Sunteți pe pagina 1din 40

R.

234-235 - /1
REVISTĂL
PENTRU CONST II Ar~ATORI

SUMAR

PAG!NILE ELEVULUI .......... , pag. 2-5


Adaptor pseudocvadrofonie
Circuite stabilizatoare de
tensiune
Miniorgă de lumini
Conector cu întîrziere
Automat programabil
INIŢIERE ÎN
RADIOELECTRONICA .... ' ..... pag. 6-7
Regulatoarele integrate de
tensiune
Fotocomandă
ASC
ca-vo................. pag. 8-11
Circuite cuplate şi filtre de
bandă
Reflectometru
Receptor 80 m
Adaptare de impedanţă
Generatoare "K-TONE"
HI-FI .......................... pag. 12-15
Premagnetizarea În regim
dinamic
Automat muzical
Verificarea amplificatoarelor
AF de putere
Amplificator 25 W
ATELIER .................... pag. 16-21
Televizorul - osciioscop
\ Interfaţă de copiere
Filtru rejector
Interfaţă serială dublă V24
pentru calculatorul HC-85
LABORATOR .................. pag. 22-23 CITITORII REICOMA.NC~A
Preamplificator Idei practice în locuinţă
Oscilatoare pentru
Lumină dinamică
ceasurile electronice REVISTA REVISTELOR .......... pag. 38
Tester reţea
CONSULTAŢII TEHNIUM ....... pag. 24 Voltmetru auto VFO
Alimentator Amplificator
TV-DX ......................... pag. 25
Completare PUŞliCiTATE .................. pag. 39
INFORMATiCA ................. pag. 26-27 Intreprinderea de Izolatori
CINE-FOTO ............. ,..... pag. 34-36
Iniţiere În programare Electrici Tîrgu-Secuiesc
Calculatorul' electronic Efecte speciale
Băi de slăbire SERVICE ....................... pag. 40
Între două generaţii
Înlănţuirea Radioreceptorul
Sursă În comutatie
Măşti si contramăsti "SANYO-Candica 8S-P25A"
LA CEREREA Titluri" ..
CITITORILOR ................. pag. 28-29 Deformarea imaginii
Introducere în televiziune Temporizator foto

CT
In-trare

ADAPT Ing. CRISTIAN IVANQIOVICI

P'SEU R ONIE
Cvadrofonia reprezinta ror'rw''''Tlr In canal tenţâ R3 3,9 n. Pentru ce aceste
reliefului muzical cît fidel dreapt!:lp-......- " " I I I artificii? Răspunsul este la Îndemîna
intermediul a patru canale se- oricui: pentru ca amplificatorui
pa~ate, De' obicei. incintele acustice sa nu fie nevoit sa debiteze putere
'corespunzatoare celor patru pe o sarcina prea mica, ceea ce ar
se amplaseaza În cele patru implica un curent de iesire
ale camerei, ideal fiind ca ridicat· şi' deci o putere disip'ata
rul sa se instaleze la ."t,,. .. ,,,:>('t. pe care tranzistoarele finale sa nu o
gonalelor dreptunghiului
mat Acest sistem a fost încercat. pe
for- '0-------,
piaţa audio de Înalta :3
fidelitate inceputul '70. dar • venit direct de la sursa.
nu a avut succesul datorita O varianta constructiva usor mo-
rr10reapta Dreapta dificata şi care ar face o separare
faptului ca imbunatatirile aduse În
privinţa reliefului !onor, deci a reda- llJ ,fată
'
spate totala Între cele doua canale este
rii cît mai fidel,e a ori- urmatoarea: se elimina rezistenţa R3
ginal, nu erau • şi circuitul inc.intelbr acustice din
financiar facut amatorul de spate, se va Închide spre masa se-
pentru achiziţionarea unei a.s tfe I de parat, fieca(e printr-o rezistenţa de
aparaturi (daca ne referim numai la 8,2 !l/6 W. In cazul folosirii unor in-
preamplificatorul audio+amplificato- R3 cinte acustice cu impedanţa de 4 O,
rul de putere, necesita patru dintr-un calcul simplu va rezulta im-
canale separate, 3.. 9Jl. pedanta echivalenta În cazul func-
celor ,din spate Cu cele din • /6W
I
Stînga ţionarii pe pOZiţia "pseudocvadro"
Adaptorul propus În figura 1, o spate (fig. 2):
simplitate deosE;lbita, la Îndemîna
oricarui electronist amator incepa-
• RA R, 2,2 n +4 H
6,2 U (1)
tor, cauta sa un efect 8,2 il 4 n
udocvadrofonic fapt,
Ars R4
12,2 U (2)
reo) cu oricarui amplîficator
obişnuit. Montajul se poata suporta. Practic. impedanţa
cu ,ajutoful a numai de sarcina a amplificatorului trebuie
(care sa mini- sa fie cît mai constanta În spectrul
mum 6 W) cuun dublu audio şi egala cu cea specificata de = 4,11 n (3)
cu doua poziţii care trecerea de catre constructor, Faptul ca incin- 18,4
pe poziţia "stereo" pepoiiţia tele acustice amplasate in spate se Constructorul va alege varianta
docvadro', În funcţie de termina pe aceeaşi rezistenţa R3 constructiva dorita. Montajul realizat
constructorului, În special pentru a creeaza o usoara diafonie intre ca- pe o placuta miCa poate fi introdus
putea face o comparaţie directa În- cînd comutatorul nalui stîng ş'i cel drept (spate), dar in cutia amplificatorului, montind
tre cele doua variante de utilizare, docvadro;, În aceasta este departe de a fi supara- comutatorul şi cele doua mufe su-
Pe' poziţia "stereo', Gontactele 1 şi boxele amplasate toare, ba chiar se apropie mai mult plimentare de boxe În funcţie de
2, respectiv 4 5, sînt inchise, şun- duce cîte o de cazlll. real, cînd oscilaţiile acus- spaţiul disponibil pe capacul din
tind astfel R 1, respectiv pluş, În tice reflectate de peretele din spa- spi;lte, Monta)ul este .conceput sa
R2, deci la amplificatorului mai tele ascultatorului se compun, efec- funcţioneze pÎna la puteri de 30 W.
conectate numai incintete acus- ta-spate, respectiv tul stereo venit de aici (prin reflexie) Pentru puteri mai mari rezisteriţele
dreapta-faţa, stînga-faţa, Tre- amÎndoua înseriate cu fiind mai puţin preqnant decît cel vor fj de putere mai mare.

În momentul actual, În domeniul Rr",.: 0,02 il pentru 1.." 0,5 - 1 cuit. Curentul maxim la IeŞire pentru mite reglarea tensiunii la ieşire in
stabilizatoare/or de tensluneslnt ex- A. care. actioneaza protecţia poate fi domeniul' O-;.. 15 V, Curentul maxim
trem de raspindlte schemele ce con- Factorul de calculat cu relaţia: livrat sarcinii este de 1,5 A, Tensiu-
ţin cirCuite integrate bun de 50 pentru nea de intrare este cuprinsa în do-
avînd performanţe foarte ŞI un zistorul de putere va un 11)\IJt fnet.!!; meniul 17 V 20 V. Tensiunea ne-
numar rI;3dus de. componente. radiator de R gativa auxiliara este cuprinsa Între
Aceste Circuite nu sînt inca, dm ne- maximum C/W. unde h l l cîştigul In curent al tran-
.--16 V şi --20 V, Un tranzistor com-
de procurat. 2. AI doilea stabilizator (fig, 3) are zistorului de putere (conSiderind ŞI pus este utilizat ca element regula-
alta parte, constructorul tenSiunea de de 12 V li- re.zlstenţa de 3,9 k!f Între Iar tor serie similar. unui tranzistor de
amator la utilizarea unor vreaza un maxim de A, R rezistenţa totala În CirCUit,
putere pnp cu cîştig ridicat. Pentru
stabilizatoare tensiune cu Cele trei de reglal pe,r- mata de rezistenţa de 470 !! ŞI seml- o temperatura a mediului ambiant
ponente discrete cu o rnlt: reglabllul de 1 kH. Semlreglabilul de de 45° C. tranzistorul 2N3055 nece-
foarte complicata, atras de reglarea factorului de stabili- 250 H permite ajustarea tenSiunii de sita un radiator cu rezistenţa ter-
manţele declarate, fara ca acest lu- zare 'Ia valoarea maxima din semlre- ieşire, Iar cel de 1 kU permite fixarea
mica sub 3,5° C/W. De asemenea, se
cru sa. fie Justificat . glabilul de 100 k!!; curentulUI la Ieşire pentru care ac- va utiliza un radiator stea pentru
În cele ce urmeaza sint nr'''7""nt:~tA - impedanţa sursei se ajusteaza protecţia.
BC360, Se poate utiliza În loc de
cîteva scheme de stalblilzatollfe la minlm(Jm din rezistenţa reglabila 5. Stabillzatorul prezentat În figura BC360 şi un B0136 avînd t~ /'100.
lizate cu bobi nata de. 0.15 U, care trebUi e sa 6 permite reglarea tenSiunII la IeSire Circuitul are un factor de stabili-
crÎnd În uzual de permita curentulUi de sar- În domeniul UU'" 6 15 V SI' li- zare de cca 100 şi prezi nta o rezis-
cu performanţe foarte cina fara vreaza un curent de maximum 0',6 A. tenţa, interna de cca 50 mH.
1. Primul montaj 1) este un tri lŢlerul Tensiunea la Intrare variaza Între 20 7, In figura 8 este prezentat un
stabilizator serie ce un cir- ajustarea V şi 22 V. CircUltlJ1 dispune de o stabilizator special proiectat pentru
CUIt de gen tranzistor compus, valoarea nominala.' protecţie la suprasarclna executata
tensiunea de 1,15 V cu care se ali-
circuit este asemanator unui TranZistorul 2N3055 se va mOnta CU tlristorul BRX44, (echivalent cu menteaza, de exemplu, ceasurîle
(ambele sint prezentate pe un radiator cu rezistenţa termica T1 N 1). care se deschide atunci cind electronice, Tensiunea de intrare
b) permite sub 5° C/W, laf pe tranzistorul, tenSiunea pe R :;: 1 1! (bobtnata) de- este livrata de orice tip de baterie cu
În curent. BC140-6 se va monta un radiator cu paşeşte valoarea de 1 V, Baza tran-
1. 5 V. Tensiunea maxima
mtrare U 15
II • ± arlploare. Se poate utiliza ŞI B0135 zistorului Oarllngton (tranzistorul a baterii atinge 1,8 V, dar, pe
de es.te de 6 V, cu /t/ 100. serie) este pusa la masa ŞI circuitul masura epuizarii elementului, e.a
de sursa este 3. In figura 4 un se blOCheaza. Deblocarea se exe- scade pina la 1,2 V şi chiar sub
stabilizator pentru l)"'d 9 mA, cuta numai pnn tenSIU- aceasta valoare.
allÎnd tenslune.a rezlduala redusa, nii de Intrare, UJ/i R :;: 1 !l
pentru CirCUite audiO de de pe ramura negativa are ca efect'
ŞI reducerea reZistenţei Interne d
surseI.
6. Stabilizatorul din figura 7/ peJ-
.,------------------------------~----...-.,.---~'--~

Staolllzatorui lin.' mentul serie 1,15 V, Daca metalica cu toleranţa de ±1%), iar.
tranzistoarele vor avea l~ 200,
""t'I"",

1.8 V: tenţa Rl din


mai dimensionata Încît
livrat atunci cind T 2 nu .... c".u.." ...... , BIBLIOGRAFIE:
mA, U "" 1,15 V, in a sursei este de ITT --- Voltage Regulators Basics
ceas UII. curent care curen- 1+2 It and Applications, 1,978,
Tensiunea' 1n acest din baza fui T l' astfel ca la ieşire 1,2+1,8 V se obţine Colecţia "Tehnium", 1980--1989.
U" sa ramÎna constanta, Tensiunea la 1.15 V ± 70mV,
de referinţa Ulii este de cca 420 Se vor utiliza componente de
mV pentru L l,uA.Divizorul buna calitate (rezistoare cu pelicula

2N 3055

2ZJl
-----,
I
I
UOUT
I
1QlJF
10V
I
t6---~-------------+--------------~--+-=-~+ __ -1

1 J1

UOUT~2V
I,=2A

1klL

UOUT=24. 10kn
1kn
10ţlF
39V
UOUT",,6+1SV
Uin-20+22V SC 171 B 1= 0,6 A

Pl r:N 1Z
111
~ __ -------~--- __ ~--~---~~~~--~~\T~~-------~­
bob.

R1
1M1L
R2
56kll.
UOlIf=1,15V
Uin:::1,S':"1,2V lOUT.=5mA
T2
BC17ZC
Ci

PL PN2Z
fanta!
R3
33kU.

