul de apărare an-
sive ale NATO direct la frontierele ruse şi măsu- tirachetă din Europa, refuzând ideea unui scut
rile luate în vederea amplasării unui sistem glo- aflat doar sub control occidental, care să aco-
bal de apărare antirachetă” în Europa de Est. pere o parte a teritoriului rusesc.
Decizia Alianţei de a poziţiona trupe în Preşedintele rus a mai cerut garanţii juri-
mai multe state membre situate la frontierele dice din partea SUA că scutul nu va fi îndrep-
ruse, precum ţările baltice sau Polonia, a fost tat niciodată împotriva Rusiei, garanţii pe care
denunţată de Moscova de mai multe ori, dar americanii refuză să le dea.
şi proiectul American de instalare a unui scut
antirachetă în Europa de Est.
Noua Doctrină militară rusă păstrează în Concluzii
continuare caracterul defensiv, punând accen-
tul pe un angajament militar al Rusiei numai În perioada 1972-2002, Tratatul ABM
în cazul în care toate soluţiile non-violente a reprezentat piatra de temelie a stabilităţii
sunt epuizate. În noua doctrină militară rusă strategice între SUA şi Rusia;
se precizează că „probabilitatea unui război În cadrul sistemului de descurajare nu-
de anvergură împotriva Rusiei a scăzut”, dar cleară reciprocă, Moscova şi Washingtonul au
sunt enumerate o serie de ameninţări care fost de acord asupra efectelor destabilizatoare
s-au intensificat în anumite domenii, precum ale apărării împotriva rachetelor balistice în
revendicările teritoriale, „ingerinţa în afacerile echilibrul strategic;
interne” din partea altor state şi trimiterea de Pentru a preveni o catastrofă nucle-
arme strategice în spaţiu. ară, cele două mari puteri au convenit asupra
De asemenea, în noua doctrină militară limitării substanţiale a sistemelor lor de apă-
rusă este introdus conceptul de „disuasiune rare strategică, menţinându-şi astfel reciproc
non-nucleară”, care prevede menţinerea pre- vulnerabilitatea la o lovitură nucleară;
gătirii forţelor militare convenţionale la un ni- Această abordare în evoluţia relaţiilor
vel înalt şi un angajament faţă de organizaţiile dintre cele două mari puteri a permis menţine-
regionale de securitate, precum Comunitatea rea unui echilibru strategic, asigurând inevita-
Statelor Independente (CSI) sau Organizaţia bilitatea unor represalii nucleare asupra unui
de Cooperare de la Shanghai (OCS). potenţial agresor şi a făcut posibilă purtarea
24 Monitor Strategic
de negocieri pentru reducerea armamentului Scutul antirachetă reprezintă în acest
ofensiv strategic; moment singurul mijloc cu ajutorul căruia
Dislocarea în Europa a unei capabilităţi cineva se poate apăra împotriva unui atac cu
cu posibilităţi de combatere, inclusiv a RBI ru- rachete balistice, de la cele cu rază scurtă de
seşti, ar putea fi interpretată ca o ameninţare la acţiune la cele intercontinentale, purtătoare de
adresa potenţialului strategic al Rusiei, ceea ce încărcături nucleare, chimice sau bacteriologi-
ar putea avea ca urmare, o reluare a cursei în- ce;
armărilor celor două mari puteri (NATO/SUA Scuturile antirachetă au fost şi sunt
şi Rusia), deşi priorităţile lor sunt total diferite, folosite de marile puteri ca mijloc de presiune
cel puţin la nivelul discursului public; în cadrul jocurilor de putere la nivel mondial,
Rusia poate fi pusă, cel puţin teoretic, precum şi în lupta pentru resurse naturale şi
în postura de avea de ales între două variante sfere de influenţă, adevăratele mize ale actua-
de ripostă în eventualitatea unui conflict, fie lelor şi viitoarelor războaie;
el şi numai regional, ambele dezavantajoase: Scuturile antirachetă joacă în conti-
în ipoteza unui atac limitat cu rachete balistice nuare un rol deosebit de important în rearan-
un eventual răspuns limitat al Rusiei ar putea jarea noilor poli de putere de pe planetă.
fi combătut de elemente ale European Phased
Adaptive Approach; de asemenea, în ipoteza
unui atac cu forţe convenţionale de anvergură Bibliografie
în acelaşi teatru de operaţii, Rusia îşi rezervă
1. Ames, Paul, Scutul antirachetă: Washingtonul ca-
dreptul (conform doctrinei militare actuale)
ută sprijin de la Uniunea Europeană, 20 ianuarie 2010,
să folosească arme nucleare pe o scară redusă, www.europolitique.info;
ipoteză care, cel puţin teoretic, ar fi nefezabilă 2. Boţ, Mălin, Mediafax, 17 aprilie 2013, Editura spa-
în situaţia existenţei în acest teatru de operaţii cealliance.ro, http://www.mediafax.ro;
a unui sistem balistic eficient, caz în care ar fi 3. Kimball, Daryl G., Director executiv al Asociaţiei
pentru Controlul Armamentelor, instituţie independen-
obligată să extindă atacul la o altă scară; tă cu sediul Washington, Cum poate fi depăşit impa-
Pentru moment, apărarea împotri- sul privind apărarea antirachetă, The Moscow Times,
va rachetelor balistice, rămâne un subiect 27.05.2013;
aprins între cele două mari puteri, NATO şi 4. Lilia, Traci, 28 martie 2013, Agerpress, NATO ex-
clude posibititatea unui scut antirachetă comun cu Rusia;
Rusia;
5. Pesov, Eduard, Washingtonul este pregătit să se aso-
Stabilitatea strategică globală şi se- cieze cu Moscova în realizarea scutului antirachetă, RIA
curitatea în Europa în următoarea decadă Novosti, 29 ianuarie 2010, www.fr.rian.ru.;
depind direct de condiţia ca Rusia să asigure 6. Rassmunsen, Anders Fogh, Raportul anual pe 2012,
predictibilitatea în domeniul apărării împotri- al secretarului general al NATO, 31 ianuarie 2013;
7. Simona, Mătieş, Ruşii impasibili la modificarea scu-
va rachetelor balistice împreună cu SUA şi alte tului antirachetă, 18 martie 2013, Mediafax, http://www.
state NATO; mediafax.ro;
Statele Unite au arătat în ultimii 15 ani 8. Toma, Radu, De ce este Deveselu o picătură într-un
că nu mai pot găsi suport serios în rândul ţări- ocean de 62,5 miliarde de dolari, Mediafax, 6 martie 2013,
http://www.mediafax.ro;
lor vest-europene; 9. Toth, Mihaela, Agenţia Agerpres, 15 mai 2013;
Estul şi centrul Europei sunt în con- 10. Valentin, Vidu, Mediafax, 22 mai 2013, Apărarea
tinuare şi vor fi mereu ameninţat de Rusia; antirachetă, o himeră scumpă, http://www.mediafax.ro;
La ora actuală, singura ameninţare se- 11. Văduva, Gheorghe, Un scut antirachetă pentru un
nou echilibru, Revista “Univers Strategic”, Nr. l/2010, Edi-
rioasă la adresa puterii Statelor Unite poate lua
tura Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”;
naştere doar în spatiul euroasiatic, prin com- 12. Vershbow, Aleksander, NATO speră că reconfigu-
binaţia oferită de resursele naturale ale Rusiei rarea planului antibalistic al SUA va facilita cooperarea
şi capacitatea industrială a Europei. Din acest cu Rusia, Bruxelles, Mediafax 1 aprilie 2013, http://www.
motiv, cu siguranţă se va menţine interesul mediafax.ro;
13. Izvestia, miercuri 15 mai 2013, preluat de RIA No-
americanilor pentru Europa, chiar dacă nu în- vosti, Moscova;
totdeauna la acelaşi nivel, dar şi față de utilita- 14. Revista presei Ministerului Afacerilor Externe,
tea NATO; 22.03.2012, p.24, http://www.mediafax.ro;
Monitor Strategic 25
15. Missile Defense Agency, Missile Defense: The First 8
Valentin, Vidu, Mediafax, 22 mai 2013, Apărarea
Sixty Years (Washington DC: Missile Defense Agency, antirachetă, o himeră scumpă, http://www.mediafax.ro,
October 26, 2011), 1-2, http://www.mda.mil/global/docu- accesat la data de 30.06.2015, orele 13.00;
ments/pdf/first60.pdf; 9
Toma, Radu, De ce este Deveselu o picătură într-un
16. http://www.defense.gov/bmdr/docs/BMDR%20as ocean de 62,5 miliarde de dolari, Mediafax, 6 martie 2013,
%20of%2026JAN10%200630_for%20web.pdf; http://www.mediafax.ro, accesat la data de 30.06.2015,
17. http://www.defense.gov/bmdr/docs/BMDR% 20as orele 13.30;
%20of%2026JAN10%200630_for%20web.pdf; 10
Simona, Mătieş, Ruşii impasibili la modificarea scu-
18. http://militar.infomondo.ro/actualitate/rusia-are- tului antirachetă, 18 martie 2013, Mediafax, http://www.
o-noua-doctrina-militara. mediafax.ro, accesat la data de 30.06.2015 orele 16.00.
11
Revista presei Ministerului Afacerilor Externe, 22.
03.2012, p.24, http://www.mediafax.ro, accesat la data de
Note 30.06.2015 orele 16.30;
12
Văduva, Gheorghe, Un scut antirachetă pentru un
1
Pesov, Eduard, Washingtonul este pregătit să se aso- nou echilibru, Revista “Univers Strategic”, Nr. l/2010, Edi-
cieze cu Moscova în realizarea scutului antirachetă, RIA tura Universităţii Creştine “Dimitrie Cantemir”, pp.264-
Novosti, 29 ianuarie 2010, www.fr.rian.ru., accesat la data 271.
de 30.06.2015, orele 09.00;
13
http://www.defense.gov/bmdr/docs/BMDR%20as%
2
Preşedintele Federaţiei Ruse, Dimitri Medvedev, a 20of%2026JAN10%200630_for%20web.pdf, accesat la data
formulat, la Forumul de la Evian din octombrie 2008, prin- de 30.06.2015, orele 18.00;
cipiile Tratatului pentru Securitatea Europeană. Este vorba
14
http://militar.infomondo.ro/actualitate/rusia-are-o-
de garantarea unei securităţi egale pentru toate statele care noua-doctrina-militara, accesat la data de 30.06.2015, ore-
fac parte din spaţiul euroatlantic. Occidentul consideră că le 18.45.
un astfel de tratat urmăreşte, de fapt, scindarea NATO;
15
Izvestia, miercuri 15 mai 2013, preluat de RIA No-
3
Pesov, Eduard, Op.cit. vosti, Moscova;
4
Ames, Paul, Scutul antirachetă: Washingtonul caută
16
Toth, Mihaela, Agenţia Agerpres, 15 mai 2013;
sprijin de la Uniunea Europeană, 20 ianuarie 2010, www.
17
Kimball, Daryl G., Director executiv al Asociaţiei
europolitique.info, accesat la data de 30.06.2015, orele pentru Controlul Armamentelor, instituţie independen-
10.30; tă cu sediul Washington, Cum poate fi depăşit impa-
5
Missile Defense Agency, Missile Defense: The First sul privind apărarea antirachetă, The Moscow Times,
Sixty Years (Washington DC: Missile Defense Agency, 27.05.2013;
October 26, 2011), 1-2, http://www.mda.mil/global/docu-
18
Ibidem.
ments/pdf/first60.pdf, accesat la data de 30.06.2015, orele
19
Vershbow, Aleksander, NATO speră că reconfigura-
11.30; rea planului antibalistic al SUA va facilita cooperarea cu
6
Rassmunsen, Anders Fogh, Raportul anual pe 2012, Rusia, Bruxelles, Mediafax 1 aprilie 2013, http://www.me-
al secretarului general al NATO, 31 ianuarie 2013, pp.20- diafax.ro, accesat la data de 30.06.2015, orele 19.30;
21.
20
Lilia, Traci, art. 28 martie 2013, Agerpress, NATO
7
Boţ, Mălin, Mediafax, 17 aprilie 2013, Editura spa- exclude posibititatea unui scut antirachetă comun cu Ru-
cealliance.ro, http://www.mediafax.ro, accesat la data de sia;
30.06.2015, orele 12.30;
21
Ibidem.
ABSTRACT
The USA, which is still the world military dominant power, wants to keep an edge over the global strategic
affairs and protect its homeland but also the territories and populations of its major allies. Russia is extremely
worried by these evolutions and problematic defense bunkers focused attention and commentators and authors
of studies in the area international relations, producing a significant amount of literature and aimed at estimating
consequences if they produce these developments. Using a more technical approach,this article briefly presents
the implications of antimissile shield with the relations between NATO and Russia at the beginning of the 21st
century.
Lt. col. Ion-Marius Nicolae este student-doctorand al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, de aseme-
nea şef birou/Centrul 84 Mentenanţă şi Recepţie/SMFT (marius24nicolae@yahoo.com)
26 Monitor Strategic
Parteneriatul Estic după summit-ul
de la Riga: schimbări și viitoare
trenduri de evoluţie
Dr. Mihai Bogdan Popescu
ABSTRACT
The following article presents the main changes and approaches introduced by the Eastern Partnership’s
(EaP) Riga Summit from May 2015. On the one hand, the article shows the EU’s (new) approach towards the six
EaP member states (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova, Ukraine) and Russia in a context of crisis,
and on the other hand the article highlights the domestic situation from the six member states and their attitude
towards the European Union.
Mihai-Bogdan Popescu este doctor în ştiinţe politice al SNSPA, specializat în probleme de securitate ale
spaţiului ex-sovietic.
Monitor Strategic 35
36 Monitor Strategic
SECURITATE INTERNAȚIONALĂ
Monitor Strategic 37
38 Monitor Strategic
„Colţurile rotunde” ale politicii
economice chineze, decorate cu
elementele de securitate
Carola Frey
ABSTRACT
The article focuses on China’s economic sector and the implications of recent evolutions in the stock market.
It introduces a brief presentation of the structure of China’s recent economic issues, and analyses the evolution
paths and latest performances of the markets. Furthermore the relationship between China’s economic growth,
economic development and its stock market evolution is presented. In end of the article it is argued that China’s
economic sector is strongly interlinked with the security sphere, and specific measures are drawn together in
perspective.
Carola Frey is a PhD student at the National School of Political Science and Public Administration since
October 2014. Her current doctoral thesis examines and defines the geopolitical evolution of the Asia-Pacific
region and the critical issues currently facing the region. Carola Frey works as a Foreign Policy Analyst and Crisis
Management Expert/Political Science Researcher for the Centre for Conflict Prevention and Early Warning and
has weekly publications in the “Strategic Decision Analysis Bulletin”. She is specialized in crisis management and
conflict prevention, conflict analysis, international and strategic studies and Asia-Pacific studies.
46 Monitor Strategic
Politica şi obiectivele strategice
ale Statelor Unite ale Americii
faţă de China
Ingrid Fusman
ABSTRACT
Over the past three decades relations between the United States and the People’s Republic of China have
evolved so broadly that they now encompass a full range of bilateral, regional, and global issues. The main chal-
lenge for both countries is the way in which their relationship could be managed to prevent China’s economic and
military rise from generating acute competition that would lead to conflict and incalculable damage to the two
nations. Statements of good intentions notwithstanding, relations remain influenced by deep mutual mistrust,
and this mistrust is rooted in the opposing perceptions of the two countries. The article reviews the current sta-
tus of bilateral relations to include the persistent mutu al distrust; cooperation on various issues.
Keywords: U.S.A, China, relations, power, trade, strategic rebalance, assertive policies, deterrence.
Ingrid Fusman was born in Bucharest, Romania and has a degree in foreign languages, a Master’s Degree in
Hebrew Studies from the University of Bucharest, and is currently preparing to defend her Ph.D. thesis on U.S.
– China relations in the 21st century. Her interests include linguistics, Jewish culture and civilization, and interna-
tional relations.
Monitor Strategic 63
Evoluţii recente în dinamica relaţiilor
de securitate dintre Republica Popu-
lară Chineză şi Japonia: traume isto-
rice, percepţii ale ameninţării
şi calcule strategice
Dr. Şerban Filip Cioculescu
China şi Japonia sunt două state vecine, altarul Yasukuni, acolo unde se află îngropaţi
despărţite de un spaţiu maritim nu foarte în- şi criminali de război, acuzaţi pentru atrocităţi
tins, cu civilizaţii diferite dar înrudite şi cu un comise şi în China.2 De pildă cei 14 criminali
bagaj istoric producător de teamă, neîncredere de război condamnaţi la moarte de Tribunalul
şi resentimente. China are o populaţie de circa pentru Crime de Război de la Tokyo în 1947 şi
zece ori mai mare decât a Japoniei, un teritoriu ale căror nume au fost gravate în secret în anul
de 25 de ori mai întins, o economie înfloritoare 1978. Eroul unora, criminalul celorlalţi, situa-
(peste 7% creştere anuală) şi continuă să fie pe ţie ce aminteşte oarecum de cultul mareşalului
un trend crescător, în timp ce Japonia descreşte Ion Antonescu în România post-decembristă.
demografic de cel puţin un deceniu, şi stagnea- Evident, din patriotism dar şi din motive elec-
ză economic (cu toate că este foarte dezvoltată torale, clasa politică japoneză nu poate renun-
din acest punct de vedere), în schimb a intrat ţa definitiv la cultul eroilor soldaţi într-un mod
într-un proces de consolidare a forţelor arma- care să dea satisfacţie deplină Chinei şi celor
te şi e sprijinită constant de SUA, hegemonul două Coree, şi nici scuzele cerute nu pot fi atât
militar al lumii, spre a se realiza echilibrul de de sincere cum ar dori chinezii şi coreenii. Să
putere regională. China are un buget militar nu uităm că violenţa japoneză a produs milioa-
anual de circa 130-160 miliarde USD (2,05% ne de morţi doar în China(peste 250.000 doar
din PIB) şi circa 2.300.000 soldati iar Japonia în masacrul de la Nanjing din 1937)3, pe lângă
unul de 57 miliarde USD (puţin sub 1% din alte milioane de persoane refugiate, abuzate şi
cu probleme psihice insurmontabile. În plus,
PIB) şi circa 247.000 soldaţi .1
premierul Shinzo Abe, a mai afirmat de cu-
rând că nu e normal ca generaţiile viitoare de
japonezi, care nu mai au nici o legătură fizică
Moştenirea istorică – traume şi morală cu criminalii de acum 70 de ani, să
şi revanşă mai trebuiească să îşi ceară scuze public an de
an. Pe 24 august, premierul Abe, într-un gest
Este evident că R.P. China, stat socialist dar de sfidare, anunţa că nu se va deplasa la Bei-
cu economie de piaţă „dirijată”, nu poate uita jing pentru aniversarea a 70 de ani de la finalul
încă atrocităţile comise de armata japoneză WWII, probabil ca urmare a cascadei de acu-
imperială înainte şi în timpul celui de-al Doilea zaţii aduse de oficialii chinezi Japoniei.4 Tre-
Război Mondial. Scuzele pe care premierii suc- buie precizat că oficialii RPC numesc WWII
cesivi ai statului nipon le-au cerut statului chi- războiul contra fascismului german şi japonez
nez şi urmaşilor victimelor nu par să fie con- – „Războiul de rezistenţă împotriva agresiunii
siderate suficient de sincere şi de vizibile, mai japoneze şi Războiul Mondial Anti-fascist” –
ales că uneori politicienii de top ai Japoniei au ceea ce desigur că irită foarte tare clasa poli-
onorat proprii militari căzuţi în luptă vizitând tică japoneză. China mai acuză clasa politică
64 Monitor Strategic
japoneză că permite difuzarea unor manuale a se înscrie în cursa pentru conducere. Abe a
şcolare cu tentă naţionalist-revizionită şi care mai fost premier în 2006 şi atunci a început de
distorsioneză adevărul istoric.5 fapt campania de modificare a constituţiei. În
Dar poate că nu această retorică a culpei plan economic e liberal şi doreşte deregulariza-
criminale şi a remuşcărilor necesare este cea rea unor sectoare precum agricultura. Numită
care produce cele mai multe tensiuni sino-ja- în glumă ‘Abenomics’, doctrina promovată de
poneze. Moştenire a Războiului Rece, Japonia premierul japonez se bazează pe un amestec
este aliata şi protejata SUA, dispune de Forţe de relaxare monetară masivă, cheltuieli fiscale
de Autoapărare (Jieitai) care trec printr-un susţinute și o strategie de creștere solidă şi cre-
proces de modernizare şi consolidare accele- are de locuri de muncă. De asemenea va trebui
rată, ceea ce sugerează Beijingului că în caz de să gestioneze şi problema scăderii demografi-
conflict militar cu SUA, americanii s-ar putea ce, a îmbătrânirii populaţiei. Economia trebuie
baza efectiv pe Japonia şi probabil şi pe alte să poată susţine cumpărarea a măcar două avi-
state din Asia de Est şi de Sud, spre a reali- oane militare F35, submarine de atac şi rachete
za o formă de containment şi balansare. Spre anti-navă moderne. În primăvara anului 2014,
deosebire de alianţa SUA cu Coreea de Sud, economia a intrat în recesiune după o creştere
tratatul de securitate SUA-Japonia nu are ele- a taxelor neinspirată, fără a avea în spate creş-
mentele tipice unui pact de apărare mutuală. terea producţiei de bunuri şi servicii.
