Sunteți pe pagina 1din 40

I.

Partea introductiva
Producerea vinurilor în Moldova, care din cele mai vechi timpuri a fost
una din cele mai tradiţionale îndeletniciri ale moldovenilor, actualmente este
una din cele mai importante ramuri ale economiei naţionale.
Vinul de struguri este cea mai veche băutură, zemislită de hărnicia
oamenilor, care trăiesc pe întinsele teritorii, cu clima favorabilă a viţei de vie.
De la simpla prelucrare manuală în condiţii casnice producerea vinului a avut pe
parcurs o lungă cale de perfecţiune şi dezvoltare. Vinificaţia Moldovei a
cunoscut în perioada sa de dezvoltare etapa de înflorire maximă (a.1900), cît şi
dezustre mai provocate de politica regimului, falsificării. Astăzi vinificaţia este
„cel mai important izvor de fonduri bugetare”.
Pe parcursul ultimilor ani în viaţa industriei vinicole a Moldovei la OIVV
în an.1992 ; colaborarea şi adoptarea pentru prima dată în istoria viticulturii şi
vinificaţiei a „legii viei şi vinului”, înfiinţarea prin hotărîrea Guvernului. Prin
hotărîrea Guvernului 10.11.1995 a fost adoptat „regulamentul de producere a
vinurilor cu denumirea de origine”. La fel este elaborată şi aprobată tehnologia
şi actele normative pentru producerea a 16 mărci de vinuri cu denumire de
origine, ceea ce corespunde practicii internaţionale.

Vinul de struguri datorită compoziţiei sale, gustului bogat este un produs


alimentar cu însuşiri destul de importante pentru activitatea vitală a
organismului uman. Industria vinului în Moldova a înregistrat succese cu
adevărat remarcabile, şi în prezent vinurile albe fine concurează cu cele mai fine
băuturi din lume. Una din sarcinile viticulturii şi vinificaţiei Moldovei este de a
ieşi pe arena mondială prin întroducerea a denumirii de vin calitativ a unui raion
anumit.
Principalele direcţii în cercetările ştiinţifice privind producerea
tehnologică, se referă la crearea tehnologiilor fără deşeuri, a tehnologiilor
proceselor cu membrană, a celor pe baza folosirii procedeelor fizice, a
preparatelor enzimatice, microorganismelor şi biotehnologiilor în ansamblu. În
industria fermentării se efectuează cercetări în domeniul selectării
microorganismelor cu produsul principal, utilizarea levurilor imobilizate şi
uscate. În procesul fermentării alcoolice au înlesnit reglarea dirijată a
acumulării principalelor produse secundare şi auxiliare în mediul de fermentare.
Deci o mare atenţie e acordată în elaborarea tehnologiilor eficiente şi
valorificarea deşeurilor vinicole, adică a drojdiilor, ciorchinilor, tescovinei.
Pe viitor se prevede o lărgire în domeniul viticulturii, a suprafeţelor de
vie. În viitor pînă în 2020 se vor planta 100mii ha vii, dintre care 1580ha sau
sădit anul 2003. În republica noastră cu regret este folosită o rotaţie a
plantaţiilor viticole destul de accelerată. Vîrsta medie de exploatare a
plantaţiilor nu depăşeşte termenul de 10-12ani. Conform articolului XII a legii
viei şi vinului, adoptată de Parlamentul R.Moldova la 2 iunie 1994, terenul de
exploatare a plantaţiilor de vii roditoare este stabilit de 20 ani. Pornind de la
condiţiile reale de tranziţie şi criza economică, capacitatea slabă de cumpărare a
populaţiei se justifică formula decesivă de dezvoltare:
- producerea rentabilă şi competivă în condiţii de concurenţă;
- studierea peţii occidentale.
Întregul complex de acţiuni proiectare-promovare-preţuire-plasare, trebuie să
fie plasat pe progresul-tehnico-ştiinţific. Vinificaţia primară are urgentă nevoie
de: desciorcănătoare-zdrobitoare, prese pneumatice, cuve de maceraţie, instalaţii
frigorifice, aparate de filtrat în vid, dozatoare-pompe, instalaţii de sulfitare sau
de sterilizare moderne, iar vinificaţia secundară are nevoie de: pasteurizatoare-
actinatoare, filtre cu membrană şi cartuşe, linii tehnologice de sterilizare şi linii
automate de îmbuteliere sterilă. Actualmente sectorul vinicol funcţionează cu
mari divirgenţe, avînd în vedere dificitul de materiale auxiliare: absorbanţi -
diatomit, perlit, jelatină, conservanţi şi altele. Totuşi cel mai dificil moment
este degradarea sectorului agrar – privatizare a grăbit defrişarea suprafeţelor
considerabile ale viţei de vie, iar tinerii fermieri nu deţin experienţă necesară de
producere şi de marketing. Majorarea preţurilor de energie în ultimul timp au
generat decalajuri între producători şi consumatori, cheltuielile reale şi preţul de
cost al producţiei.
II.Argumentarea locului de constructie a sectiei proiectate

Satul Tătărăşeni este o localitate in Raionul Cantemir situata la latitudinea 46.3402


longitudinea 28.3019 si altitudinea de 56 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in
administrarea s. Pleşeni. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 305 locuitori.
Distanța directă pîna în or. Cantemir este de 13 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de
90 km..

Intreprinderea respective de producer a vinurilor o voi construe in zona Valul lui Traian a
Republicii Moldova,raionul Cantemir, satul Tataraseni. Constructia va fi construita la marginea
satului in apropierea autostrazii nationale.
Pentru constructia respectiva vom avea nevoie de material de constructii pe care le vom
procura .
Podgoriile vor fi plantate prin preajma fabricii din motivele:
- se vor micsora cheltuielile pentru transportarea materiei prime.
- conditiile climaterice cît și a solului sunt suficient de favorabile pentru a crește vita de
vie(amplitudinea,panta,umiditatea,caderea luminii etc.).
- este prezenta forta de munca pentru lucrarile in cimp.
Materiale de constructive:
○ Piatra pentru constructia peretilor si pentru constructia de fundal al cladirii le vom procura de
la cariera de piatra S.A «Cariera Lărguța» care se afla la o distant de 4 Km .

○ Cimentul îl vom procura de la intreprinderea de producer a cimentului «Lafargeciment


SA» .
○ Sursa de apa. Vom construi fîntîna proprie.

○ Asigurarea cu energie electric. Ne vom conecta din satul respective Tataraseni ,SA Union
Fenosa.
○ Asigurarea cu gaz. Gazul vom conecta din sat de la compania «SRL Cahul-Gaz».