TEHN'UM 5,....,6/199,0
Folosită În ultimii ani pentru înfru-
museţarea şi a serilor
de dans În de lumini
po~e fi furmă
miniaturală, ca o
at~acţie
In figură
se arată schema de
cipiu a unei cu
Deşi
redus,
colorată poate obţinut mai
decît suficient pentru o În,,·i>n,Qro
cu o cheltuială re-
Intrarea' montajului se COI1e(;te,aza
la ieşirea unui sau
pick-up, cu putere mare de 1 W.
Prin potenţiometrul de la intrare se
reglează sensibilitatea
funcţie de volumul de
de o simplitate delose~bij(ă
desfacerea curbei de
in '. trei canale, fiecare
deschiderea unui t,.",,,, .... ,,;,r.,.
aprinderea unui bec
funcţie de
orga poate
construcţie.
Dacă se utilizează beculeţe auto
"cireaşă", de V la 5-10 W.
montajul cere unor tran-
zistoare de ti
il
..~

.
I1

~ . . . :1. . . .: .. . rs··1
~~.l
:1
;1
.~

REGULATO mai este obligat sa-şi procurel


exemplare distincte pentru dlver-,\
sele tensiuni nominale dorite, sim- li
pla alegere a divizorului rezistivl
R2 -R l fiind suficienta .. pro-
gramarea" unuia şi exem-
plar În funcţie de con-
crete, într-o ten-

INTEGRATE ETENSIUN aii sluni uzuale

• anumite precauţii
37 V).
privind
artificii de utili-
zare se refera În principal la: ampla-
sarea fizică a rezistoarelor R, şi R2
În montaj; alegerea valorilor pentru
condensatoarele C, şi C adj ; proteja-
rea regufatorului integrat În cazul
unor capacităţi mari ale condensa-
toarelor externe; extinderea plajei
maxime de curent; semnalarea op-
tica a intrarii În regim de limitare in-
ternă (cînd performanţele de. stabi-
(URMARE DIN NR. TRECUT) li.zare încep să fie compromise); ex-
Ne vom referi În continuare doar tinderea spre O V a limitei inferioare
In Out din plaja de reglaj U o. În continuare
la seria J.tA 117/217/317, pentru care
deţinem date mai precise de cata-
pA 117 vom comenta pe scurt aceste as-
+ +
log. Ele au tensiunea nominala ti- R1 pecte, pe baza datelor bibliografice
pica UN 1,25 V (min. 1,2 V, max.
1,3 V), curentul maxim de sarcina
lomax de cel puţin 1,5 A (tipic 2,2 A,
pentru U,-U o ::; 15 V), tensiunea di-
Ip l Adj 240..0. disponibile.
1. Pentru obţinerea performanţe­
lor optime, rezistorul Rl
"vede" tensiunea de referinţa UN)
(care

ferenţială maximă U,;-U o = 40 V. Ele [. Uo va fi conectat cît mai aproape posi-


au fost concepute special pentru I bil de. regulatorul integrat. Se,dimi-
R2 nueaza astfel căderile de tensiune
realizarea unor surse pozitive re-
glabile, conform artificiului din fi- 5k!1. [ adj inerente pe fire, ca şi factorii pertur-
gura 2, plaja maximă fiind orientativ batori externi.
1,2V-:-37V. Rezistorul R2 va avea terminalul
Regulatoarele j.LA117/217/317 sînt de masa conectat În punctul de
realizate În capsulele uzuale de masa al rezistorului de sarcina,
tranz.istoare TO-3 şi TO-220, cu dis- practic la. borna minus a ieşirii Uo'
punerea terminalelor indicata în fi- 2.' TenSiunea de intrare U evi-
gurile 3 şi 4 (vedere de sus). Dife- nestablllzata (dar care trebu " ie
renţele dintre cele trei. seni constau, sa În permanenţa mai mare cu
În esenţă, În domeniile temperaturi- cel puţin 2,5-:- 3 V decît valoarea U o
lor de lucru admise: 117 - domeniu dorita) este presupusa foarte bi ne
extins (-55 C
U
+150 C); 217 -
U filtrata pentru curentul de sarcină
In Out solicitat. Cu toate acestea, atunci
domeniu industrial (--40"C
t150 C); 317 -
u
domeniu comer-
O----~P---__t
~A 117 cînd blocul regulator este amplasat
Cial (O"C -;- +150°C).
Ele mai au o particularitate im-
+
Adj
°2
1N4002
+
la o distanţă mai mare faţa de redre-
sor, se recomandă introducerea
condensatorului C" conectat cît
portantă, anume. faptul că trebuie
mai aproape posibil de pinii inte-
să li se asigure În permanenţă un
gratului. EI poate fi de tip disc (ce-
curent minim de ieşire (tipic 3,5 mA
ramic), cu valoarea de cca 0,1
pentru j.LA117 şi maximum 5 mA). sau. electrolitic (cu tantal), de 1
Aceasta Înseamna că va trebui sa (~
luăm pentru rezistenţa R1 din figura
Condensatorul Cad)' care decu-
(adj pleaza punctul median al dlvlzoru-
2 valoarea de cel mult: lui R 1-R 2 , preîntîmpina amplifica-
R, = 1,2 V/5 mA =- 240 il (2) (~10
rea npluiui "scapat" la avînd
Tensiunea de ieşire Uo. conform valoarea oriehtati~a de (i'ntre
artificiu lui din figura 2, este expri- 1 j.LF ŞI 25 J.,F).
mata prin aceeaşi relaţie (1), de 3, Unele aplicaţii practice mal
data aceasta Însa cu UN 1,2 V pot impune valori spo-
1,3 V. Datorita faptului ca I p este pentru Cad' ca şi introducerea
foarte mic, al doilea termen al re- unuI congensator suplimentar, Co.
laţiei poate fi adeseori neglijat În T pe In astfel de cazUri se reco-
"proiectarea" rapidă, tensiunea U Q intercalarea corespunza-
fiind practic dictata de raportul toare a unor diode de protecţie (fig.
R 2/R ,. 6), care sa preîntîmpine descarca-
Exemplu. Să consideram schema pA 117 rea condensatoarelor În sensuri ne-
de utilizare din figura 5. presupu- + permise de Integrat.
nînd pentru regulatorul j.LA 117 valo- Adj. Dioda descarcarea
rile tipice UN 1,25 V, I 50 j.LA, lui C o 10 25
..lIp = 0,2 j.LA. Rolul condensat?are- tor în cazul unui
lor C, ŞI C adj îl vom analiza mal tlrzl~. dental pe intrarea
alatun de precauţIIle ce se Impun In Interzice
privinţa lor.
Conform relaţiei (1), plaja de va-
riaţie a tensiunii U o va fi aproxima-
tiv 1,25 V7 27,5 V, Iar fluctuaţIIle O~--------------~-------.--------~~------~~·------u
maxime datorate varJaţiei ..lIp vor fi
de numai cca 1 mV. In cazul cel mal
nefavorabil, CÎnd s-arconsidera ..lIp
5 j.LA, ar rezulta Înca vanaţll ~Uornax naţii tipice ale tensiunii U o de 20 mV lui de limitari interne (Ia
nesemnificative, de numai cca 25 mV. (max. 50 mV) atunci ci'nd U o 5 V, cina şi scurtcircuit pe ieşire,
Nu trebuie sa uităm 'insa ca facto- respectiv variaţii tipice de 0,3% balare termica etc.), menite sa faca
rul real de stabilizare în ceea ce pri- (l11ax. 1%) atunci cînd U o 5 V. teoretic - imposibila distruge-
veşte tensiunea de ieşire U o nu este In plus, atunci cînd condiţiile de rea lor În utilizarea normala.
dat exclusiv de variaţiile datorate lUI dlslpaţle termica se apropie de regi- Noile regulatoare 117/217/317 un
"~Ip; intervin astfel efectele variaţil­ mul Critic (care declanşeaza intra-o au, într-adevar. performanţe net su- schema, observam ca
lor În tenSiunea de alimentare U" În rea În funcţiune a protecţiilor in- perioare În comparaţie cu cele din tensiunea de ieşire U o este impusa
intensitatea curentului de ieşire 10 terne), factorul de stabilizare se vecheoa familie 78XX, poate În pri- tot de catre. regulatorul Integrat,
debitat etc. Per global, În plaja de poate Înrautăţi drastic. Este ŞI firesc mul rind pnn faptul că ele sînt "uni- mtermedlul dlvlzorului
curent 10 10 mA 1,5A, pentru re- să fie aşa, deoarece noile familii de versale". Constructorul electronist de intrare I
gulatorul j.LA 117 sînt scontate va- regulatoare sînt prevazute cu tot 1e- profesionist sau amator nu cu cel de sarcina.

TEHNIUM 5-6/1990
6
însă În nodul A În componentele 11 (URMARE DIN NR. TRECUT)
- via R3' O şi regulator şi 12 - prin
R4 şi T. Prin urmare, pentru oricare din firele noastre, ra-
Ideea este de a permite sa treaca portul R dintre tensiunea l:J aplicată la capetele sale
prin regulator un curent maxim şi intensitatea I a curentului ce-I străbate este con-
stant, Insuşlrea corecta a noţiunii de rezistenţă electrică,
11max egal cu cel maxim suportat de a sale ŞI a principalelor legi fizice in
integrat, În cazul nostru de 1,5 A, iar U care ea este dupa cum vom vedea de-
diferenţa pÎna la valoarea dorita
---= R (35)
I c S terminanta pentru Inţelegerea Întregului capitol de
I max a curentului de ieşire să fie "di- electricitate al fizicii, a fundamentelor electronicII
rijata" sub forma lui 12max prin R 4 şi şi el se numeşte, prin definiţie, rezistenţa electrică a moderne. Tocmai de aceea se impune sa facem deja
T: firului respectiv. După cum vedem, rezistenţ:i este paranteza promisa, referitoare la semnificaţiile. di-
lomax = I max =11max 12max (3) determinata de lungimea I şi secţiul"lea S (în general, mensiunile şi unitatile de masura ale marimilor intr,o-
de dimensiunile şi forma conductorului), dar şi de duse pîna acum, pentru a putea opera În continuare
Dacă dioda O este şi ea cu siliciu natura materialului din care este alcătuit, prin inter-
(de cel puţin 2--3 A, pentru sigu- cu ele mult mai concret. cu exemple numerice, Cu
mediul constantei c, Tot prin definiţie, constanta c ciocanul de lipit in priza şi cu Instrumentul de ma··
ranţă); putem considera aproxima- din relaţia (35) se numeşte conductivitatea electrică
tiv egale căderile de tensiune În di- sura alaturi, aşa cum ne place noua, constructorilor
a materialului respectiv, Iar inversul ei amatori .
recţ pe ea şi pe joncţiunea BE a lui
1 Vom aminti întii ca În cadrul Sistemului Internaţio­
T. In consecinţă, raportul curenţilor p (36)
c nal de Unitaţi de Masura (prescurtat S.I.) exista sase
11max şi 12max este determinat practic
mărimi hmdamentaie, ale caror denumiri, simboluri
de raportul celor doua rezistenţe R4 se numeşte rezislivitatea electrică a aceluiaşi mate- şi unitaţi de masura Sint date În tabelul 1. Dintre
şi R3 : rial. acestea, marimea specifica electri.cltaţii este intensi-
11ma xl l 2max = R4/R 3 (4) Relaţia (35) poate fi deci transcrisă sub forma
tatea curentului electric, 1. Ne-am fi asteptat însa,
echivalentă:
Prin combinarea ultimelor două prin prisma celor discutate pina acum, ca marimea
R=p'-
1 fundamentala sa fie sarcina electrică. Q (sau cantita-
relaţii obţinem expresia curentului (37)
maxim dorit: S tea de electricitate), cauza primordiala a tuturor fe-
Constatarea experimantală însăşI a faptului că in- nomenelor electrice, implicit punctul nostru de ple-
I max = 11max'(1+R3/R4) = care În introducerea celorlalte marimi, care ne apar
tensitatea I variază direct proporţional cu tensiunea
= 1,5 A'(1 +R 3/R 4 ) (5) U aplicată, astfel ca derivate, indirecte, nefundamentale. Intr-a-
, oimensionarea rezistenţe lor R3 U devar, asa ar fi firesc, deoarece intensitatea I nu re-
ŞI, R4 este aparent arbitrară, cu con- 1 = G·U (38) prezinta altceva deCit "viteza' sau ..rata· (în timp) cu
diţia ca raportul lor să satisfacă re- R care sarCinile electrice traverseaza o secţiune data,
laţia ~5) .pe.ntru valoarea I max dorită. este recunoscută sub consacrata denumire de conform definiţiei (28). Cum am putea vorbi de cu-
Practic Insa, nOI nu avem interesul legea lui Ohm. . rentul electric, în particular de marimea sa caracte-
să disipăm pe aceste componente Factorul de proporţionalitate G poartă ,numele de ristica intensitate, fara a defini, În prealabil. r;oţiunea
c~ntit~ţi Însemnate de energie, nici conductanţă electrică şi el reprezinta, dupa cum se de sarcina electrica?
sa marim substanţial tensiunea ne- vede, inversul rezistenţei electrice: de alt ordin, Insa, perfect mtemeiate, au
cesară de. alimentare, pentru a 1 la aceasta alegere nefireasca, şi anume con-
G :ccc- (39)
compensa căderea pe R3' respectiv R siderentele practice de ordin metrologic. privitoare la
pe R4. O soluţie avantajoasă este reţinem, deci, că rezistenţa şi conductanla sînt
Sa posibilitatea realizarii reproductibile, cu o precizie cît
aceea de a admite pe R3 o cădere mărimi caracteristice pentru un corp dat (ca orm ă, mai buna, a etalonului pentru unitatea de masura In
maximă de tensiune de cca 1 V la dimensiuni, structură), pe cînd rezistivitatea şi con- treacat menţionam unitatea amper (A) a fost defi-
curentul 1 1max' deci de a lua aproxi- ductivitalea sint constante caracteristice materialu- nita prin intermediul de interacţiune dintre dOI
mativ: curenţi electrici, in riguros precizate
lui din care este alcătuit conduclofl.ll (presupus
(CONTINUARE ÎN PAG. 29) omogen). (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

1.~.~l!!lri~l~1if4illll~11~!!IIIIII~~.~~1!~!II~l'l.rll• •1t1Iii Pagini realizate de fiz. ALEX. MĂRCULESCU