Există sisteme de comandă separată a trupelor Mai există un aspect ce trebuie menţionat,
şi nu se vorbeşte de un comandament comun unul legat de viaţa privată a premierului Abe.
sau de interoperabilitatea forţelor.6 Conform Presa japoneză speculează faptul că adoptarea
versiunii upgradate a acestui tratat, Japonia va legilor apărării ar reprezenta pentru el un fel de
decide de la caz la caz dacă să intervină în aju- terminare fericită a unei vechi poveşti de fami-
turul SUA, cu condiţia ca securitatea Japoniei lie. Bunicul său, Nobusuke Kishi, a demisionat
să fie ameninţată de adversarul Americii din acum 55 de ani din funcţia de premier, după ce
acel moment iar Dieta (Parlamentul) să voteze încercase să convingă poporul să accepte refa-
favorabil. cerea puterii militare japoneze şi schimbarea
Premierul Shinzo Abe s-a zbătut extrem de constituţiei.8 Protestele populare şi opoziţia nu
mult spre a promova noile legi ale securităţii l-au lăsat să facă acest lucru, acuzându-l că ar fi
naţionale, bazate pe autoapărarea colectivă, pus umărul la ridicarea maşinii de război japo-
posibilitatea legală a participării forțelor japo- neze interbelice (şi la administrarea Manciuri-
neze la operațiuni armate în afara granițelor ei ocupate), iar acum Abe ar dori să continue
țării şi sprijinul activ pe care armata niponă ar acest proiect naţionalist-patriotic, legându-şi
putea să îl acorde SUA în caz de necesitate – numele de o nouă viziune asupra securităţii
aceste legi au fost dezbătute în Parlament unde şi apărării naţionale. De fapt, noua Japonie nu
opoziţia acuză vehement guvernul că militari- mai vrea să depindă aproape integral pentru
zează ţara şi o conduce către conflict militar propria apărare de SUA, ci doreşte să poată
cu China. Camera Inferioară a adoptat prima acţiona şi autonom, deşi preferă complemen-
controversatul pachet de legi şi ulterior şi Se- taritatea cu aliaţii americani.9
natul şi-a dat girul prin grupul de lucru special
(în septembrie 2015), cu toate că opoziţia a pus China şi Japonia sunt destul de interdepen-
la punct o strategie de a introduce moţiuni şi dente în plan economic, prin multitudinea de
voturi de neîncredere, sperând să prelungeas- investiţii încrucişate şi prin firmele cu capital
că adoptarea finală până după 27 septembrie, mixt. Numeroase multinaţionale japoneze
dată la care parlamentul japonez îşi întrerupe sunt solid implantate în China şi produc mai
activitatea pe anul în curs.7 ales aparatură electronică folosind mâna de
Abe Shinzo, venit la putere a doua oară în lucru locală, mult mai ieftină. Piaţa chineză
2012, va rămâne cu certitudine încă trei ani la absoarbe foarte multe automobile japoneze,
conducerea statului, după ce potențiala sa riva- an de an. În 2012, cifra comerţului bilateral se
lă la şefia partidului, Seiko Noda, nu a reușit să ridica la suma de peste 320 miliarde USD iar în
strângă numărul de semnături necesare pentru 2014 la 340 miliarde USD, a treia cea mai mare
Monitor Strategic 65
relaţie economică bilaterală din lume. China e în Asia-Pacific, ceea ce nu va ameliora relaţiile
cel mai mare partener comercial al Japoniei (o Tokyo-Beijing.
cincime din total) iar Japonia al doilea parteren Ceea ce e mai grav e că Tokyo şi Beijing au
al Chinei. Japonia a fost cel mai mare investitor de zeci de ani o dispută acerbă pentru insuelele
străin în China anului 2014 cu circa 100 miliar- Senkaku-Diaoyu din Marea Chinei de Est, pe
de USD (faţă de 70 miliarde în cazul SUA, locul care China le revendică dar pe care Tokyo le-a
doi).10 Foarte multe locuri de muncă în China „răscumpărat” (naţionalizat) de la un deţinător
depind de investitorii japonezi, de asemenea privat, în 2012, în numele interesului naţional
tehnologia japoneză a contribuit mult la avân- – spre a nu fi „cumpărate” de către guverna-
tul mondial al exporturilor chinezeşti. FMI a torul Tokyo, Ishihara Shintaro, politicain de
calculat în 2012 că pentru fiecare 1% creştere dreapta.
a exporturilor globale ale Chinei, importurile Mulţimi de tineri chinezi furioşi au ieşit pe
din Japonia cresc cu 1,2%. Între toamna anu- străzi în marile oraşe şi au atacat sediile unor
lui 2012 şi vara anului 2013, din cauza tensi- firme japoneze, de asemenea s-au boicotat în
unilor legate de insulele disputate, comerţul masă produsele japoneze. China îşi dispută mai
bilateral a început să scadă (firmele japoneze multe insule din Marea Chinei de Sud şi cu Tai-
au investit cu 37% mai puţin în China), însă wan, Filipine, Vietnam etc.de asemenea con-
în 2014-2015, şi-a revenit.11 Economiile celor struieşte frenetic recifuri artificiale în Marea
două naţiuni sunt complementare, în general. Chinei de Sud, spre a avea puncte de control
De aceea, probabilitatea unui război este mică, maritim şi a-şi asigura acces la rutele strategice.
luând în calcul pierderile economice imense ce În aceste condiţii, Japonia va continua probabil
ar rezulta. Evident, dacă se vor degrada radical cursa înarmărilor şi îşi va pregăti armata inclu-
relaţiile cu China, Japonia îşi va orienta ma- siv pentru operaţii de proiectare a forţei în spri-
siv economia spre cele zece state membre ale jinul aliatului american, abandonând limitarea
ASEAN, cu care are deja relaţii strânse. Beijin- strictă la autoapărarea teritorială.
gul priveşte cu ochi foarte critici iniţiativa Par- Oficial Tokyo nu va renunţa la doctrina
teneriatului Trans-Pacific (TPP) pe care SUA „contribuţiei proactive la pace”, dar o va reinter-
vor să îl creeze împreună cu mai multe state preta. Documentul New Guidelines for Japan-
din Asia, Australia, America de Sud dar fără US Defence Cooperation (redactat pe 27 aprilie
China! Japonia va face parte cu siguranţă din 2015, la New York, de Comitetul Consultativ
acest format bazat pe acorduri de liber schimb de Securitate Japonia-SUA sau „comitetul doi
Sursa: http://geopolitical-info.com/en/defense-and-security/china-and-japan-escalation-over-senkaku-islands-co-
uld-get-out-of-control
66 Monitor Strategic
plus doi”) expune exact noua viziune – „o co- Protejată de Washington, Japonia a alocat
ordonare politică şi operaţională sporită pre- relativ puţini bani pentru apărarea naţională şi
cum şi întărirea planificării bilaterale”, consoli- a investit mult în dezvoltarea economică, ceea
darea coordonării în cadrul alianţei şi inclusiv ce explică „miracolul economic” japonez din
cooperarea cu alţi parteneri sau organizaţii.12 anii ’60-’70 ai secolului trecut. Tot la presiunea
Australia, Coreea de Sud şi ţările ASEAN sunt americană, Tokyo a trimis trupe în Afganistan
consideraţi „parteneri-cheie”. Se proclamă „na- şi Irak, doar în misini non-combatante.
tura globală a alianţei SUA-Japonia”, „sinergia” In acelaşi timp China, din motive geopo-
între politicile naţionale de securitate ale celor litice, economice şi de ideologie, nu poate re-
două state şi „a whole-of-government Alliance nunţa la aceste acţiuni asertive şi cu substrat
approach”. Va exista un „mecanism de coordo- geostrategic, care totuşi îi atrag animozităţi şi
nare” al Alianţei (ACM) şi se vorbeşte şi de declanşează un mecanism de contra-balansare
un „Bilateral Planning Mechanism” pentru specific politicii de putere în relaţiile internaţi-
planificare bilaterală în timp de pace.13 Acest onale. De aceea, Vietnam, Filipine dar şi India
document a updatat precedentul document în zona de Sud, se îndreaptă tot mai clar spre
de securitate SUA-Japonia, ce data din 1997. un parteneriat strategic activ cu SUA, spre a nu
Să nu uităm că alianţa dintre SUA şi Japonia a mai vorbi de Australia. Japonia nu poate sus-
fost una extrem de asimetrică şi de fapt impu- ţine deschis un format de cooperare militară
să Japoniei de o Americă învingătoare şi care cu SUA şi aceste state deoarece ar antagoniza
îi ocupase teritoriul.14 Din acest motiv Japonia China în exces. Dar există cooperare cu India,
nu avea vreo obligaţie de intervenţie spre a exerciţii militare comune, schimb de informa-
apăra SUA şi nici nu se punea cumva problema
ţii. Delhi a sugerat Japoniei cooperare pentru
de trupe japoneze aduse pe teritorul american.
construirea de submarine militare şi că vrea să
SUA au menţinut în general circa 50.000 mili-
cumpere avioane de căutare-salvare de la par-
tari pe teritoriul japonez, jumătate din costuri-
tea japoneză. De asemenea Japonia a fost invi-
le aferente fiind suportate de Japonia.
tată să participe la exerciţiile Malabar în 2007,
Alianţa din 1951 a fost creată spre a îm-
2009 şi 2014.18 Tokyo a recunoscut în 2013-
piedica Japonia să se remilitarizeze şi spre a o
2014 că a oferit ambarcaţiuni pentru paza de
apăra de un eventual atac din partea URSS. În
coastă filipineză şi sprijin tehnic pentru mari-
primii ani postbelici, SUA s-au gândit chiar la
un „pact al Oceanului Pacific”, adică formarea na vietnameză.19
unui NATO asiatic anti-comunist15, însă carac- Mai precizăm că RP China e un stat ce de-
terul insular al ţărilor aliate şi teama/ura ge- ţine arme nucleare şi un loc permanent în CS
nerală faţă de Japonia, au dus la abandonarea al ONU, iar Japonia dispune doar de nuclear
acestui plan. Japonia a fost sprijinită masiv de civil – centrale nucleare producătoare de ener-
americani ca un fel de element anti-comunist gie „curată” (sector aflat în situaţie de „adormi-
avansat de contracarare a avansului chinez, dar re” după accidentul grav de la Fukushima din
în acelaşi timp Washingtonul se temea ca nu 2011) şi nu reuşeşte să fie admisă ca membru
cumva Tokyo să se ralieze Chinei comuniste, permanent al C.S. al ONU, exact din cauza
mai ales din motive economice sau să redevină opoziţiei Beijingului, cu toate că are una dintre
agresiv faţă de vecini.16 Eisenhower a afirmat cele mai mari contribuţii din lume la bugetul
că un tratat de la San Francisco care ar fi fost organizaţiei, mult peste cea a Chinei!
extrem de nefavorabil Japoniei risca să o arun- Oare cum ar fi arătat China şi Japonia dacă
ce direct în braţele Chinei iar „Pacificul în loc Occidentul cuceritor nu ar fi venit către ele, cu
să mai fie un lac american, putea deveni un lac dorinţa de a le subordona şi a le folosi? În seco-
comunist.”17 lul al XIX-lea, China avea să treacă prin umi-
Japonia se temea ca „pactul” să nu o oblige linţe succesive: Războiul opiumului, tratatele
automat să participe la un război contra Chinei inegale cu Rusia şi celelalte puteri non-asiati-
comuniste, fapt pentru care premierul Yoshida ce, revolta Boxerilor şi intervenţiile militare ale
refuzase până şi să îl discute cu secretarul se statelor occidentale, apoi înfrângerea în faţa
stat american Dulles în 1951. Japoniei în 1895, haosul intern şi cvasi-des-
Monitor Strategic 67
compunerea ce au urmat revoluţiei republica- demoralizate şi ledearship deficitar.23 Umilinţa
ne a lui Sun Yat Sen şi căderii monarhiei (1912) trăită de China la Shimonoseki a fost imensă
după patru milenii imperiale, apoi intervenţiile pentru că Japonia fusese asimilată unui stat
japoneze cumplite începând cu anii de dinain- tributar24 şi exista un sentiment clar al superi-
te de al Doilea Război Mondial. Japonia la rân- orităţii culturale chineze. Japonezii obţineau şi
dul ei a fost forţată de SUA, prin navele negre mari reparaţii de război plus privilegii comer-
comandate de comandorul Matthew Perry, în ciale. Deşi la presiunea marilor puteri Japonia
1853, să se deschidă navigaţiei şi comerţului a dat înapoi peninsula Liaodong Chinei (închi-
cu Occidentul, ulterior modernizându-se ac- riată imediat pe 15 ani Rusiei), frustrarea avea
celerat după model occidental, înarmându-se să genereze revolta Boxerilor şi intervenţia sta-
după model prusac şi devenind expansionistă telor occidentale.
geopolitic.20 După a doua expediţie a lui Per- În 1902 Japonia semna un tratat de alian-
ry, japonezii, presaţi de tunurile moderne ale ţă defensivă cu Marea Britanie – „primul pact
americanilor şi de superioritatea tehnologică militar încheiat de pe picior de egalitate între
a Vestului acceptă să semneze Tratatul de la o naţiune vestică şi una non-vestică”25 şi o ali-
Kanagawa. În 1853-1854, amiralul rus Yevfimy anţă a două naţiuni insulare, puteri „talasocra-
Vasilievici Putyatin ajunge cu mica sa flotă în tice” ce se temeau de o mare putere terestră
Nagasaki, punând şi el presiune pe japonezi. (Imperiul Rus) şi doreau de fapt un fel de con-
Finalmente, aceştia şi-au deschis treptat por- tainment implicit- 26 iar în 1904-1905 zdrobea
turile şi au abandonat izolaţionismul lor cutu- flota rusă la Port Arthur, prima dată când un
miar (sakoku). Capitalurile intrate rapid în Ja- stat asiatic învingea o putere europeană con-
ponia au dus la căderea sistemului Şogunatului sacrată şi nu vizibil decadentă. A nu se uita că
(„sistemul Tokugawa”), a urmat Restauraţia Rusia se afla în plin proces de industralizare şi
Meiji (1868)21 dar paradoxal japonezii i-au fost era văzută în plan militar ca una dintre primele
recunoscători lui Matthew Perry pentru că le-a trei mari puteri ale lumii. Iniţial japonezii do-
accelerat modernizarea. În iulie 1910 s-a ridi- riseră un acord de tip „troc” cu ruşii, cedând
cat o statuie a acestuia lângă Yokohama, locul controlul asupra Manciuriei în schimbul recu-
unde ancorase prima dată. Similar, în China au noaşterii apartenenţei Coreei la Japonia. Dar
intrat capitaluri, militari străini, marii feudali ţarul, sfătuit greşit, nu acceptase.27
chinezi s-au ruinat treptat iar Imperiului i-au China nu se putea lăuda cu performanţe
fost şubrezite bazele, căzând prin revoluţie. În militare comparabile, din contră. De aceea,
Japonia imperiul s-a salvat, începând aşa-nu- dacă Japonia s-a identificat material şi militar
mita „era Meiji” (1868-1912) şi a stat la baza (nu şi civilizaţional) cu Occidentul, cel puţin
expansiunii geopolitice viitoare. între 1855 şi 1927, China s-a simţit o victimă
În 1894-1895, Japonia învingea şi umilea a Occidentului şi a Japoniei, fiind slabă şi di-
China dinastiei Qing, luându-i, prin Tratatul vizată până în 1949, când armatele comuniste
de la Shimonoseki, teritorii precum Taiwan şi aveau să le învingă definitiv pe cele naţiona-
Pescadore, Peninsula Liaodong din Manciu- liste (forţele Gomindang-ului), alungându-le
ria, în timp ce Coreea, condusă de forţe pro- în insula Taiwan. Între 1931 şi 1945 Japonia
japoneze obţinea independenţa. Japonezii au militaristă şi industrializată a cedat tentaţiei
intervenit atunci spre a bloca avansul Rusiei în de a ocupa porţiuni întinse din China, spre a
Coreea dar au profitat de slăbiciunea Chinei. realiza mult clamata „sferă de coprosperitate”
China dorea la rândul ei să nu lăse Coreea să asiatică. De fapt, chinezii urmau să devină un
intre în sfera de influenţă a japonezilor. Iniţial, fel de sclavi ai maşinăriei de război japoneze,
Regele Coreei ceruse sprijin militar chinez spre producând resurse alimentare şi oferind braţe
a reprima agitaţia produsă de o sectă religioa- de muncă în mod forţat. Crimele de război şi
să22 – au intrat şi trupe chineze şi japoneze în cele contra umanităţii, comandate de generalii
acest scop, acestea ajungând rapid la lupte. Im- japonezi, au produs un efect repulsiv devas-
periul japonez era unul dezvoltat tehnologic, tator în sânul comunităţii internaţionale şi au
industrializat, cu o armată în stil german, în îngreunat refacerea relaţiilor sino-japoneze pe
timp ce imperiul chinez era decadent, cu trupe baze noi.
68 Monitor Strategic
Gestionarea conflictual-emoţională Totuşi Beijingul ar trebui să ţină cont de
a „moştenirii” istorice faptul că aparatul decizional japonez e unul
specific democraţiilor, bazat pe mecanisme de
tip check and balances iar premierul Abe se
China reproşează Japoniei abuzurile imen-
confruntă cu opoziţia din Parlament şi cu cea
se comise faţă de populaţia civilă în anii invazi-
a societăţii civile. De aceea e inutil şi incorect
ei şi agresiunii, adică acum peste 70 de ani. Pe
să acuze in corpore toată Japonia de compor-
15 august 2015, Chen Xu, ambasadorul Chinei
tament militarist şi agesiv. Japonia prezintă un
în Olanda și reprezentant în Organizația pen-
sistem descentralizat bazat pe negociere mul-
tru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a
ti-partinică şi control din partea societăţii civi-
cerut Japoniei să accelereze distrugerea unei
le, precum şi pe gradul sporit de autonomie al
mari cantități de arme chimice abandonate la provinciilor.30 De cealaltă parte, China Popula-
finalul războiului mondial. „În timpul războ- ră are un aparat decizional foarte centralizat,
iului, armata japoneză a folosit diferite arme bazat pe aparatul ierarhic de partid dar şi pe
chimice în 18 provincii din China. După capi- naţionalismul maselor aflat în creştere. Atât în
tularea ei, Japonia a abandonat mari cantități China cât şi în Japonia o mare parte a tinete-
de arme chimice în China. Utilizarea și aban- rului este naţionalist şi „hrănit” cu propaganda
donarea acestor arme a fost una dintre multele alimentată de cercurile interesate în înarmare
crime în timpul invaziei japoneze a Chinei”.28 sau în consolidarea puterii partidului unic.