○ Fierul si armaturile pentru construirea pilonilor si pentru constructia acoperisului le vom


procura de la intreprinderea «Mkm Group Construct SRL».
○ Parii de beton si sirma pentru a infiinta plantarea vitei de vie ii vom procura de la compania
«Lider SRL».

Pe teritoriul intreprinderii vor active urmatoarele sectii:


○ Sectia de prelucrare a strugurilor .
○ Sectia de limpezire .
○ Sectia de tratare a mustului.
○ Sectia de laborator.

Angajarea specialistilor si a operatorilor de care vom avea nevoie vor fi din


raioanele din apropierea r. Cantemir.
II.Alegerea și caracteristica materiei prime

Tabelul 3.1 Descrierea strugurilor de vita de vie utilizare


Denumirea Cabernet Sauvignon Merlot

soiului

Caracteristici

Frunza Frunzele tinere si varful Normala ,de marime mijlocie


lastarilor sunt gofrate cu limbul (15,0*14,5 cm), aproape
de culoare verde roscat. rotunda, cu 3 sau cu 5 lobi,
Frunza adulta este de 14-15 ondulata cu marginile indoite in
cm , orbiculara, pentalobata, iar jos.
pe unele frunze apar lobi
suplimentari si sunt in acest caz
septalobate.

Struguri Sunt mici (L-8-12 cm) cilindri Sunt mijlocii, cilindrici, biaripati
sau cu baza putin largita ,cu cu boabele asezate normal ca
bobitele indesate sau foarte desime pe ciorchine.
indesate.

Bobul Boabele  la soi negru de vin Bobul mijlociu, sferic, cu


Cabernet Sauvignon sunt mici, pielita subtire, de culoare negru
sferice.
violaceu, acoperita cu un strat
Pelita  groasă și foarte dură.
subtire de pruina; pulpa
zemoasa, cu mustul necolorat si
gust placut.

Miezul Miezul e fin ,suculent. Fin, suculent.


Gustul Are o imbinare fina si Are o imbinare fina si
armonioasa a continutului de armonioasa a continutului de
zahar si a aciditatii inalte. zahar si a aciditatii inalte.

Concentratia de 4 g/dm 3 4 g/dm3


zahar g/d m3

Concentratia 5-8 g/dm3 5-8 g/dm3


aciditatii titrabile

Tabelul 3.2

Soiul Greutatea Numaru Greutate Structura strugurelui % din grautatea


medie a l mediu a a 100 totala
strugurilo al boabe
Boab Ciorchin Pulp Pilit Semint.
r boabelor
e i a .
in
strugure

Merlo 105 87 118 97,3 2,7 85,3 8,2 3,8


t
Cab- 99 82 118 97,6 2,4 85 8 4,6
Sauv

Dinamica acumularii zaharului si scaderii aciditatii strugurilor


Merlot

Origine

Este soi vechi francez din regiunea viticola Gironde-Bordeaux, podgoria Medoc, unde se cultiva
alaturi de Cabernet Sauvignon si Malbec si se obtin renumitele vinuri din aceasta zona.

Strugurii

Sunt mijlocii, cilindrici, biaripati, cu boabele asezate normal ca desime pe ciorchine. Bobul
mijlociu, sferic, cu pielita subtire, de culoare negru violaceu, acoperita cu un strat subtire de
pruina; pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut.

Insusirile agrobiologice

Soiul Merlot are perioada mijlocie de vegetatie (170-180 zile) are vigoare mare de crestere si
dezvolta un frunzis bogat. Prezinta fertilitate buna 70-75% lastari fertili si productivitate mai
mare decat la Cabernet deoare strugurii sunt mai mari. Maturarea deplina se realizeaza la circa 3-
4 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-V-a). Rezistente biologice: soi cu rezistenta
slaba la ger (-16°C -18°C) si la seceta, sensibil la mana, mijlociu rezistent la fainare si putregai,
sensibil la molii si acarieni.

Insusirile agrotehnice si tehnologice


Are nevoie de terenuri fertile si cu umiditate asigurata. Se conduce pe tulpini inalte si semiinalte,
cordon bilateral cu taiere in elemente scurte, sarcina de rod fiind de 15-20 ochi/m2. Productiile
de struguri variaza in functie de arealul de cultura, de la 6 la16 t/ha. Tehnologic este soi de
calitate, dar care nu atinge nivelul soiului Cabernet Sauvignon. La maturarea deplina acumuleaza
190-200 g/l zaharuri cu aciditate de 4,4-5,5 g/l H2SO4. datorita pielitei subtiri, boabele pierd
usor apa putand atinge concentratii in zaharuri de 22-240 g/l. Continutul in compusi fenolici este
de 2,6, incat vinurile obtinute sunt suficient de colorate si extractive.

Perioada de maturare : 01-10 Octombrie


Cabernet Sauvignon –  dezmugurirea este pufoasa.

Rozeta albicioasa si marginile colorate in roz


Frunzele tinere si varful lastarilor sunt gofrate cu limbul de culoare verde roscat.
Frunza adulta este de 14-15 cm , orbiculara, pentalobata, iar pe unele frunze apar lobi
suplimentari si sunt in acest caz septalobate.
Sinusurile laterale si sinusul petiolar sunt inchise, de forma ovoidala sau chiar circulara, incat
limbul pare perforat.
Limbul este de culoare verde intens, gofrat, lucios, scamos pe fata interioara.
Dintii sunt mijlocii, rari, lati la baza si cu marginile rotunjite.
Lastarii sunt de vigoaare mijlocie, striati, de culoare verde intens cu carceii mici si subtiri.
Coardele , toamna au scoarta de culoare brun galbuie, mai inchis la noduri.

Boabele  la soi negru de vin Cabernet Sauvignon sunt mici, sferice.
Pelita  groasă și foarte dură.
Această duritate face ca strugurii să fie relativ rezistenți la boli și stricăciuni, trecând de ploile de
toamnă fără prea mari pagube.
Vinurile au un miros de stafidă neagră.
Butasi soi de vin rosu  cu perioada relativ lunga de vegetatie (175-195 zile) .
Matureaza foarte bine lemnul lastarilor.
Maturarea  strugurilor  se realizeaza in septembrie.
Rezistentea  buna la ger (-20°C -22°C).
Foarte rezistent la seceta, toleranta buna la oidium si putregaiul cenusiu al strugurilor, sensibil la
mana.