Am adaptat varianta alaturata de
fotocomandă unei situaţii mal puţin
obisnuite de alimentare, si anume
cazului cînd se dispune de o ten-
siune alternativa de cca 24 V. Pro-
blema mi-a fost sugerata de· catre
speCial, fototranzistorul FT contra
eventualelor tenSiuni emitor-colec-
tor excesive În raport cu valorile
maxime de catalog (de pilda, foto-
tranzistorul ROL31 are U, I nUiI 30
V, iar prin filtrarea tensiunii totale
T ca B
NDĂ
un ,.colaborator care şi-a Instalat În de 24 V ar rezulta cca 34 V, accI- 3,3kJL 24V
curte o· reţea de iluminare la ten- dental chiar mal mult). ::;s3A
siune joasă (24 Vc.a.), utilizînd, din Pentru ca filtrarea cu C1 sa fie efi- PR
motive evidente de electrosecuritate, cienta şi În acelaşi timp funcţiona~ 1,2k11 20PM4
un transformator coborîtor de ten- rea tiristorului (posibilitatea de blo-
siune şi, În acelaşi timp, separator. care) sa nu fie afectata, s-a interca- T2
Scopul propus este acela de a ac- lat între circuitul de sarcina si celula B(177
ţiona automat aprinderea unUi bec de filtrare-stabilizare o dioda de se-
atunci cînd nivelul iluminarll am- parare, 02,
biante scade sub un 'anumit prag (Ia
lăsarea Întunericului), respectiv stin-
Valorile pieselor nu sînt Critice,
eventuale retuşuri experimentale pu- °1 A Sig,
gerea becului la creşterea nivelului tîndu-se dovedi necesare în priVinţa
de iluminare (Ivirea zorilor). lui R2 (în funcţie de factorul beta al SA
Comutatorul propriU-ZIS, de tiP lui T2) şi R4 (în funcţie de curentul
trigger-Schmitt, este clas'ic, realizat de amorsare de poarta al exempla-
cu tranzistoarele T1, T2 şi piesele rului de tiristor). Astfel, valoarea lUI
aferente, utilizînd drept traductor fo- R2 va fi tatonata plecînd de la cca atuncI cînd fototranzlstorul este ilu- Fototranzistorui va fi onentat ast-
toelectriC un fototranzistor, FT. Pra- 82-:-100 kO În sus, urmarindu-se sa minat). Pentru tiristoare cu un cu- fel Încît sa "vada" lumina cerulUI,
gurile de basculare "sus", respectiv se obtina iluminarea maxima a be- rent de poarta de peste 15:20 mA, dar nu ŞI pe aceea emisa de eventu-
"Jos", puţin diferite datOrita hlstere- cului atunCI cînd fototranzistorul se deci care impun valon R4 mal miCI, alele surse artifiCiale din împreJU-
zisului inerent al unUi astfel de co- afla În Întuneric, iar valoarea lui R4 este recomandabil sa se aleaga de rime, ImpliCit de catre becul B al
mutator (dar uşor controlabil prin va fi aleasa (cu prudenţa) plecind de la Început un tranzistor T2 de tiP montajuluI. Se subînţelege, el va fi
alegerea valorii lUi Rs). sînt reglabile la cca 1,5--:-1,2 kO În JOs (sa se asi- BD140. cu factorul beta sufiCient de protejat mecanic şi electric, Îndeo-
într-o plaja largă a nivelulUi de ilu- gure stingerea completa a becului, mare (impliCit retuşarea valOrii lUi sebi împotriva umldltaţll.
minare, prin Intermediul potenţlo­ cu manevrarea adecvata a lui P1, R2).
metrului P1.
Montajul a fost experimentat pen-
tru un bec B (sau combinaţie de be-
curi serie-paralel) cu tensiunea no-
minala de 24 V si cu un consum ma- Va. Rugam, deci, cititorii interesaţi

lI
xim de cca 3 A. În acest scop am sa conSidere figura 2 fara acest Im-
utilizat o punte redresoare PR puls, rezultînd astfel o concordanţa
(20MP4) şi un tiristor TI"I (KY220K) cu modul de functionare
intenţionat supradimensionate, pen- I corect În text. .
_L-_.:..-_ _ _ I __1_ _ _..
tru a nu· interveni probleme de încal- mulţumim d-IUI Ing. Stroe Şer­
zire periculoasa, mai ales pe timp de ban pentru aceasta observaţie, care
vara. dupa cum ne marturlseşte nu
Se observa ca becul B este acţio­ l-a împiedicat sa foloseasca Ideea
nat de tiristor În tensiunea redresata din articol pentru rezolvarea unei
bialternanţa ŞI nefiltrata, furnizata probleme foarte Importante la un
de punte (tot cca 24 Veto neglijînd În nr. 11/1989 al reVistei, în cadrul utilaj dm In sensul suprave-
.caderea anod-.catod pe tiristor). În articolulUi "Indicator de viteza CW" gheril In funcţionare, cu
schimb partea de comutator a mon- ~ de la aceasta rubrica s-a strecurat o semnalizarea a unor eventu-
tajului, care acţioneaza asupra porţii L.-._-'--_~--_---"-_ mica greşeala de desenare, pe care ale defecţlunL mulţumim, de ase-
p, dictînd starea "blocat", respectiv cu amabilitate ne-a sesizat-o CltltO- menea, pentru CUVintele frumoase la
"În conducţie" a tiristorului, este ali- rul nostru, dl. Ing. Stroe Şerban din adresa revistei "Tehnlum", ca SI
mentata la o tensiune filtrata (C 1) ŞI Vo Bucureşti. Este vorba de diagramele pentru propunerile concrete referl-
stabilizata (R6-D1) de cca 12 V, din figura 2 (reproduse alaturat), toare la reVista, la almanah ŞI la ma-
uşurînd astfel regimul termic de unde a ,.scapat" un Impuls supll- gazinul "Tehnlurn" pe care il aSlgu-
funcţionare pE:.ntru componentele mentar Vi al trelÎea de la sHnga la ram ca ŞI nostru redacţlo-
. din acest bloc. In plus, artificiul pro- neavut În vedere la Întocml- nal le are in vedere pentru un VIitor
teJeaza tranzistoarele T1, T2 ŞI, În OL_________________________~---------t~ ansamblu a diagramelor VI, Ve, cît mal apropiat.

TEHNIUM 5-6/1990
.. !Miinne "]X?
__ ~ :l_ _..,. JX
_ _• :-l_• • __... __....
~ ~

2
K
(2)

CI C IT În care:'K = factorul de cuplaj intre două circuite, 2 impedanţa comună a


celor două circuite, 2lo Z2 = impedanţa primului, respectiva celui de-al doi-
lea circuit.
Cuplajul critic reprezintă valoarea factorului de cuplaj corespunzător

I FILTRE transferului maxim de putere În cel de-al doilea circuit


În figura 2 sînt reprezentate cîteva tipuri de circuite cuplate, foarte des fo-
losite, precum şi valoarea factorulUi de cuplaj, K. Aceste formule de calcul
se pot folosi cu aproximaţie foarte bună În practică,
Evident, fiecare tip de filtru se poate alege În funcţie de aplicaţia respec-
tivă, precum şi de valorile componentelor electronice paslve rezultate din
CRISTIAN APOSTOL context.
Se observă, de asemenea, că valoarea lui K poate fi ajustată În bune con-
diţii doar din anumite componente ale filtrului, acesta constituind un avantaj
Un sistem de două sau mai multe circuite acordate, cuplate între ele, for- evident pentru aplicaţii. '. ,
mează un filtru de bandă. În continuare vom insista asupra modalităţii de calcul a celor mai Simple
Cuplajele pot fi: inductive, cu autotransformator, capacitive sau prin rezis- fiitre utilizate În practică (fig. 3). Formulele indicate oferă pOSibilitatea unui
tenţe (galvanice), conform figurilor 1 a, b, c, d, e. calcul aproximativ, suficient de precis, dar şi de rapid, .
Cuplajul capacitiv apare adesea În cazul unei capacităţi mutuale parazite Rezultatele sînt sintetizate prin cîteva relaţii şi reprezentări grafice ale ca-
între diferitele elemente ale circuitelor cuplate. De exemplu, 'in cazul cupla- racteristicilor de trecere, respectiv de blocare, mărimile ce intervin fiind ex-
jutui inductiv există întotdeauna şi un cuplaj capacitiv, provocat de capacită­ primate în:
ţile parazite existente între bobinele ambelor circuite.
Factorul de cuplaj, K, caracterizează cantitativ gradul de cuplaj între cir- L - mH; C - pF; R - H; f - kHz. . _ . .
cuite. in toate aceste relaţii se consideră că rezistenţa de sarcma R a flltrulUi
Cuplajului celui mai strins îi corespunde factorul de cuplaj K = 1, acesta este egală cu rezistenţa caracteristice\. filtrului:
exprimindu-se adesea În procente:
K% = K . 100 (1)
Factorul de cuplaj se determină utilizînd relaţia:
SCHEMA RELATIA DE CALCUL

CUPLAJE
M- -
K-
-\fL1L2
INOUCTIV R1 R2

(pentru (e» (1, (2 )

CU
AU TOTRANSFORMA -
TOR
(pentru Le« L1, L2 )

CAPACITIV '"IN 1

C2
." (pentru (e« (1, (2)
CAPACITIV IN "IT
K mTI
Le

(pentru Le»L1,L2)
PRIN
REZISTEN
( GALVANIC
(pentru n = < 1)

TEHNIUM 5-6/1990
8
SCHEMA [~~A[lt~~~~~CA RELATII DE (ALCUL
~
f-- f---
p = 1000 (H)
R I
f 160000

I~ ~f O~T ~
În care L este exprimat În mH, iar C În pF. -.., O=R[
Deoarece În prac~ică u.neori sînt incomod de folosit filtre de tip LC, se re- 1-

curge şi la varianta RC. In figura 4 sint sintetizate cîteva asemenea tipuri de 4.-
( _ 160000
filtre, precum şi relaţiile ce permit rapida lor proiectare. Mărimile ce inter- - fO R
vin sînt exprimate in: fO -f
f - Hz; R - !l; C - ţ.tF.

~N "\g O~T 14=.f


160000
V)
1-
fO = R(
U-
( = ~60000
trecere/ atenuare fo R
>
~~ -
~f
:.j:: f - 160000
~
I~-(2=~ OUT
0- RC
IN OUT
Al\. f1 f2 -
B{
::J
t..

u::
IN " R1] R = R1
( = (1 = C2
= R2

L1-~ L2 = 0,08R (f2 - f1)

~IN 11 R~
11-
- f2 -f 1 f1' f 2 16000Q
(1 11(2 • fO = R(
(1 = 800000(f2-f11 (2- 320000 OUT
f1·f2·R - (f2- f1 )'R 1-
---o (=(1=(2
FILTRU OPRESTE - BANOĂ: trecere blocare (-
c 'f

~ ~~'
C~l
R1
- R2
a;

? ~f ~ ~-f fO= 1~0(OOO


t..

L2 .-
U-
IN. OUT R=R1=R2
(2
o Io L1= 0/32(f1-LQJ:!L L2= 0,08·R
-"'1 .. r?1I
1- -11
Il f - 160Q.lliL

bh
fO'f1 f1- f O 0- R(
.3 IN R3 " OUT
(1 --.8Q.QlliL (2- 320000(f1- f Ol .D
- (f1-fOl·R --ro.n·R ::J R=R1=R2 R3=R1
U
:;::-.(3 2
o+-
::J
t.. lL...J- Lc::::J- (=(1=(2 (3 =2( 1
R1 R2
FI LTRE TRE{E - JOS : trecere blocare Li:
--

·~I~
'·C,.i': .:.

IN L
o
~ f2 REFlECTOMETRU Ing. CRISTIAN IVANCIOVICI
L -- O,32R
f2 ( 320000
Montajul propus funcţionează în potenţiometrul P1 = 2S kU astfel
f2'R
gama 1,8 MHz - 30 MHz pentru pu- incit indicatia instrumentului
teri cuprinse între 1 şi 1S0 W. Toate M1 să fie la capăt de scală. Se trece
componentele sînt foarte uşor de apoi comutatorul pe poziţia "RE-

L2
\ procurat sau de construit. Instru-
mentul indicator folosit este de 100
FLECTAT" şi se acţionează unul din
condensatoarele variabile pînă se
IN OUT ţ.tA, dar se pot folosi şi miliamperme- obţine indicaţia minimă pe instru-

o
CI o. L1 -- 0f2
,2R L2 -JllB..
- f2 C-- 200000
f2'R .
tre cu alte sensibilităţi, Cu rezultate
foarte bune. Condensatoarele varia-
bile C1, C2 trebuie să fie solide din
punct de vedere mecanic, stabile şi
să poată suporta o tensiune de cel
ment (unul din cele două condensa-
toare nu are efect asupra indicaţiei
instrumentului). Se inversează legă­
turile la bornele li şi 12.Comutato-
rul S1 rămîne pe poziţia "REFLEC-

~ t~lt / I
puţin 87 Vet, valoare ce corespunde TAT" şi se injectează tensiune de
unei puteri de 1S0 W (SO il). O aten- RF. Instrumentul trebuie să fie din
ţie specială trebuie acordată valorii nou la cap de scală. Se trece din

i~ e2I ~T ~02R ~
minime a acestor condensatoare, nou pe poziţia "DIRECT" şi din ce-
care trebuie să fie de 3pF. Diodele lălalt trimer se caută să se obţină un
12 01 şi 02 sînt de tipul 1N914, minim de deviaţie a acului (de fapt,
1N4148 sau echivalent. Transforma- trebuie să fie zero). Este recoman-
L =~
f2
C1.e.o..rulQ..
= f2·R
(""'- 200000
c- f2·R
torul T1 se realizează pe un miez to- dabil ca reglajul să se facă cu o os-
roidal cu următoarele date: 60 spire cilaţie avînd o lungime de undă de
FILTRE TRECE - SUS: trecere blo(Qr~
CuEm cu 00,S mm În secundar şi 2 1S-20 m. Măsurătorile se fac în
spire în primar, peste înfăşurarea acelaşi mod: reglînd acul la cap de
secundară, CuEm 00.8 mm. Este re- scală cu S1 pe poziţia "DIRECT" şi

~~, 1'-;-1 t\ f
comandabil ca acest transformator
să fie fixat cu o picătură de clei pe
apoi aranjînd antena (sau reţeaua
de antene) pentru o indicaţie mi-
I~T
~~
cablaj. nimă, pe poziţia "REFLECTAT". O
Reglajul se face conectînd o sar- indicaţie nulă În acest ultim caz în-
cină rezistivă cu impedanţa egala cu seamnă o putere reflectată egală cu
SO H la ieşirea 12 (de antena) şi apli- zero. Tot ansamblul se introduce'
L= 0,08 R [= 80000 cînd la intrarea li tensiunea de ra- într-o cutie ecranată, montînd in-
f1 f1·R diofrecvenţă .. Avînd comutatorul S1 strumentul, potenţiometrul de reglaJ
pe poziţia "DIRECT", se reglează şi comutatorul S1 pe panoul fronta!.
~:"""""'l---o Il 12 AnI. 50:t
T1
L
IN OUT
C4:p:
L -- 0,13R
f1 [1= 13~~~0 C2=~
L1_
o--r-( ...1 ~ 1
IN
-
L2 OUT

L1
.lLtbw
= 0,08 R
I
I
11
f

L2 =..Q.1lB..
.

c
fl
.