Aceste arme rămase în China sunt un real pe- În cazul japonez, constrângerile constitu-
ricol pentru populaţie şi mediul înconjurător, ţionale interne limitează marja de manevră a
existând chiar o bază militară japoneză trans- liderilor democratici, ca şi nevoia de sprijin
formată în muzeu de către chinezi. Distruge- popular, după cum spune politologul american
rea costă mulţi bani iar China solicită în mod Bruce Russett, ceea ce face mai puţin probabilă
justificat contribuţia Japoniei. decizia de acţiune militară masivă, în afară de
Pe 2 septembrie 2015, înainte de defilarea autoapărare.31 Chiar un electorat naţionalist şi
forţelor armate chineze în Piaţa Tien An Men, agresiv, teoretic poate fi contracarat o vreme
preşedintele Xi Jinping a făcut afirmaţii naţi- prin mecanisme legale, specifice statului de
onalist-patriotice – “The Japanese militarist drept. Totuşi să nu ignorăm avertismentul lui
invaders were extremely bloody and cruel, who Alexander Downes că uneori liderii democra-
treated the Chinese people with unpreceden- ţiilor abandonează prudenţa pragmatică: „De-
ted brutality, and tried to use massacres and mocratic processes can drive national leaders
death to get the Chinese people to yield.”. “In to start or enter wars they are not confident of
the face of the butchers’ knives of the invaders, winning, or get caught in quagmires by failing
the Chinese people used their flesh and blood to confront the possible long-term consequences
to build a new Great Wall” 29. China conside- of a short-term victory.”32 O doză mare de op-
ră periculoase proiectele de lege în domeniu timism şi supra-încredere, cuplată cu presini
apărării ale Japoniei premierului Abe, deoare- electorale, ar putea genera prea multă aserti-
ce ar putea consolida o alianţă SUA-Japonia şi vitate la Tokyo. Deocamdată nu este cazul, o
i-ar spori eficienţa. De fapt, elita conducătoare mare parte a societăţii civile fiind pacifistă iar
a Chinei se teme de caracterul vag al acestor Dieta destul de divizată.
legi ale apărării deoarece intervenţia în auto- Articolul 9 din Constituţia Japoniei (1946)
apărare colectivă doar când există un “pericol este cel care provoacă acum controversele le-
clar” presupune un element subiectiv puternic: gate de apărarea colectivă. Iată cum este for-
“pericolul” e un element perceptiv, el se poate mulat:
baza pe interpretarea greşită a unor semnale “1. Aspiring sincerely to an international
sau poate rezulta din exagerarea efectelor unor peace based on justice and order, the Japane-
neînţelegeri pre-existente. Probabil că liderii se people forever renounce war as a sovereign
chinezi se tem chiar ca SUA să nu încerce să right of the nation and the threat or use of force
împingă aliatul japonez către o asemenea in- as a means of settling international disputes.
terpretare în caz de conflict sino-american în 2. In order to accomplish the aim of the pre-
curs de escaladare. ceding paragraph, land, sea and air forces, as
Monitor Strategic 69
well as other war potential, will never be main- Kyodo News a arătat că 47,9% dintre japonezi
tained. The right of belligerency of the state will se opuneau proiectelor de legi ale apărării ce
not be recognized.” prevăd un rol mai active ale forţelor de auto-
Aşadar în actul fundamental nu se vorbeşte apărare în afara ţării şi in alianţă cu SUA iar
de un drept la autoapărare, din contră se spu- 35,5% le sprijineau iar 52,7% sprijineau cabi-
ne că Japonia renunţă la posibilitatea de a face netul Abe.37 De asemenea 50,4% au afirmat că
război şi la dreptul suveran de a declara răz- în ce priveşte comemorarea sfârşitului Răz-
boiul. De aceea s-a vorbit mereu de doctrina boiului Mondial, Abe ar trebui să folosească
“one country pacifism”, adică implicit de impo- cuvinte precum „remuşcare” şi „scuze” pentru
sibilitatea de a se ajunge din nou la militarism poporul chinez care a suferit „agresiunea co-
agresiv şi la dilema securităţii în regiune.33 În lonială” a Japoniei imperiale. Abe recunoaşte
1954, premierul Ichiro Hatoyama a declarat că desigur vina Japoniei de acum peste 70 de ani
nicăieri în Constituţie nu scrie alb pe negru că dar refuză să îşi ceară scuze poporului chinez.
e interzis dreptul la autoapărare. Mulţi jurişti El a recunoscut că poporul său a produs „im-
specializaţi in drept internaţional spun că acest measurable damage and suffering” popoarelor
drept e unul natural, nu se poate renunţa la el. chinez şi corean, afirmând că “on the 70th an-
Renunţarea la război semnifica doar abţinerea niversary of the end of the war, I bow my head
de la ameninţare sau folosorea forţei în dispu- deeply before the souls of all those who perished
tele internaţionale.34 În acest fel s-au creat în both at home and abroad,(….)I express my fe-
1950 câteva corpuri de National Police Reserve elings of profound grief and my eternal, sincere
(75.000 oameni), prima forţă armată postbeli- condolences.”38 Însă apoi a nuanţat spunând că
că a Japoniei, strămoşul SDF de azi (create în 80% din populaţia Japoniei s-a născut după al
1954, la un nivel iniţial de 165.000 militari). Doilea Război Mondial, aşadar “we must not
Generalul americam Mac Arthur a sprijinit let our children, grandchildren and even furt-
acest proces mai ales după intervenţia Chinei her generations to come, who have nothing to
comuniste în războiul din Coreea, deoarece do with that war, be predestined to apologize”.39
nu mai erau destui soldaţi americani să men- Această afirmaţie a infuriat atât naţionaliştii
ţină ordinea publică în Japonia ocupată. Gu- chinezi cât şi pe cei coreeni, fiind însă bine pri-
vernul SUA a achiziţionat arme de la japonezi mită de SUA, care consideră sincere scuzele şi
în valoare de 2-4 miliarde USD în 3 ani, circa recunoaşterea asumate de premierul Abe. Abe
30% din PIB-ul Japoniei în 1953, salvându-i Shinzo doreşte o Japonie mai asertivă, mai an-
economia de la dezastru35. În cadrul Tratatu- gajată în eforturile internaţionale de impunere
lui de Pace de la San Francisco din 1951 a fost „proactivă” a păcii prin „cooperare internaţio-
recunoscut acel “inherent right of individual or nală”. Este probabil că nu doar naţionalismul
collective self-defense” cu trimitere la art. 51 premierului a impus această soluţie ci şi presi-
al Cartei ONU.36 Dar articiolul 9(2) din legea unea exercitată de SUA care vrea să se bazeze
supremă japoneză a rămas unul plin de con- pe Japonia în caz de conflict militar regional.
troverse în interpretare, generator de conflicte SUA ar mai trebui să convingă şi Coreea de
interne în cadrul clasei politice. Sud, alt mare aliat local alături de Taiwan, să se
Pentru ca Tokyo să poată trimite forţe mi- alăture acestui dispozitiv dar Seul-ul nu vede
litare în alte state trebuie să existe o aprobare cu ochi buni un parteneriat cu Japonia, din ca-
cu majoritate în Dietă (Parlament), de aseme- uza animozităţilor istorice.
nea să fie vorba de operaţii care respectă Carta China ar trebui să înţeleagă că alianţa Ja-
ONU sau rezoluţiile C.S. al ONU şi nu pot fi poniei cu SUA este şi un fel de garanţie de
trimise în zone în care au loc lupte. Shinzo Abe bună purtare dată statului japonez de Ameri-
ştie că se bazează pe sprijinul Partidului Liberal ca, un supra-control ce împiedică revenirea la
Democratic din care provine şi pe al Partidului militarism şi agresivitate, cu condiţia ca SUA
Komeito, în schimb Partidul Democratic al Ja- însăşi să nu îndemne în direcţia aceasta. Fără
poniei e principala forţă de opoziţie şi denunţă „umbrela americană” de securitate, Japonia ar
proiectele legislative ca fiind agresive. De altfel fi reacţionat probabil la înarmarea nucleară a
un sondaj de opinie realizat în aprilie 2015 de Chinei printr-un mecanism de înarmare simi-
70 Monitor Strategic
lară, urmată de activarea în forţă a dilemei se- simbol al japonezilor, e la aproximativ 80 km
curităţii, cu efecte greu de anticipat! sud-vest de Tokio.
După cum remarcă Reinhard Drifte: În mod bizar, exercițiile au avut loc în timp
“However, the Japanese-US alliance has ce în Parlamentul japonez erau dezbătute chiar
also been an insurance for China against legile propuse de guvernul conservatorului
Japan’s ability to break away and again become Shinzo Abe. Aceste texte de lege din 14 mai
a militaristic autonomous power in East Asia, vor modifica de fapt interpretarea apărării în
which is dryly referred to by many in Japan as Constituția Japoniei, SDF putând acţiona spre
the American ‘cap on the bottle’. The USA has a apăra securitatea naţională şi în afara ţării,
always been interested in a peaceful Japan that adică ceea ce e un tabu pentru Japonia post-
follows and supports US foreign and security 1945. Nu e de mirare că şi forţele liberale din
policy, and that does not become an autono- Japonia protestează şi invocă riscul ca ţara lor
mous political and military power which might să fie atrasă într-un război nedorit alături de
directly or indirectly harm its objectives. At the SUA.44 Exercițiile din Fuji au coincis cu ma-
same time the alliance has been a security gua- nevrele comune efectuate în Coreea de Sud
rantee for Japan against China.”40 de către armatele americană și sud-coreeană,
între 17 august şi 28 august. Din cauza acesto-
ra, Coreea de Nord a lansat rachete şi lovituri
Dileme strategice şi calcule de rachetă înspre Coreea de Sud, apoi cu mare
dificultate cele două state coreene au negoci-
de securitate at un fel de armistiţiu şi un agreement pentru
non-provocare mutuală. De peste jumătate de
Aşadar elementul cel mai important în re- secol Phenianul e protejat al Chinei iar Seulul
laţiile actuale Japonia-SUA-China este că Japo- al SUA, în timp ce Japonia evită să se implice,
nia vrea să îşi modifică legile apărării şi Con- cunoscând animozitatea coreenilor faţă de ea,
stituţia, spre a putea desfăşura misiuni în alte bazată pe traume istorice.
zone (deci în afara graniţelor), a oferi ajutor În acelaşi timp, pe 3 septembrie, China a
militar aliaţilor şi spre a relaxa restricţiile pri- organizat cea mai mare defilare militară din
vind exportul de tehnologie militară.41 În acest ultimii ani spre a sărbători victoria contra Ja-
fel, crede China, Tokyo ar putea ajuta SUA în poniei, etalând cea mai modernă tehnică de
caz de război şi ar putea furniza echipamen- luptă din dotare. Totuşi preşedintele Xi Jinping
te militare inclusiv Vietnamului, Taiwanului, a anunţat şi o reducere cu 300.000 a forţelor
Filipinelor, Indiei, state ce au potenţialul de a chineze, de la 2.300.000 în prezent. Mesajul de
participa alături de americani la contrabalan- putere s-a adresat SUA mai ales dar desigur şi
sarea Chinei. Unele cercuri conservatoare de Japoniei.
la Washington militează pentru o trilaterală Nu trebuie totuşi exagerată “belicozitatea”
SUA-Japonia-Vienam.42 Revenim la problema executivului de la Tokyo. Legile japoneze ale
principală. Pe 14 mai 2015 cabinetul japonez a apărării, chiar dacă vor fi adoptate, sunt destul
andorsat două proiecte de lege a apărării ce vor de restrictive – de pildă Japonia va interveni cu
permite SDF să aplice o definiţie largă a auto- SDF în alte ţări doar dacă se produce un atac ar-
apărări colective şi să îşi extindă aria de acti- mat asupra unei ţără străine, atac ce „ameninţă
vitate.43 Cele două proiecte de lege au fost de- supravieţuirea Japoniei” sau „crează pericole”
numite Kokusai heiwa shien hoan adică „legile la adresa vieţii libertăţii sau fericirii cetăţeni-
de sprijinire a păcii internaţionale”, o denumire lor japonezi. De asemenea, doar dacă nu există
pacifistă care totuşi a trezit reacţii de iritare alte mijloace spre a apăra statul şi populaţia iar
în China. Ulterior, pe 18-22 august, forțele de folosirea forţei se precizează că trebuie să aibă
autoapărare japoneze au desfăşurat exercițiile loc la un nivel minim necesar.45 Premierul Abe
militare anuale de la poalele Muntelui Fuji. Au a dat ca exemplu un atac cu mine în Strâmtoa-
participat aproximativ 2.300 de soldați, 80 de rea Hormuz, pe unde trec 80% din importuri-
tancuri și vehicule militare, precum și 60 de tu- le japoneze de petrol.46 Până când guvernul a
nuri și 20 de elicoptere. Muntele vulcanic Fuji, dat rezoluţia din iulie 2014 care ridica parţial
Monitor Strategic 71
interdicţia autoapărării colective, poziţia ofici- ţionaţi în Japonia şi circa 74% din infrastruc-
ală asumată la Tokyo era că, deşi Carta ONU turile militare aferente. Populaţia din Okina-
permite această formă de apărare pentru orice wa nu priveşte cu ochi buni nici guvernul de
stat suveran, aceasta era interzisă de Constitu- la Tokyo, amintindu-şi că insulele acestea au
ţie Japoniei deoarece în interpretarea din 1954 fost anexate în 1879 de japonezi, înainte fi-
dată constituţiei era permis doar un nivel al ind Regatul Ryukyu. Insula a rămas sub con-
forţelor armate minim, necesar strict pentru trol american 20 de ani în plus faţă de restul
autoapărare teritorială.47 Japoniei. Miniştrii de externe şi ai apărării din
Este interesant că actuala Constituţie a fost Japonia, Kishida şi Nakatani, precum şi secre-
redactată sub supravegherea SUA, care ocu- tarul de stat Kerry şi secretarul apărării Carter
pau militar Japonia în anii postbelici, aşadar din USA au acceptat mutarea escadronului KC
pacifismul şi slăbiciunea militară asumată de 130 de la Futenma la MCAS Iwakuni. Ulterior
clasa politică niponă au fost solicitate de Wa- la Camp Schwab-Henokosani va fi construită
shington şi asumate ca norme identitare de că- “Futenma Replacement Facility”. Cooperarea
tre o bună parte a populaţiei japoneze. Acum, militară Japonia-SUA a continuat în domeniul
SUA arată că e de acord cu modificarea politi- Apărării contra Rachetelor Balistice (BMD) cu
cii de apărare japoneze şi a prevederilor con- desfăşurarea celui de-al doilea sistem de radar
stituţionale, având încredere în statul japonez AN/TPY 2 la Kyogamisaki in decembrie 2014
democratic şi în clasa politică. Iar China care urmând ca în 2017 să fie desfăşurate în Japonia
nu a avut nici un cuvânt de spus când Japonia două distrugătoare de tip BMD-capable. De
adopta constituţia supervizată de SUA acum asemenea vor fi desfăşurate prin rotaţie dro-
obiectează invocând pericolul potenţial al unei ne US Air Force Global Hawk la baza aeriană
Japonii agresive şi remilitarizate. Misawa şi nave dotate cu Aegis la baza navală
În opinia mea, SUA nu dau semne că ar Yokusuka tot în 2017. Japonia are 18 submari-
dori să antagonizeze China şi să atragă Japonia ne moderne, cele mai avansate fiind din clasa
într-o alianţă mai agresivă. La mijlocul lunii iu- Soryu. Forţele aeriene japoneze dispun de 300
nie anul curent, generalii Tang Ning şi William avioane moderne (F15 J şi F2), existând şi câ-
Hix au semnat China-US Army-to-Army Dia- teva avioane AWACS. Tokyo mai are şi două
logue Mechanism prin care părţile au promis platforme port-elicopter din clasa Hyuga pen-
să se informeze reciproc cu privire la operaţiu- tru distrugerea submarinelor inamice. China
nile de mari proporţii. A avut loc şi un exerci- va căuta probabil să contracareze aceste avan-
ţiu tripartit chino-americano-australian numit taje militare japoneze prin mai multe subma-
KOWARI 14. Totuşi nimeni nu poate prezice rine moderne, avioane de vănătoare şi rachete
intenţiile marilor puteri pe termen scurt, de de diverse feluri.
aceea nici China nu poate fi sigură că pe viitor China ar dori ca Japonia să îşi reducă inten-
SUA nu vor deveni mai asertive şi nu vor so- sitatea relaţiilor cu Taiwanul şi să nu accepte să
licita Japoniei mai multă implicare, după cum facă vreodată parte din planurule americane de
nici Japonia nu poate şti cât de autentice sunt apărarea a Taiwanului, ceea ce e greu de ima-
declaraţiile paşnice ale oficialilor chinezi. ginat, dată fiind alianţa ambelor ţări cu SUA.
O mare parte a opiniei publice japoneze Washingtonul e cel care a determinat Tokyo să
este anti-americană şi anti-militaristă, exem- aibă relaţii cu Taiwanul şi să semneze un acord
plul tipic fiind al unei mari părţi a populaţiei de pace cu conducerea Partidului Gomindang
Insulei Okinawa, care nu mai doreşte ca baza (KMT) în Taiwan în anul 1952, Japonia fiind
militară americană US Marine Corps Air Sta- ocupată militar de SUA. Se ştie că SUA se opu-
tion Futenma (MCAS) să rămână pe insulă, cu neau atunci recunoaşterii Chinei Populare ca
toate că s-a decis relocarea acesteia pe o altă stat legitim pe fondul politicii de containment
insulă din acelaşi district, Henoko. Noul gu- contra URSS şi a comunismului mondial, aşa
vernator Onaga vrea să blocheze relocarea în încât Japonia nu a avut altă opţiune. Începând
mica insulă a bazei americane.48 De precizat din 1972, Japonia recunoaşte doar RPC ca fiind
că în Okinawa se găsesc mai mult de jumătate „China”, iar cu Taiwan există doar relaţii eco-
din efectivele de 50.000 militari americani sta- nomice funcţionale.
72 Monitor Strategic
China şi Japonia au restabilit relaţiile diplo- s-a cunoscut o ameliorare. PIB pe cap de locu-
matice abia în anul 1972 odată cu declaraţia itor era de circa 38.600 USD în anul 2013 faţă
comună din 29 septembrie iar în 1978 a urmat de 6800 USD pentru China. Din acest punct de
Tratatul de Pace şi Prietenie. China şi Japonia vedere, China este încă o ţară în curs de dez-
aveau în anii ’70-’80 ai secolului XX o preo- voltare. În cifre globale, China este însă incon-
cupare majoră legată de riscul unei agresiuni testabil liderul – un PIB de 9,24 trilioane USD
din partea URSS şi implicit aveau nevoie de faţă de 4,92 trilioane USD pentru Japonia.49 Se
sprijinul SUA, ceea ce a dus la o normalizare ştie că cea mai mare parte a datoriei externe
rapidă a relaţiilor economice şi apoi politice. uriaşe a SUA e către China, aceasta devenind
Acceptând relaţiile cu Japonia, Beijingul ac- treptat „bancherul” Americii. Pe termen lung,
cepta implicit şi existenţa Tratatului de secu- dacă vor continua trendurile actuale iar China
ritate americano-japonez din 1951, revizuit în va opri creşterea demografică, economia chi-
1960. China nu s-a mai opus ideii ca Japonia să neză o poate depăşi pe cea japoneză din toate
aibă forţe armate de autoapărare, cu condiţia punctele de vedere.
ca acestea să fie ţinute la un nivel minim accep- Vârsta medie a japonezilor e de 45,8 ani iar
tabil să fără dreptul de a ieşi în afara graniţelor a chinezilor de 36,3 ani. China stă mult mai
naţionale sau a apelor teritoriale. bine la capitolul populaţie tânără, având 32,6%
Japonia premierului Abe dispune acum şi în categora de vârstă 0-24 ani. Doar 24% din
de un Consiliu de Securitate Naţională creat în japonezi se încadrează în acest grup în schimb
decembrie 2013. A înlocuit vechiul Consiliu de 24,8% au peste 65 de ani faţă de numai 9,4%
Securitate creat în 1986 şi scopul este desigur la chinezi.50 Rata naşterilor este de 12,1 la mia
de a consolida controlul guvernului asupra po- de persoane în China şi 8,2 în Japonia iar rata
liticii externe şi de securitate şi a realize plani- mortalităţii 7,2 respectiv 10,10, ceea ce indică
ficarea şi coordonarea între diversele ministere probleme majore pentru Japonia, cu o popula-
şi agenţii cu atribuţii în aceste domenii. ţie îmbătrânită şi în scădere. Japonia îmbătrâ-
neşte şi scade demografic dar în mod parado-
xal e şi foarte restrictivă cu dreptul de azil. În
Perspective şi scenarii 2014 a acceptat doar 11 azilanţi deşi a primit
5000 de cereri!51 Japonia are un sistem educa-
Economia Chinei nu mai are nevoie de ţional mai avansat, acces la internet şi la calcu-
prezentare. Este denumită metaforic „fabrica latoare-telefonie mobilă mai mare, un grad de
lumii”, China fiind cel mai mare producător urbanizare şi instruire a populaţiei superior.
mondial de bunuri manufacturate. Cu o creşte- Totuşi China, deşi în ultimul deceniu a avut
re economică de minim 7% (de regulă 9-10% în performanţe economice şi demografice peste
anii de dinainte de criza economică globală) pe cele ale Japoniei, dotată fiind cu arme nucle-
an, produce numeroase locuri de muncă şi se are şi tehnologii militare avansate, trece prin
bazează covârşitor pe exporturi şi pe menţine- momente delicate. În august-septembrie anul
rea artificială a monedei naţionale (Renminbi curent, bursa de capital a cunoscut momente
sau Yuan) la un curs de schimb scăzut, ceea ce de prăbuşire şi panică – efect al supraîncălzirii
convine exportatorilor. Consumul intern este economice – rata creşterii economice a înceti-
în schimb destul de scăzut iar discrepanţele nit iar la uzina de chimicale din Tianjin a avut
dintre bogaţi şi săraci, dintre Nordul şi Vestul loc o explozie teribilă, soldată cu un dezastru
sărace şi Sudul şi Estul bogate se accentuează. ecologic şi cu peste 160 de decedaţi. Corupţia
Japonia beneficiază încă de un nivel de dez- este galopantă iar oficialităţile au proclamat
voltare socio-economică excelent, superior interesul pentru „statul de drept”, în sensuzl
Chinei, ceea ce explică apartenenţa sa la G7 chinezesc al termenului, adică lupta contra co-
(summit-ul din 2016 va fi la Tokyo) şi OCDE. rupţiei şi apărarea socialismului.