IV. Caracteristica si compozitia chimica a productiei finite

Indicii de calitate Valorile

Concentratia acloolica , % vol. 12,5%

Concentratia in masa a zahrurilor g/dm 3 Max 4 g/dm 3

Concentratia a acizilor titrabili g/dm3 5-8

Concentratia a acizilor volatili g/dm 3 Max.0,8

Concentratia a extractului sec Real


3
nereducator g/dm

Concentratia a acidului sulfuros total și Max.100/20


liber mg/ dm 3

Concentratia fierului Real

Starea microbiologica Real


V.Alegerea schemei tehnologice ,utilajului și vaselor de producer

Schema tehnologica de producer a vinului rose sec Merlot

Denumirea
Regimul Utilajul tehnologic
operatiei
1. Recoltarea 11.09.2018 Manual

2.Transportarea tmax-4h Autocamion TVS


strugurilor
hmax -80cm Bena etansa
3. Receptia Buncar de
calitativa si 11 zile alimentare Fabbri
cantitativa inox
K2 S2O5 -50 mg
Q-25 t/h
4. Desciorchinare Merlot-2,7% Zdrobitor
și zdrobire ciorchini desciorchinator
Cabernet Fabbri inox
Sauvignon-2,4%
Q-25 t/h
ciorchini

Boabe strivite-92-
99%
5.Pomparea și K2 S2O5 -50 mg/l Pompa elicoidala
sulfitarea
mustuielei
6. Macerarea D-enzime-1,5 g/hl Vinificator

T obisnuite 20 C V 25 m3

t – 24 h
7. Scurgerea Presa pneumatica
tmax-4h
mustului si Wellmes
presarea bostinei ŋ=70/70 dal/t
V=30 m3
Cisterna din inox
20 mg SO2
8. Asamblarea V=2500 dal
mustului
Cisterne verticale
D-enzime=1 g/ht
din inox
0
9. Limpezirea T=15 C
V=2500 dal

10. Decantarea Pompa cu piston


0
mustului T=12 C
Q-100 dal/h
11.Fermentarea Cisterna cu camera
0
alcoolica t – 16 ±2 C si reglarea
temperaturii
T-5 zile
V-2500 dal
0
12.Formarea t- 12-14 C Vase de inox
vinului pe drojdie
t-25 zile V-2500 dal

13. I Pritoc D- SO2-20 md/l Pompa cu piston

Q-1000 dal/h

vase de inox

V-2500 dal
14.Depozitarea t-40 zile Vase de inox
vinului 0
t-10± 2 C V-2500 dal

15.Expedierea Pompa cu piston


D-SO2-20 mg/l
Q-1000 dal/h

VI.Argumentarea regimului tehnologic in schema aleasa


Receptia cantitativa si calitativa a strugurilor

Recepţia cantitativa a strugurilor se infaptuieste cu ajutorul intaririi


autobasculului .

Evidenta cantitatii se face in felulu urmator :

Se cintareste masina plina ceie ce inseamna masa bruta apoi masina goala –
tara . Dupa aceia se scade din masa bruta atra si aflam netto . Dupa infaptuirea
receptiei cantitative trecem la cea calitativa .

La receptia calitativa se controleaza urmatorii indicatori :

 Puritatea soiului
 Starea strugurilor
 Indicii chimici
Puritatea soiului – aici se constata gradul de amestecare cu strugurii de alt
soi sau de alta culoare . In acest caz se ia limita de alt soi nu mai mult de 15 %
mai sus de acest numar strugurii se primesc ca amestecuri de soiuri si nu ca soi
tipic .
Starea strugurilor – se ia evidenta starii fiziologice a strugurior. Daca
strugurii nu sint atacati de diferite boli ca botritis cinereea , mucegaiul cenusiu
gradul de boabe zdrobite gradul de struguri uscati frunze s.a.

In cazul boabelor strivite se permite ca san u fie mai mare de 20%. Se


analizeaza daca strugurii nu au miros strain.

Indicii chimici – se determina zaharitatea si aciditatea strugurilor primiti daca


zaharitatea bazica a strugurilor se socoate de la 16 % in sus. Strugurii cu o
zaharitate mai joasă de 14 % se primesc pentru producerea alcoolului din
struguri. Determinarea zaharitatii se face prin metoda refractometrica sau cu
ajutorul areometrului.

Desciorchinarea şi zdrobire.

Desciorchinarea constă în separarea boabelor de ciorchine, de obicei partea


activă a disciorchinătorului este formată dintr-un cilindru separator şi axul
disciorchinător, prevăzut cu palete aşezate în formă spirală, confecţionate din
oţel inoxidabil.
Această operaţie trebuie să realizeze o separare bună a boabelor de ciorchine fără
rupere ciorchinelor şi întroducerea fragmentelor de ciorchini în masa mustuielei.

În raport cu tipul de desciorchinare poporţiea de ciorchini variază între 50–70 % sau


poate chiar şi 75 % iar fragmentele de ciorchini rămase în mustuială sînt în proporţie
1,5-6,5 %.

De aici putem vedea că ciorchinii au o influenţă nefavorabilă asupta calităţii


vinului, iar desciorchinarea a devenit în prezent o opereţie tehnologică obligatorie şi
satisfăcătoare.

Anume în circhinarea prin operaţia de desciorchinare prezintă o serie de avantaje:

- realizează o economie de spaţiu pentru prese, vase de fermentare.


- contribuie la ameliorarea gustului componentelor organizmului, influenţează în
mod negativ asupra calităţii vinului înprumutîndui un gust astrimgent, ierbos
mai puţin plăcut
- asigură relizarea unor vinuri cu un grad alcoolic mai ridicat cu 0,5%. Ciorchinii
nu conţin zaharuru decît sub forme de urme în schimb au multă apă, cei puternic
legnificaţi absorb alcool.
- realizează un gîştig de calitate, culoare .
- asigură o limpezire mai uşoară a mustuielii şi a vinului.
- Evită poluarea mustului şi vinului cu pesticidele care au fost folosite la diferite
tratamente, deoarece acestea sînt reţinute în cantităţi mari de ciorchini.
Zdrobirea- constă în separarea peliţei, boabelor şi destrămarea pulpei, cu scopul de
a pune în libertate mustul.

Această operaţie se realizează cu ajutorul unor cilindri sau valţuri de zdrobire


de diferite tipuri. Operaţiea de zdrobire făcută corect, prezintă o serie de
avantaje, dintre care cele mai importante sînt:
- permiterea deplasării mustuirii prin pompe.
- Asigură o însămînţare a mustului prin dispersarea drojdiilor.
- Activează la pornirea fermentaţiei.
- Uşurează extragerea substanţelor colorante.
- Mărirea suprafeţei de contact dintre must şi partea solidă.