130000
f
OIR ...
RE_F_ _ _ _- - . l
51 Ml

f1 f1 f1· R
1
TEHNIUM 5-611990 9
-

ECEPTOR 80 CIPRIAN DUMITRICA.
lizează din miezurile acestor bobine .
. T1 :: BC~52; T2 :: BC170; T3 ::
EFT319; T4, T5 :: EFT323; T6 ::
80136; T7 :: 80135; 01, 02, 03, 04
de ferită cu diametrul exterior de ::: 1N4148.
V07S1B1!AG Transformatorul Tr are În primar
cca 7' mm. Ieşirea mixerului echili-
brat, compus din cele două diode foarte mare (T3, T4, T5). in continu . · 10 spire, iar În secundar (II) 5
(01, 02), se conectează cu amplifi- are semnalul atacă un etaj final de ambele cu conductor CuEm
catorul de joasă frecvenţă printr-un putere ce are ca sarcină un difuzor
filtru trece-jos (R8-C9). Oscilatorul de 8 0/0,5 VA. Datele bobinelor sint
l Nr. spire CuEm Priză Carcasă
este realizat cu tranzistorul T2. Re- prezentate În tabel. Oscilatorul va fi
glajul frecvenţei se. face cu ajutorul ecranat de restul montajului.
condensatorului variabil CV (acesta Astfel realizat, receptorul oferă
poate fj din cele folosite la recep- posibilitatea ascultării În condiţii ex- 08
/ toarele industriale "Gloria"). Ampli- celente a aSO-urilor din bandă.
ficatorul de joasă frecvenţă este Carcasele sint din cele folosite 08
compus dintr-un etaj clasic cu trei pentru US În receptoarele indus-
masă
tranzistoare 'ce are o amplificare triale. Acordul brut În bandă se rea-

~~I~-'-----'--~--~~----~r-------~----------~~-----------9----------~~--~~----~·--------Q
-9'1

R8 1KQ

o S.Q./
O.5W

APTAREA
derul
I PEDANTĂ NICOl.AE, VOeVD

are o această adaptare este situată pe sarcină optimă, "Rs", care este dată cu impedanţa fiderului.
care nu variază de frecvenţa În care se lucrează de pre- În cataloage, dar se poate determina de specialitate există
antena, care prezintă o im- ferinţă, dar În cele mai multe cazuri cu aproximaţie cu formula: nornograme cu ajutorul că­
variabilă în funcţie de frec- adaptarea perfectă se face undeva rora Collins poate fi construit
Într-o zonă mai puţin folosită. Oe fără probleme deosebite de calcul.
aici nemulţumirea multor radioama- Rs =~ Ua x 500 Pentru a ilustra mai bine acest lu-
un liniar are ca sarcină
care are şi tori de randamentul antenelor În di- la cru, prezentăm alăturat un tabel În
co- verse benzi de frecvenţă.' Am auzit care sînt capacităţile conden-
de multe ori vorbindu-se de faptul unde Ua :: tensiunea anodică in V, satoarelor şi Cv2 şi inductantele
că instrumentul S. W.A. indică ra- la :: curentul anodic În mA, iar Rs :: bobinelor În funcţie de rezistenţa
poarte foarte bune într-o frecvenţă, rezistenţa de sarcină În n. optimă de sarcină a tubului final, de
2:4 ::: iar În alte frecvenţe rapoarte proaste Deci filtrul are o impedanţă de in·· impedanţa fiderului şi de frecvenţa
riabil). şi • foarte proaste. trare care trebuie să fie egală cu Rs de lucru.
Se recomandă utilizarea unui ca- In cazul În care filtrul Collins din (rezistenţa de sarcină a tubului) şi o Reiese deci clar că filtrul Collins,
blu de o anumită impedanţă a etajul final are capaCitatea de a asi- impedanţă de ieşire care trebuie să pe lîngă rolul de trecere, are şi rolul
unor cabluri cu o gamă gura adaptarea etajului final cu ca-
impedanţă un blul, montajul lanţului de emisie fi-
etaj final, nal-antenă este cel din figura 2. Din
capacitatea păcate, În marea majoritate a cazuri-
gura adaptarea lor întîlnim montajul din figura 3,
blul. Este care este total greşit.
anumit Pentru o mai mare claritate a ce-
lor expuse pînă acum, să analizăm
puţin filtrul "IT sau Coli ins. Un filtru
prin definiţie are rolul de a "cerne",
de a lăsa să treacă unele frecvenţe
şi de a opri alte frecvenţe indezira-
bile. Simplu şi concis, dar 'in reali-
tate rolul filtrului Collins este mult
mai complex, mai ales în cazul cînd
acesta se află În anodul etajului final
de amplificare in radiofrecvenţă. Pe
Iingă rolul de filtru de trecere, el tre-
buie să prezinte o rezistenţă de sar-
cină optimă pentru tubul finai, impe-
danţă de intrare şi o impedanţă de
ieşire variabilă in funcţie de frec-
venţă. După cum se ştie, pentru ca
tubul final să lucreze;n condiţii
bune, trebuie să aibă o rezistenţă de

10 TEHNIUM 5-6/1990
A.F:

Rei

nala sau hame


Generatorul "K
semnal de joasă
acţiona
un releu,
se moduleazâ sau
orice emiţător.
asemenea, se poate
montaj În tandem cu un

COS
3
!2Jl1 [0(14721

mod să te urei pe pilonul de sus ti- du-se pe măsurătorul de unde sta-


nere al antenei pentru a regla adap- S. W. fi.
torul, dar cu puţină inventivitate se
pot modalităţi (de exemplu ser-
care să fie coman-

Rs (H) 1 000 1 500 2000 2500 3 000 3 500 4 000 6


Cv1 (pF) 520 280 210 135
260 140 105 68
130 70 52 34
MHz 85 60 47 35 23
65 45 35 26 17
------~_.~-,~----._._---_._,._---"---

Cv2 (pF) pi. 2400 2 100 1 800 1 550 1 400 1 250 1 100 900 700
fider 1 200 1 060 900 760 700 630 560 500 460 ' 350
Z 50 n 600 530 450 380 350 320 280 250 230 75
350 300 250 230 210 185
300 265 225 190 175 160 140 115 90 ton de joasă frec-
-----------------------------------------------,._--,----_._- oscilator cu f".,·"~"",,.,+;;
800 domeniul 400 -7- 5
400
200

ICCUlilll'INlllUlIE iN PAG, 36)

TEHNIUM 5-6/1990 1
]

PREMAGNETIZAREA
ÎN REGIM DINAMIC
În cele ce urmează revenim la un
subiect care a fost tratat într-un arti-
col anterior. Varianta prezentată În Ing. AURELIAN MATE;;;; ...,,",,,,,,).
articolul de faţă a fost preluată după
revista "Radio" nr.2/1987 şi execu-
tată cu corn ponente ind i gene.
Această variantă a fost preferată de- tatorul, de ştergere şi premagneti- catoarele operaţionale IC1. şi IC2 magnetofonul şi se Închide K2.
oarece se poate realiza uşor cu zare. In acest fel, curentul de pre- primesc semnalul util de la ieşirile mutatorul K3 se trece pe poziţia co-
componente indigene şi nu necesită magnetizare şi cel corespunzător amplificatorului de inregistrare al respunzătoare vitezei de rulare
aparatură deosebită pentru reglaj şi semnalului util, Însumate, se menţin magnetofonului sau casetofonului. benzii;
punere În funcţiune; este suficient la o valoare constanta, optimă pen- C1--R1 şi C2-R2 reprezinta filtre - se fac probe de Înregistrare.
un generator de audiofrecvenţă. tru timpul de bandă utilizat şi cu re- ce permit trecerea din semnalul util utilizînd bandă cu oxid de fier, În-
Dispozitivul poate fi utilizat atît zultate optime privind raportul sem- numai a componentei de înaltă frec- cerCÎndu-se obţinerea unei liniarizari
pentru magnetofoane, cît şi pentru nal-zgomot, liniaritatea caracteristi- venţă, care este amplificată de cele a caracteristiciide frecventă la ca-
casetofoane, cu modificări minime. cii de frecvenţă, nivelul distorsiuni- două operaţionale. La ieşirea aces- pătul superior al benzii. Semnalul
Reamintim principiul de funcţio­ lor etc. tora, semnalul este redresat de D1.şi utilizat va avea nivelul de -'-10 dB.
nare a dispozitivului, ca şi diferen- O prima variantă a acestui sistem 02 şi Însumat pe C5 (PM1). Reglajul este obţinut prin stabilirea
ţele faţă de sistemul DOLBY HX de reglare o reprezintă sistemul Etajul realizat cu IC3 permite obţi­ valorii lui R 1O. Dacă este necesar,
PRO. Nivelul de înregistrare, pentru DOLBY HX PRO, care utilizează nerea tensiunii de comandă nece- se fac mici corecţii şi pentru R1 şi
un anumit tip de bandă, este stabilit ten.siunea de comandă pentru sară reglării În regim dinamic a cu- R2.
astfel ca banda magnetică să nu se FET-ul din sistemul DOLBY B (C) rentului de premagnetizare. IC3 este În cazul În care dispozitivul se
satureze (ce se traduce prin apariţia pentru reglarea curentului de pre- conectat ca amplificator inversor. montează pe casetofon, se vor efec-
de distorsiuni ale semnalului înre- magnetizare. Se obţine o ridicare a Tensiunea de comanda este con- tua următoarele modificari:
gistrat), mai ales la frecvenţe înalte. caracteristicii de frecvenţă de pînă stituită din doua componente dis- Ci = C2 = 470 pF;
Saturaţia benzii la" frecvenţe Înalte la 6 dB la capătul superior al benzii. tincte: R15 şi R16 corespund tipurilor de
este favorizată de faptul că, În pa- Montajele propuse de unii autori so- tensiunea provenita din semna- bandă utilizată, IEC1-Fe201 sau
ralel cu semnalul util, pe capul mag- vietici, unele reprezentînd deja bre- lul util, amplificata de ICi şi IC2, re- IEC2-Cr0 2•
netic este aplicat şi un curent de vete internaţionale, utilizează un dis- găsită În punctul de măsură PM1; Pentru aprofundarea celor expuse
premagnetizare avînd frecvenţa de pozitiv specializat şi cu performanţe - componenta stabilită din sursa recomandăm studierea articolului
cca 5 ori mai mare decît frecvenţa net superioare. atingÎnd pînă la 12 de alimentare, furnizată prin R11. prezentat anterior În revista "Teh-
maximă de lucru a aparatului. In dB În liniarizarea capătului superior nium", ce tratează acest subiect.
concluzie, datorită acestor factori, al domeniului de frecvenţă audio. Reglajul dispozitivului: Montajul a fost experimentat cu
ca şi calităţilor mai scăzute ale unor Dispozitivul de premagnetizare În se conectează la intrare, pe CI de producţie indigenă. Se pot
benzi magnetice la capătul superior regim dinamic rămIne actual, mai ambele canale, un generator de au- utiliza şi circuitele K 157YA 2, folo-
al domeniului audio. caracteristica ales daca ţinem cont că În prezent diofrecvenţă; site de autorul sovietic. ce pot fi gă­
de frecvenţă a înregistrării nu este benzile magnetice cu oxizi de fier - se aplică un semnal audio de site În reţeaua comerţului ca piese
liniară. deţin ponderea la benzile d~ magne- frecvenţă Înaltă(de exemplu, 12 kHz de schimb pentru magnetofoanele
Pentru liniarizarea caracteristicii tofon (peste 60% din total), iar la pentru casetofoane. 16 kHz pentru "Rostov".
de frecvenţă a fost utilizată metoqa cele pentru casetofon deţin cca 40% magnetofoane). avînd nivelul de Se recomandă utilizarea dispoziti-
premagnetizării în regim dinamic. In din totalul vînzărilor. Restul este re- -10 dB; vului cu mai multe variante de osci-
esenţă. un dispozitiv electronic ur- prezentat de benzile cu dioxid de - se regleaza R1 şi R2 astfel ca lator de ştergere şi premagnetlzare,
măreşte nivelul frecvenţe/or înalte crom, benzile cu amestec FeCr dIs- În PM1 să obţinem tensiunea de din care se alege cea optima.
din semnalul util şi debitează o ten- părînd aproape complet, iar cele cu -10 V; Aceasta deoarece, de multe ori, nu
siune de comandă. Această tensiune pulberi metalice limitîndu-se la cea - se alimenteaza oscllatorul de se obţine un rezultat scontat cu os-
este utilizată la o variere corespun- 1-2% din volumul total al vÎnzarilor. ştergere şi premagnetizare al apara- cilatorul de care dispune magneto-
zătoare a nivelului curentului de Schema electrică a dispozitivului tului din dispozitiv; tonul utilizat. Constructia unui osci-
premagnetizare provenit de la osci- este prezentată 'în figura. Amplifi- se trece pe poziţia înregistrare lator de ştergere nu prezintă dificul-
tăţi deosebite. Se vor utiliza tranzIs-
toare cu factorul beta cît mai ridicat.
Se va ţine cont ca frecvenţa osci-
latorului de ştergere şi premagneti-
R 12 zare trebuie să fie de cea 5 on mal
el 390pF
mare decît .frecvenţa maxima înre-
LEFT~r
gistrata. Aceasta însea,mna ca OSCI-
j
o::
t Rl latorul de ştergere trebuie sa lu-
S' 50K creze În domeniul 95-115 kHz.
<1
u
§
CL
~
UJ
o

BIBLIOGRAFIE:
Colecţia "Radio" (U.R.S.S.),
1985-1988
HI-FI News & Record Review
(S.U,A.), 1984.

o
01 , 02. 03, 1. = 1N 1.11.8
30pFI
cu
următoareie frec.ventci

12 TEHNIUM 5-6/1990
Mă numesc Vereş Peter şi sint un vechi şi pasionat cititor al revistei
dumneavoastră.
După ce mi-am însuşit un bagaj de cunoştinţe, m-am gîndit să fac cu-
noscut cîte ceva din lucrările mele, care desigur au la bază cele publi-
cate În "Tehnium". De data aceasta aş dori să propun un automat muzi-
cal care este capabil să "cînte" 1O tonuri; desigur, fiecare se poate regla
independent.