Are de fapt cea mai înfloritoare economie din Nu se poate prezice cu acurateţe cum se
Asia de Est. După ce în anii ‘90 ai secolului tre- vor comporta China şi Japonia una faţă de
cut economia sa a intrat în colaps, trecând prin cealaltă. Expertul american în studii de secu-
mai mult de un deceniu de recesiune, treptat ritate Sebastian Rosato afirmă că „intenţiile
Monitor Strategic 73
sunt informaţie privată – doar statele însele îşi lor cu statele sinizate (Coreea, Vietnam, parţial
cunosc intenţiile”. Nici ideologia, nici tipul de Japonia), pe de altă parte, relaţiile turbulente,
regim sau scopurile anunţate oficial nu oferă marcate de frică şi neîncredere cu barbarii no-
informaţie perfect credibilă, însă permit totuşi mazi de la graniţe, invadatorii stepelor – huni,
un grad de aproximare acceptabilă.52 Adesea mongoli etc. Kang observă că în general relaţi-
marile puteri au reuşit să îşi ascundă intenţiile ile cu statele ce au acceptat civilizaţia sinică şi
sau să şi le reprezinte eronat, de aceea e dificil modelul ierarhic confucianist au fost paşnice
de spus în funcţie de un anumit context dacă şi constructive, aceste state acceptând de bună
un actor statal e revizionist şi îşi ascunde pla- voie supremaţia culturală şi implicit politică a
nurile agresive sau e pro-status quo dar vrea să Imperiului de Mijloc.56 Modelul dominant în
“decurajeze prădătorii” prin metode agresive.53 relaţiile dintre China şi statele parţial sinizate
Există riscul ca Japonia de pildă să vadă Chi- în plan cultural a fost starea de pace pe termen
na ca pe un actor revizionist sistemic (greedy lung, relativa armonie în relaţiile reciproce, pe
state) şi să îşi propună să o contrabalanseze, când relaţiile cu statele mai puţin sinizate pre-
alături de SUA şi de alte state din regiune. Iar cum Japonia sau cu populaţiile musulmane din
China poate vedea Japonia ca pe un soi de “şa- Vest, cu mongolii de la graniţa nordică, au fost
cal” ce vrea să profite de puterea şi agresivita- adesea conflictuale.57
tea SUA spre a lovi în interesele chinezeşti legi- Kang observă că cu cât China era mai pu-
time. Autorul neorealist Charles Glaser afirmă ternică, cu atât comportamentul vecinilor săi
că nu doar revizioniştii vor să modifice grani- mai mici era unul de supunere sau, cum ar
ţele şi sferele de influenţă, ci şi state satisfăcute spune neorealitşii, bandwagoning. Aşadar pat-
pot căuta expansiunea teritorială ca metodă de tern-ul comportamental observabil în Europa
protecţie contra revizioniştilor, folosind cursa post-westphalică, acela de balancing, pare să nu
înarmărilor şi generând insecuritate pentru alţi se fi aplicat în Asia de Est. Japonia, deşi parţial
actori, ajungând să ameninţe status quo-ul.54 sinizată cultural, a constituit mereu un element
În opinia sa, „expansion could increase a imprevizibil şi cu tendinţe ostile. Împăraţii ja-
state’s security in a variety of ways, including ponezi se considerau şi ei, la fel ca cei chinezi,
increasing its resources and resource auto- fii ai cerului, suzerani ai lumii în ansamblul ei,
nomy; decreasing its adversary’s resources and refuzând să se supună chiar şi simbolic. Astfel
in extreme cases eliminating its adversary as că în 1592, liderul militar Hideyoshi a condus
a sovereign state; and improving its ability to o mare armată spre a cuceri Coreea dar a fost
employ its resources effectively by, for example, finalmente respins prin intervenţia Chinei, care
providing a buffer zone against invasion, strate- şi-a apărat sfera de influenţă. În secolul al-XIII-lea,
gic depth, or more defensible borders. Similarly, Japonia a respins o mare invazie navală a cuce-
even if it did not desire additional territory, a ritorilor mongoli ai Chinei, ajutată fiind şi de
security seeker might start a war to weaken its furtuna şi vânturile nefavorabile unor război-
adversary, thereby increasing its own security.”55 nici neobişnuiţi să navigheze.
Astfel, Japonia ar putea să nu fie neutră dacă Fareed Zakaria, unul dintre cei mai în vogă
se va ivi un conflict regional între China şi o experţi în geopolitică şi economie ai lumii,
coaliţie de state sau un stat singular (de pildă arată că „în Asia cele mai multe naţiuni nu
India), din dorinţa de a slăbi baza materială a vor accepta mecanisme de echilibrare atât de
puterii chineze, sau spre a crea o zonă mariti- explicite”, precum a fost cazul cu ţările NATO
mă-tampon care să o separe de tendinţele ex- de pildă. Şi continuă: „poate că toate (naţinile
pansioniste ale Chinei. Beijingul ar putea şi el asiatice – n.r.) ar dori să se pună la adăpost de
să planifice un atac pre-emptiv dacă ajunge la China dar nici una nu va recunoaşte vreodată
concluzia că Japonia va fi folosită ca “pion” de acest lucru”, aşadar „va fi o politică a puterii care
SUA în caz de conflict iminent cu China. nu va îndrăzni să spună lucrurilor pe nume.”58
David Kang a demonstrat credibil că imagi- Chiar dacă există un threat assessment, el nu
narul chinezesc asociat relaţiilor cu alteritatea este la fel de clar precum în gândirea strategi-
se structurează urmând o bifurcaţie: pe de-o că americană, de pildă. E posibil ca decidenţii
parte exista ordinea stabilă şi paşnică a relaţii- japonezi să fie divizaţi în mod extrem în cazul
74 Monitor Strategic
unei crize ce va implica China, după cum şi rea extremă a aparatelor militare odată cu
clivajul dintre clasa politică şi populaţie poa- înarmarea masivă, evoluţii tehnologice care
te bloca o decizie de tip „raţional” fondată pe ar putea face ca armele ofensive să fie mai
threat-assessment, bazată pe calculul costuri- eficiente decât cele defensive, percepţii mu-
lor şi câştigurilor.59 În acest caz ar putea eşua tuale eronate, căderea economică a unuia
strategia de balansare contra Chinei iar SUA ar dintre state în paralel cu ascensiunea eco-
putea abandona Japonia considerând-o un ali- nomică a celuilalt, alianţe politico-militare
at nesigur, ezitant. Invers, aparatul decizional antagonistice şi “descifrarea” unor intenţii
chinez, extrem de centralizat şi ierarhizat – ba- ostile din “citirea” tendenţioasă a istoriei.
zat pe ierarhia de putere din cadrul Partidului De asemenea, dacă cele două state vecine se
Comunist, a Comitetului Central al PCC – va vor percepe ca actori revizionişti, prădători,
fi probabil mult mai coerent şi va avea sprijinul adepţi ai jocului de sumă nulă, în dauna coo-
populaţiei, masiv anti-japoneză. Desigur există perării şi dialogului, probabilitatea de a adopta
„dowes” (porumbei) şi „hawks” (ulii) şi in CC al un comportament de tip “realist”, hobbesian,
PCC, şi în Comisia Militară Centrală (CMC)60, va creşte. Nu întâmplător China a proclamat
primii sunt mai pragmatici şi mai prudenţi, de în 2013 o “Air Defence Identification Zone” în
aceea ar ezita mai mult în a accepta escalada- Marea Chinei de Est, sperând să convingă SUA
rea unei crize politico-militare cu Japonia. să nu mai patruleze spaţiul aerian considerat
În prezent, se observă că vecinii Chinei nu strategic la Beijing şi să impresioneze Japonia
mai au tendinţa să urmeze pattern-ul de ban- în ce priveşte disputatele insule Senkaku-Dia-
dwagoning faţă de o Chină în ascensiune, din oyu. Washingtonul a sfidat această decizie şi a
contră, îi contestă dreptul a a controla insule continuat să trimită avioane să survoleze zona,
cu valoare strategică, de a transforma atoli în ciuda protestelor chineze, în schimb Japo-
de coral în insule artificiale, de a proclama o nia a ales să notifice autorităţile chineze când
zonă aeriană de excludere (Air Defence Iden- existau zboruri prin zonă. ADIZ-ul Chinei se
tification Zone) în Marea Chinei de Est sau suprapune în unele locuri peste cele ale Japo-
de a domina piaţa prin produsele sale ieftine.
Aceşti vecini – Vietnam, Filipine, Malaezia –
se înarmează, stabilesc contacte apropiate cu
SUA, protestează contra acţiunilor Chinei,
adică practică un soi de soft-balancing (ba-
lansare non-provocatoare, bazată pe declara-
ţii, acţiuni diplomatice, strategii economice,
nu pe înarmare masivă sau alianţe61) faţă de
Beijing. Japonia este mult mai reţinută în a se
opune Chinei, din cauza experienţei istorice şi
a sentimentelor de vinovăţie legate de al Doilea
Război Mondial, din cauză că SUA o îndeamnă
la precauţie şi pentru că o mare parte din po-
pulaţie e pacifistă.
Intre China şi Japonia încă există proba-
bil un mecanism de dilemă a securităţii, chiar
dacă nu la un nivel exacerbat. Câteva secole
de rivalitate şi ameninţare existenţială nu pot
fi şterse rapid cu buretele. Şi aceasta, în ciuda
diferenţei mari de putere militară şi demogra-
fică ce avantajează China. Probabilitatea de
escaladare este legată de factori interni şi
sistemici: angajamente de securitate regi-
onală opuse, venirea la putere în cele două Sursa: http://cimsec.org/china-air-defense-identification-
state a unor facţiuni naţionaliste, consolida- zone/8690
Monitor Strategic 75
niei, Coreei de Sud şi Taiwanului, state care au situarea în blocuri rivale, le-a determinat să se
protestat din acest motiv şi prevede cerere de perceapă ca ameninţări existenţiale. În cazul
survol în prealabil pentru orice fel de aeronavă, sino-japonez, cele două nu se tem de invazie
nu doar cele militare.62 şi anularea suveranităţii, se cunosc mai bine,
Experţii americani consideră că probabili- China are arme nucleare deci descurajează clar
tatea unui acord paşnic China-Japonia privind adversarii care nu le posedă. Rivalitatea mariti-
insulele Senkaku este redusă iar Beijingul va mă este “temperată” de prezenţa hegemonului
considera că posesia lor de către Japonia va ob- american, care nu are nici un interes să pro-
strucţiona capacitatea de manevră a flotei lor voace o ciocnire cu China. Totuşi, liderii co-
(PLAN). „Lipsa de beneficii materiale” ale po- munişti chinezi ar putea fi tentaţi să joace car-
sesiei suveranităţii insulare „nu exclude con- tea naţionalismului pe plan intern, spre a bloca
flictul militar în următorul deceniu şi jumătate cererile unei părţi a populaţiei pentru reforme
dar reduce posibilitatea”.63 socio-economice mai profunde şi spre a bene-
Alianţa Tokyo-Washington, deşi defensivă, ficia de sprijin popular, mai ales din partea a
poate teoretic să ducă Japonia la război cu Chi- ceea ce unii experţi numesc “ciber-naţionaliş-
na. Dacă SUA vor fi ameninţate în mod grav tii” (tineri naţionalişti care formează reţele pe
de acţiunile militare chineze (sau ruso-chine- internet şi au un discurs anti-american şi anti-
ze) – lucru extrem de imporbabil în prezent – japonez înflăcărat). Discrepanţele economice
Japonia va putea invoca o “ameninţare clară” dintre bogaţi şi săraci cresc în China, reţelele
la adresa supravieţuirii ţării, deoarece rămasă de internauţi-bloggeri devin tot mai solide iar
singură, fără SUA, s-ar percepe ca o pradă si- statul nu poate controla internetul în măsura
gură. Aşa încât deşi premierul Abe a afirmat că în care şi-ar dori-o, cu toate că este destul de
ţara sa “nu va fi amestecată vreodată într-un restrictiv. Thomas Christensen observă că li-
război purtat de SUA”, contează cum va inter- derii chinezi acţionează tot mai mult sub pre-
preta clasa politică japoneză textul destul de siunea opiniei publice naţionaliste, ceea ce rui-
ambiguu al acestor proiecte de lege dedicate nează eforturile diplomatice de a negocia calm
apărării. Japonia riscă totuşi un atac pre-emp- cu Japonia pe dosarele contencioase precum
tiv din partea Chinei (şi eventual a Rusiei), Senkaku şi Zona de Identificare Aeriană pen-
dacă Beijingul (şi posibil Moscova) ajunge la tru Apărare chineză (ADIZ) – “the regime see-
concluzia că Japonia e pregătită să se alăture ms more nervous about maintaining long-term
SUA într-o campanie ofensivă şi mai ales că nu legitimacy and social stability than at any time
poate fi descurajată! Garanţiile de securitate since the period just after the 1989 Tiananmen
ale SUA, dacă sunt extinse, pot anula capaci- massacre.”65 Ca reacţie, naţionalismul japonez,
tatea de descurajare a Chinei, lucru de care de- vietnamez, filipinez, indian, ar putea să preci-
cidenţii chinezi ar trebui să fie conştienţi. De pite o confruntare regională, inclusiv milita-
asemenea, cele două state vecine pot ajunge ră.66 Sondajele PEW Research Center demon-
la ciocniri militare în disputa pentru Insulele strează că japonezii şi chinezii au din ce în ce o
Diaoyu în urma unor incidente necalculate dar părere mai proastă despre celălalt popor – de
înlănţuite nefast sau a unor calcule şi percepţii pildă în 2011, circa 34% din japonezi vedeau
eronate.64 Tokyo nu s-a împăcat nici cu pierde- favorabil China, apoi 15% în 2012, 5% în 2013,
rea Insulelor Kurile, deţinute acum de Rusia, 7% în 2014, şi 9% în 2015. 67
desigur că unele cercuri radicale naţionaliste Naţionalismul chinez a incorporat prin-
planifică o posibilă recuperare a acestora, paş- tre ideile şi simbolurile vehiculate şi o latură
nic sau nu. anti-japoneză foarte activă. Folosind curentul
Strategii se întreabă dacă scenariul riva- „constructivist” în politica internaţională pu-
lităţii dintre Germania şi Marea Britanie de tem înţelege că definirea identităţii strategice
la începutul secolului XX, care a favorizat iz- chineze are între normele esenţiale şi opozi-
bucnirea Primului Război Mondial, s-ar putea ţia faţă de Japonia. China se autodefineşte ca
repeta cu China şi Japonia. Între Londra şi stat paşnic şi progresist, Japonia e înfățişată ca
Berlin exista atunci o anume interdependenţă agresivă şi retrogradă în plan politic, sau aliatul
economică dar rivalitatea navală şi comercială, „tenebros” al Americii, adversarul (sau rivalul)
76 Monitor Strategic
sistemic major al Chinei. După cum remarcă ţine în lume”.70 Iar Henry Kissinger arată că or-
Allen Carlson de la Cornell University, referin- dinea regională asiatică trebuie să se bazeze pe
du-se la momentul 2012 când în China au fost bipolaritatea sino-americană dar şi pe norme
proteste largi populare contra Japoniei: comune, aşteptări împărtăşite şi parteneriat-
“One might think that such a vilification of cooperare, deoarece o simplă balanţă de pute-
Japan would tend to make the conflict between re, lipsită de legitimitatea mutuală şi dialog, ar
Beijing and Tokyo over ownership of the Dia- putea conduce către război finalmente. În Asia
oyu/Senkaku Islands in the East China Sea all de Est, “SUA nu sunt balansoar ci parte inte-
the more explosive. It did appear to fuel con- grantă din balanţă”. Kissinger compară SUA cu
frontation in 2012 when the two sides last esca- Germania lui Bismarck: America e aliată cu
lated their dispute over this territory. However, Japonia şi partener strategic cu China iar Ger-
at that time, China’s leaders stopped short of mania era atunci aliată cu Austro-Ungaria şi
direct military engagement with Japan, becau- avea un tratat de cooperare cu Rusia, o metodă
se domestic ramifications of a battlefield death pozitivă deoarece a asigurat echilibrul în ba-
would have been wide-ranging and potentially lanţa de putere.71 China nu ar trebui să uite că
impossible to manage. In other words, Chine- SUA a avut contribuţia majoră acum mai bine
se nationalist sentiment toward Japan was so de 70 de ani la blocarea tentativei de expansiu-
toxic that Beijing appears to have come to the ne imperială a Japoniei în Asia, şi e probabil că
realization that bluntly engaging Tokyo on dis- nu va încuraja defel Tokyo să încerce din nou
puted territory carried too much risk.”68 aşa ceva, sau nu câtă vreme China nu consti-
După cum arată H. Kissinger, Japonia va tuie o ameninţare majoră la adresa intereselor
avea trei alternative spre a îşi redefini politica de securitate americane în zonă. Iar Japonia
externă şi strategia de securitate: consolidarea nu trebuie să uite că armata şi clasa politică
alianţei cu SUA, acomodare cu creşterea Chi- au permis şi comis atrocităţi contra a milioane
nei (ceea ce, credem noi, ar sugera chiar stra- de civili din state vecine, ruşinoase crime con-
tegia de aliniere, bandwagoning, sau poate ne- tra umanităţii, iar războiul a dus la devastarea
utralitatea) ori „bazarea pe o politică externă propriei ţări şi la milioane de victime, inclusiv
tot mai naţională”. Opţiunea se va explica prin singurele bombardamente atomice din istoria
calculul balanţei de putere la nivel global, prin lumii.
percepţia marilor trenduri.69 Este interesant de văzut şi cum percep chi-
China a decretat oficial de câţiva ani – de nezii Japonia şi liderii ei, la nivel oficial. Un
fapt o iniţiativă a peşedintelui Xi Jinping – con- anumit nivel de solidaritate a fost evident după
ceptul de „nou tip de relaţii între marile puteri”, accidentul nuclear de la Fukushima când Chi-
o invitaţie adresată SUA spre cooperare, bună- na a donat Japoniei bani, echipamente, hrană
înţelegere şi recunoaştere a sferelor de influ- şi a trimis voluntari în ajutor, însă ulterior au
enţă „legitime”, evitarea conflictului şi a jocu- existat acuzaţii de „neglijenţă” din partea Bei-
lui de sumă nulă. Cu alte cuvinte, o reprimare jingului când s-a aflat că din reactorul japonez
voluntară a tendinţelor hegemonice. Problema distrus încă se mai scurgea apă în mare la doi
e că acest concept nu cuprinde încă şi Japo- ani după accident, în 2013. Articolele publica-
nia, pe care China nu o consideră pe acelaşi te de revista International Strategic Studies a
palier în sistemul internaţional. În beneficiul think tank-ului principal al Armatei Populare
păcii mondiale, Beijingul ar trebui să extindă de Eliberare, Institutul Chinez pentru Stu-
acest concept şi către Japonia, India, Australia dii Strategice Internaţionale, demonstrează o
etc. În „Strategia Militară”, document din anul bună cunoaştere de către specialiştii chinezi a
2015, oficialii chinezi spun despre Japonia că e Japoniei, şi preponderenţa unei matrice „rea-
un stat care vrea “să se debaraseze de sistemul liste” în termenii teoriei occidentale a relaţiilor
de după război, reajustându-şi pe scară largă internaţionale. Experţii chinezi înţeleg că po-
politica de securitate militară, orientarea dez- litica asertivă a guvernului japonez se explică
voltării”. Totuşi, în viitorul previzibil, se poate prin opţiunile personale ale premierului şi ce-
anticipa „că nu va avea loc un război mondial” lor din cercul său de sprijin, ce reflectă o parte
iar un “climat de pace generalizată se va men- din opinia publică şi se manifestă prin conflicte
Monitor Strategic 77
de interese în sânul partidului de guvernământ a deţinut Insuele Diaoyu între 1884 şi 1943. În
PLD şi afirmarea unor cercuri naţionaliste în 1895 cabinetul japonez a adoptat în secret o
Japonia. Ei laudă uneori eforturile administra- rezoluţie care punea insuelele sub jurisdicţia
ţiei Obama din SUA de a contribui la norma- prefecturii Okinawa apoi după victoria mi-
lizarea relaţiilor sino-japoneze dar critică SUA litară contra Chinei în aprilie 1895 imperiul
pentru că prin vocea preşedintelui a afirmat că nipon a preluat oficial şi Diaoyu. China consi-
tratatul SUA-Japonia se aplică întregului terito- deră însă ilegală şi neavenită anexarea acestor
riu japonez, deci şi insulelor Diaoyu, aşadar un insule cu suprafaţă de 5,7 km. pătraţi.76 După
avertisment voalat pentru China. Cu toate că înfrângerea în al Doilea Război Mondial, insu-
SUA nu au luat poziţie asupra insulelor dispu- ele Diaoyu ce aparţineau geografic de Taiwan
tate, şi nu vor ca forţele americane să fie cum- ar fi trebuit retrocedate Chinei dar cu sprijinul
va implicate în astfel de conflicte locale, „ele se tacit al SUA China nu a mai recunoscut apar-
opun oricăror schimbări unilaterale a status tenenţa lor la Taiwan şi le-a păstrat. R.P. China
quo-ului”.72 De asemenea, Washington a fost nu recunoaşte Tratatul de la San Francisco de-
criticul cel mai acerb al ADIZ-ului peroclamat oarece nu a participat la negocieri nefiind invi-
de China, acuzând mărimea exagerată a aces- tată. În 1953 administraţia americană civilă a
teia şi suprapunerea periculoasă cu ADIZ-urile Insuelelor Ryukyu şi-a extins controlul şi asu-
altor state, printre care şi Japonia. Experţii chi- pra Diaoyu, evident din motive de securitate,
neză remarcă totuşi că Japonia a făcut eforturi spre a nu ajunge în posesia unui stat comunist
serioase spre a îşi normaliza relaţiile cu China, considerat pe atunci foarte ostil. Acum China
ajungându-se la un „consens în patru puncte” aduce dovezi istorice solide că Diaoyu au fost
care defineşte evoluţia relaţiilor bilaterale şi re- descoperite de navigatori chinezi şi au făcut
zolvarea elementelor contencioase. Contactele parte din imperiul chinez încă de la începutul
la nivel înalt s-au reluat şi ele iar preşedinte- secolului al XV-lea. Japonia nu acceptă situaţia
le chinez şi premierul japonez s-au întâlnit la şi conflictul este departe de a fi aplanat. Între
summit-ul APEC în noiembrie 2014 şi la Jakar- timp, din ianuarie 2016 Japonia va fi timp de
ta în aprilie 2015.73 China, Japonia şi Coreea de doi ani membru nepermanent în Consiliul de
Sud au anunţat în 2015 că vor lansa curând un Securitate al ONU, ocazie cu care desigur va
forum trilateral spre a reglementa problemele face presiuni pentru reforma acestei structuri
regionale prin dialog. Economiile chimeză şi şi acceptarea sa ca membru permanent.