Unele din utilajurile actuale la existenţa în cadrul liniilor de prelucrare a


strugurilor la întreprindere au o influenţă nefavorabilă asupra calităţilor vinurilor
albe. Astfel prin finisarea lor grololă şi prin turaţia lor. Zdrobitoarele au în general
o acţiune violentă producînd fărîmiţarea peliţei şi adesea strivirea seminţelor, cee
ce contribuie la îmbogăţirea excesivă a mustului. Rezultate în compuşi fenulici şi
substanţe azatice.

Prin efectuarea zdrobitului înaintea disciorchinatului. Mustul este expus la un


contact mai îndelungat cu aerul provocînd oxidării de arome şi polifenole, chir din
freza de prelucrare a strugurilor. Toate aceste fenomene conduc la diminuarea
acurateţei aromei şi finiţiii vinului care a fost obţinut prin intermediului al astfel de
maşini şi utilaje.

Din această cauză utilajele moderne de prelucrare efectuieză:

- desciorchinarea înaintea de zdrobirea.


- nu provoacă violentarea materiei prime.

Cu ajutorul desciorchinătorului- zdrobitor . Eu consider că vinurile albe demidulci


se vor obţine de o calitate mult mai înaltă faţă de zdrobitoarele –
descurchinătoare.

După înfăptuirea acesei operaţii vom efectua pomparea, dar pomarea ştiind că
poate fi însoţită de cele mai multe ori cu sulfitare.

Deci după desciorchinare şi zdrobire urmează după alegerea schemei de mine;


pomparea cu sulfiterea.
Maceraţia
Maceraţia este o operaţie care constă în menţinerea mustuelei în contact cu
boştina, este comparativ o tehnică nouă în vinificarea în alb, practicată de
cîţiva ani datorită avantajelor ei de a evidenţia tipicitatea vinurilor.
De fapt instrucţiunii tehnologice practicate în R.Moldova de mai mulţi ani
admit la vinificarea în alb o scurtă macelare (14-16 ore) pe boştină la
temperatura mediului ambiant, fără însă a specifica regimurile şi condiţiile
concrete.
Vinurile tinere obţinute prni macelaţiei peliculară la care esre necesar a se
acorda o atenţie foarete mare privind protecţia antioxidantă, prezintă o serie
de particularităţi organoletice faţă de vinurile obişnuite prin vinificarea
clasică care nu sînt deneglijat şi anume:
- Au o aromă mai intensă şi tonalitpţi specifice soiului .
- Sînt mai extrative şi mai echilibrate.
Maceraţia are ca scop de a activiza plasmoliza, adică de o natură celulă şi de
a realiza extracţia componenţilor din faza solidă. În timpul maceraţiei are loc
un contact la fazei lichide cu cea solidă, unde are loc migraţia apei, acizilor
eterilor cetonilor.

Procesele care au loc la maceraţie :

a. fizico – chimice:
- Difuzia faze lichide cu cea solidă
- Migraţia componentelor uscate în must
b. biochimice:
- Degradarea celulară
- Plasmoliza celulară.
- Procese oxidative, care sînt dirijate cu SO2.
- Dezvoltarea microorganizmelor, şi dirijarea lor prin folosirea SO2.

La aceste procese vor influenţa următorii factori:


1. Factorii zdrobirii
2. Prezenţă sau lipsă ciorchinilor.
3. Temperatură-20 grade
4. Timpul Procesului-6 ore
5. Numărul de ajitări –2 ajitări, 10-15 min
6. Folosirea inzimilor-tipul imzinilor
crystalzymevinopress.

Maceraţia peliculară este un procedeu ade prelucrare a mustuelii pentru


obţinerea vinurilor albe.
Cercetările destul de numeroase efectuate mai ales în Franţa şi SUA scot în
evidenţă faptul că odată cu extragerea substanţelor edorante are loc extragerea
vinului , acizilor graşi, aminoacizilor, cationi (K ) ce modifică simţetor
compoziţia mustului Lefur 1990 a ajuns la concluzia că pentru soiul chardonay ,
cea mai bună variantă de maceraşie este timp de 16 ore, în temperatura de 15
grade. Pentru vinurile astfel obţinute să nu prezinte tonalităţi erbacee
determinate de cantităţi mai mari de 0,5 ml / l de aldehide şi alcooli cu 6 atomi
de carboni.
Tehnica aplicării maceraţiei pelicurale constă în desciorchinarea şi
zdrobirea moderată a strugurilor, sulfitare uşoară şi întroducerea în recipientul
de macerare.
Scurgerea mustului răvac şi presarea mustului.
După operaţia de macelare conform procesului tehnologic are loc imediat
separarea mustului din moştină. Pentru presarea boştinei se falosesc diferite
tiputi de prese .Aceste prese pot fi discontinuă sau continuă. Presele discontinuă
pot fi verticale, orizantale cu mecanizm de presare mecanică, hidraulică sau
pneumatică.

7 Limpezirea mustului.

În dependenţă de condiţiile scurgerii sau presării boşti nei,


mustului (în condiţii) ele conţin mai mult sau mai puţin, o canti tate
anumită de burbă.

Canti tatea aceasta este şi cauza tulburării mustului. Pentru a


obţine un vin de calitatea superioară această burbă trebuie
înlăturată. Suspensia din must este compusă din:

 bucăţi din ciorchini;


 peliţă;
 substanţe colorante;
 bacterii ş.a.
Aceste substanţe în ti mpul fermentării acţionează negati v
asupra compoziţiei chimice a vinului şi deci ele trebuie înlăturate
după posibilitate cît mai bine. Mustul obţinut după prelucrarea
strugurilor constă fi n două faze:

 faza lichidă;
 faza solidă.
Mustul obţinut conţine în suspensie impurităţi solide, care intră
în componenţa burbei, sunt de natură diferită.

Limpezirea calitati vă a mustului înainte de fermentare, este unul


dintre cele mai importante procese, care infl uenţează poziti v la
obţinerea vinului demidulce de o calitate înaltă. Înainte de limpezire
mustul se sulfi tează cu o doză de 25-30 ml/l, apoi se adaugă
suspensia de bentonită după care se amestecă prin barbotare 2-3 ore.

