Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRELEGEREA 1
1
marketing concepute pentru a transmite un mesaj coordonat către o piață-țintă, cu un
efect puternic sau sinergic, realizând în același timp un obiectiv comun sau un set de
obiective.
Comunicarea integrata de marketing, prin definitiile enuntate anterior are urmatoarele
caracteristici: incepe cu clientul sau potentialul client, foloseste orice form ade contact
sau punct de contact relevant, vorbeste cu o singura voce, construieste relatii si
influenteaza comportamentul.
Punctul de contact face referire la orice obiect (în sens larg) capabil să transmită un
mesaj către clienții vizați și care poate să prezinte brandul într-o lumină favorabilă.
Planificarea strategica a campaniilor de CIM are urmatoarele etape: identificarea
si selectarea publicului-tinta adecvat; determinarea modului in care publicul-tinta ia
deciziile cu privre la produs; stabilirea modului in care poate fi pozitionat brandul in
cadrul comunicarii sale de marketing si selectarea unui beneficiu pentru a sustine
respectiva pozitionare; elaborarea obiectivelor de comunicare; identificarea optiunilor
media adecvate, in concordanta cu obiectivele de comunicare.
PRELEGEREA 2
Piața reprezintă: (1) un loc (fizic) întins și deschis dintr-o localitate, unde se întâlnesc
sau se întretaie mai multe străzi, adesea amenajat cu spații verzi, statui etc.; (2)
totalitatea relațiilor care se stabilesc între vânzătorii și cumpărătorii unei categorii de
produse; (3) un grup de cumpărători sau consumatori.
Piața de referință este formată doar din cumpărătorii produselor / serviciilor.
Piata de referinta se imparte in doua categorii: piata produsului si piata intreprinderii.
Piaţa produsului de referinţă se referă la întreaga populaţie de consumatori şi
utilizatori ai produselor de acelaşi gen, indiferent de originea sau marca acestora.
Piaţa întreprinderii este acea parte din piaţa produsului, pe care producătorul sau
distribuitorul de referinţă vinde în nume propriu, în interes propriu şi sub marcă
proprie.
Piata produsului de referinta cuprinde: populatia totala (N) dintre care sunt
consumatorii (C) si nonconsumatorii (NC).
2
Consumatorii (C) sunt persoanele care cumpara si vor cumpara produsul.
Nonconsumatorii (NC) sunt persoanele care nu cumpara produsul.
Nonconsumatorii (NC) se impart in doua categorii: nonconsumatori absoluti (NCA)
si nonconsumatori relativi (NCR).
Nonconsumatorii absoluti (NCA) sunt persoanele care nu cumpara produsul si nici
nu il vor cumpara.
Nonconsumatorii relativi (NCR) sunt persoanele care nu cumpara produsul dar care
poate il vor cumpara.
Piata teoretica (PT) este formata din consumatori (C) si nonconsumatori relativi
(NCR), adica persoanele care cumpara si poate vor cumpara produsul.
Piata actuala a produsului sau piata efectiva (PA) reprezinta persoanele care cumpara
efectiv produsul.
Piata actuala a intreprinderii (PAI) reprezinta clientii proprii ai fimei.
Piata actuala a concurentei (PAC) inseamna clientii firmelor concurente.
Piata potentiala a intreprinderii sau a brandului (PPI) reprezinta clientii proprii ai
firmei, o parte din clientii concurentei si persoanele care este posibile sa cumpere
produsul.
Capacitatea pietei (Cp) este cantitatea fizica a produselor ce poate fi consumata.
Potentialul pietei (Pp) este suma de bani obtinuta prin maximul de vazari a produsului
sau serviciului.
Volumul pieţei (Vp) exprimă cantitatea din produsul de referinţă deja intrată şi
absorbită pe o anumită piaţă.