japoneză sunt în general complementare, chiar
dacă cea japoneză este tot mai dependentă de
accesul la piaţa chineză prin exporturi şi inves-
tiţii. Există şi o „Asociere economică sino-ja- Percepţii şi interese ale UE, NATO
poneză” datând din 1972 dar spre deosebire de şi României
China, devenită „bancherul Americii”, Japonia
nu are acelaşi succes în ce priveşte ISD (inves- Desigur că scenariile evoluţiei relaţiilor
tiţiile străine directe, aflându-se în declin74) iar sono-japoneze prezintă un interes real atât
exporturile ei sunt limitate de mâna de lucru pentru NATO, UE cât şi pentru România ca
internă, foarte scumpă. stat membru în cele două mari organizaţii. În
Pe de altă parte, China acuză Japonia că nu contextul în care SUA pivotează gradual spre
recunoaşte existenţa conflictului pentru insu- zona Asia-Pacific şi mută forţe militare semni-
lele Diaoyu şi că „prin manipulare diplomatică ficative spre ţările Asiei de Est şi Sud-Est pre-
Japonia a atras de partea sa SUA, Vietnam şi cum şi în Australia, ţările europene membre
Filipine”, coalizându-le contra intereselor ma- ale UE şi NATO privesc cu o anumită anxie-
ritime chineze. Japonia, mai afirmă cercetătorii tate plecarea unor forţe americane staţionate
chinezi, caută să contribuie la independenţa pe teritoriul lor. Asertivitatea manifestată de
Taiwanului şi îndepărtarea sa de China şi ra- Federaţia Rusă în zona de vecinătate comună
cordare mai puternică la alianţa SUA-Japonia, cu Occidentul ridică mari probleme de solida-
prin strategia „containing China with the aid ritate, coeziune şi planificare comună pentru
of Taiwan.”75 Chinezii admit oficial că Japonia UE şi NATO, existând ipotetic riscul ca Mos-
78 Monitor Strategic
cova să încerce să destabilizeze prin metodele rare şi parteneriat din 2002. Aşadar România
„războiului hibrid” cel puţin un stat de pe fla- are relaţii foarte bune atât cu China cât şi cu
cul ponto-baltic al Occidentului. S-a remarcat Japonia, fiind direct interesată în menţinerea
faptul că R.P. China, deşi în general condam- de relaţii pozitive între acestea. Şi oficialii ja-
nă secesiunea teritorială efectuată prin forţă, ponezi îşi fac calcule legate de numărul solda-
în cazul Crimeei nu s-a împotrivit şi s-a situat ţilor americani şi din alte state NATO trimişi
diplomatic mai degrabă de partea Rusiei, cu în Europa central-estică spre a descuraja Rusia,
care are un parteneriat strategic intens. Odată deoarece se tem ca acest angajament să nu re-
cu rezolvarea unora dintre problemele terito- ducă numărul de forţe americane de pe terito-
riale ce au grevat zeci de ani relaţia sino-rusă, riul japonez. Prezenţa unui număr relativ mic
Moscova şi Beijing au reuşit adesea să îşi co- de forţe ruseşti pe zona de contact cu Japonia
ordoneze poziţiile faţă de Occident. Beijingul convine acestei ţări, ştiind că Rusia deplasează
a refuzat să participe la sancţiunile economice în prezent masiv trupe şi tehnică de luptă la
impuse Rusiei după anexarea ilegală a Crimeei, graniţele cu Ucraina, Polonia şi ţările baltice.
sugerând că acceptă ca legitimă noua realita- În caz de conflict ce implică Rusia, Japonia ar
te. În schimb, Japonia a denunţat agresiunea putea să negocieze o neutralitate în schimbul
comisă de Rusia şi participă la implementarea dobândirii unora dintre insulele Kurile, sau ar
sancţiunilor. În acelaşi timp, diplomaţia japo- putea intra ipotetic în luptă spre a le recupera
neză pune presiune pe cea rusă spre a rezolva integral, dacă Rusia va fi angajată masiv în con-
măcar parţial problema insulelor Kurile, ane- flict cu Occidentul. În viitor, NATO s-ar putea
xate de URSS în 1945. folosi de presiunea pusă de Japonia asupra Ru-
O relaţie pozitivă între China şi Japonia siei pe flancul estic, fiind utilă o coordonare în
ar putea permite SUA să menţină mai multe acest sens. În mai 2014, Japonia şi NATO au
trupe în Europa şi să continue desfăşurarea de semnat Programul Individual de Cooperare şi
contingente, pe bază de rotaţie, în statele bal- Parteneriat (IPCP), intensificând dialogul stra-
tice, Polonia, România, Bulgaria etc. Invers, tegic. Japonia e cel mai vechi partener strategic
dacă SUA vor folosi Japonia şi Coreea de Sud al NATO. În acelaşi timp, NATO trebuie să in-
ca să aplice o strategie de containment la adre- tensifice dialogul cu China şi să o convingă de
sa Chinei (percepută ca prea agresivă în plan intenţiile sale pozitive în Asia de Est, cu toate
geopolitic) şi se vor multiplica incidentele în că Alianţa nu are o strategie asiatică, fiind per-
spaţiul aerian şi naval, aliaţii europeni ai SUA cepută de chinezi doar ca parte din strategia
din cadrul NATO vor monitoriza cu atenţie regională a SUA.
deplasările de trupe americane spre Asia-Pa- Instalarea elementelor de scut antibalistic
cific şi posibilitatea ipotetică a unei alianţe Ru- de către SUA în Europa de Est, de Sud şi în
sia-China. Asia de Est, este privită critic de China, care, ca
România ca stat membru al UE şi NATO, şi Rusia, se teme de o debalansare a echilibru-
precum şi partener staretegic al SUA, a dez- lui mondial (bazat pe descurajarea nucleară) şi
voltat în acelaşi timp un parteneriat bazat pe de o cursă a înarmărilor masivă şi riscantă pe
prietenie şi cooperare economică cu R.P. Chi- termen lung. Ca şi România, Japonia va figura
na. În 2004, preşedintele R. P. Chineze, Hu Jin- probabil pe lista statelor unde Washington va
tao, a vizitat România şi s-a semnat Declaraţia desfăşura elemente de scut – Terminal High
Comună a României şi a Republicii Populare Altitude Area Defense (THAAD) precum şi in-
Chineze privind stabilirea unui Parteneriat terceptori Standard Missile-3 montaţi pe nave
Amplu de Prietenie şi Cooperare. De precizat în sistem Aegis. Aceste evoluţii vor irita China
că România a fost al treilea stat care a recunos- şi o vor determina probabil să conceapă strate-
cut R.P. China în octombrie 1949. În februa- gii de contracarare, spre a nu pierde avantajul
rie 2013, ministrul român al afacerilor externe armelor nucleare pe care le deţine (deterrence),
s-a aflat în vizită la Tokyo, prilej cu care a fost şi a vectorilor balistici. Dacă rivalitatea dintre
semnată Declaraţia comună privind Partene- SUA şi China va rămâne la un nivel moderat şi
riatul reînnoit dintre România şi Japonia, reî- limitată în Asia-Pacific, România nu trebuie să
noind Declaraţia comună de prietenie, coope- îşi facă probleme, având relaţii foarte bune cu
Monitor Strategic 79
China şi fiind garantată de NATO şi SUA con- 11
Justin Mc Curry, „Why will Japan and China avoid
tra unor acţiuni agresive, de pildă din partea conflict? They need each other”, http://www.csmonitor.com/
World/Asia-Pacific/2014/0205/Why-will-Japan-and-China-
Rusiei. În schimb dacă se ajunge la o compe- avoid-conflict-They-need-each-other, 5 februarie 2014.
tiţie globală şi intensă, nu se poate exclude to- 12
The Guidelines for Japan-US Defence Cooperation,
tal scenariul unei alianţe sino-ruse, caz în care http://www.mod.go.jp/e/d_act/anpo/, accesat pe 20 sep-
prezenţa la Deveselu a interceptorilor ameri- tembrie 2015.
13
The Guidelines for US-Japan Defence Cooperation,
cani va deveni parte din „jocul” de sumă nulă http://www.mod.go.jp/e/d_act/anpo/shishin_20150427e.
al rivalităţii de tip bipolar. De aceea, România html, 21 septembrie 2015.
are un interes major în a contribui, în limita 14
Joshua Goldstein, Jon Pevehouse, Relaţii Internaţio-
capacităţilor sale, la menţinerea unui climat de nale, traducere de Cozianu, Farca şi Ştraub, Polirom, Iaşi,
pace, cooperare şi încredere între China, Japo- 2008, p. 136.
15
Era vorba de Australia, Japonia, Indonezia, Filipine,
nia şi SUA. Noua Zeelandă şi SUA. Pactul, dorit de unii membri ai ad-
ministraţiei Truman, urma să fie un mecanism de apărare
colectivă şi o comunitate de securitate.
Note 16
Victor D. Cha, „Powerplay. Origins of the US Alli-
ance Syistem in Asia”, International Security, Vol. 34, No.
1
Comparison of world military strength results, 3, Winter 2009-2010, pp. 158-196. Cha arată că şi SUA se
http://www.globalfirepower.com/countries-comparison- temeau ca nu cumva aliaţii din Asia de Est şi Sud-Est („po-
detail.asp?form=form&country1=Japan&country2=China tential rogue allies”) să le atragă într-un război nedorit,
&Submit=COMPARE, accesat pe 3 septembrie 2015. Date pripit, non-necesar cu URSS şi China, ştiind că sunt con-
corroborate cu cele de pe http://country-facts.findthedata. duse de lideri naţionalişti şi dornici să rezolve prin forţă
com/compare/12-82/China-vs-Japan. conflicte moştenite din istorie. Vezi p. 193.
2
Până la vizita din 2013 la controversatul altar a pre-
17
Idem, p. 184. Foster Dulles e cel care a militat pentru
mierului Abe, trecuseră mulţi ani de la precedenta vizi- o alianţă bilaterală SUA-Japonia în locul unui sistem mul-
ta a unui premier nipon. Decizia acestuia de a încălca un tilateral de securitate după modelul NATO. Retrospectiv
„tabu” politic pare a fi fost motivată prin scopuri electora- privind, e clar că state precum Coreea de Sud, Australia,
le, anume spre a da satisfacţie electoratului naţionalist şi în Noua Zeelandă, Filipine aveau amintiri istorice atât de
acelaţi timp a „plăti o poliţă” Chinei pentru manifestaţiile dure legate de Japonia încât nu ar fi acceptat un format
antijaponeze pe scară largă din anul 2012. de securitate colectivă împreună cu aceasta. Dulles s-a de-
3
http://www.history.com/topics/nanjing-massacre. plasat în decembrie 1951 la Tokyo ca să ceară garanţii că
“Though the Japanese initially agreed to respect the Nan- Japonia nu se pregătea să semneze un acord bilateral cu
king Safety Zone, ultimately not even these refugees were R.P. China. Se pare că tot Dulles a redactat în „scrisoarea
safe from the vicious attacks”. Un tribunal al aliaţilor creat Yoshida”, atribuită politicianului japonez. SUA au împie-
după război a indicat cifra de 142.000 de morţi. dicat concret Japonia, prin presiuni, să semneze acorduri
4
Japan PM Abe to skip visit to China for WW2 anni comerciale profitabile cu China în anii 50, din motive ce
versary, http://www.reuters.com/article/2015/08/24us-ja ţineau de containment. Japonia a fost practic obligată să
pan-politics-china-idUSKCN0QT01A20150824, 24 au- se alăture China Committee (CHINCOM), spre a respecta
gust 2015. embargoul pe unele produse strategice, impus de ameri-
5
Reinhard Drifte, “China and Japan Between co-ope- cani.
ration and competition” in Shaun Breslin (ed.), Handbook
18
Mina Pollmann, „Japan and India’s Warming De-
of China s International Relations, Routledge, London fense Ties”, http://thediplomat.com/2015/03/japan-and-
New York, 2010, p. 139. indias-warming-defense-ties/, 4 martie 2015. Nobusuke
6
Adam P. Liff, Japan s Defence Policy....... Kishi a fost arestat după război şi a executat trei ani de
7
http://uk.reuters.com/article/2015/09/17/uk-japan- puşcărie, în calitate de membru în guvernul liderului mi-
security-idUKKCN0RH0UV20150917, accesat pe 21 sep- litar japonez Hideki Tojo. Judecat, nu s-a putut dovedi că
tembrie 2015. şi el ar fi fost a fost criminal de război, fiind reabilitat. Ca
8
Yuka Haiashi, „For Japan’s Shinzo Abe, Unfinished premier, a contribuit la refacerea economiei japoneze prin
Family Business”, http://www.wsj.com/articles/for-japans- exporturi industriale încurajate de stat. Nu era mulţumit
shinzo-abe-unfinished-family-business-1418354470, ac- de tratatul SUA-Japonia din 1952 deoarece americanii deşi
cesat oe 10 septembrie 2015. aveau baze militare în Japonia nu aveau obligaţia să ape-
9
Toshi Yoshihara, “Sino-Japanese Rivalry at Sea: How re acest stat. El a solicitat primul modificarea constituţiei
Tokyo Can Go Anti-Access on China,” Orbis, Vol. 59, No. spre a permite înarmarea ţării şi o renegociere a acordului
1 (Winter 2015), pp. 62–75. defensive cu SUA.
10
S. Armstrong,” Sino–Japanese economic embrace is
19
“Japan Extends Patrol Ship Carrot to Vietnam,
warm enough to thaw the politics”, http://www.eastasiafo Plus ¥96 Billion Loan,” Japan Times, December 15, 2013,
rum.org/2015/09/27/sino-japanese-economic-embrace- http://www.japantimes.co.jp/news/2013/12/15/national/
is-warm-enough-to-thaw-the-politics/, accesat pe 1 octo- japanextends-patrol-ship-carrot-to-vietnam-plus-¥96-
mbrie 2015. billion-loan/#.U373axbSZ9Q.
80 Monitor Strategic
20
Japonia faţă în faţă cu corăbiile negre, http://www. http://bigstory.ap.org/article/4400f6aea0c545ff8db23aa
hetel.ro/index.php/2011/11/4663/, accesat pe 2 septem- 1f2ac77ad/japanese-leader-shinzo-abe-expresses-pro-
brie 2015. found-grief-all-who, accesat pe 15 august 2015.
21
David Leheny, „The Samurai Ride to Huntington’s 40
Reinhard Drifte, “China and Japan Between co-ope-
Rescue”, in Peter Katzenstein (editor), Civilizations in ration and competition” in Shaun Breslin (ed.), Handbook
World Politics, Routledge, London and New York, 2010, of Chin’ s International Relations, Routledge, London New
p. 127. York, 2010, p. 140.
22
Kenneth G. Henshall, O istorie a Japoniei, trad. de 41
Sheila Smith, „Japan ‘s Military Refroms are Long
Alina Cârac, Ed. Artemis, Bucureşti, 2002, p. 117. Overdue”, 18 August 2015, http://www.nytimes.com/
23
Sino-Japanese War ,http://www.britannica.com/ roomfordebate/2015/08/18/should-japan-allow-its-mi-
event/Sino-Japanese-War-1894-1895. litary-to-fight-in-foreign-wars/japans-military-reforms-
24
Calitatea de stat tributar faţă de China imperială are-long-overdue.
este pusă în discuţie de Henry Kissinger, care afirmă că de 42
Prashanth Parameswaran, The Future of US-Ja-
fapt Imperiul Nipon a fost mereu refractar în a se integra
pan-Vietnam Trilateral Cooperation, http://thediplomat.
în sistemul confucianist ierarhic condus simbolic de Chi-
com/2015/06/the-future-of-us-japan-vietnam-trilateral-
na, cu toate că respecta eticheta diplomatică specifică cur-
cooperation/, 23 June 2015.
ţii chineze şi formal părea să se supună. Totuşi „Japonia a 43
Emily S. Chen, „Japan Unleashed: Tokyo ‘s New
refuzat în mod clar să îşi asume un rol formal în sistemul
tributar chinez” şi pe alocuri a ajuns să îşi afirme propria Military Ambitions”, 28 May 2015, http://nationalinterest.
superioritate! Împăratul nipon se proclama şi el „fiu al Ce- org/feature/japan-unleashed-tokyos-new-military-ambi-
rului”, lucru inacceptabil pentru omologul său chinez...H. tions-12985.
Kissinger, World Order, Allen Lane (Penguin Books gro-
44
http://www.reuters.com/video/2015/09/15/japane-
up), 2014, New York-Toronto, pp. 181-182. se-anti-war-protesters-rage-agains?videoId=365604108&
25
Idem, p. 119. videoChannel=117760, accesat 16 septembrie 2016.
26
http://www.firstworldwar.com/source/anglojapane-
45
Peter Drysdale, The trouble with Japan’s new se-
sealliance1902.htm. curity bills, 3 August 2015, http://www.eastasiaforum.
27
Istoricii militari afirmă că Rusia oprită din avansul org/2015/08/03/the-trouble-with-japans-new-security-
teritorial către Asia de Nord-Est de Japonia, s-a orientat bills/.
spre Europa de Est, spre Balcani, unde a intrat rapid în 46
Emiliy Chen, op. cit.
conflict cu Austro-Ungaria şi apoi cu aliata acesteia, Ger- 47
Adam P. Liff, Japan ‘s Defence Policy: Abe the Evolu-
mania. tionary, Washington Quarterly, August 3, 2015.
28
China cere Japoniei să accelereze distrugerea ar- 48
http://www.msn.com/en-us/news/world/okinawa-
melor chimice abandonate în China în Al Doilea Război leader-threatens-to-revoke-approval-to-move-us-base
Mondial, www.agerpres.ro., 16 august 2015. ar-AAeiEi1?ocid=spartandhp, accesat pe 15 septembrie
29
On eve of World War Two parade, China’s Xi slams 2015.
‘fiendish’ Japanese invaders, http://www.reuters.com/ 49
http://country-facts.findthedata.com/compare/12-
article/2015/09/02/us-ww2-anniversary-china-idUSKC- 82/China-vs-Japan, accesat pe 16 septembrie 2015.
N0R215A20150902. 50
Idem.
30
Charles Douglas Appleton, „Japan and Chinese De- 51
T. Wilson, As Europe opens its doors, Japan consi-
cision-Making” http://thediplomat.com/2015/08/unpack- ders clamping down harder on asylum seekers,
ing-the-chinese-black-bo/, 12 August 2015. http://www.reuters.com/article/2015/09/09/us-eu-
31
B. Russett, Grasping the Democratic Peace, Princi-
rope-migrants-japan-idUSKCN0R90X620150909, 9 sep-
ples for a Post-Cold War World, Princeton University Pre-
tembrie 2015.
ss, Princeton New Jersey, 1994, p. 40. 52
Sebastian Rosato, „The Inscrutable Intentions of
32
Alexander B. Downes, How Smart and Tough Are
Great Powers”, International Security, Vol. 39, No. 3, Win-
Democracies?, in International Security, Vol. 33, No. 4
ter 2014-2015, pp. 48-88. Vezi citatul la p. 86.
(Spring 2009), pp. 9–51.
33
Eisuke Suzuki, Japan: Farewell to ‘One Country Pa-
53
Ibidem, p. 87. Rosato afirmă tranşant că intenţiile
cifism’, http://thediplomat.com/2015/08/japan-farewell-to statelor se pot schimba de-a lungul timpului, fiind impo-
-one-country-pacifism/, August 31, 2015. sibil de anticipat corect,indiferent de metodele ştiinţifice
34
Idem. utilizate. De aceea, calculul puterii agregate e preferat de
35
K. Henshall, op. cit., p. 191. state în cadrul mecanismului de balanţă a puterii, spre a îşi
36
Idem. modela comportamentul şi aşteptările reciproce.