Pentru a realiza o limpezire mai reuşită v-om doza bentonită în


canti tăţi de 0,5 - 1,5 g/l la temperatură joasă de 10-12 0 C .
Realizarea limpezirei în termen opti m poate fi obţinută printr-o
alegere judicioasă a înălţimii masei de lichid, sedimentarea fi ind cu
atî t mai rapidă, cu cît drumul depunerii parti culelor este mai scurt,
circa 2 metri. Procesul de decantare se supune legilor fi zice, fi ind
infl uenţat de o serie întreagă de factori:

 diametrul parti culelor în suspensie;


 densitatea;
 vîscozitatea;
 temperatura mustului ş.a.

Fermentarea.
Fermentarea mustului se înfăptueşte în vase verti cale în vase
verti cale cu răcitor din enox. Vasele se împlu cu must 2/3 din volum,
se administrează cultura pură de levuri selecţionate. În ti mpul
fermentării se regulează temperatura de fermentare.

VII. Organizarea controlului tehno-chimic si scheme CTCM

Obiectul de Locul Periodicitatea Caracteristici de Limitelecaracteristicilor Metoda de


control controlului control de control control

1 2 3 4 5 6

Procente boabe
Max.10%
strivite și % SM-84
Mijloacele Max.0,5%
Strugurii Fiecare partida impuritati
de transport
y=185 g/l Min.185 GOST-13192

Mustul la Temperatura Ceasornic


Fiecare partida obisnuite conform GOST-
macerare Rezervoare 2-4 3145
Timpul,2-4h

Mustul la Temperatura 15-16 C Termometru


Rezervoare Fiecare partida
deburbare Timpul h 6h GOST-28498

Maia de levuri Cultivator Starea


Zilnic fiziologica a Conform IC 10-04-05-40
selectionare de levuri
levurilor si a
numarului lor

Temperatura 16±2 C Termometru


Must la 0’C GOST-28498
fermentare si la Rezervoare Fiecare partida
Concetratia in
posfermentare
masa a 185 g/l GOST-13192
zahrurilor g/l

Caracteristica
Caracteristic tipului Organoleptic
organoleptica

Concentratia
11% GOST-13191
alc. %vol

Concentratia in
Vinul materie masa a Max.4 g/l GOST-13192
prima dupa zaharurilor g/l

tragerea de pe Rezervoare Fiecare partida Acizilor titrabili


5-8 GOST-14252
g/l
drojdii si
egalizare Acizilor volatile
Max 0,8 GOST-13193
g/l

A acidului
sulfuros total si Max.100-20 GOST-14351
liber mg/l

A fiecarui mg/l Reala GOST-13195

Starea
Reala IC 10-04-05-40
microbilogica

Vinuri materie Rezervoare Fiecare partida Caracteristica Conform TP MD


Organoleptic
prima de organoleptica 67/02934365/113

struguri de Concentratia
18,5*0,6 GOST-1319
alc.% vol
calitate
superioara seci A zaharurilor g/l Max. 4 GOST-13192

A acizilor
7-9 GOST-14252
titrabili g/l

Acizilor volatile Max. 06 GOST-13193


g/l
A extractului sec
Min.15 GOST-14251
nereduc g/l

A acidului
sulfuros total si Max.102-20 GOST-14351
liber mg/l

A fiecarui mg/l Max.10 GOST-13195

Starea
IC 10-04-05-40
microbiologica

Proiectia finita Rezervoare Fiecare aprtida Caracteristica


Conform tabelului Organoleptic
organoleptica

Concentratia
12,5 GOST-13191
alc. %vol

A zaharului g/l Max.3 GOST-13192

A acizilor
4-8 GOST-14252
titrabili g/l

A acizilor
Max.0,6 GOST-13193
volatile g/l

A extractului sec
Min.1-5 GOST-14251
neredutaro g/l

A acidului
sulfuros total si Max.100-20 GOST-14351
liber mg/l

A fiecarui mg/l 3-10 GOST-13195

Fractiile masice
a elementelor
toxice mg/l

Mercur 0,005 GOST-26927

Arsenium 0,2 GOST-26927

Cupru 1 GOST-26931

Plumb 0,2 GOST-26932


Cadmiu 0,01 GOST-26933

Zinc 5 GOST-2693

Metodica
testarii vinului
Stabilirea fizico-
Stabil materie prima s
chimica
I a vinului la
tulburari

Starea
Conform IC 10-04-05-40
microbiologica

VIII. Calcule productive a materialilor consumate

Tabelul 8.1 Date inițiale

Denumirea Valoarea

Cantitatea de struguri/zi, t/zi 100 t/zi

Durata sezonului, zile 11 zile

Cantitatea totala str. Tone/sezon 1100 t/sezon

Zaharitatea str. g/l 220 g/l

Densitatea mustului, g/l

Procentul de ciorchini la soi

Merlot-85%
2,4%
Cabernet Sauvignon15%
2,5%

Randamentul total de must 70/70


Tabelul 8.2 Schema tehnologică a pierderilor și rămășițelor la producerea
vinului rose sec de calitate

Regimul Pierderi Ramasite


Denumirea operatiunii
% %

1 Recoltarea strugurilor 11.09.2018 -


1 Merlot 85% -
1 Cabernet Sauvignon 15%

tmax-4h -
2
Transportarea strugurilor -
2
hmax -80cm

3 Receptia calitativa si 11 zile


- -
3 cantitativa
K2 S2O5 -50 mg

4 Desciorchinare + zdrobire Merlot-2,7% - 2,78


4 ciorchini
4
Cabernet
Sauvignon-2,4%
ciorchini
Boabe strivite-92-
99%
5 K2 S2O5 -50 mg/l 0,08
5 Pomparea și sulfitarea
-
mustuielei

D-enzime-1,5 g/hl 0,3


6
Macerare T obisnuite 20 C -
6
t – 24 h
tmax-4h
-
6 ŋ=70/70 dal/t
7 Scurgerea mustului si
presarea bostinei 20 mg SO2
20,3

7 0
0,06 -

8
Amsamblarea mustului T=12 C

0
8 t – 16 ±2 C
Limpezirea 0,08 -
9
T-5 zile

0
9 t- 12-14 C 0,08
1 Decantarea mustului 2
0 t-25 zile
1 D- SO2-20 md/l 4,4
1 Fermentarea alcoolică -
1