Montajul are la baza trei blOCUri


principale:
- un oscilator de tact şi un OSCI-
lator de ton, formate dintr-un cirCUit
integrat COB404;
-- un numarator de impulsuri cu
un circuit integrat COB490;
o
-- un decodor binar-zecimal cu
COB442.
Ultimul bloc funcţional este, desi->
gur, amplificatorul audio cu tranzis-
torul B0139.
Funcţionarea pe scurt este urma-
toarea: oscilatorul de tact este reali-
zat cu doua inversoare, 1-2 şi 3-4.
Ieşirea inversorului A.1 este cuplata
capacitiv cu intrarea inversorului
A.2, iar ieşirea inversorului A.2 este
cuplata, tot capacitiv, la intrarea in-
versorului A.1. Astfel se obţine un
multivibrator astabil. Pentru funcţio­
narea oscilatorului se cupleaza in-
trarea 1-3, prin potenţiometrele
P1-P10, la masa. Semnalul, pin 4,
este transmis mai departe inversoru-
lui A.3. Ieşirea acestuia din urma
este cuplata prin intermediul unui
rezistor de limitar.e la baza tranzisto-
rului B0139. AUTOMAT MUZICAL
Comanda integratului decodor
COB442 se face de catre numarato- o 10 TONURI O
rul COB490. Acesta asigura, prin ie-
şirile sale 8--9-11-12, o configu-
raţie În cod binar, care se aplica in-
trarilor 12-13-14-15 la COB442.
Schimbarea starilor de la iesirea nu-
maratorului zecimal se face cu aJu~
torul impulsurilor de tact primite la
intrarea pin 14. Aceste impulsuri de
tact sînt generate de restul de trei
inversoare de la COB404, frecvenţa
lor fiind cupnnsa între 0,2 Hz şi 5
Hz, În funcţie de poziţia cursorului
lui P.11. Pentru sunete mai armo-
nioase se vor face doua montaje
identice, legate la acelaşi generator
de tact, iar ieşirea lor va fi conectata
la baza aceluiaşi tranzistor final,
B0139.
Ieşirea generatorului de tact se va
lega la intrarea ambelor montaje, care asigura o putere destul de
Oiodele 01-012 vor fi de tipul mare. Din potenţiometrul P11 se re-
EF0105-108, verificate prealabil 01-010 gleaza viteza de schimbare a note-
Daca circuitele integrate sînt bune, lor.
Frecvenţa sunetelor se regleaza
consumul lor va fi: pentru 2 3 4 5 6 7 9 10 11
COB404-26 mA; pentru prin Pl-P10. Daca se doreşte o
COB442-28 mA; pentru pauza Între note, se va scoate un
potenţlometru la locul respectiv.
COB490-24 mA, În total aproxima- CD 8 442 E
tiv 128-140 mA. Acest curent va-
riaza puţin între starea de funcţio­ 15 14 13 12
nare şi repaus.
Automatul conţine un bloc supli- A B C O
mentar despre care încă nu am vor-
bit nimic. Automatul functioneaza
numai atit timp cît primeşte tensiu-
nea. Şi daca este amplasat la intra-
rea unei locuinţe, butonul de sone-
rie este acţionat numai un scurt
timp, nepermiţîndu-i sa funcţioneze 251
multă vreme, Montajul suplimentar
elimină acest dezavantaj. EI funcţio­
neaza pe baza starilor logice aflate
pe ieşiril~ ABCO ale integratului
COB490. In stare normala T6 con- 0+
duce, iar T7 si T8 sînt blocate. Daca 12 9 8 11
pentru scurt 'timp se apasa butonul SV
BT, bistabilul îşi schimba starea, fa- C OB 490
CÎnd ca tranzistorul sa intre În con-
ducţie şi sa alimenteze automatul. ....-----114
Cînd se termina un ciclu, adica
automatul CÎntă cele 10 tonuri, pe
poarta O a lui 490 are loc o schim-
bare de stare logica de la 1 la O, de-
teminînd prin circuitul de diferen- UdLa se dure::,c numai 4 sau 5 note,
ţiere C4, R24 şi dioda 01 un impuls restul de potenţlOmetre se vor
negativ ce schimba starea bistabilu- scoate.
lui, blocîndu-se T7 şi T8 şi intrînd În Conexiunile marcate cu linie in-
conducţie T6; se opreşte astfel func- trerupta vor fi facute În aer. Pe baza
ţionarea automatui.ui. acestui montaj se poate construi o
Tot montajul se va alimenta de la C3 200 ~ F J 16 V lumina dinamica, cu mici modificari.
o tensiune redresată şi bine fi/trată, LA
În cel mai bun caz stabilizatâ, de 5 CD B 404 BIBLIOGRAFIE:
V. PIN 14 Almanahul "Tehnium" 1986
Tranzistoarele T1 si T8 vor fi 2 8 mA Electronica peste tot Colecţia
I montate pe mici radiat'oare pentru a "Cristal"
evita încălzirea lor. Difuzorul O va fi
de cel puţin 4 1L
Eu am folosit difuzorul de 3 W, A 1-A6 =; COB 404

TEHNIUM 5-6/1990 13
nominală. Dacă în regim .sinusoidal 2. Se 00-
de funcţionare raportul
= 2(A = 3 dB), condi-
reale oe funcţionare
-:- 50 dB (A = 14 -:- 17
se vede că, În regimUl
tranzitoriu de funcţionare, amplifica-
torul depăşeşte cu mult posibilităţiie
sale de lucru teoretic. Această su-
semnal de intrare sinusoidal, pentru
care este definită sa nomi-
nală de ieşire, nu
rea sa reală la semnalul
muzical sonor.
este dintr-un
merat de forme de undă
dale, care, de cele mai multe
succed cu salturi de amplitudine
diferite de forma de undă sinu-
soidală. Analizînd cu ajutorul unui
forma de undă a unui

gram
ea
apropi.ată de forma de undă a unui
semna! aleatoriu
zgomotului
are i ....,.''''"',>+" ... ~ ...

mentu! În
ambalării termice a etajului final. În catoarelor A j şi A4 folosind pentru
acelaşi timp este posibilă şi semnalul sinusoidal frecvenţele de
rea excesului de căldură 10 kHz, 1 kHz şi 100 Hz, cu o creş­
în momentul debitării unei puteri tere de nivel de 2 dB peste nivelul
mai mari decît puterea nominală. Cu de lucru li? care apare limitarea si-
un astfel de generator al semnal ului nusoidei. In timp ce amplificatorul
de intrare (tone-burst generator) cu Al se comportă perfect, amplificato-
durata trenurilor de undă reglabilă rul A 4 prezintă o descreştere a sem-
se pot testa şi ulterior, analizind nalului la sfîrşitul trenului cu frec-
comportarea, diferenţia În mod net venţa de 1 kHz (diagrama 0/) şi o
două amplificatoare de puternică strangulare pe mai mult
ventă care orAzintii in sinu- de 50% din durata trenului de undă
soidal aceeaşi putere nominala. Fo- cu frecvenţa de 100 Hz (diagrama
losirea trenurilor de undă permite 0 4 "), Acest fapt se traduce fiziologic
scurte supraîncărcări ale din punct de vedere al ascultătorului
ficatorului supus măsurătorilor, programului muzical sonor printr-o
riscul deteriorării etajului final sau a redare necorespunzătoare proprie
blocului de alimentare. Aceste verifi- amplificatorului A4' total diferită de
cări sînt singurele care pot depar- amplificatorul Al, care redă perfect.
taja În mod net diferite tipuri de am- Din cele expuse anterior rezultă im-
plificatoare de audiofrecvenţă, iden- portanţa deosebită a verificării unui
tice ca performanţe din punct de ve- amplificator de audiofrecvenţă În re-
dere al funcţionării În regim sinusoi- gimul de funcţionare sinusoidal di-
daI de lucru. Parametrul principal namic. Această metodă reprezintă
urmărit În urma testărilor este capa- un sistem sigur de verificare pe care
citatea de recuperare a amplificato- constructorul amator trebuie să-' fo-
ruluL Ea reprezinta posibilitatea losească obligatoriu înainte de Înca-
unui amplificator de a reveni şi reda drarea unui amplificator de audio-
corect semnalele de nivel mic pre- frecvenţă de putere În categoria
cedate de semnale de nÎvel mare. La HI-FI.
amplificatoarele de audiofrecvenţa (CONTINUARE ÎN PAG. 33)
cu capacitate de recuperare scă­
zută, semnalele puternice exercită o
acţiune de mascare (gîtuire) a sem-
nalelor slabe. Acest fenomen se
poate vizualiza cu ajutorul oscilo-
scopului şi analiza pe o perioadă
mai. mare de timp cu ajutorul unui
osciloscop cu memorie. Fenomenu!
de mascare a semnalelor electrice
slabe se manifestă practic
redare neclară, Înfundată, n.o,;,t"",.c",'L..
ţiată a unui program muzical sonor.
Pentru exemplificare, În figura 3 se

AMPLI ICATOR
prezintă diagramele funcţionale
pentru patru amplificatoare de au-
diofrecvenţă cu aceeaşi putere, dar
care au capacitatea de recuperare
diferită. Verificarea a fost făcută cu
un semnal de test furnizat de un
nerator de semnale sinusoidale
dulate În amplitudine (tone-burst
generator). Acest regim de lucru al
amplificatorului de audiofrecvenţă
10 25 W
se numeşte regim sinusoidal dina-
mic. Verificarea se face la frecvenţa
de 1 000 Hz, la niveluri ce depăşesc Ing. AURELIAN' MATEESCU
cu 0,5 dB, 2 dB şi 5 dB nivelul nor-
mal la care începe limitarea semna-
Montajul permite obţinerea unor
lului sinusoîdal. La toate determină-
performanţe foarte bune, care îl în-
rile s-a lăsat interval de 5 s între
două trenuri undă succesive, cu
scriu În clasa HI-FI.
scopul de a da timp etajelor de ie-
şire şi alimentare sa disipe căldura
caracteristici elec-
excesivă.Oscilogramele 0,,0,' 0 1"
- puterea de ieşire nominală de
se referă la amplificatoful Al; O2 '
şi 0:/' la amplificatorul A'b 03> 03'
25 W pe o sarcină de Rx = 4 n la
Ua = 55 V C.C.;
şi 03" la amplificatorul A3' ŞI 0 4• 0/ - banda de frecvenţă reprodusă
şi 0,,:' la amplificatorul Ali. 20-32 000 cu o neliniaritate de
Oscilogramele 0 1 -7- 0 4 corespund maximum 1 dB (in domeniul
unei creşteri de nivel de 0,5 dB faţă 20-20000 Hz, neliniaritatea amplifi-
de regimul normal de funcţionare la catorului este cuprinsă În domeniul
care incepe limitarea sinusoidei, 05- 0-0.5 dB);
cilogramele 0 1 ' -7- 0 4' unei - raportul semnal-zgomot mai
de 2 dB, iar oscilogramele O," bun de 90 dB;
unei creşteri de 5 dB faţă de - separarea Între canale. În va-
de referinţă. Se observă că amplifi- rianta stereo. mai bună de 55 dB;
catorul Al are capacitatea de recu- - tensÎunea de alimentare Ua =
perare foarte rapidă, distorsiunile 55 V C.C.
care apar la semnalul de nivel mic -- coeficientul de distorsiuni ar-
fiind minime.) Amplificatorul A4 are monice totale THD ~ 0,3% la pn =
capacitatea de recuperare C~i:i mai 25 W; pentru THD = 1%, puterea li-
scăzută, deoarece prezintă la supra- vrată atinge 30 W/4 U.
sarcină o "strangulare" a caracteris- Tranzistoarele finale T7. T8 se vor
ticii de· funcţionare (de cea 100-7- monta pe un radiator comun de
200 ms) ce tinde să taie complet circa 500 cm 2 . Pe acelaşi radiator,
semnalul de nivel mic. Se observă izolat. se va monta şi T3. Tranzisto-
imediat că regimul sinusoidal dina- rul T2 va avea. ca şi. T 4 şi T5. radia-
mic scoate clar În evidenţa diferenţa toare din tablă de aluminiu de 0.5
dintre cele patru amplificatoare, mm cu suprafaţa de circa 20 cm 2•
care În regim sinusoidal normal pre- Alimentarea se face dintr-un. ali-
zÎntă performanţe identice . În timp mentator nestabilizat, compus
ce amplificatorul Al redă În mod dintr-lll1 tran!'>formator de reţea de .fIIs-of.........C:'J1P-C
clar, curat şi cu o dinamică foarte 220 V/40 V C.8 .• o punte de circa 5
bună un program muzical sonor, A (mono) ŞI 10 A (varianta stereo).
amplificatorul A4 redă acelaşi Filtrarea tensiunii de alimentare se
gram muzical sonor În mod face cu· un condensator de mini-
înfundat, cu limitări ale 4 700 jJ.F /63 V.
audio de nivel mic ce rwc'I"'Q,rlo
nalut de nivel mare, la punerea in funcţiune:
ind cu uşurinţă perceptibile. trimerul de 100 kH se re-
tanta verificărilor 'in regimul tensiunea pe plusul conden-
cru sinusoidal dinamic este şi mai <:::IVnrllllll de ieşire la valoarea Ua/2;
evidentă dacă se frecvenţa djn trimerul de 2.5 kH se r(l'-
semnalului modulat glează curentul de repaus al ampti-
În figura 4 se prezintă ficatorului În limitele de 30-50 mA
obtinute În urma verificării