37
Nearly half of Japanese oppose new joint defense
54
Charles L. Glaser, Rational Theory of International
guidelines with U.S.: poll, http://www.japantimes.co.jp Politics, Princeton University Press, Princeton, and Ox-
news/2015/04/30/national/politics-diplomacy/nearlyhalf- ford, 2010, p. 36.
of-japanese-oppose-new-joint-defense-guidelines-with- 55
Idem.
u-s-poll/#.VfbrA9Ltmkp, 14 September 2015. 56
David C. Kang, „Civilization and state formation in
38
Japan’s Abe Stops Short of Direct Apology Over the shadow of China” in Peter Katzenstein (editor), Civili
World War II, http://www.wsj.com/articles/japans-abe- zations in World Politics, Routledge, London and New
expresses-condolences-on-war-anniversary-1439545449, York, 2010, pp. 91-113. Vezi mai ales pp. 110-113.
15 August 2015. 57
Ibidem.
39
Ken Moritsugu and Mariyama Yamaguchi,”No new 58
Fareed Zakaria, Lumea postamericană, Polirom,
WWII apology from Japanese leader Abe; China critical”, Iaşi, 2009, p. 145.
Monitor Strategic 81
59
S. E. Lobell, “Threat assessment, the state, and fo- 66
Ja Ian Chong şi Todd H. Hall, “The Lessons of 1914
reign policy: a neoclassical realist model” in Steven E. for East Asia Today”, International Security, Vol. 39, No.
Lobell, Norin M. Ripsman, Jeffrey W. Taliaferro (editors): 1 (Summer 2014), pp. 7–43. Despre naţionalism ca factor
Neoclassical Realism, the State, and Foreign Policy, New de escaladare a conflictelor Chinei cu vecinii vezi mai ales
York, Cambridge University Press, 2009, p. 45. pp. 30-34.
60
Central Military Commission, http://www.global- 67
Global Indicators Database, http://www.pewglobal.
security.org/military/world/china/cmc.htm, accesat pe 21 org/database/indicator/24/group/7/, updated August 2015.
septembrie 2015. Experţii în politica de apărare chineză În 2002, 55% dintre japonezi aveau o viziune favorabilă
spun în general că autoritatea centrală de comandă asupra Chinei: http://www.pewglobal.org/database/indicator/24/
Armatei (PLA) este exercitată mai ales de către Comisia country/109/, accesat pe 24 septembrie 2015.
Militară Centrală a Partidului (CMC) şi abia apoi de Minis- 68
Allen R. Carlson, “Why Chinese Nationalism Could
terul Apărării. Articolul 4 din Constituţie afirmă că CMC a Impact the East and South China Seas VERY Differently”,
R.P. China „conduce forţele armate ale ţării”. Începând din 24 September 2015, http://nationalinterest.org/feture
noiembrie 2012, preşedintele CMC este chiar preşedintele /why-chinese-nationalism-could-impact-the-east-
actual al Chinei, Xi Jinping. Dl. Jinping a preluat şefia CMC south-china-13922.
în acelaşi timp cu conducerea Comitetului Central al PCC, 69
H. Kissinger, op. cit., p. 191.
spre deosebire de predecesorul său Hu Jintao care a ajuns 70
“Stratégie militaire de la Chine”, Office d’ Informa-
în fruntea CMC abia la doi ani de la instalarea în frun- tion du Conseil d Affaires d’Etat de la RPC, Editions en
tea PCC. Xi Jintao a fost numit şi la conducerea Comisiei langues etrangères, Beijing, 2015, pp. 3-4.
Naţionale de Securitate şi Grupului Central de Conducere 71
Kissinger, op. cit., p. 232.
pentru Consolidarea Profdundă a Refroemlor (CLGCDR), 72
Zhu Chunyu, “Japanese Domestic and Foreign
structuri create de Congresul PCC din 2013. Toţi preşe- Affairs Situation and Adjustment of its Security Policy”,
dinţii Chinei, secretari generali ai PCC, au condus şi CMC International Strategic Studies, nr. 1, serial No. 115, 2015,
succesiv, numiţi fiind de Comitetul Central al PCC. În pe- China Institute for International Strategic Studies, p. 62.
rioada 1949-1954, CMC a fost temporar abolită. 73
Idem, p. 65.
61
Robert Anthony Pape. “Soft Balancing against the 74
Site-ul “Trading Economics” analizează astfel decli-
United States” in International Security, Volume 30, Num-
nul IDS din Japonia: “Foreign Direct Investment in Japan
ber 1, Summer 2005.
decreased to 14340 JPY Hundreds Million in August from
62
Ian E. Rinehart, Bart Elias, “China’s Air Defen-
15690 JPY Hundreds Million in July of 2015. Foreign Di-
se Identification Zone (ADIZ)”, January 30, 2015, http://
rect Investment in Japan averaged 4983.62 JPY Hundreds
www.fas.org/sgp/crs/row/R43894.pdf.
63
Bernard D. Cole „The People’s Liberation Army in Million from 1996 until 2015, reaching an all time high of
2020-30 Focused on Regional Issues” in Roy Kamphausen, 37754 JPY Hundreds Million in July of 2013 and a record
David Lai (editors), The Chinese People’s Liberation Army low of -3825 JPY Hundreds Million in January of 2010.
in 2025, US Army War College Press, 2015, p. 181. Foreign Direct Investment in Japan is reported by the Mi-
64
Ioana Bianca Berna, „The East China Sea Conflict – nistry of Finance, Japan.” Vezi http://www.tradingecono-
Building Up Inside Strategic Potential and Sino-Japanese mics.com/japan/foreign-direct-investment, accesat pe 10
Teliomorphism”, in Journal of East European and Asian octombrie 2015.
Studies, vol 4, no. 2, November 2013, pp. 173-206. Vezi 75
Idem, p. 66.
mai ales p. 191. 76
Tang Yinchu, „Reflections on Disputes between Chi-
65
Thomas J. Christensen, “Advantages of an Assertive na and Japan over Diaoyu Islands”, International Strategic
China—Responding to Bejing’s Abrasive Diplomacy,” Fo- Studies, nr. 3, serial No. 109, 2013, China Institute for In-
reign Affairs, Vol. 90, No. 2 (March/April 2011), p. 60. ternational Strategic Studies, pp. 12-25.
ABSTRACT
China and Japan, in spite of their geographic proximity and cultural resemblance, share a history based on
animosity and mistrust, as a consequence of Japanese aggressive policies towards China since the end of the 19th
century. Now, Japan’s strong alliance with the USA and the decision of the government to change the defence
laws to allow national support for USA and sending troops out of the country for collective defence when nati-
onal survival is at stake increased China’s awareness of Japan becoming a possible threat and this could enhance
the security dilemma mechanism, thus the risk of a military conflict between China and Japan. The USA and the
smaller Asian states must play a moderating role and help maintain a stable security regional environment.
Keywords: Japan, China, defence, security, alliances, Asia, Pacific, rivalry, deterrence
Şerban F. Cioculescu (PhD in political science) is a guest lecturer at the University of Bucharest, Department
of Political Science, International Relations and Security Studies, a guest lecturer with the National Defense Col-
lege and the Diplomatic Institute of Romania, and also a senior scientific researcher with the Institute for Political
Studies of Defense and Military History from Bucharest. He is specialized in European and Asian strategic issues,
security studies, international organizations and international relations theory.
82 Monitor Strategic
Grecia, India şi transferurile
de armament. Exerciţiu comparativ
de geografie umană*
Dr. Silviu Petre
Criza financiară din 2008 nu a afectat de- geopolitică, geografie umană şi va sublinia
cât într-o relativă măsură transferurile de ar- aportul explicativ al acestora. A doua parte
mament, acestea alcătuind una dintre pieţele va adânci exerciţiul comparativ între Grecia
cele mai vibrante chiar şi la ora actuală. Mai şi India argumentând cum relieful şi aşezarea
mult decât atât, ceea ce atrage atenţia cercetă- geografică s-au repercutat asupra dezvoltării
torului se referă la apetenţa statelor în curs de economice şi a deciziilor politice. A treia parte
dezvoltare, unele afectate puternic de sărăcie, va găzdui concluzia unde se vor recapitula cele
pentru echipamentele militare. Studiind pro- spuse anterior, se vor preciza limitele studiilor
cesele implicate se pot obţine informaţii des- sugerându-se totodată direcţii de cercetare vii
pre temerile securitare ale unui stat precum şi toare.
despre condiţiile interne care-i determină acţi-
unile. Un exerciţiu comparativ care poate con-
stitui punctul de plecare al unei interogaţii mai
ample ar fi acela de a alătura Grecia şi India,
Moartea şi renaşterea geografiei
doi dintre importatorii de top ai produselor ar-
Butada „moartea geografiei” s-a cristalizat
mate. Cu excepţia aventurii lui Alexandru Ma-
cedon, care a trasat un arc intercivilizaţional într-o sentinţă ce deriva din acceptarea benefi-
între elenism şi budism, de invazia hunilor în ciilor comunicaţiilor electronice care reduceau
secolul al-V-lea, care nimicesc Imperiul Gupta timpul şi spaţiul la anexe ale gândurilor uma-
şi şubrezesc pe cel Roman de răsărit, cele două ne. Nici duratele şi nici distanţele nu ar mai fi
naţiuni nu par să aibă prea multe în comun. O reprezentat acele obstacole insurmontabile ce
privire mai atentă adaugă însă şi alte asemă- limitau activităţile în epocile trecute1.
nări dincolo de cele tocmai enumerate: poziţia Înainte chiar de revoluţia siliciului şi de
geografică a amândurora atât la uscat cât şi la noile tehnologii digitale, lumea academică oc-
mare; prezenţa gherilelor comuniste în timpu- cidentală marginalizase cuvântul geopolitică
rile moderne; atracţia faţă de Uniunea Sovieti- după al Doilea Război Mondial, dacă nu în stil
că (ulterior Rusia, post 1991) ca şi relaţia pri- cel puţin în substanţă. Considerată în cel mai
vilegiată cu Statele Unite. Articolul prezent va bun caz o pseudoştiinţă – fascinaţie a unor
încerca să explice apetenţa Atenei cât şi a New naturalişti pentru universul sociologic2, iar în
Delhi-ului pentru importurile militare prin- cel mai rău caz o schemă ideologică anexată
tr-o anumită hartă mental-colectivă inspirată imperialismului – geopolitica nu mai evocă
de poziţia şi configuraţia geografică. azi decât arareori o preocupare pentru relaţia
Prima parte va trece în revistă şi va pro- dintre geografie şi istorie. Pentru cel mai mulţi
blematiza înţelesurile unor sintagme precum: dintre noi, cuvântul denotă relaţiile internaţi-
onale în ansamblul lor, eventual lupta pentru
* O versiune anterioară a acestui text a apărut şi pe
blogul ziarului Adevărul. Silviu Petre, Frică şi mândrie:
putere şi resurse fără vreo atenţie deosebită
Grecia şi India, în exerciţiu comparativ pentru criza tim- acordată metodologiei folosite. Mai pe scurt,
pului prezent, Adevărul, 10 iunie 2015 celor mai multe dintre analizele aşa-zis „geo-
Monitor Strategic 83
politice” le lipseşte componenta „geo”. Blama- Gilles Deleuze şamd.) preluate şi peste Cana-
rea domeniului post-1945 comite două tipuri lul Mânecii ori Atlantic de gânditori marxişti
de nedreptăţi: postbelici (Doreen Massey, John Agnew, David
– comite eroarea de compoziţie. O ştiinţă Harvey, Mike Davis, Tim Creswell şamd).6
nu poate fi acuzată în totalitate din cauza anga- Nici economia nu a ignorat în totalitate re-
jamentului politic al unor dintre teoreticienii laţia dintre activităţile comerciale şi aşezarea
ori practicanţii ei. Dacă despre Rudolf Kjellen spaţială. Modelele lui Johann Friedrich von
se spune că era un naţionalist pangermanist, Thunen (1783-1850) şi Alfred Weber (1858-
dacă un Karl Haushofer a fost vremelnic în 1958) au pionierat subdomendiul. În postbelic,
graţiile NSDAP, nu acelaşi lucru este valabil scrierile lui Walter Isard (1919-2010) vor face
despre Paul Vidal de la Blache, Isaiah Bowman, pledoarie pentru necesitatea dezvoltării unei
Ion Conea, Simion Mehedinţi şamd3; ştiinţe regionale care să se intereseze de evolu-
– dincolo de câteva nume şi concepţii repe- ţia comunităţilor locale pentru a putea ajuta la
tate ad nauseam: Alfred Mahan- talasocraţie; formularea de politici publice.7
Halford Makinder- heartland; Nicholas Spy- În ultmul sfert al secolului al XX-lea, geogra-
kman- rimland, studiile în geografia politică/ fia behavioristă parcurge drumul invers, dinspre
umană sunt mult mai ample, iar literatura de- procesele psihologice către mediul înconjură-
osebit de variată.4 tor, pentru investiga percepţia asupra spaţiului.
Munca lui Reginald Golledge (1937-2007) şi a
Dincolo de consideratiile tocmai exprima- colaboratorilor săi a mers spre cele mai diverse
te, tindem să uităm că, la sfârşitul secolului tematici: dezvoltarea urbană, tiparele mersului
al-XIX-lea, când au fost create primele catedre maşinilor în trafic, orientarea persoanelor fără
de geografie, aceasta reprezenta mai mult o vedere sau a retardaţilor mental în oraşe.8
platformă pentru discuţii interdisciplinare de-
cât o ştiinţă autonomă cu metodologie de sine Pentru accepţiunea articolului de faţă, ge-
stătătoare. Profesiunea de credinţă a lui Arthur ografia umană reprezintă acel domeniu de
Geddes nu este gratuită: studiu al corelaţiilor şi influenţelor reciproce
„As geographers, we wish to carry our pro- dintre om şi mediul înconjurător. Ca subspecie
fessional researches forward that we may link a sa, geopolitica studiază corelaţia dintre om şi
them with those of the sociologist and the psy- mediul său înconjurător din punct de vedere al
chologist-laymen in geography but aware of the relevanţei politice.
geographical foundations of society and psycho- În felul acesta, geopolitica ar fi din nou pri-
sis. Cooperation must lead to the enrichment of vită ca un demers ştiinţific şi nu doar o ane-
the field we share, which is the understanding of xă a practicii politico-militare. De semnalat şi
human life.” [p. 591] distincţia lui Adrian Corobană dintre geopo-
„Geography has been defined in its highest, litică (acţiune) şi geopolitologie (teoretizare),
interpretative aspect as the study of “the rela- similară cu aceea care există între politologie şi
tionship of man to his environment.” From this politica propriu-zisă.9
definition, which may be accepted as brief but
sound, it is manifest that of the two related gro-
ups of facts, the human and the environmen- Geografia ca experienţă
tal-viewed dynamically as interacting factors-
the human group cannot be the less important. Predarea separată a istoriei şi geografiei în
Now, professionally, geographers are ready to şcoală şi liceu, uneori fără nici cea mai mică le-
incorporate «specialist findings» on any in- gătură, întreţine impresia artificială că spaţiul
teracting factor of the environment, be they şi timpul sunt de asemenea separate. Consta-
from geology or meteorology or biology.”5 tăm însă că spaţio-temporalitatea determină
fiece acţiune, că nu poţi merge undeva fără a
[Re]Accentuarea componentei umane a ge- te întreba când şi cât va dura. Probabil că nu
ografiei are loc în interiorul academiei franceze am mai vedea lucrurile astfel dacă ne-am gândi
(Henri Bergson, Fernand Braudel, Paul Virilio, că geografia însăşi este tot o formă de istorie,
84 Monitor Strategic
un produs al temporalităţii – adică un cumul al Economiştii vorbesc despre homo oeconomi-
interacţiunilor milenare dintre geologie, biolo- cus – fiinţă mereu calculată şi informată care
gie şi meteorologie. Pământ, viaţă şi vreme. îşi satisface nevoile în funcţie de un optim
În raport cu fiinţa umană spaţiul/distanţa costuri-calitate. Istoricii, indiferent că sunt
dau seama de efortul cu care este investit un conştienţi sau nu, pornesc de la premisa unui
demers sau o interacţiune. homo istoricus – produs cauzal al propriilor
Spaţiul personal al fiecăruia dintre noi este acţiuni, dar, mai ales, al acţiunilor colectivităţii
cel mai la îndemână exemplu: pentru unii este din care face parte şi care îi conferă identitatea.
de 10 cm, pentru alţii de 2 m şi diferenţiază În aceeaşi logică ne putem închipui un homo
culturile între ele. Avem oameni şi popoare geographicus dotat cu propria raţionalitate →
foarte tactile care se manifestă foarte mult prin acesta căută mereu cele mai bune locuri care
atingere şi, la antipod, oameni şi popoare pen- să-i asigure bunăstarea şi siguranţa. (ex: Nu
tru care confortul exclude contactul fizic. întâmplător unele dintre marile civilizaţii au
Spaţiul este cel care organizează o experi- înflorit în câmpiile fertile brăzdate de marile
enţă şi care primeşte semnificaţii în urma unei fluvii.)
experienţe (pădurea copilăriei, grădina bunicii, Mergând pe acelaşi fir, putem modela
Arcul de Triumf şamd). Geografia rămâne deci homo geographicus similar noţiunii de actor
albia prin care curge şuvoiul istoriei. Îi mode- raţional.
lează trecerea tumultoasă şi se lasă modelată Pentru ceea ce ne interesează aici, homo
de evenimente la rându-i! oeconomicus este totodată şi unul ecumenic,
După cum precizează profesorul israelian adică nu se arată motivat doar de satisfacerea
Aharon Kellerman: „spaţiul ca experienţă este nevoilor, ci de extinderea opţiunilor aflate la
un factor important. Un individ simte peisa- dispoziţie, de socializarea cu alţi actori similari
jele şi locurile, şi creează imagini mentale de dintr-un spaţiu sau dintr-o activitate date. În
pe urma lor. Astfel de experienţe personale ţin timp el deprinde ceea ce se numeşte raţiona-
atât de mediul natural cât şi estetica lucrurilor litate de grup- adică un set de reguli rezultate
create de mâna omuui […] De asemenea, spa- din interacţiunea cu ceilalţi, care prescriu limi-
ţiul furnizează ceea ce înseamnă experienţă tele comportamentului.14
naţională, cu ajutorul monumentelor simboli- În cazul lui homo istoricus ca şi a lui homo
ce şi al altor zone cu rezonantă.”10 geographicus, raţionalitatea de grup poartă nu-
Începând cu anii 1970, geografii nu mai mele de memorie colectivă ce rezultă dintr-un
vorbesc atât despre spaţiu şi timp separat, cât proces de maturizare identitară. Practica înde-
despre spaţio-temporalitate, care ajunge rama lungată a vieţii în comun produce o cultură şi
explicativă a numeroase fenomene: limbă comune. Mai mult decât atât, memoria
„Fiecare perioadă din istorie pare să fie ca- colectivă şi identitatea joacă totodată rolul ra-
racterizată de un anume coeficient spaţio-tem- ţionalităţii limitate despre care vorbea Herbert
poral. Timpul alocat reprezintă obiectivele cul- Simon (bounded rationality) în sensul în care
turale, tehnologiile, resursele la dispoziţie..”11 oferă coduri mentale de raportare la strămoşi
Ceva mai recent, Parkes şi Thrift introduc şi teritoriu. Mai trebuie adăugată şi diferen-
două noţiuni: temporizarea spaţiului şi spaţi- ţa între h.geographicus şi omologul său din
alizarea timpului. Prima se referă la utilizarea economic: dacă cel de-al doilea caută profitul
timpului pentru a marca spaţiul. Cea de-a doua acolo unde se află şi evaluează finanţele prin
noţiune la atribuirea unor semnificaţii spaţia- prisma banilor, pentru primul resursa princi-
le timpului.12 Se ajunge aşadar la socializarea pală avută în vedere este distanţa. Raportarea
spaţiului şi a timpului, deoarece fenomenele la mediul înconjurător, fie acesta natural ori
colective se deapănă în coordonatele duratei şi antropic este criteriul prioritar.15 Adesea fiinţa
întinderii, conchide Kellerman.13 geografică poate acţiona într-un mod conside-
Fiecare ştiinţă întreţine, fie si tacit o serie rat iraţional de calculele economice.16
de presupoziţii despre natura umană. Mai pe După consideraţiile metodologice, avan-
scurt, are un homo specificus al ei-figură ar- săm ca având potenţial explicativ modelul
hetipală din care decurg toate teoretizările. imago-magistic sau imago-intuitiv (MIM/
Monitor Strategic 85
MII). Acesta conţine premisa unei proporţio- de vedere etnic este mai omogenă decât multe
nalităţi inverse între cunoaşterea directă, adu- alte state europene, însă populaţia sa manifestă
să de simţuri (imagini) şi cea adusă de intuiţie foarte puternice loialităţi tribale, ceea ce face
(sau imaginaţie). Mai simplu spus, cu cât ve- foarte greu de creat un sentiment identitar
dem mai multe cu ochii noştri, cu atât mai pu- colectiv, supratribal. Dictatorul Mohammed
ţin puţin suntem obligaţi să apelăm la bănuieli Siad Barre a încercat să unifice naţiunea prin
sau raţionamente abstracte. Când cunoştinţele intermediul ideologiei comuniste. După răz-
directe ne lipsesc, încercăm să ne completăm boiul Ogaden cu Etiopia vecină (1978-1980)
cunoaşterea prin extrapolări, intuiţii, mituri, pierdut de Mogadishu, Siad Barre a renunţat la
simboluri, ritualuri şamd. marxism-leninism în favoarea unui sistem care
Aşadar, enunţul modelului imago-magis- favoriza anumite clanuri în detrimentul altora.
tic spune că: Spre sfârşitul anilor 1980 a izbucnit un conflict
„Pentru populaţia de pe un teritoriu cu gra- civil care a fărâmiţat naţiunea timp de peste
niţe fixe, coeziunea socială depinde de percep- douăzeci de ani17;
ţiile ce rezultă în urma interacţiunilor dintre – Iugoslavia a fost creată în 1921. Încă de
membrii acelei populaţii. la început ţinerea în comun a atâtor limbi şi
Coeziunea este cu atât mai mare cu cât în- culturi a cerut o echilibristică specială. Tito a
tre membrii populaţiei respective au loc mai încercat să adâncească gradul de integrare in-
multe interacţiuni mutual benefice.” ter-etnică printr-o serie de măsuri centraliste
Corolar 1: cu cât interacţiunile sunt mai şi acordarea de autonomie diferitelor provin-
reduse între membri unei populaţii de pe un cii. După moartea sa, declinul economic gene-
teritoriu dat, cu atât percepţiile sunt redate ral al comunismului a făcut să renască vechile
stereotipurile de natură rasială, lingvistică sau apartenenţe naţionaliste cu rezultatul binecu-
istorică. noscut.18
Corolar 2: cu cât interacţiunile mutual Pentru ca modelul să fie mai mult decât o
benefice spontane sunt mai rare, cu atât mai figură de stil, el trebuie însoţit de o cercetare
multe ele vor fi suplimentate de factorul politic cantitativă sau calitativă. În vederea cunoaşte-
prin inginerii sociale. rii părerii membrilor unei comunităţi despre
Dacă membrii unei colectivităţi umane in- ceilalţi se poate concepe un chestionar struc-
teracţionează în interiorul său, iar interacţiu- turat cu întrebări de tipul:
nile aduc beneficii unui număr cât mai mare – De câte ori pe an călătoriţi în afara locali-
dintre aceştia, prosperitatea generală şi identi- tăţii (sat/oraş) dumneavoastră?
tatea se generează simultan. Când unul dintre – Câte oraşe, altul decât al dumneavoastră,
cele două rezultate (identitatea comună sau aţi vizitat în ultimii cinci ani?
prosperitatea) lipseşte, atunci apar dezechili- – Câţi prieteni aveţi din afara localităţii
bre cu potenţial conflictual. dumneavoastră?