Gradul de saturaţie al pieţei (Gsp) este determinat ca raport procentual între volumul
şi capacitatea pieţei
cota de piaţă absolută (CPA) reprezintă gradul de penetrare a întreprinderii pe piaţa
de referinţă.
cota de piaţă relativă (CPR) compară cota de piaţă a firmei / a brandului de referinţă
cu cea a principalului său competitor
gradul de concentrare a pieţei se referă la: răspândirea şi repartizarea teritorială a
vânzărilor şi mesajelor cu caracter promoţional; densitatea reţelelor de distribuţie;
gradul de solicitare a acestora
segmentarea pieței este operaţiunea de identificare şi decupare a diverselor grupuri
tipice de clienţi care acţionează pe piaţă.
3
Pentru a fi utila, segmentarea pietei trebuie sa fie operationala si pertinenta.
Segmentarea poate fi: socio-demografica, socio-culturala, comportamentala si
atitudinala si bazata pe avantaje.
Segmentarea în funcție de avantaje se face prin raportare directă la produsul sau
serviciul de referinţă şi la ceea ce aşteaptă consumatorul de la el.
PRELEGEREA 3
5
obiectul măsurat este format din fapte, fenomene, grad de informare și cunoaștere de
către anumite persoane sau grupuri de persoane a unor variabile de marketing
etaloane adică de mărimi clar definite cu care urmează să fie comparate aspectele
cantitative ce caracterizează fenomenele și procesele analizate pentru a stabili valoarea
lor
scalarea reprezintă regulile de atribuire a valorilor (numere naturale sau simboluri)
caracteristicilor fenomenului studiat.
Scalele pot fi: nominale, ordinale, de tip interval si de proportii.
Raportul preliminar este un document extrem de concis, sintetic
Raportul final reprezinta sinteza ansamblului de date, informații și rezultate culese și
obținute pe tot parcursul cercetării, cu interpretările aferente, prezentate într-o manieră
structurată
Raportul final are 8 parti: pagina de titlu, cuprinsul, introducerea, rezumatul
managerial, metodologia si desfasurarea propriu zisa a cercetarii, concluzii si
recomandari, bibliografia si anexele
PRELEGEREA 4
6
atributele, caracteristicile şi standardele după care consumatorii compară diferitele
variante pentru achiziție reprezintă criterii de evaluare.
unii clienţi trec printr-o stare de disconfort psihic generată de opinia că şi variantele
respinse aveau caracteristicile dorite, numită și disonanţă postcumpărare.
influența mixului de marketing pot fi puternică sau slabă, pozitivă sau negativă, în
funcție de cât de bine este cunoscut consumatorul și cum sunt proiectate de elemente
mixului de marketing
cumpărarea unui produs se realizează în scopul acoperirii unei nevoi. Motivaţiile sunt
factori interni ce activează şi direcţionează comportamentul către un anumit scop.
Conform opiniei acestuia, oamenii tind să-şi satisfacă nevoile începând de la baza
piramidei (fiziologice) şi apoi pe cele de la nivelurile mai înalte
produsele care satisfac nevoi utilitare sunt funcţionale şi furnizează beneficii
materiale, cele care adresează nevoilor hedonice, furnizează plăcere sau un mod de
autoexprimare
teoria freudiană a plecat de la ideea că omul îşi poate stăpâni propriul psihic.
teoria motivaţională a împlinirii personale atribuie intensitatea motivării speranţei că
activitatea va produce un efect anume, precum şi atractivităţii valorii acelui efect
asupra individului.
Perceptia este procesul prin care oamenii recepţionează, organizează şi interpretează
stimuli senzoriali pentru a-şi forma o imagine despre lume
conştientizarea este un proces care începe odată cu expunerea la stimulii senzoriali ce
reprezintă produsul şi continuă cu acordarea atenţiei şi interpretarea informaţiilor
pentru a-şi forma o reprezentare mentală asupra lui.
atenţia este influenţată atât de caracteristicile stimulilor externi, cât şi de
caracteristicile particulare ale individului.
distorsionarea selectivă constă în modificarea informaţiei primite de individ pentru a
o aduce în concordanţă cu valorile, credinţele, atitudinile şi experienţa anterioară
reţinerea selectivă constă în memorarea acelor informaţii care ne sprijină atitudinile
şi convingerile, care ne fac plăcere
învăţarea este procesul prin care dobândim cunoştinţe şi experienţă pe care le aplicăm
în cumpărarea şi utilizarea produselor.