1 t-40 zile 0,02 -


Formarea vinului pe
1
drojdii 0
2 t-10± 2 C
1 2
1 I pritoc D-SO2-20 mg/l 0,14
3

t-40 zile 0,04 -


0
1 Depozitarea t-10± 2 C
1
4

1
5

Expedierea 0,08 0,2


D-SO2-20 mg/l

Tabelul 8.3 Bilantul materialelor pentru 1000 Kg struguri

Intrat la operatiune Iesit de la operatiune

Produsul Kg Litri Produs obtinut Kg Litri


initial

698,65 674,93
Vin nefermentat
Struguri……… .1000

Must……………………………700
Ciorchini 27,8 -

Tescovina 207,1 -

Pierderi la 62,34 21
macerare-
fermentare
Pierderi la
4,21 4,07
scurgere si presare

Total 1000 700

Tabelul 8.4 Bilantul materialelor pentru 100 tone /zi

Intrat la operatiune Iesit de la operatiune

Produsul Tone Dal Produs obtinut Tone Dal


initial

69,85 6749,3
Vin nefermentat
Struguri……… .100

Must……………………………7000
Ciorchini 2,78 -

Tescovina 20,71 -

Pierderi la
macerare- 6,234 210
fermentare

Pierderi la
0,421 40,7
scurgere si presare

Total 100 7000

Tabelul 8.5 Bilantul materialelor pentru intregul sezon

Intrat la operatiune Iesit de la operatiune

Produsul Tone Dal Produs obtinut Tone Dal


initial

768,35 74242,3
Vin nefermentat
Struguri……… .1100

Must……………………………77000
Ciorchini 30,58 -

Tescovina 227,81 -

Pierderi la 68,53 2310


macerare-
fermentare

Pierderi la
4,63 447,7
scurgere si presare

Total 1099,9 77000

Tabelul 8.6 Bilanţul la prelucrarea a 1 tonă de struguri

Material Kg Litri Materia obţinută Kg Litri


receptional

Struguri 1000 700 655,8 600


Must răvac

Must rebej II+III 109,3 100

Ciorchini 27,8 -

Pierderi macerare 2,91 -

Pierderi pompare 0,78 -

Tescovina 203,5 -

Total 1000 700 1000 700

Tabelul 8.7 Bilanţul la prelucrarea a 100 tone/zi de struguri pentru vinul rose sec de
calitate

Material Tone Dal Materia obţinută Tone Dal


receptional

Struguri 100 7000 65,58 6000


Must răvac

Must rebej II+III 10,93 1000

Ciorchini 2,78 -

Pierderi macerare 0,29 -

Pierderi pompare 0,078 -

Tescovina 20,35 -

Total 100 7000 1000 7000


Tabelul 8.8 Bilantul de obtinere a vinului pe intregul sezon

Denumirea Recepţionat Obţinut Pierderi Rămăşiţe

Dal Dal % dal % dal

Asamblarea 77000 76901 0,14 99 - -

Limpezirea 76901 76846 0,08 55 - -

Decantarea 76846 75262 0,08 55 2,0 1529

Fermentarea 75262 71951 4,4 3311 - -

Formarea vinului pe 71951 71940 0,02 - -


11
drojdii

I pritoc 71940 70411 0,14 99 2 1430

Depozitarea 70411 70389 0,04 22 - -

Expedierea 70389 70202 0,08 55 0,2 132

Total - - - 3707 - 3091

Calculam pierderile la Asamblare

Calculam pierderile si ramasitele la decantare

Vm×P8 70×0 ,14


P'8 = = =0 ,09 dal
100 100

V 8 =70−0 ,09=69 , 91 dal

V 8×P 9 69 , 91×0 ,08


P'9 = = =0 , 05 dal
100 100

V 9 =69 , 91−0 , 05=69 , 86 dal

V 9 ×P10 69 ,86×0 , 08
P'10= = =0 , 05 dal
100 100
69 , 86∗2
R'10= =1 , 39 dal
100

V 10=69 , 86−0 , 05−1 , 39=68 , 42 dal

V 10×P11 68 , 42 ,×4,4
P'11= = =3 ,01 dal
100 100

V 11=68 , 42−3 , 01=65 , 41 dal

V 11 ×P12 65 , 41×0 ,02


P'12= = =0 , 01 dal
100 100

V 12=65 , 41−0 ,01=65 , 4 dal

V 12∗P13 65 , 4∗0 , 14
P'13= = =0 , 09 dal
100 100

65 , 4∗2
R'13= =1 ,30 dal
100

V 13=65 , 4−0 , 30−0 , 09=64 ,01 dal

V 13−P14 64 ,01∗0 , 04
P'14= = =0 , 02 dal
100 100

V 14=64 , 01−0 , 02=63 , 99 dal

V 14−P15 63 , 99∗0 ,08


P'15= = =0 , 05 dal
100 100

63 , 99∗0,2
R'15= =0 ,12 dal
100

V 15=63 , 99−0 , 05−0 , 12=63 , 82 dal


1.Calculam masa ciorchinelor rezultati de la operatie de desciorchinare si zdrobire.

1.1 Preventiv determinam deseurile de ciorchini in procente rezultati de la aceasta operatie.

85∗2,7+ 15∗2,4 5∗2 , 65


Dciorchini( % )= + =2 ,78 dal
100 100

1.2 Determinam masa deseurilor de ciorchini rezultati de la aceasta operatie

2 , 78∗1000
Dciorchini( kg)= =27 ,8 kg
100

2.Calculam masa mustuielei dupa desciorchinare si zdrobire

M Mustuielei =1000−27 ,8=972 , 2 kg

3.Calculam pierderile rezultate la macerare-fermentare

972 , 2∗3,0
Pmacerare−fermentare( kg)= =29 ,16 kg
100
M Must =972 ,2−29 ,16=943 , 04 kg

4.Calculam masa initiala a mustului

M Must −initial =700−1 , 093=765 , 1 kg

5.Calculam pierderile mustului in litri in rezultatul macerarii-fermentarii

700∗3,0
=21 l
100
Astfel volumul mustului rezultat in urma macerarii-fermentarii va fi

V Mustului=700−21=679 l

6.Calculam masa si pierderile mustului dupa finisarea macerarii-fermentarii

M must .dupamacer.−ferm .=679∗1,035=702,76kg

Pdupa. macer −ferm=765 ,1−702 ,76=62 ,34 kg


7.Calculam volumul pierderilor rezultate de la scurgere si presare

679∗0,6
Pscurgere− preare= =4 , 07 l
100

V Must .=679−4 , 07=674 , 93 l

8.Calculam masa in must dupa scurgere si presare,precum masa pierdrilor rezultate