Trei cazuri sunt ilustrative, Pakistan, So- – Aveţi rude din afara localităţii dumnea-
malia, Iugoslavia: voastră? Dacă da, ne puteţi da un număr apro-
– Rezultat în urma partiţiei Rajului Brita- ximativ? (1<5; 6<10; 11-20; >20)
nic şi a rupturii de India, Pakistanul era for- – În care provincie/ regiune credeţi că exis-
mat iniţial din actualul stat şi Bangladeshul de tă cel mai mare venit pe cap de locuitor?
astăzi. Tânăra construcţie nu avea prea multe – Care grup etnic/religios/lingvistic credeţi
şanse, fiind compusă din două teritorii care nu că are cel mai mare venit pe cap de locuitor?
comunicau fizic între ele! Cu timpul, diferenţe- Pentru oamenii de afaceri:
le cultural-lingvistice (Bangladeshul este vor- – Cu câte firme/persoane din afara locali-
bitor de bengali, Pakistanul de urdu) cărora li tăţii dumneavoastră aţi încheiat contracte în
s-au adăugat cele economice au dus la războiul ultimii cinci ani? Şamd.
civil din 1971;
– Somalia este o naţiune est-africană de Cercetarea ar putea adăuga întrebări speci-
cel mult 10 milioane de locuitori. Din punct fice de istorie, geografie, literatură etc.
86 Monitor Strategic
Datele obţinute pot fi analizate şi sinteti- Modelul imago-intuitiv fie se poate folosi
zate într-un index. Deja la nivelul comunită- de unele dintre schemele acestea, fie îşi poate
ţii academice internaţionale s-au dezvoltat în dezvolta un index propriu.
ultimii ani măsurători precum Indexul Fracţi- Rezultatul finit ar fi o cercetare calitativă,
onalităţii Etnice19; Indexul Diversităţii Cultu- dar fundamentată cantitativ care ar arăta cum
rale20; Indexul Coeziunii Sociale (Monash sau harta mentală a unei colectivităţi se aşază peste
VALCOS21). cea fizico-geografică şi măsura în care cele două
O noţiune interesantă în geografie, cu re- coincid. MIM/MII ar putea avea multiple utili-
levanţă aici este modelul interacţiunii gravi- zări: turism, educaţie, dezvoltare urbană, infra-
taţionale care enunţă că „interacţiunea dintre structură, arte militare, discurs public şamd.
oricare două populaţii poate fi estimată ca Spre exemplu s-ar putea vedea:
fiind direct corelată cu mărimea lor şi invers – în ce măsură zonele considerate sacre de
corelată cu distanţa [ce le separă, n.n.]” o populaţie sunt amenajate pentru a fi atractive
În 1924 Young, în studiul său asupra migra- turistic; dacă între acestea şi alte centre/metro-
ţiei populaţiilor de fermieri introducea urmă- pole există autostrăzi de aces, şi dacă nu, care
toarea formulă: sunt cauzele;
– dacă locuri/regiuni de încărcătură istori-
M – k F / D² că au impulsionat dezvoltarea localităţilor sau,
dimpotrivă, se află la mari distanţe de aglome-
unde M este mişcarea populaţiei, k este con- rările demografice;
stanta, F este forţa de atracţie a oricărei alte – dacă locurile/regiuni de importanţă is-
comunităţi, iar D măsoară distanţa dintre co- torică găzduiesc în preajma lor baze militare,
munităţile studiate. bastimente avanposturi (pentru a rămâne în
Mai târziu, Stewart (1941) postula la rândul parametri studiului am putea da ca exemple
său că interacţiunea dintre două populaţii (I şi locuri binecunoscute: Thesalonic, Termopile;
J) este proporţională cu forţa demografică din- Mumbai, Taj Mahal, Goa, deşertul Rajasthan);
tre centrele respective, forţă definită de masele În legătură cu cel din urmă subiect se poa-
lor populaţionale (Pi; Pj) împărţită la pătratul te observa, fără prea mari eforturi o corelaţie
dinstanţei dintre ele: între amplasarea bazelor militare indiene, a
centralelor nucleare civile şi a silozurilor cu
Tij= G Pi Pj (dij)¯² rachete nucleare:
unde G este o constantă demografică gravita- Toate cele trei tipuri de instalaţii avute în
ţională.22 vedere sunt amplasate pe direcţia nord-sud.
Monitor Strategic 87
Sursa: https://www.pinterest.com/pin/423901383649545710/
Sursa: https://www.pinterest.com/pin/423901383649545548/
În cazul bazelor militare (terestre, navale şi metropolelor New Delhi, Agra, Ahmedabad,
aeriene) acestea sunt comasate în zona de Mumbai, Bengalore.23 Un factor suplimentar
nord-vest, la graniţa cu Pakistanul; în provin- care explică aglomerarea atâtor puncte de im-
ciile nord-estice, spre China, cât în în arealul portanţă cardinală este construirea căilor fera-
88 Monitor Strategic
te de către britanici, pe respectiva infrastruc- în 1533 este arsă de portughezi pentru ca o ge-
tură dezvoltându-se ulterior viaţa industrială a neraţie mai târziu, după 1560, să devină un fort
naţiunii.24 al acestora.26
Mitologia şi raţiunile economice se împle-
tesc adesea. Un exemplu este localitatea Na-
rora, la 150 de kilometri nord-est de capitala
New Delhi. Situată pe malul Gangelui, Narora Grecia şi India în exerciţiul
este destinaţia uneia dintre marile sărbători comparativ
hinduse, dar adăposteşte o centrală nucleară
civilă care poate rafina plutoniu pentru aplica- Dacă suntem de acord cu cele de mai sus,
ţii ofensive.26 atunci psiho-geografia redevine posibilă iar
La jumătatea distanţei dintre Delhi şi Mum- pledoaria sa ne poate ajuta să înţelegm profi-
bai, oraşul Indore îşi poate trasa existenţa de lul colectiv, harta mentală a unei comunităţi
la sfârşitul secolului al XVI-lea de pe vremea date. Cea mai mare comunitate închipuibilă,
Mogulilor. Ulterior devine sediul mai multor însumabilă prin trăsăturile sale comune este
instituţii coloniale britanice. În 1848, aici func- civilizaţia. Civilizaţiile înseamnă totalitatea
ţionează primul spital din ţară: King Edward creaţiilor materiale şi culturale născute într-o
Medical School. Actualmente găzduieşte Insti- populaţie din interacţiunea membrilor săi. Ele
tutul de Tehnologie, unde există un program posedă fruntarii spirituale, morale, istorice şi,
de îmbogăţire nucleară cu ajutorul laserului, nu în ultimul rând, geografice.
împreună cu un colegiu al forţelor armate. Pentru cazul comparat al Greciei şi Indiei,
Mai jos pe hartă, pe coasta de sud-vest, lo- ambele civilizaţii s-au născut pe un teritoriu
calitatea Tarapur din statul Maharastra repre- accidentat (şi foarte vast, situaţia Asiei de Sud)
Sursa (de la stânga la dreapta): A. Greece Physical Map. Free World Maps, http://www.freeworldmaps.net/europe/gre-
ece/map.html; B. All-about-India.com, http://www.all-about-india.com/Map-of-India.html
zintă locul altei centrale nucleare care funcţi- legat de continent în nord şi de ape în sud.
onează cu două reactoare construite de firma Specificul terenului a îngreunat unificarea au-
americană Bechtel. Aşezarea a fost prima oară torităţii politice, pentru cea mai mare parte a
menţionată la sfârşitul secolului al XIII-lea, iar timpului existând regate sau cetăţi-state cu în-
Monitor Strategic 89
tindere limitată. Uscatul nordic a adus proba- Un alt numitor comun interesant se refe-
bilitatea; marea din sud posibilitatea. Din nord ră la faptul că atât India cât şi Grecia au fost
au venit succesiv noi şi noi invazii, obligând la unificate de către instanţe străine. Helada este
sinteze culturale repetate. Spartanii, perşii, mi- inclusă în sfera expansionistă a Romei după se-
gratorii din perioada romană târzie// arienii, colul I î.Cr. Răspândirea creştinismului se pe-
perşii, greco-macedonenii, hunii, afganii şi-au trece concomitent cu transformarea Imperiu-
lăsat într-un fel sau alta amprenta. (Este drept lui Roman de Răsărit în Bizanţ, prilej pentru o
că în ceea ce-i priveşte pe europeni, aceştia au nouă afirmare a grecităţii (fără ca moştenirea
atins subcontinentul nu prin nord, ci prin regi- latină să fie exclusă). După loviturile date Bi-
unile de coastă). zanţului în 1204, odată cu atacurile cruciaţilor
Ambele civilizaţii au avut o relaţie specială apuseni, infiltrarea treptată a turcilor va deter-
cu arealul maritim. Grecii au colonizat bazinul mina schimbarea de gardă şi trecerea vechii
mediteranean şi Marea Neagră. La mii de kilo- capitale a lui Constantin cel Mare spre Ma-
metri distanţă, influenţele hinduismului şi bu- homed al II-lea. În Asia de Sud, Marii Moguli,
dismului au iradiat până în Tibet, Asia de Sud, originari din Afganistan, vor reuşi pe parcursul
coborând în Java, Japonia şi Coreea.27 a două generaţii să înmănunchieze aproape în-
90 Monitor Strategic
treg subcontinentul sub un singur sceptru. Sub Pakistanul este întruchiparea însăşi, din punct
oblăduirea celor mai mulţi dintre ei, islamul şi de vedere geografic şi naţional, a tuturor in-
hinduismul intră în contact, sinteza cea mai vaziilor musulmane care s-au revărsat peste
strălucită în plan material fiind spectacolul ar- India pe tot parcursul istorie sale” conchide
hitectonic de la Taj Mahal.28 plastic Robert D. Kaplan. Pe aceeaşi frecvenţă,
Compasul Islamului circumscrie într-un George Friedman, creatorul Stratfor, scrie cum
mod interesant evoluţia modernă a Greciei şi „Pakistanul este rămăşiţa modernă a stăpâni-
Turciei. Grecia se eliberează de sub turci în rii musulmane peste India medievală.”30
urma războiului din 1821-1832. India se eli-
Geopolitica neprietenoasă a vecinătăţii
berează de britanici în august 1947, momentul
a creat elitelor conducătoare elene şi indiene
nefiind mai puţin dureros ca cel al Eladei. Rup-
sentimentul că trebuie să investească serios în
tura Indiei prin formarea noului stat Pakistan a
dus la nu mai puţin de patru războaie, ultimul apărare.
în 1999 având loc dealul Kargil. Un tabel întocmit de SIPRI lista Grecia pe
Pentru Atena, Turcia a devenit altul- duş- locul 10 în topul importatorilor de armament
manul tradiţional şi, de vreo douăzeci de ani, în 1990 pentru a se ridica pe 6 în decada ur-
imigranţii ilegali29; pentru New Delhi- Pakista- mătoare. La rândul său, India ţine de cel pu-
nul: „Situat în nord-vestul Indiei, unde munţii ţin câţiva ani capul de afiş cu o cotă de 14%
şi câmpia erau comune. Situat în nord-vestul din piaţa globală (trendul fiind ascedent între
Indiei, unde munţii şi câmpia se învecinează, 2004-2008 cu 111%):
Nr. 1980-2010 1995-2010
1 India 65,2 1 China 29,7
2 Japonia 39,6 2 India 26,9
3 Arabia Saudită 38,4 3 Coreea 21,1
4 Coreea de Sud 34,6 4 Taiwan 16,9
5 China 33,4 5 Turcia 16,7
6 Irak 33,1 6 Grecia 15,7
7 Turcia 32,4 7 Arabia Saudită 14,0
8 Egipt 29,9 8 UAE 12,4
9 Taiwan 26,7 9 Egipt 11,5
10 Grecia 26,3 10 Japonia 10,8
Sursa: George J. Gilboy, Eric Heginbotham, Chinese and Indian Strategic Behavior: Growing Power and Alarm,
Cambridge University Press, 2012, p.167
Table 1. The 10 largest exporters of major weapons and their main clients , 2009 – 13
Sursa: Siemon T. Wezeman and Pieter D. Wezeman, Trends in International Arms Transfer 2013, SIPRI Fact Sheet,
March 2014, p.2
Monitor Strategic 91
Este drept şi că, sub presiunea colegilor almente justificate prin nevoia de apărare sau
europeni şi a Fondului Monetar Internaţional, mai există şi alte cauze?
Atena şi-a redus atât bugetul destinat apărării
Pentru a putea răspunde trebuie să ne în-
cât şi numărul de soldaţi:
De înţeles până la urmă, dar să fie actualele toarcem la binomul de frică şi mândrie de la
programe de înarmare greceşti şi indiene re- care pornisem.
Sursa: European Defence Agency apud. Nuno Severiano Teixeira and Ana Santos Pinto,
Southern Europe Defence in Times of Austerity, pp.36-45, esp.4331
Frică şi mândrie în luarea deciziilor uneven distribution of wealth. The reason is simple: Tho-
se who have access to capital get to build and control vi-
tal infrastructure and thereby make the decisions both in
Am văzut în capitolele anterioare că homo public and working life. In countries that have to import
geograhicus este înzestrat cu o raţionalitate capital, this becomes even more pronounced, since those
proprie. El se poziţionează în raport cu me- who control industries and businesses that bring in fo-
reign cash have more control than those who control fixed
diul astfel încât să obţină, controleze, apere şi infrastructure, which can always be nationalized (indus-
extindă accesul la cele mai bune resurse utile tries and businesses can move elsewhere if threatened with
prosperităţii, securităţii şi prestigiului său. Am nationalization).”32
văzut de asemenea că mediul înconjurător îi
influenţează gândirea şi impregnează identi- Conformându-se datelor reliefului frag-
tatea. Modelul imago-intuitiv/magistic argu- mentat care stânjeneşte comunicarea, cele mai
mentează că acea influenţă este cu atât mai multe afaceri sunt mici şi au un caracter de fa-
puternică cu cât indivizii încearcă să-şi con- milie. Poate cea mai afectată este agricultura
troleze împrejurimile sau să e deplaseze mai care trebuie să se descurce cu un procent de
puţin, deoarece cunoaşterea lor nu se va baza pământ fertil şi aşa modest. Ca pondere a for-
pe date empirice, ci pe intuiţii, prejudecăţi, ste- ţei de muncă, ea ocupă încă 10% din economia
reotipuri sau alte scheme ritualice de gândire. naţională, mulţi fermieri rămânând depen-
Mai puţină imagine = mai multă imaginaţie! denţi de subsidiile UE.33
– În cazul indian largheţea teritoriului şi
– În cazul grecesc, teritoriul accident a in- existenţa marilor câmpii cum este Punjabul au
hibat formarea de capital. Să citim o analiză a permis boom-ul demografic. Aici fragmenta-
Stratfor din noiembrie 2011: rea a avut drept cauză sistemele de râuri Gan-
ge-Brahmaputra, Narmada, Kaveri, Godavari
„The lack of capital generation is therefore the most se- orientate pe direcţia est-vest, nu nord-sud. Ve-
rious implication of Greek geography. Situated as far from getaţia luxuriantă le-a asigurat indienilor adă-
global flows of capital as any European country that consi- post şi hrană suficiente încât aceştia să nu fie
ders itself part of the West, Greece finds itself surrounded by motivaţi a-şi crea unităţi politice care să gos-
sheltered ports, most of which are protected by mountains
and cliffs that drop off into the sea. This affords Greece little
podărească resursele34, explică Kaplan, mai sus
room for population growth, and contributes to its inability prezent. De aceea Nordul şi Sudul nu trasează
to produce much domestic capital. This, combined with the numai o distanţă fizică, ci statornicesc una cul-
regionalized approach to political authority encouraged by turală, după cum explică pe îndelete Hermann
mountainous geography, has made Greece a country that Kulke şi Dietmar Rothermund.35 Formarea
has been inefficiently distributing what little capital it has
had for millennia.
îngreunată a capitalului modern se datorează
Countries that have low capital growth and conside- de asemenea birocraţiei greoaie edificate după
rable infrastructural costs usually tend to develop a very 1947 ce nu favoriza iniţiativa particulară.
92 Monitor Strategic
Cert este că ambele tablouri denotă o eco-
nomie încă agrară, cu o industrie relativ slabă,
lipsă de infrastructură şi mari decalaje soci-
ale. De asemenea în ambele au cunoscut am-
ple mişcări sociale, dacă nu chiar separatiste
(rebeliunea maoistă din est, revolta sikhşilor
din Punjab în 1980-1990, intifada din Kashmir
1989-1998 etc).
Pentru a putea răspunde provocărilor do-
mestice şi exterioare, atât elitele elene cât şi
cele indiene au văzut în importurile masive de
armament o soluţie cu efect de balsam asupra proces continuu, este îngreunat de datele et-
mândriei naţionale. no-geomorfologice, de aceea statul intervine
Din păcate nici unii şi nici alţii nu au reuşit pentru a suplimenta clivajele sociale şi lipsa
să edifice o industrie de armament proprie, au- unei economii performante, unificate. Biro-
tohtonă; una care să producă atât echipament, craţiile care se formează în asemenea cazuri
dar şi să antreneze creşterea altor ramuri. Ceea capătă dimensiuni exagerate, nejustificate şi au
ce a însemnat şi continuă să însemne că achi- o eficienţă redusă. Sub pretextul oferirii unor
ziţiile mai au rolul de a compensa şi masca de- răspunsuri unificate la problemele societăţii,
pendenţa de alţii în materie de securitate. ele mai degrabă reproduc diviziunile din sânul
Evoluţia Republicii Elene este interesantă. populaţiei şi favorizează corupţia. Dacă mai
Studiul lui Christos Kollias din 1993 demon- există şi ameninţări reale la adresa siguranţei
stra cum industria de apărare grecească nu a naţionale, atunci respectiva birocraţie capătă
reuşit să angajeze decât un număr redus de oa- un motiv suplimentar pentru a derula progra-
meni cu aport marginal la PIB.36 Mai târziu, în me megalomane, costisitoare cum sunt cele de
2015 EU Observer titra că aceeaşi ramură in- înarmare.
dustrială ajunsese la peste 87.000 de angajaţi- Grecia şi India au un trecut glorios, bogat,
2,3% din forţa de munca activă, adică cea mai care induce în mentalul colectiv un sentiment
mare din Europa în termenii procentuali!37 La de mândrie, chiar hybris, în timp ce geografia
rândul lor, cei de la Carnegie susţin că în po- pe acela al anxietăţii recurente.
fida miliardelor cheltuite pe înarmare, contri- În ambele tablouri, creşterea aparatului de
buţia Greciei la misiunile NATO în Afganistan stat s-a justificat prin necesitatea de a guverna
(112 oameni în Kossovo, 10 în cadrul ISAF) mai bine societatea, de a o aduce sub un numi-
sau la cele ale UE se păstrează neglijabilă, cele tor comun, dar sub umbrela presupusei bune
500 de baze de pe teritoriul naţional nu sunt guvernări s-a înfiripat o cultură a securităţii
folosite la întreaga lor capacitate iar 79% din gata să cheltuie sume exorbitante, dar prost
bugetul armatei merge pe salarii şi afaceri ale gândite, pe achiziţii de echipament militar.41
ofiţerimii.38 Suprainvestiţiile în apărare se potrivesc cu
Nici indienii nu stau cu mult mai bine, în ceea ce Thorstein Veblen numea consum ex-
pofia impresiei ce ar putea să ne-o inducă ci- travagant (conspicuous consumption)42 şi care
frele. Bugetul de aproximativ 38 mld$ destinat îndeplineşte aici patru funcţii:
apărării nu se traduce într-o calitate corespun- – impresionarea vecinilor sau a duşmani-
zătoare, rutina profesională a soldaţilor fiind lor;
îngreunată de lipsuri, tendinţe suicidare ori – unificarea populaţiei propriei;
scandaluri de corupţie la nivel înalt.39 Ironia ce – deturnarea atenţiei de la alte probleme,
derivă de aici este că odată cu sporirea banilor precum subdezvoltarea;
pentru apărarea a crescut şi procentajul fon- – derularea unor afaceri profitabile de către
durilor neutilizate, aşa cum se poate vedea din diferite cercuri de interese sub masca servirii
graficul următor:40 interesului obştesc.