teoria cognitivă priveşte învăţarea ca pe un proces raţional de memorare, gândire şi
aplicare logică a cunoştinţelor dobândite
7
teoria condiţionării (teoria stimul-răspuns) tratează învăţarea ca pe un proces al
încercărilor repetate (cu succese şi eşecuri asociate)
principiile invatarii in comportamentul consumatorului sunt: conditionarii/
asocierii invatate, consolidarii, generalizarii, discriminarii, invatarii sociale, copierii
modelelor.
convingerea reprezintă un ansamblu de cunoştinţe durabile şi stabile, pe care
individul le deţine cu privire la o entitate reală sau imaginară.
atitudinea reprezintă poziţia afectivă (pozitivă sau negativă) pe care o dobândim şi pe
care ne-o menţinem, cu privire la un obiect sau o idee
conduita este faţeta comportamentală, exteriorizată.
Atitudinea are 3 componente: cognitiva, afectiva si comportamentala.
personalitatea se referă la caracteristicile psihologice unice şi constante, care creează
un mod consecvent de a reacţiona în faţa marii varietăţi de situaţii în care este pus
individul.
Eul cuprinde: percepţiile, opiniile, imaginea de sine
Imaginea de sine cuprinde: 1. eul personal (cum te vezi) 2. eul public (cum te văd
alţii) 3. eul actual (aşa cum eşti) 4. eul ideal (aşa cum ai vrea să fii)
cultura cuprinde convingerile, normele şi valorile comunicate în societate, care se
transmit de la o generaţie la alta
normele sunt reguli care recomandă sau interzic anumite comportamente în situaţii
specifice.
Valorile sunt credinţele şi opiniile despre ceea ce este „bun” sau „rău” în
comportamentul uman, sunt comune tuturor indivizilor, sunt înrădăcinate şi durabile.
Caracteristicile demografice includ: vârsta, sexul, ocupaţia, veniturile, educaţia şi
localizarea geografică.
Gospodăria este formată din indivizii înrudiţi sau neînrudiţi care ocupă o unitate de
locuit.
Statutul social – fiecare societate este stratificată pe clase sociale, care împart
valorile, stiluri de viaţă, interese şi comportamente comune.
Grupurile sociale sunt cele cărora individul le aparţine, chiar dacă nu aspiră la ele şi
cele cu care individul se identifică, chiar dacă nu are o legătură formală cu acestea
Liderii de opinie şi vorbele- oamenii îşi consultă adeseori prietenii sau rudele înainte
de a face o cumpărătură, acordând acestora o credibilitate înaltă
8
influenţele situaţionale reprezintă factori ce acţionează la un moment dat, într-un
anumit loc, independent de caracteristicile produsului sau consumatorului.
PRELEGEREA 5
9
adâncimea unei linii reprezintă numărul de variante în care este fabricat fiecare
produs
portofoliul de produse reprezintă întreaga varietate de oferte propuse pieţei de către o
întreprindere
produsul „nou” poate fi apreciat în raport cu noutatea acestuia pe piaţă, dar şi în
portofoliul de produse al unui fabricant.
ciclul de viaţă al produsului reprezintă o schematizare orientativă a evoluţiilor
posibile ale acestuia pe piaţă, sub aspectul: vânzărilor, profitabilităţii, competitivităţii
şi al costurilor.
Viata comerciala a unui produs trece prin urmatoarele etape: lansarea, cresterea,
maturitatea si declinul
diferenţierea presupune, în esență, ca produsul să fie altfel decât cel al concurenței.
poziţionarea conferă liniile majore de acţiune şi celorlalte elemente ale mixului.
PRELEGEREA 6
prețul este raportul formal care indică cantitatea de bani, bunuri sau servicii necesare
pentru achiziționarea unei cantități date de bunuri sau servicii.