TEHN'UM 5-6/1990
Adaptorul pe care îl prezentăm frecvenţa impulsuri lor linii a tel evi!::
transformă orice televizor În oscilo- zorului nu se poate regla În interva~
scop, fără alte modificări supHmen-' luI frecvenţei linii a adaptoruluj',
tare. Pe acesta se pot vizualiza şi ur- aceasta din urmă se introduce în:
mări semnale de joasă frecvenţă şi, acest interval, modificînd în limite;
cu ajutorul generatorului de semnal, mici valoarea rezistenţei R 14. Tre~;
se poate acorda vizual partea de buie să menţionăm că sincronizarea
frecvenţă intermediară a receptoare- baleiajului televizorului dată d~l
lor radio. Bineînţeles că aplicaţiile adaptor se obţine foarte stabilă; de:
sînt multiple. aceea, o slabă sincronizare la acor·;'
Adaptorui poate fi considerat ca ' darea adaptorului indică o eroare de
un emiţător miniatural de televi- montaj. Pentru a realiza adaptarea;:.
ziune. Cu toată simplitatea relativă a precisă pe canalul de televiziune;
schemei, aceasta formează un sem- ales este necesară Întinderea sau
nal de televiziune complet, care di- strîngerea spirelor Înfăşurării bobi-I
feră de semnalul standard prin ab- nei l1, adică trebuie modificat pasul'l
senţa impulsurilor egalizatoare. Im- caz este aplicată bazei tranzistorului lui T7, care este amplificatorul osci- întăşurării. .j
pulsurile de sincronizare cadre se T2. Aici ea se însumează cu tensiu- laţiilor generate de tranzistorul T8, In condiţiile acordării corecte, li-I.
formează din tensiunea variabilă si- nea înregistrată oscilografic. Ampli- montat ca oscilator capacitiv În trei nia de desfăşurare este foarte bine
nusoidală, cu ajutorul amplificatoru- ficatorul etajat T2, T3, T6, datorită puncte. Frecvenţa generată trebuie conturată, iar imaginea semnalelor
lui limitator realizat cu tranzistorul coeficientului mare de amplificare, aleasă egală cu frecvenţa canalului vizualizate este clară. Parametrii sînt
T1, circuitul de diferenţiere R8-C4 funcţionează practic În regim de re- de televiziune liber. Frecvenţele ne- astfel aleşi încît ecartul maxim al
şi amplificatorul de prag cu tranzis- leu, caracterizat printr-un anumit cesare generate se obţin alegînd nu- imaginii de pe ecranul televizorului
torul T 4. Durata acestor impulsuri prag de deschidere. Parametrii mărul potrivit de spire al bobinei L 1. corespunde tensiunii" de intrare de
este de cca 1,9 ms. Impulsurile de adaptorului au fost aleşi astfel Încît, De exemplu, la realizarea acordului cca 0,3 V. Sensibilitatea adaptorului
sincronizare linii sînt generate de în lipsa tensiunii analizate, linia de pe canalul 2 de televiziune, cu frec- poate' fi reglată variind valoarea re-
oscilatorul autoblocat, realizat cu desfăşurare să se afle În centrul venţa de 59,25 MHz, bobina L 1 are 5 zistenţei R2.
tranzistorul T5. Între colectoarele ecranului. La nevoie, imaginea de spire bobinate cu conductor liţat 'de . Pentru verificarea sensibilităţii
tranzistoarelor T 4 şi T5.este inclusă pe ecran poate fi deplasată modifi- I.F. de 0,6 mm. Diametrul carcasei adaptorului, la int'rarea acestuia se
dioda divizoare' 03. I nfăşurăril e crnd valoarea rezistenţei R3. Pentru bobinei este de 9 mm. Divizorul rea- aplică o tensiune variabilă cu va-
transformatorului Tr.1 al generato- a mări claritatea imaginii pe ecranul lizat cu R18-R 19 coboară tensiu- loare cunoscută. Tranzistoarele T1
rului autoblocat sînt bobinate pe un televizorului, amplificatorul T2, T3, nea pînă la 3 mV pentru a evita su- şi T4 sînt de tipul EFT323, T2; T3,
tor de ferită. Diametrul exterior al T6 este inclus În reacţia pozitivă de prasolicitarea traseului de I.F. a tele- T5, T6, T7, T8 de tipul EFT317, 319.
miezului este d.e 10 mm, iar grosi- la colectorul tranzistorului T3 la vizorului. Legăturile între C11-C15, Diodele pot fi EFD105 -7- 110 sau
mea de 2 mm. Infăşurările 1 şi 3 au baza tranzistorului T2, prin conden- L 1, T8 trebuie realizate cu conduc- echivalente.
cîte 100 de spire, iar înfăşurarea 2 satorul C6. Aceasta măreşte mult toare de lungime mică; totodată,
are 30 de spire bobinate cu conduc- amplificarea În domeniul frecvenţe­ aceste piese trebuie grupate într-un Schema-bloc:
tor CuEm 0,1 mm. La începutul pe- lor înalte şi, prin urmare, măreşte singur loc. Celelalte componente nu A - blocul de formare impulsuri
rioadei de baleiaj linii, impulsul de mult panta impulsului de ieşire. Vi- pun restricţii de montare. Adaptorul cadre;
tensiune al generatorului autoblocat zual, aceasta se manifestă prin mări­ nu necesită nici un fel de ecranare. B - blocul de formare impulSUri
Încarcă rap.!d condensatorul C5 prin rea contrastului între alb şi negru. După conectarea adaptorului, te- linii;
dioda 02. In restul perioadei, C5 se Impulsurile de sincronizare cadre, li- levizorul se pune ca de obicei În C generatorul autoblocat;
descarcă lent prin R6. Tensiunea În nii şi video se Însumează la intrarea funcţiune, acordîndu-' cu ajutorul O - bloc videoimpulsuri; ,
"dinţi de ferăstrău" ce apare în acest repetorului pe emitorul tranzistoru- butoanelor corespunzătoare. Dacă

al b)
9V
-50 Hz

R 20
30 k

INTRARE

LA TELEVIZOR

16 TEHNIUM 5-6/1990
ALEXANDRU NICA.

Asa cum m-aţi lnterfaţa de-


mit '0 idee care ar pentru
de calculatoare original,
sau HC-85 cu dea utiliza
EPROM. Este vorba există. lucru se
de copiere a pentru cei care au HC-85
de EPROM DE 6 K.
8 o modificare, respectiv să listez
au introdus un program de copiere. datele din respectiv, dar îl
Acest program se apelează prin in- pot pune la dispoziţia celor care do-
strucţiunea RANDOMIZE USR resc să-I copieze.
15011. Programul este deosebit de Ca funcţionare, În momentul in-
deoarece,. existînd practic În troducerii interfeţei Înconector, la
nu ocupă nici un byte de executarea instrucţiunii RANDO-
RAM şi, ca atare, pot fi copiate pro- MIZE USR 1501 , se intră În progra-
grame oricît de lungi. Dar există un mul de copiere. După ce interfaţa a
inconvenient. Datorită acestui pro- fost scoasă (bineînţeles În momen-
gram existent aici, unele programe tul respe(~tiv calculatorul
şi, mai ales, unele jocuri nu funcţio­ scos de sub tensiune), vClI'\"UH::!IVi
nează, deoarece producătorul a in- rămîne cel original
trodus" un test al ROM-ului pentru Important. Interfaţa nu poate
ca aceste programe să nu poată fi utilizată la Spectrum 128 K sau
rulate decît pe computerele origi- Spectrum +2, respectiv +3, deoarece
nale. acestea au ultimii 2 K de ROM plini
Ceea ce propun eu este construi- cu date necesare funcţionării siste-
rea unei interfeţe care să conţină mului.
acest PROM 8 modificat, pe placa Anexez schema de principiu ela-
mamă montîndu-se unul identic cu borată' pe un calculator compatibil
cel din c o m put e r u l o r i g i na I IBM.

CANAL f,magme f sunet A 11 (m) 12 (m)


(MHz) (MHz) (m) = 0,91) (K 2 = 0,66)
F.I.F.
1 49,75 56,25 5,660 1,287 0,934
2 59,25 65,75 4,000 1,092 0,792
3 77,25 83,75 3,727 0,848 0,615
4 85,25 91,75 3,390 0,771 0,559
citeodata să TV care ne 5 93,25 99,15 3,109 0,707 0,513
recepţia altor canale rejectarea .acestor 6 175,25 181,75 1,681 0,382 0,277
canale perturbatoare se face cu 7 183,25 189,75 1,609 0;366 0,265
În acest articol vă prezentăm un filtru rejector realizat mai simplu, cu o li- 8 191,25 197,75 1,542 0,351 0,254
nie coaxială În gol. 9 199,25 205,75 1,481 0,337 0,244
Filtrul este realizat din cablu coaxial cu impedanţa de 75 n, de lungime 10 207,25 213,75 1,425 0,324 0,235
Ă./4. În gol. 11 215,25 221,75 1,373 0,312 0,226
Se cunoaşte că: 12 223,25 229,75 1,325 0,301 0,219
U.I.F.
300 21 471,25 477,75 0,632
A=-- 0,144 0,104
f 22 479,25 485,75 0,622 0,142 0,103
unde A este exprimat in metri (m) şi f În megahertzi (MHz). 23 487,25 493,75 0,612 0,139 0,101
300 24 495,25 501,75 0,602 0,137 0,099
Aimagine + Asunel . , sau A = - - - - - - - 25 503,25 509,75 0,592 0,135
A= , 0,098
2 fimag,ne + fsunel 26 511,25 517,75 0,583 0,133 0,096
27 519,25 525,75 0,574 0,131 0,095
2 28 527,25 533,75 0,566 0,129 0,093
Lungimea reală a liniei coaxiale În gol este: 29 535,25 541,75 0,557 0,127 0,092
A 30 543,25 549,75 0,549 0,125 0,091
I =K- 31 551,25 • 557,75 0,541 0,123 0,089
4 32 559,25 565,75 0,533 0,121 0,088
unde K e~tp. factorul de scurtare (1 - În metri). 33 567,25 573,75 0,526 0,120 0,087
34 575,25 581,75 0,519 0,118 0,086
În cazul cablului coaxial avem două posibilităţi: 35 583,25 589,75 0,512 0,116 0,084
- cablu' coaxial profesional, cu K 1 = 0,91 -;-' 0,94; 36· 591,25 597,75 0,505 0,115 0,083
- cablu coaxial uzual, cu K 2 = 0,66. 37 599,25 605,75 0,498 0,113 0,082
În tabel sînt date canalele şi frecvenţele lor, iar În ultime:le două colo~ne 38 607,25 613,75 0,491 0,112 0,081
se dau lungimile I pentru K 1 şi K2' În cazul normei de televIziune OIRT ŞI al 39 615,25 621,75 0,485 0,110 0,080
.canalelor UIF europene. . : 40 623,25 629.75 0,479 - 0,109 0,079
O altă metodă de reglaj al filtrului rejector este cu vobuloscopul. Se tale 41 631,25 637,75 0,473 O,10R 0,078
cablul coaxial ceva mai mare de A/4 şi tăind din aproape În aproape, se cen-
42 639,25 645,75 0,467 0,106 0,077
trează caracteristi ca pe frecvenţa dorită.· ~ . .. ~
43 647,25 653,75 0,461 0,105 0,076
Trebuie acordată atenţie la capătul ,.În got al f~ltrului, ca În l:lrmc:t taierII. sa
nu rămînă "mustăţi" de tresă care să faca accidental scurtcircUit cu firul
44 655,25 661,75 0,456 0,104 0,075
central. 45 663,25 669,75 0,450 0,102 0,074
46 671,25 677,75 0,445 0,101 0,073
Atenuarea este În funcţie de factorul de calitate al cablului coaxial folosit.
47 679,25 685,75 0,440 0,100 0,0726
Din măsurători cu cablul coaxial uzual se obţin aproximativ 6 dB atenuare,
48 687,25 693,75 0,434 0,099 0,0716
pe cînd cu cel profesional se pot obţine pînă. Ia 25 dB atenuare.
49 695.25 701,75 0,429 '0,098 0,0707
Lăţimea de bandă afectată de filtrul rejector este mai mare la~ cablul coa-
50 703,25 709,75 0,425 0,097 0,0701
xial uzual (putînd afecta pînă la ,două canale stÎnga-dre~pta faţa de can~alul
51 711,25 717,75 0,420 0,096 0,0693
dorit) şi mai mică la cel profesional (pînă la un canal stinga-dreapta faţa de
canalul dorit). 52 719,25 725,75 0,415 0,094 0,0685
53 727,25 733,75 0,411 0,0935 0,0678
BIBLIOGRAFIE: 54 735,25 741,75 0,406 0,0923 0,0669
Eberhard Spindler, "Antene", Editura Tehnică, 1983.
55 743.25 749,75 0,402 0,0914 0,0663
56 751,25 757,75 0,398 0.0905 0,0656
57 759,25 765,75 0,393 0,0894 0,0648 .
58 767,25 773,75 0,389 0,0884 0,0641
~ -+ 59 775,25 781,75 0,385 0,0875 0,0635
~e I~ ~----~--~ ~~--------~ SpreTV 60 783,25 789,75 0,381 0,0866 0,0628
Q.nt~n.ci.
61 791,25 797,75 0,376 0,0855 0,0620
62 799,25 805,75 0,374 0,0850 • 0,0617
63 807,25 813,75 0,370 0,0842 0,0610
64 815,25 821,75 0,367 0,0835 0,0605
65 823,25 829.75 0,363 0,0826 0,0599
75.n.. 66
67
831,25
839,25
837,75
845,75
0,359
0,356
0,0817
0,0809
0,0592
0,0587
68 847,25 853,75 0,353 0,0803 0,0582
69 855,25 861,75 0,349 0,0794 0,0576
70 863,25 869,75 0,346 0,0787 0,0571
71 871,25 877;75 0,343 0,0780 0,0566
72 819,25 885,75 0,340 0,0774 0,0561

TEHNIUM 5-6/1990
17
- rutina de isiafe cu S10-1 denulita RUTl;

- rutina dCOPV ecran pixel


cu la dilensiunile fOflatului A4,
grafiCi K6313. ~

in JASIC nu
deosebite, putind ~i cules
si cu sau saI \fat si din caseta ori d,
ULH cite ori se doreste a fi utilizat. -
RutineI! RUTl si dCOPY sint realizate in 1
re, lodalitatile salvare si intarcare fiind
................ in nr. 7,8, "., I 89 ah! revistei, utilizarea
tib8 Craciun'Dutu iSilblorului ZEUS.
ing. Chirulescu Paul lansarea celar doua odata incarcate se face astfel :
ing. Col aRati Cristian
- Pentru rutina RUTL