Din datele de mai sus se poate observa că MIM suplimentează explicaţia şi ne atra-
actul de construcţie al naţiunii, de altfel un ge atenţia că dacă elitele naţionale nu cunosc
Monitor Strategic 93
datele de teren, informaţii despre teritoriul pe se mai referă la descoperirea a noi pământuri
care îl conduc, atunci vor apela la mituri isto- necunoscute. Ea devine dimpotrivă, o ştiinţă
rice, stereotipuri rasiale, etnice, strategice şi se morală, administrativă care studiază tot mai
vor izola într-o iluzie. Biografia lui Mussolini mult cum se pot organiza colectivităţile umane
care a inoculat italienilor mândria în trecutul astfel încât exploatarea resurselor să se desfă-
imperial şi frica de adversari, fără a pregăti şoare chibzuit şi paşnic.
forţele armate înainte de 1940 este grăitoare.43 Articolul prezent a încercat să explice mo-
Similar şi pentru decidenţii eleni şi indieni tivaţiile importurile masive de armament ale
ai zilelor noastre care pariază pe transferuri Greciei şi Indiei pornind de la un anume tip de
de aparatură străină fără a lua în considerare mental colectiv influenţat de teritoriu şi pozi-
nevoile reale ale propriilor trupe, părerile ofi- ţia geografică. Premisa de la care s-a pornit a
ţerilor şamd. Explicaţia avansată aici este că fost aceea că elitele indiene şi greceşti investesc
îmbinate, frica şi mândria au o acţiune de „for- sume importante, exagerate chiar, pentru apă-
fecare” a raţiunii. Timpul este mediul pe care rare ca urmare a temerilor trecute şi prezente
se dezvoltă mândria (trecutul falnic, secolele legate de vecinătate şi a sentimentului de su-
în care s-a dezvoltat civilizaţia proprie), iar perioritate culturală. Astfel culturile strategice
spaţiul, cel al fricii (teritoriu accidentat, greu ale celor două naţiuni studiate încearcă mai
de supravegheat şi de apărat)! Cum percepţia mult decât să se apere în faţa invaziilor (pen-
spaţio-temporalităţii se deformează la nivelul tru Atena este vorba de turci şi de imigranţi;
opiniei publice/memoriei colective/elitelor şi pentru India de Pakistan), anume să obţină un
politicile publice alese sunt neinspirate. nivel de securitate demn de moştenirea civili-
zaţională pe care o reprezintă.
Articolul propune modelul imago-magistic
Remarci de final şi noi direcţii ce enunţă că între coeziunea socială şi cunoaş-
terea celorlalţi membri ai colectivităţii există o
de cercetare corelaţie puternică. Coeziunea socială este cu
atât mai mare cu cât oamenii interacţionează
Interesul pentru geografie se dezvoltă cu mai mult unii cu alţii, călătoresc în interiorul
precădere în perioadele de mari migraţii sau graniţelor naţionelor şi obţin beneficii de pe
schimbări importante. În epoca colonizării urma acestor activităţi. Unde interacţiunea
Mediteranei de către greci, Thales din Milet lipseşte, în locul informaţiilor reale, empirice,
(624-546 î.Cr.), negustor şi geograf, îmbină in- cunoaşterea celorlalţi este înlocuită de preju-
teresele practico-teoretice ale multora dintre decăţi, mituri istorice, simplificări, unele cu
concetăţenii săi. Al-Muqqtadima, eseul de fi- tentă rasistă, extremistă. Pentru a fi operaţio-
lozofie a istoriei scris de ibn-Khaldun, redă nu nal la un moment dat în viitor, MIM impune
numai biografia zbuciumată a autorului ei, dar aprofundarea cercetării începute aici pe mai
şi trepidaţiile care aveau loc în nordul Africii multe direcţii:
în lumea arabă. – trebuie cuantificat capitalul social (pentru
Evul Mediu a presupus stagnarea călători- cazurile grec, indian sau oricare altul) ce derivă
ei, geografia fiind înlocuită de teologie. Când din interacţiunile dintre oameni, frecvenţa afa-
în secolele XVI-XVII marile mişcări ţărăneşti cerilor făcute la nivel intra-naţional şamd;
agitau vechiul continent, iar regatele maritime – trebuie verificat în ce măsură modelul
(Spania, Portugalia, Olanda, Anglia) se orien- imago-magistic se referă la întreaga populaţie şi
tau spre descoperirea altor teritorii, ştiinţa mă- cum/şi dacă el poate fi aplicat la nivelul elitelor.
surării pământului a revenit în vogă. O problemă a folosirii noţiunii de cultură stra-
Chiar şi astăzi, când se afirmă că geografia/ tegică, explică Alistair Iain Johnston este am-
distanţa a murit odată cu globalizarea, înmul- biguitatea: nu întotdeauna este clar care sunt
ţirea aparatelor GPS semnifică tocmai contra- acele trăsături ale psihologiei unui popor care
riul.44 se regăsesc în comportamentul decidenţilor45;
În altă ordine de idei, geografia, în speţă ge- – articolul de faţă a marginalizat compo-
ografia umană şi subspecia sa – geopolitica, nu nenta instituţională. O cercetare de viitor s-ar
94 Monitor Strategic
putea ocupa de modul în care geografia uma- graphers: Toward Geographical Science, Oxford Univer-
nă poate fi asociată cu sociologia organizaţii- sity Press, 2015
– Doreen Massey, For space, SAGE Publications,
lor. Ca şi în cazul subpunctului de mai sus, se
2005/2007/2008
cere verificat felul în care instituţiile reproduc – Jon May and Nigel Thrift (ed), Timespace. Geogra-
/ imprimă indivizilor sentimente inspirate de phies of temporality, Routledge, New York/London, 2001
istorie şi geografie; – Mark Polelle, Raising Cartographic Consciousness:
– analiza nu trebuie să rămână doar la nivel The Social and Foreign Policy Vision of Geopolitics in the
reducţionist. Putem acupla geografia umană/ Twentieth Century, Lexington Books, Maryland, 1999
lieratura geopoliticii clasice cu teoria modernă – Ashish Sen, Tony Smith, Gravity Models of Spatial
Interaction Behavior, Springer-Verlag, Heidelberg, 1995
a relaţiilor internaţionale.46 Spre exemplu: atât – Ravindra Pratap Singh, Geography and Politics in
pentru cazul Indiei cât şi pentru cel al Greciei Central India: A Case Study of Erstwhile Indore State,
poziţia geostrategică şi importurile de arma- Concept Publishing Company, New Delhi, 1987
ment au fost favorizate de alianţa cu Statele – Neil Smith, American Empire: Roosevelt’s Geogra-
Unite şi de importanţa pe care Washingtonul pher and the Prelude to Globalization, University of Cali-
a acordat-o acestor naţiuni de rimland (Grecia fornia Press, 2003
– Paul Vidal de la Blache, Principes de géographie hu-
bastion contra URSS-ului; India, partener şi
maine, 5-eme edition, Armand Colin, Paris, 1955
pivot contra Chinei).47 – Gheorghe Zbuchea, Istoria Iugoslaviei, Corint, Bu-
cureşti, 2001
ABSTRACT
Arms transfer can decipher many features with regard to a country’s strategic culture, decision-making beha-
vior, index of fears along with subsequent solutions to tackle them. In spite of their domestic economic and social
predicaments, both Greece and India continue to invest heavily in defence, especially favoring weapons imports.
Although one may agree to their need to defend an unprivileged geographic position which recurrently tempted
external foes, many scholars and journalist see such shopping spree as exaggerated, uncoordinated and with
the potential of becoming a self-fulfiling prophecy towards the relation with potential enemies such as Turkey,
respectively China and Pakistan.
This article tries to explain the above mentioned behavior using the legacy of geographical literature before
suggesting a model of its own.
Keywords: geopolitics, human geography, Greece, India, imago-magistic pattern, social cohesion
Silviu Petre este doctor în ştiinţe politice şi cercetător independent în domeniul relaţiilor internaţionale. Timp
de cinci ani a fost asociat cu Centrul de Studii Est-Europene şi Asiatice (CSEEA) din cadrul SNSPA. De la aceeaşi
universitate deţine un doctorat cu o teză despre India şi hegemonia regională. Interesele sale de studiu sunt: teoria
relaţiilor internaţionale, dinamica Asiei de Sud şi transferurile de armament.
Monitor Strategic 99
100 Monitor Strategic
PUNCTE DE VEDERE
The whole current expeditionary counte- gical and administrative issue. Not a military
rinsurgency doctrine is built on a major struc- one. To him the key question was-“Can we in
tural weakness that especially in the current Vietnam or anywhere else save or improve the
defense constrained fiscal environment ma- administrative or governmental structure”2?
kes the large scale stability operations as the When you don’t have a functional, supportive
ones that defined the post 9/11 decade (Iraq administrative machinery behind your counte-
and Afghanistan) unsustainable and impro- rinsurgency effort, than the insurgency will be
bable. Heavily influenced by the experiences able to “take over a country under our feet”. He
of the anti-Maoist COIN classics, in today’s is the one who coined one of the central fea-
environment the expeditionary counterinsur- tures of the contemporary COIN speech in an
gents end-up being over-dependent on the article from April 1965 published in the Naval
performance, capacity and the willingness to War College Review: ”when a country is being
act of the local host nation government. This subverted it is not being outfought; it is being
was neither Robert Thompson’s case nor the out-administered. Subversion is literally admi-
one of David Galula, the two core intellectual nistration with a minus sign in front”3.
influences of the “Petraeus Manual”. Both were The same emphasis we find also in Robert
practicing a sort of a defensive counterinsur- Thompson’s work. Again and again, his core
gency brand1 as they were fighting in their own critique toward US efforts in Vietnam had
country and they were the government. an administrative flavor: “The administrative
weakness was never properly addressed by the
The current expeditionary counterinsur- United States. Americans never understood
gency performance is premised on having a that to win the war they had to build a country.
strong, effective, functional, state administra- It could not be won by military means alone”4.
tive machinery behind. The implication is that Therefore, for Thompson the way to attack the
when you don’t have it, you need to build it insurgency at it’s core was a strategic offensive
from scratch. This is a common emphasis that not by using conventional power, but through
seems to be shared across the works of the state-building and pacification: “this strategic
classic counterinsurgency practitioners. offensive requires an intensely practical ap-
proach in its initial stages to the rebuilding of
the whole Vietnamese government machine:
the selection and training of qualified adminis-
The traditional administrative trators and technicians at all levels; the revi-
school of counterinsurgency val of the ministries and of the administrative
structure from the ministries right down to the
To Bernard Fall, a close observer of the in- villages, so that requirements come up and ac-
surgencies in Algeria and Vietnam in the 50’s tion goes down; and the restoration of law and
and 60’s of the XXth century, the very nature of order, which requires absolute priority for a
an insurgency was primarily a political, ideolo- professionally qualified police force”5. The key
Monitor Strategic 103
word he had always in mind was administrati- nature of our chosen instrument”11. This was
ve “performance”. He approached the Vietnam the Vietnam government. Almost in a Thom-
case by applying what he saw as working in his psonian spirit, Robert Komer pointed out the
own Malaya experience: the establishment of lack of effective, sufficiently viable, functioning
a viable, stable, competent government and administrative machinery without which the
state. The key step in an effort to counter an myriad of civilian programs launched by the
insurgency was the establishment of a supe- host government to deal with the insurgency
rior organization (a highly coordinated admi- could not be carried out12.
nistrative machinery) able to out-perform the
insurgent organization: “quite the most vital We can identify similar conclusions also in
feature of revolutionary war is its organization. David Galula’s own thinking. The “build” part
If the organization is the vital factor (and not in the sequence “clear-hold-build” can not be
its cause) then the revolutionary movement will avoided. To his biographer, by necessity the Ga-
not be defeated by reforms designed to elimi- lula doctrine is as much a doctrine for statecraft
nate the cause. It will only be defeated by esta- as it is a military doctrine:”a campaign must be
blishing a superior organization and applying designed to address both the security imperati-
measures designed to break the revolutionary ve and the post-security imperatives. You can’t
organization”6. For this reason, he advocated really avoid the constructive part of counterin-
as a main priority the creation of a “reasonably surgency or the “build” function in the so-called
efficient government machine”7or of a sound “clear, hold, build” approach. To Galula, there
administrative structure, because without it, is no other way to approach the problem. Coun-
the counterinsurgent cannot hope to achieve terinsurgency, as defined by Galula, is nation
the desired results: “the best of plans, programs building, or rebuilding, in many ways.”13
and policies will remain nothing but good in-
tentions unless the machinery exists to execute
them so that they make their impact througho- Contemporary implications
ut the country”8. Only when having the right
organization able to calibrate, blend and mix In the end, the major implication for the
in different proportions all the political, social, contemporary COIN doctrine is that we end
economic, administrative and military measu- up with a host state-centric mindset, that ge-
res that should target the insurgency, would be nerates a structural dependence on its admi-
possible to establish in people’s minds the win- nistrative performance, but also the need build
ning equation9: one when there is none. This is one of the core
principles on which “Petraeus Manual” is bu-
legality + construction + results = the gover- ilt on. In a recent discussion with one of the
nment key drafters, John Nagl told me that “the host
nation government has to provide a better deal
illegality + destruction + promises = the insur- to the population than the insurgent does. The
gency foundation of that is security, but there is also
the need to provide justice, economic opportu-
But a sound administrative structure can- nities and basic public services. At the end of
not be achieved through crash training cour- the day, the key terrain in an insurgency is not
ses. For Thompson this was one of the core a physical space, but the political loyalty of the
reasons that structurally weakened the Diem’s people who inhabit that space. And gaining the
regime. It takes more than a generation “to loyalty of the population requires the difficult
build up the desired administrative structure process of improving the ability of a government
and efficient professional and administrative to secure its citizens and developing its capa-
services to staff it”10. city to provide essential services”14. Building a
sustainable system of governance remains for
In his book report on why US lost in Viet- today the primary emphasis as it was in the
nam, Robert Komer talks about “the flawed past.
104 Monitor Strategic
Theo Farrell, a King’s College Professor strategic purpose of the Iraqi surge was one
summed up this classic lesson by declaring: of ”creating a breathing space in which a po-
“you are as good as the governor you support”. litical breakthrough could occur. The strategic
This is a conclusion very similar with what Ge- rationale was to create a breathing space for
neral Westmoreland concluded in Vietnam: “If Iraqi political leaders in which they could move
any generalization can be made about the war forward”16. The assumption was that once the
in South Vietnam it is that the US effort, both level security was improved, the host nation
military and political, prospered to the extent politicians would move in to solve and recon-
that the government of Vietnam was strong, cile their different political agendas: ”security
coherent and active. The corollary, of course, is improvements would, in turn, provide Iraq’s
that none of our efforts had any chance of suc- political leaders the opportunity to forge agree-
cess in the periods during which the government ments on issues that would reduce ethno-secta-
was weak, divided, and thus ineffective”15. rian disputes and establish the foundation on
which other efforts could be built to improve the
The implication is that expeditionary coun- lives of the Iraqi people and give them a stake
terinsurgency campaigns seem to work best in the success of the new Iraq. (…) The heart of
when on the ground there is a functional ad- the struggle in Iraq was a competition for power
ministrative machinery (like in Philippines and and resources between the major factions in
Colombia), not a hollow state infrastructure. the country—the majority Shi’a Arabs and the
In this context if you totally depend on the per- minority Sunni Arabs and Kurds. Achieving
formance of the host nation authorities what enduring progress in Iraq thus required achie-
happens when the local government has a very vement of political agreements on a host of key
weak popular legitimacy and a failed, unsustai- issues that divided the various factions”17, said
nable administrative infrastructure unable to General Petraeus. The problem with this kind
project a comprehensive civil-mil population- of assumptions is that the initiative is transfer-
centric COIN campaign? Is the expeditionary red to the host nation local politicians and an
COIN campaign a doomed effort, an impossi- expeditionary counterinsurgent could end up
ble/Sisyphic mission? Is the cost-in blood and with a situation where these don’t share their
treasure-worth to pay? vision or agenda for the future.
This article is an in-depth assessment of the limitations of the Western counterinsurgency contemporary
discourse based on readings of classical COIN theorists, but also taking into consideration the post 9/11 experience
of the current COIN practitioners. The main limitation is focused on the imperative to influence the leadership of
the host nation and is related to the dependence of the expeditionary COIN paradigm on a functional, reasonable
effective administrative machinery/apparatus in the host nation where the intervention happens. At the same
time the political will and interests of the host nation political actors is a key variable for a successful expeditionary
COIN campaign. The key question becomes then to what extent are the political interests of the host nation leaders
aligned with the ones of the expeditionary actor?
Octavian Manea is editor on defense and security issues for 22 weekly and Foreign Policy Romania. He was
a Junior Fulbright Scholar (2012-2013) at Maxwell School of Citizenship and Public Affairs (Syracuse University,
New York) where he graduated an MA in International Relations with a major in security studies. He is a research
associate at Romania Energy Center (ROEC) and a frequent contributor to Small Wars Journal where he focuses
on debriefing practitioners from the post 9/11 expeditionary campaigns.
1. Numărul 398, mai 2015. Din sumar: 2. Volumul 6, No. 2, trimestrul II, 2015
– “Cameleon, une peau active pour un Din sumar:
camouflage optimal” – Jack Kalpakian, “L’Ethiopie et le Nil Bleu”
120 Monitor Strategic
– Mikhail Troitskyi, “Le groupe BRICS et Revista Per Concordiam, Journal of
ses approaches du multilateralisme en matière European Security and Defense Issues – Centre
de sécurité” for Security Studies George C. Marshall,
Germany, volumul 6. nr. 2. 2015
Revista Canadian Military Journal,
periodic al Ministerului Apărării din Canada Din sumar:
– Ion A. Iftimie, „Building a United Energy
1. Vol. 15, No. 2, Primăvara 2015 Front”
Din sumar: – Oktay F. Tannsever, „Turkey’s Energy
– Charles Davies, „Defence Procurement” Strategy”
– Peter J. Williams, „Strategic Planning” – Julian Popov, „Powering Southeast
– Michael Tierney, „Canadian Foreign Europe”
Intelligence” – Faruk Geci, „Securing Kosovo”
EURO-ATLANTIC SECURITY
Carmen Rîjnoveanu – One year after. The Wales Summit, the NATO adaptation and strategic
dynamics of Central Europe/5
Ion-Marius Nicolae – Consequences of the European anti-missile shield on the NATO-Russia
relations at the beginning of the 21st century/17
Mihai Bogdan Popescu – Eastern Partnership after the Riga Summit: changes and future evolution
trends/27
INTERNATIONAL SECURITY
Carola Frey – „The round corners” of the Chinese economic politicy, adjusted with security
elements/39
Ingrid Fusman –The politics and strategic goals of the USA towards China/47
Şerban Filip Cioculescu – Recent developments in the dynamics of the security relations
between People’s Republic of China and Japan: historic traumas, threat perceptions and strategic
calculations/64
Silviu Petre – Greece, India and arms transfers. A comparative exercise of human geography/83
3 - 4/ 2015
OP-EDS
Octavian Manea - Limitations in the contemporary expeditionary counterinsurgency paradigm
(part one) /103
BOOK REVIEWS
Miruna Troncotă – „Bosnia and Herţegovina. A critical Case Study of Europenization” (Daniela
Şilcanu)/115
„Twenty-five years of Romanian intelligence, benefiting the rule of law state: lights and shadows”
monitor strategic