Decizia de pret parcurge urmatoarele etape: analiza pietei tinta, analiza factorilor
economici care influenteaza pretul, stabilirea obiectivelor ce vor fi realizate prin pret,
alegerea unei strategii de pret si stabilirea pretului de baza si adaptarea lui temporara.
prețul psihologic este un produs al minții umane și indică cât anume am fi dispuși să
plătim pentru un produs
cererea este cantitatea de produse care se cumpără într-o perioadă delimitată de timp,
la un nivel stabilit al preţului.
maximizarea profitului presupune stabilirea nivelului de preţ, astfel încât diferenţa
între veniturile totale şi costurile totale să fie cât mai mare, însă nu permite măsurarea
gradului de îndeplinire sau neîndeplinire a obiectivului propus.
Obiective de preț cu orientare spre status quo vizează menţinerea stării existente
sau simpla aliniere la concurenţă, specifică firmelor ce concurează în ramuri mature,
cu un lider deja stabilit
10
strategia este un principiu respectat pe termen lung atunci când se stabileşte nivelul
preţului unui produs
Strategia preţului de stratificare constă în stabilirea unui preţ iniţial mare şi
reducerea treptată în timp.
preţul de penetrare este stabilit, încă din momentul lansării produsului, la un nivel
foarte scăzut, cu scopul de a deschide rapid pieţe largi
preţul zonal constă în stabilirea unor preţuri diferite în zone geografice distincte
Strategia preţului par-impar se bazează pe premisa că oamenii cumpără mai uşor un
produs care costă 99 sau 95 de lei, decât 100 de lei, deoarece îl percep ca fiind mult
mai ieftin.
Strategia preţului compus- clienţii sunt taxaţi de două ori: o dată prin preţul
produsului de bază şi, mai apoi, prin produsele auxiliare
bonusurile presupun oferirea unei cantităţi de produse cu titlu gratuit, pentru a
compensa anumite comportamente ale clienţilor, determinând astfel tipologia acestora
discounturile sunt reduceri directe aplicate preţului de bază
PRELEGEREA 7
11
Caracteristicile principale ale canalului de distributie sunt: lungimea, latimea si
adancimea.
canalele directe asigură circulația mărfurilor direct de la producător la consumator și
presupun un singur schimb de proprietate
canalele indirecte sunt cele în care transferul mărfurilor este asigurat de unul sau mai
mulți comercianți, situați pe mai multe verigi.
canalele multiple constau în identificarea segmentelor ce nu pot fi deservite de
structura actuală, precum și a costurilor și beneficiilor potențiale în urma extinderii
rețelei de distribuție
Canalele multiple sunt de 2 tipuri: canale complementare si canale competitive.
Distribuția exclusivă presupune acordarea dreptului de desfacere într-un teritoriu
unui singur detailist
Distribuția intensivă pune produsul la dispoziția consumatorului final prin toate
debușeele / punctele de vânzare posibile
Distribuția selectivă este indicată pentru bunurile pentru care prețul și calitatea dețin
ponderi comparabile în decizia de cumpărare
sistemele verticale de marketing sunt rețele de distribuție conduse centralizat,
proiectate astfel încât să realizeze economii operaționale privind integrarea,
coordonarea și sincronizarea fluxurilor de mărfuri, promovând interese comune, de
grup.
Sunt 3 tipuri de sisteme verticale de marketing: administrate, contractuale si
corporative.
Sistemele administrate sunt sisteme clasice în care actorii își coordonează și
corelează mai bine operațiunile
Sisteme contractuale reprezinta rețeaua de coordonare între organizații este prevăzută
explicit sub forma unor clauze contractuale.
o singură firmă operează în toate etapele succesive ale producției și distribuirii poarta
numele de sistem corporatist
canalele de marketing nu sunt doar sisteme raționale, ordonate după principii
economice, ci și sisteme de interacțiuni sociale.
conflictul descrie un comportament direct, orientat către adversar, apărut odată cu
interferențele și activitățile care se blochează reciproc.
12
puterea este dată de capacitatea unui actor de a controla sau influența comportamentul
celorlalți membri ai canalului
distribuția fizică se referă la transferul fizic al mărfurilor de la producător către
consumator, incluzând toate verigile dintre cele două entități.
logistica este un proces care constă în planificarea, realizarea și controlul fluxului și
stocării eficiente și eficace a materiilor prime, produselor în curs de execuție,
produselor finite și informațiilor conexe, de la punctul de origine la cel de consum, în
scopul adaptării la cerințele clientului
13