M must .dupa.scurgere .− presare .=674,93∗1,035=698,55kg

Pmust =702 , 76−698 , 55=4 , 21 kg

9.Calculam cantitatea de tescovina rezultata de la scurgere si presare

M tescov inei.=972 , 2∗765 , 1=207 , 1 kg

IX.Calculele unitatilor necesare de utilaj si vase tehnologice

1. Calculul numărului de cîntare:

P×t 100×4
Nc= K Nc= 1,4=0 ,38
T ×q×ϕ×60 an 10×3×0,8×60
în care: P – capacitatea de prelucrare a unităţii vinicole, t/24 h (P = 80 tone /24 h);

q – capacitatea de încărcare a autovehiculului, t (q = 3 t);

t – timpul dublei cântăriri (2+2)=4 min;

Ka.n. – coeficientul aprovizionării neuniforme a fabricii cu struguri (Ka.n.=1,4);

T – durata (zilei de muncă) funcţionării fabricii în 24 h;

φ – coeficientul de umplere a autovehiculului (φ = 0,8);

Alegem

2. Calculam liniile de prelucrare a strugurilor:


P×Ka 100×1,4
Nl= N l= =1
T ×Q1 10×25

In care: P- capacitatea de prelucrare a unitatii vinicole T/24 ore (P=80 tone/24 h).

T-durata(zilei de munca) functionarii fabricii in24 ore.

Q1: productivitatea liniei 20 T/h

Ka: coeficient de aprovizionare neuniforma.

Alegem 1 linii de prelucrare.

Completarea linilor de prelucrare: fiecare linie de prelucrare a strugurilor se completează cu 4


pompe; 1 – pentru transportarea mustuielii; 2 – pentru transportarea mustului ravac; 1 –
pentru transportarea mustului de presă, 1- buncher de recepţie, 1 zdrobitor – desciorchinător ,
1-elivator ,2-transportoare , 1-transportor pentru transortarea ciorchinilor din sectie ,1-pentru
transportarea tescovinei din sectie

Notă: Deoarice presele au actiune periodică se vor calcula după următoarea formulă.

2. Calculăm numărul necesar de prese pneumatice

97, 3×6
N p= ≈2 prese
Q×t 1 30×10
N p=
Vp×T ,

% criochine 2 ,78
K mcf =1− Kmfc=1− =0 ,973
100 100

C=P t/zi * 0,973=100 * 0,973 = 97,3 m3

Alegem 2 prese

Notă pentru vinurile albe există operaţiunea de limpezire

2 a) Calculul numărul rezervoarelor pentru limpezirea mustului:

V z×t 1
N r .l .=
V r. l.×η×T ,

în care: Vz – volumul maxim de must, care zilnic trebuie limpezit, dal;

t1 – durata limpezirii, h;
Vr.l. – volumul rezervorului pentru limpezire, dal;

η - coeficientul de umplere (η = 0,85 – 0,95 );

T – durata (zilei de muncă) funcţionării fabricii în 24 h;

24000×18
N r .l .= =5
4800×0 , 85×24 rezervor

Alegem 1 rezervor

2 b). Calculam numarul necesar de vinificatie pentru amcerare,criomacerare ,macerare


fermentare pe bostina la producerea vinului.

97 ,3×24
N rm= =4 vase
30×0,9×24
Alegem 4 vase

2 c) . Calculăm numărul necesar de vase pentru fermentarea mustului

Vm×t 1 7343 , 9×120


N rm= N rm= =18 vase
Vv×n×T , 2500×0,8×24

în care: Vm – volumul mustului direcționat la fermentarea alcoolica timp de o zi, dal

t1 – durata fermentarii 5 zile *24 =120 , h;

Vr.m. – volumul vasului dal .

η – coeficientul de umplere (η = 0,80);

T – durata (zilei de muncă) funcționării fabricii în 24 h;

Alegem 9 vase pentru fermentarea mustului

3. Calculăm numărul necesar rezervoarelor pentru postfermentare, formarea vinului pe


drojdii , depozitarea vinului.

Notă: La calcularea numărului de rezervoare pentru depozitarea vinului se ia în considerare


faptul că vasele ce se utilizează la operaţiile din sezonul de prelucrare pe parcurs se eliberează,
deaceea ele pot fi folosite mai apoi pentru operaţiunea dată. Acest lucru se face din
considerente economice pentru a economisi spaţiul industrial şi a micşora cheltuielile pentru
procurarea utilajului.

V m −V r .m .×N r.m . 58400−(2500×20 )


N r . f .d .= N r . f . d .= =4 vase
V r. p . , 2500

în care: Vm – volumul total de vinului, dal;


Vr.p. – volumul rezervorului pentru păstrare, 2500 dal;

Alegem 14 vase pentru postfermentare,fermentarea vinului pe drojdii și păstrare

Caracteristica utilajelor şi vaselor utilizate pentru producerea vinurilor

Capacitate
Denumirea operaţiei a Nr. de Dimensiuni
Marca
tehnologice productivit utilaje ( mm )
atea

Recepţia Buncher de recepţie 25 1 Lungimea –

Fabbri inox tone/h Lăţimea –

Înălţimea –

Desciorchinarea și zdrobirea Desciorchinător – 25 tone/h 1 Lungimea –


zdrobitor Fabbri inox
Lăţimea –

Înălţimea –

Pompare si sulfitare Pompa elicoidala 400 dal /h 3 Lungimea –

Lăţimea –

Înălţimea –

Scurgere și presare Presa Willmes 30 m3 2 Lungimea –

Lăţimea –

Înălţimea –

Decantarea Pompa cu piston 400 dal /h 1 Lungimea –

Q=100dal\h Lăţimea –

Înălţimea –

Fermentarea alcoolica Cisternce cu camas si 2500 dal 18 Lungimea –


reglarea temperaturii
Lăţimea –

Înălţimea –

Formarea și depozitarea Vase Fabbri inox 2500 dal 12 Diametru-


vinului

X.Argumentarea amplasarii utilajelor și vaselor in planul sectiei cu


descrierea fluxului tehnologic.
Luînd în consideraţie cele expuse în lucrarea dată sunt de opinia că
amplasarea raţională a viitoarelor secţii şi alegerea corectă a procesului
tehnologic cu întrebuinţarea utilajului modern şi productiv duce la sporirea
calităţii produsului finit.
Pentru ca o întreprindere vinicolă să producă vinuri cu calităţi
deosebite şi nuanţe excepţionale care vor întrebate pe piaţă consider că e
necesar:

- de a implimenta tehnologii moderne de producere a vinurilor;


- de a folosi materie primă şi materiale auxiliare calitative;
- de a întrebuinţa utilaj nou şi modern, care să asigure pierderi
minime şi o calitate superioară a producţiei;
- lărgirea pieţii de desfacere şi producerea vinurilor calitative
solicitate de consumatori;
- de a angaja specialişti competenţi în domeniul care lucrează
cu măestrie pentru a obţine producţie calitativă.
Folosind aceste metode vom căpăta un produs calitativ, cu
sinecostul producţiei minime şi căpătarea unui profit înalt ceea ce ne
caracterizează o bună rentabilitatea a secţiilor vinicole.