Pentru a oferi posibilitatea cresterii perforlintelor RANDOMIZE USR 65267


calculatorului personalHC 85, cu larga raspindirE! in rindul
tineretului, sCQU, licee, pretUl si in r.indul studentilor pentru a face legatura cu $istelul si apoi prin cOlenzil!
si radiolatorilor, a aparut in lod natural ideii de el folosi .llIST si lPRINT din tastltura ori de cite ori se doreste
posibilitatile de extensie ale acestuia prin constructia listar! de prograle JASIC sau rezultate ale progralelor uti-
unor interfete adecvate. In evolutie fata de interfata lizator.
seriala prezentata in nu.erele 7, 8, 9 I 89 ale revistei s-a
conceput, realizat si utilizat o interfata dubla bazata pe - Pentru ruttnl dCOPY' se face :
circuitul SID (serial input-output) din falilia licroproce-
sorului 281, care perii te calculatorului HC 85 conectarea RANDOKIZE USR 48111
siluItana la o iaprilanh seriala precui si la un echipilent
de nivel superior .ini sau aicrocalculator (fig.l). Configu- ori de cite ori se doreste copia unei ilaglnl ecran.
ratiiiStfel obtinuta ofera o .ai aare posibilitate de lane- Progra.el! de cOlunitati! tU echipalentul de nivel superibr,
vra si elasticitate in creerea si depunerea progralelor licrocalculatarul CUI-Z, si depunerea sau extragerea de pro-
utilizator in suport disc flexibil precui si listar!a la o graI! sau fi sţ ere di 1'1 discurile flexibi le, rezidente atit in
i.prilanta seriala •. CUJ-Z cit si in HC 85 fiind de dilensiuni tari,. nu perlit
Asa CUI se vede din schela de principiu (fig.2) publicarei lor in extenso in paginile revistei din lotive
interfata este prevazuta (ueeas propriu pentru controlul de spatiu; cei interesati in cazul in care'nu si le pot
, ratei de translisie: cuart de 9831 Khz, 74lS14 si 7493 ca concepe singuri se pot adresa autorilor. -
divizor, circuitele principale l81CTC si Z81 510, pretUl si Una din' aplicatiile cele lai interesante ale acest~i
circuitele de adaptare la iesirea seriala Y24, CDJ 1488, interfete a fost transfor.area calculatorului HC 8S in
CU 1489.- . videoterlinal standard VT52 si conectarea la o linie banala
La conectorul de extensie al placii principale a calcu· a lultiplexoarelor seriale ale minicalculatoarelor CORAL-
latorului HC 85 (vezi.anualul acestuia cap.4.11. pag.71,71) INDEPENDENT, cu restrictia ca.lungi.ea liniei pe ecran este
se cupleaza o tufa cu 56 contacte tip fund de sertar FElIX-C de 32 sau 64 caractere functie de larilea caracterului, un
prelungita, 52+4 pini, adicalufa Pl. Conectorii P2 si P3~cu rind de 81 caracte1e prilit· prin interfata seriala fiind
care E~te echipata interfata, sint conectori de cablaj lala afisat pe 3 respectiv 2 rinduri pe ecranul lonitorului TV.
cu 25 pini.- Conectorul P3 aferent circuitului SIO-A este
dedicat cDlunicatiei iir conectorul P2 pentru 510-1 este
afectat ilprilantei. Realizarea practica s-a facut pe o pla-
cuta de circuit ilprilat dublu placat de disensiunile
125x12511, la care din lative tehnologice, de prec;izia
trasarii si corooarii s-au facut de circuite cu
fir
1 eLS 3006 PRINT AT 13,2i FLASH 0; "SIO-B u • "
10 REM *********************** 3007 PRINT AT 13 2b DII SIO-A" '
20 REM program de test-pentru 3010 PRINT AT 14:1-'INK 2" FLASH l .... RECEIVE"
30 REM Interfata seriala 3 !4 2 0 PRINT AT 14~25t· INK 1t.i FLASH ilO II SEND II

t~: 180 35 REM ***********************


PRINT AT 13,26;. "SIO-A
II
3 !iti
5
IF INKEY$)' II HEN 6u TO 3040'
3 °60° 1 F, INKEV$ =11.. THEN 60 TO 3050
li 190 PRINT AT 13.,2; 'SIO-B It •
Ii
30 OUT 227 1 CODE ( INKEY$ )
{Il 200 PRINT AT 20.10; INK l i .. testatI SIO-A ; 3070 PRINT AT 0,i; INK 2- CHR$ ( IN 243)·,
~ 201 PRINT" SIO-jJ sau AMBt:.LE °A B X§:? II 3080 LET i=i+1 '
210 INPUT ai ' , . 3090 IF i=31 THEN LET i=0
ii! 220 IF a$="a" OR a$="A" THEN- 60 SUB 2000 3110 NEXT k
* 230 IF a$=lIb" OR a$=ltB THEN 60 SUB 1000
II
4001 LET i=0
'i 240 IF a$="x II OR a$=11 X II THEN 60 SUB 3000 4005 FOR k=0 TO 64
fi 1000 60 SUB 1500 4010 PRINT AT 14,1- INK 4- FLASH 1·" SEND II

t- 2- 1-
i1005 LET i=0 4020 PRINT AT 14., 25 INK FLASH "RECEIVE"
11006IF
t~ 1007 IF
INKEY$ >.... THEN 60 TO 1006
INKEY$ = .... THEN 60 TO 1007
4040- IF INKEY$ )011 HEN sO TO 4040'
4050 IF INKEY$ ="" THEN 60 TO 4050
.:' 1030 OUT 243 CODE ( INKEY$ ) 4060 OUT 243 CODE ( INKEY$ ) .
~! 1040 LET d= 1N 243 ' 4070 PRINT ĂT 0,i; INK 2- CHR$ ( IN 227)-,
~:i 1050 PRINT AT 0, i ; INK 2; CHR$ (d); 4080LET i=i+l '
ii; 1053 LET i=i+l 4090 IF i=51 THEN LET i=0
~i 1055 IF i =31 THEN LET i =0 4110 NEXT k
~! 1060 60 TO 1006 5000 60 TO 3005
~\ 1500 REM ******************* 000i0 ;*******************
\~: 1510 REM programare. canal B 00020;* rutina C O P Y *
1! 1520 RE"******************* 00030 ;* cu S 1 O *
~ 1530 PRINT AT 13 2- FLASH 1- "SIO-B@'
~l1540 OUT 237 93/: out
~1550 OUT 251:24: OUT 251:24
237 8 ' 00031 ;* viteza 9600 bds *
00032 ;*protocol XON-XOFF*
\11560 OUT 251,2.0: OUT 251,76 00040 1*******************
~1570 OUT 251,19: OUT 251,193 00050 uR6 65267
00060 ENT .
~1580 OUT 251,05: OUT 251,234
::* 1590 OUT 251,01: OUT 251,00
00070 DI
~i.1600 RETURN
00080 PUSH HL
~ 2000 60 SUB 2500
00090 PUSH DE
~î 2005 LET i =0
00100 PUSH BC
.~ 2006 IF INKEY$ >" II THEN 60 TO 2006 00110 PUSH AF
~ 2(lJ07 IF INKEY$ =" •• THEN 60 TO 2007 00120 LD A #5D
00130 OUT (iED) ,A
~ 2010 LET c$= INKEV$
~#:~:
ij 2025 LET c= CODE c$ 00140 LD
.~ 2"'30 OUT 22 7 C
00150 OUT A
~ 2040 LET d= 1 N 227 00160 LD HL,SIOPR6
~12050 PRINT AT 0, i ; INK 2; CHR$ (d); 00170 LD C,#FB
~ 2053 LET i=i+l
00180 LD B,#09
li 2055 IF i=31 THEN LET i=0 00190 OTIR
00200 CALL TEST
l~ 2060 60 TO 2006
00210 LD A.1.#lB:OUT <#F3)
l~ 2500 REM ******************* 00220 CALL Tt:.ST
~ii 2510 REM programare canal A
00230 LD A,#31:0UT <#F3)
~. 2520 REM ******************* 00240 LD B 24
e.1 2530 PRINT AT 13 26- FLASH 1- "SIO-A"
i~ 2540 OUT 229 93: t3UT' 229 8 ' 00250 ECRAN LD <*FFFE) , Bl
~l 2550 OUT 235:24: OUT 235:24 00260 CALL #E9B
~l 2560 OUT 235,20: OUT 235, 76
&\ 2570 OUT 235,19: OUT 235,193
00270
00280 ~~LL g~p~r6
~. 2580 OUT 235,05: OUT 235,234 00290 LD BC..'l <#FFFE~
~ 2590 OUT ~35,01: OUT 235,00 00300 DJNZ ECt<AN
:- 2600 RETU..N 00310 RETUR POP AF
i~ 3000 60 SUB 1500: 60 SUB 2500 00320 POP BC
:!1 3001 LET i =0 . 00330 POP DE
00340 POP HL
1~'i3105' FOR. k=0 TO 64
TEHN~UM 5-6/1990
19
00650 AND
00660 JR
00670 LD
00680 OUT
00690 LD
00700 DEC
00710 JR
00720 INC
00730 LD (#FFFB)
00740 INC
oL~076
10
4- 00020 ;*******************
;'* rutina dC O P V '*
>~
O
";Ii "O
oii
00030 ;'*
00032 ;'*
cu 5 1 0
00031 ;* mareste poza de '*
doua ori
'*
'*
~ 00040 &*******************
~ O
G ! 00050 RG
00060 ENT
48000

.
%
OI( W W 00070 DI
...a i z 00080 PUSH HL
Col

.. ........ •
..... 8 00090
00100
PUSH
PUSH
DE
EC
~

~ .. ..
~
!tl 00110
0421120
00130
PUSH
LD
OUT
AF
A,#5D
(#ED),A
•• ••.
00140 LD A #01
00150 OUT (iED) A
00160 LD HLiSIOPRG
00170 LD C, FB
00180 LD B,#09
00190 OTIR
00200 CALL
TEST
00210 LD A #IB:OUT (#F3),A
00220
00230
CALL
LD
T ST E
A,#31:0UT (#F3),A
00240 LD B 24
... 00250
00260
LD
ECRAN LD
C,#FF
(#FFFE),BC
00270 CALL #E9B
00280 LD DE 256
00290 CALL COpVL
00300 LD ~Cl(#FFFE)
00310 LD
00320 CP #FF
00330 JR NZ,ZERO
00340 LD A,,#00
.00350 LD C,A
00360 INC B
00370 JR DDJNZ
00380 ZERO LD A,#FF
00390 LD C A
00400 DDJNZ LD (#FFFE)
TEHNIUM 5-6/1990
20
e!t€t:7 ,8, ~~,
0(~7':;;!e'
ill1flI8121·0
010810
0fr[;;;B2v.:~
0,08301
00840
0085121
0101860
00870
00B80
008910
00900
00910
009201
. 00930
00940
00950 'l'A
00960
A,27
,
130970 (fi: 5) A
00980 A #FE
00990 #4:8 <:lt5CC6} ,A
01000 A,#5D
01010 A,0 OUT (#ED) ,A
01020 LD A,#01
01030 A,2 OUT (#ED) A
01040 LD HL,SH~PRG
01050 00760 LD C,#0FB
01060 TEST A, (#FID 00010 ******************* 012'1770 LD B,#09
01070 AND #04 00020 ; * RUTINA RUT L * 00780 OTIR
01080 JR Z,TEST 00030 ; * cu S 1 O * 00790 RET
01090 RET
01100 DUBLU NOP
00040 ; *viteza 9600 bds *
00050 ; *p~otocol XON-XOFF*
4220800 FLAG
00810 SIOPRG DEFB #18
DEFB #00

01110 ;************************ 00060 ; ******************* 00820 DEFB #04


01120 ~ registrul B contine * 0007fl.l ORS 65267 00830 .DEFB #CC
01130 ~ octetul de tiparit * 00080 DI 012'1840 . DEFB #03
01140 ;************************ 00090 PUSH HL 00850 DEFB #Cl
01150 LD (REGBC)A BC 00100 PUSH DE 00860 DEFB #05
00870 DEFB #68
~il~~ t~ ~~1~~~~E)
00110 PUSH BC
00120 PUSH AF 00880 DEFB. #01
01180 CP #~F 00130 LD ~0(FLAG) 00890 DEFB #12'10
01190 JP NZ~JOS 00140 CP 12'112'1750 LD (#FFFB),A
00150 CALL
~i~~: ~~D ~F~
Z PROGR 00760 CP 32
00160 POP Ai=:PUSH AF 007712'1 JP NZ,LOOPl
01220 LD B,A 00170 CP #80 12'10780 RET
01225 XOR A 00180 .1P , NC~TOKEN 007912'1 GRAFIC NOP
01230 BIT .7,B 02'1190 CALL CAt< 00800 CALL TEST
01240 JR Z,BIT6 00200 .1P RETUR 00810 . LD Ai 13 .
01250 SET 7,A 00210 TOKEN SUB #A5 130820 OUT ( F3) ,A
01260 SET 6,A 00220 LD DE,#95 00830 CALL TEST:LD
01270 BIT6 BIT 6,B 00230 PUSH AF 12'112'18412'1 OUT (#F3),A
01280 JR Z,BIT5 00240 CALL #C41 00850 CALL TEST:LD A,
01290 SET S,A 00250 LD A1 #20 00860 OUT (#F3),A
01300 SET 4,A 00260 CALL CAR 00870 CALL TEST:LD A,0
01310 BIT5 BIT S,B 00270 FARA20 LD A~(D. E) 12'10880. OUT (#F3),A
01320 JR Z,BIT4 00280 AND #/F 00890 CALL TEST:LD A,l
01330 SET '3,A 00290 CALL CAR 00900 OUT UI:F3) ,A
01340 SET 2,A 00300 LD A.! (DE) 00910 RET
01350 BIT4 BIT 4,B 00310 INC Dt:. 012'1920 TEST IN A (#FB)
01360 JR Z OKSUS 00320 00930 # 04
~~D ~C~FARA20
AND
. 01370 SFT l,A 02'1330 012'1940 JR Z,TEST
01380 SET 0,A 00340 LD AĂ~20. 00950 RET
i 01390 OKSUS NOP 00350 CALL C R 012'1960 SIOPRG DEFB #18
i 01430 LD BC.l.(REGBC) 210360 POP. AF 00970 DEFB #04
; 01440 OUT (#t-3) A 00370 RETUR NOP 012'1980 DEFB #CC
i,01450 LD Ă, (REBA) 00380 POP AF 12'10990 DEFB #03
~, 01460 RET 00390 POP BC 01000 DEFB #Cl
: 01470 JOS NOP 00400 POP DE 01010 DEFB #05
'01480 LD 00410 POP HL 01020 DEFB #68
\! 01490 AND 210420 EI 0103.0 DEFB #131
t"'~"!"~'~~~7'''''''' . . . . . . . , , , ... . . . . .,.~. P . . . ,. ,. . ".". '. .". . . . .,. '''~. . . . . . .". . ,. . . . .. k,n~.!i~t1~.~ RET '-"'r'". "N~t~,1gt, ",.••,. "."",,,,,. ,m.;!2:g.E,!t.,,,!tîp0
TEHNIUM 5-6/1990
21
imposibilă orice
să nu mai vorbim
Reglajul este
obţinerea
mentare