Amplasarea utilajelor si vaselor in planul sectiei:

- Telfer

-Buncar(Fabrinox) pentru receptia strugurilor

-Zdrobitor desciorchinator

-Vinificator

-Presa pneumatic Wellmes

-Pompa cu piston

- Vas Fabrinox (2500 dal)

-Pompa centrifugal

-Vas Fabrinox (2500 dal) pentru deburbarea mustului

-Vas Fabrinox (2500 dal) pentru fermentarea alcoolica

-Pompa centrifugal

-Vas orizontal pentru formarea vinului pe drojdii


-Pompa centrifugal

-Vas Fabrinox (2500 dal) pentru primul Pritoc și depozitare a vinului

-Pompa centrifugal pentru expedierea vinului.

Am amplasat în acest mod utilajele,pentru a nu creea un discomfort


in fabrica si pentru a fi comod de a lucra.

XI. Adnotatie

CONCLUZIA

Luînd în consideraţie cele expuse în lucrarea dată sunt de opinia


că amplasarea raţională a viitoarelor secţii şi alegerea corectă a
procesului tehnologic cu întrebuinţarea utilajului modern şi productiv
duce la sporirea calităţii produsului finit.
Pentru ca o întreprindere vinicolă să producă vinuri cu calităţi
deosebite şi nuanţe excepţionale care vor întrebate pe piaţă consider că
e necesar:

- de a implimenta tehnologii moderne de producere a


vinurilor;
- de a folosi materie primă şi materiale auxiliare calitative;
- de a întrebuinţa utilaj nou şi modern, care să asigure
pierderi minime şi o calitate superioară a producţiei;
- lărgirea pieţii de desfacere şi producerea vinurilor calitative
solicitate de consumatori;
- de a angaja specialişti competenţi în domeniul care lucrează
cu măestrie pentru a obţine producţie calitativă.
Folosind aceste metode vom căpăta un produs calitativ, cu
sinecostul producţiei minime şi căpătarea unui profit înalt ceea ce ne
caracterizează o bună rentabilitatea a secţiilor vinicole.

Din punct de vedere economic eu consider şi aş vrea să


menţionez că viitoarea întreprindere va fi proiectată în satul Sarata-
Galbenă. Locul este destul de accesibil şi zonă preelnică pentru
dezvoltare. Proiectarea raţională a întreprinderilor şi tehnologiilor de
producere a proceselor de prelucrare va duce la :

- îmbunătăţirea calităţii materiei;


- creşterea productivităţii;
BIBLIOGRAFIA
ANTOCE, A. Chimia şi analiza senzorială. Craiova:Editura Universitatea 2007, 817p.,
ISN978-973-742-879-0 1
ANTOCE, A. NĂMOLOŞANU, I. Folosirea raţională a dioxidului de sulf în producerea şi
îngrijirea vinurilor. Bucureşti: Ed. Ceres, 2005, 120 p.
CEBOTĂRESCU, I.D.,şialţii. Utilajul tehnologic pentru vinificaţie. Bucureşti: Editura
Tehnica,1997, 576 p.
COZUB, G., RUSU, E. Producerea vinurilor în Moldova. Chişinău: Editura Litera, 1996.
190 p. ISBN 9975-90400-9.
GAINĂ, B. Uvologie şi Enologie. Chişinău: Ed. Tipografia A.Ş.M., 2006, 442 p.
PRIDA A., GAINĂ B., Bazele teoretice ale utilizării stejarului în oenologia practică.
Editura: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău 2005.
POMOHACI, N., COTEA,V. ş.a. Oenologie. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
1990.
POMOHACI N., SÂRGHI C., STOIAN V., VALERIU V. COTEA, M. GHEORGHIŢĂ, I.
NĂMOLOŞANU. Oenologie volumul I. Prelucrarea strugurilor şi producerea vinurilor.
Editura Ceres, Bucureşti, 2000, 368 p.
RUSU, E. Oenologia Moldavă. Realitatea şi perspectivele. Chişinău: Editura Tipografia
AŞM, 2006. 267 p. ISBN 978-9975-62-162-5.
RUSU, E. Vinificaţia primară. Chişinău: Editura Continental Grup S.R.L., 2006. 495 p.
ISBN 978-9975-4248-4-4.
SÎRGHI, C., GĂINA, B., BALANUŢĂ, A.. şi a. Cartea vinificatorului. Chişinău: Editura
Uniunii Scriitorilor, 1992. 256 p. ISBN 5-88568-043.
SÎRBU, GH., ȚÎRDEA, A. Tratat de vinificaţie. Editura: Ion Ionescu de la Brad. Iaşi,
2000.
VACARCIUC, L. Vinul alte vremuri alte dimesiuni. Chişinău: Editura Tipografia
Centrală, 2001, 250p. ISBN 978-975-53-577-9.
ȚÎRDEA, C., SÎRBU, GH., ȚÎRDEA, A. Tratat de vinificaţie. Iaşi: Editura Ion Ionescu de
la Brad, 2010. 765p. ISBN: 978-973-147-054-2.
Reguli generale privind fabricarea producţiei vinicole. Culegere./ Instituţia Publică
Institutul Ştiinţifico –Practic de Horticultură ţi Tehnologii Alimentar. Uniunea Oenologilor
din R.M. Chişinău: Editura SRL Print-Caro, 2010. 440 p. ISBN 978-9975-64-188-3.
SM 84:2015 Struguri proaspeţirecoltaţi manual destinaţi prelucrării industriale. Condiţii
tehnice.
LEGE viei şi vinului Nr. 57 din  10.03.2006.
Hotărârea Guvernului  Nr. 356  din  11.06.2015 cu privire la aprobarea Reglementării
tehnice „Organizarea pieţei vitivinicole”
Presa Willmes

Buncăr de alimentare
Pompa cu piston Vinificatoare

Cisterne cilindro-conice

S-ar putea să vă placă și