unui ceas
de stabiiitatea
1"l.::.,nlnll'1,p
torului de bază din care se
secunde (pentru cele cu mai de folosi
cu motoraş pas cu cu de schemă de OS(~llq,tor
cei 50 sau 60 Hz (pentru lui corectă va 000 pS, după care =32 768 Hz = 215 se alimentează ia V). in sfîrşit,
motoraşe sincrone). se vor face retuşuri În funcţie de excelentă 11 sînt prezentate modurile
O precizie de. un minut pe zi modul practic al mersului ceasului. Pentru cei care vor să """'lOr'T!'!"&:> a picioruşelor cristale-
consideră satisfăcătoare, iar una Bineînţeles, se poate folosi În ace- de la acest tip de 05- lor de joasă frecvenţă (500 Hz
o secundă bună. IaşI scop un BE555, dest~Î de bin!3 recomandă folosirea unei - 16,000 Hz) pentru trei din cazu-
Deoarece În 24 de ore avem cunoscut de constructorll amaton; capacităţi Cx În serie cu cristalul, .. riie ce! mai des întîlnite: soclu oetal
86 400 de secunde, sau rotund, cca literatura de specialitate abundă În care să aibă un coeficient de tempe- (de exemplu cristalele sovietice ce
105 S, rezultă că pentru o ,precizie astfel de scheme, deci nu vom in- ratură negativ, astfel Încît să se rea- se foloseau prin anii '60 În centra-
bună este necesară o stabilitate În sista asuprc;l:a:9 P ,ftui punct. Menţio­ lizeze o oarecare compensare a de- lele telefonice cu curenţi purtători),
jur de 10- 5, care se poate obţine nu- năm doar 6a stcfuilitatea va fi com- viaţiei de frecvenţă a cristal ului septai (de exemplu cele produse de
mai cu oscilatoarele cu cristal de parabilă cu cea a montajului din fi- (TXO). Ideal ar fi să găsim un con- firmele Marconi Instruments-Anglia,
cuarţ; pentru o precizie mai mică, gura 1. densator care să aibă coeficientul Quartz Electronique-Franţa etc.) -şi
dar nederanjantă, se pot folosi osci- O astfel de schemă, realizată cu .
latoare În punte Wien realizate cu piese de calitate (condensatoare d~
operaţionale obişnuite ({3A 741 sau 10 nF stiroflex sau policarbonat ŞI
(3A 709). Acestea din urmă, executate rezistoarecu peliculă metalică) asi-
cu acurateţe şi cu piese corespun- gură o precizie de ± 15 s pe zi, dacă
zătoare, pot da o stabilitate mai temperatura ambiantă nu are variaţii
bună de ±20 s/zi, asigurînd deci o mai mari de ±5° C.
precizie net superioară frecvenţei O precizie mult mal bună se poate
furnizate de reţea, care poate duce obţine folosind oscilatoare cu cristal
la o rămînere În urmă a ceasurilor prevăzute sau nu cu -termostat
de ordinul a 20 de minute/zi şi Astfel, În continuare vor fi prezen-
uneori mai mult, făcînd astfel inutili- tate o serie de scheme de oscila-
zabil ceasul respectiv. toare cu cristal speciale pentru frec-
Prezentul articol se adresează venţe joase şi foarte joase, mai puţin
deci atît posesorilor de aparate tip cunoscute de marea masă a amato-
"Cronos" produse de "Electronica", rilor de construcţii electronice (şi nu
cît şi celor care au aparate cu afişaj numai de aceştia!), rămînînd ca fie-
digital şi folosesc ca bază de timp care să-şi aleagă schema care co-
reţeaua de 50 sau 60 Hz. respunde cel mai bine necesităţilor
In prima parte a acestui articol se (şi posibilităţilor materiale) ale fie-
vor prezenta o serie de scheme de căruia.
oscilatoare, dintre care unele sînt de Menţionăm că oscilatoarele pro-
un tip mai speCial (cele pentru frec- puse se pot folosi şi În frecvenţme­
venţe foarte joase) şi pe care con- trele electronice, calibratoarele pen-
structorul amator le va putea realiza tru joasă şi foarte joasă frecvenţă r-------;-----------------------------------e+sv
În general cu componente produse etc., făcîndu-le astfel interesante
În ţară. pentru un cerc mai larg de cititori ai
Din categoria oscilatoarelor fără revistei.
cristal este prezentat În figura 1 un În figura 3 este prezentată schema
generator sinusoidal de 50 Hz, avînd unui oscilator cu cristale de joasă
o stabilitate mai bună de o jumătate frecvenţă (0,5 -;- 100 kHz).
de minut pe zi. Cîte ceva despre particularităţile
Semnalul obţinut la, ieşire este de schemei; se ştie că rezistenţa dina-
cca 3V", fiind suficient pentru co- mică a unui cristal variază Între 1 kH
manda integratului ceasului cu afi- (pentru cele de 1 MHz) şi· 100 kH
şaj de orice tip (se dezlipeşte firul (pentru cele de 3 -;- 4 kHz) şi are o
sau se întrerupe cablajul În zona pi- mare dispersie de la tip la tip, chiar 3+Srf
cioru$ului pe care trebuie să vină şi pentru cele provenind din acelaşi
cei 50 Hz şi se aduce un fir prove- lot de fabricaţie. Trebuie precizat şi
nÎnd de la ieşirea oscilatorului, faptul că stabilitatea oscilatoarelor
punctul A). Alimentarea se va rea- cu cristal depinde de puterea Qisi-
liza din transformatorul aparatului pată de acestea, care nu trebuie să
(deja existent), după schema din fi- depăşească 0,1 mW pentru cele de 3 .----.._---f4+sv
gura 1, singura precauţie fiind ale- -;- 50 kHz şi2 mW pentru cele de
gerea rezistenţelor ce limitează cu- 50 -;- 1 000 kHz.
rentul prin diodele Zener de 10 -;- 12 De aceea, cristalele trebuie co-
V la valorile prescrise de fabricant nectate la circuite avînd o impe-
(notate cu asterisc). danţă de intrare cît mai mare (deci
Cîteva cuvinte despre componen- folosirea FET -urilor, MOSFET-urilor
tele oscilatorului: sau circuitelor logice CMOS); astfel,
- rezistoarele folosite vor fi tip În afară de asigurarea unei stabilităţi
RPM (cu peliculă metalică), iar con- mai bune, se rezolvă 'şi problema
densatoarele de 1 ţ,tF, nepolarizate, atît de delicată a parazitării aparatu-
tip multistrat; rii electronice din jurul ceasului res-
- termistorul poate avea valoarea pectiv (se ştie, de exemplu, că folo-
de 3,3 -;- 3,5 kU, avînd rolul compen- sirea unui oscilator cu cristal
sării variaţiei de frecvenţă cu tempe- realizat cu TTL-uri Într-un ceas care
ratura mediului ambiant; stă lîngă un receptor de trafic face

TEHNIUM 5-6/1990
22
non al. Cele mai bune oscilatoare cu dia-
În continuarea articolului sînt pre- pazon sînt cele avînd trecyenţa de
zentate şi trei scheme de oscilatoare 500 -;- 2 000 Hz (cu toate ca se pro- r------..----~---------t-----fi/!-12V
mai ciudate, de tip cu reacţie meca- duc diapazoane În gama 50 Hz -;- 20
no-electrică, realizate cu diapazon kHz) şi realizate din elinvar (un ~ţe!
(figurile 12-14). special ale cărui coefici~nt de di~a:­
La oscilatoarele cu diapazon pre- tare şi ·variaţie a modululUi de elastiC!-
zentate, autoÎntreţinerea oscilati.il~r tate E cu temperatura sînt neglija-
se realizează pe cale electronica. bile) şi care au o formă specială,
Pentru a Înţelege modul lor de func- atent studiată, ..mai ales În ceea ce ,
ţionare să ne fixăm atenţia, de priveşte sistemul de prindere. Desi-
,,
r ...· - - - 4
exemplu, asupra schemei din figur~ ,,
gur, se pot folosi cu rezulta~e mulţu­ , ,Lr
13: . vibraţia (mecanică) a braţuluI mitoare şi diapazoane muzicale (La f:J=:470j.lr 1.::'--6V22
din stînga modifică Întrefierul mag- = 440 Hz) fie ca atare, fie "scurtate" ,, ,,
net-diapazon şi astf~1 se induce. ÎI] pentru a se obţine exact 500 Hz.
bobina o tensiune alternativa Polizarea se va efectua cu mare
(a cărei este cu cea deoarece o dată ce se trece .----~---------~-----~----~ov
a diapazonului), _de tra~- frecvenţa dorită, nu se mai
zistor tensiune ce se regaseşte in poate face nimi~; de aceea s~ reco-
colector, unde este montată bobina mandă ca o data ce ne apropiem de
cealaltă (acordată Cx pe frec- frecvenţa necesară să se Îndesească 22nF
venţa diapazonului care ac- măsurătorile.
ţionează asupra drept al Mici retuşuri ale frecvenţei de os-
diapazonului prin electro- cilaţie se pot obţine prin modifica-
i"I'lIj;!~nn,Qtir. creat astfel apare o auto- rea valorii lui Cx (fig.13).
Pentru o cît mai bună stabililtate,
mecanic între cele două se recomandă un nivel de reacţie
braţe unui diapazon este foarte mai scăzut (alegînd rezi~t~nţa 9in
slab şi putem considera că acesta emitor cît mai mare posibil), cmd '-----------91+1,25V
se comportă ca un filtru mecanic de Încă avem o amorsare sigură a osci-
foarte mare selectivitate (avînd un laţiilor. Într-unul din numerele vii- ~--------_4r_-----------e+5V
factor de calitate comparabil cu al toare vom prezenta cîte~a schen:.e
cristalelor din prima generaţie), practice de montaje cu ajutorul ca-
ceea ce are drept rezultat o amorti- SEPTAL
rara putem transforma fie un cea~
zare foarte mică a oscilaţiilor şi o cu afişaj digital (destinat fre~venţel
stabi Iitate de cca 10-) reţelei de 50 Hz sau 60 Hz), fie unul
laobinele pentru excitaţia diapazo- cu motoraş sincron (tot cu 50.l-!z
nului provin de la o pereche de .că.şti sau 60 Hz) într-un ceas de precIzie
avînd impedanţa de 1 -;- 2 kn ş~ Sint net superioară.
montate pe colţare care permit r~­
glarea întrefierul ui magnet bobl- ~----------------~--~~+5V
ne-braţe diapazon În limitele 0,2-;- NOVAL
0,9 mm.
Stabilitatea oscilatoarelor cu dia-
pazon depinde de temper~t~r~ af']-
biantă, presiunea atmosfenca, Imba-
trînirea oţelului, variaţia tensiunii de
alimentare etc.

100k 100k
~==~4C~4r------~------~+~
.------------<t-----_-----li/l+30V ~--~--------~~------~+~
SOmA

10nF

~--------~~----------~----~~--~+5V r------------------~~---~+5V
rl . ,J,
1 jl180k ! 14k3
11 ~r
: ....-------TTL
33nF
12nF\ ,.....~~
+--~>-L......r--.------"\:t~BC109C
,
!,
..L
ŞERBAN - Oradea

Grid-dip-ul GD743 nu are o RI : 560 n CI' x 200 pt


schemă complicată, utilizînd un R 1 : 1 MS2 (,56
tranzistor cu efect de cîmp şi două R] . 2.2 kn (3: pF
tranzistoare bipolare din seria SC R4 : 1,5 kS2 C4 . 180
BC107, BC170 etc.). Tran- R5 : L5 kS2 C :0,1
cu efect de cîmp este R6 : 220 S2 CI> :0,1
2N4416, dar puteţi încerca să.,1 înlo- R; : 33 kn C7 . 0,1
SF245. 220n C~ : 22
de frecvenţe sînt: 1.5 kS2 C9 . )) uF
kHz-600 kHz; 600 kHz-2 '.1.5 kn
MHz-6 MHz; 6 MHz-20 : 10 kf2
.. MHz-60 MHz şi 60 MHz-200 : 5 kS2
Aceste acoperiri sînt date de con- TI : 2N4416
5kSl T 2 : BC 108
structor. PI : kn
Oscilatorul de joasă frecvenţă T 1 : B(!08
P,. kS2
generează un semnal ,de 800
care la ieşire poate avea o ampli-
tudine maximă de 5 V.
Sensibilitatea instrument ului de DI : Z 6.2
măsură este 100 p.A. Dioda 01 este D 2 : SFD 104
Pl6V2Z, iar 02 este EFD108.
general de curent nu de-

• SAVCiUC SERGHEI - Suceava

Sistemul de telecomandă cu infrarosii de la televizorul color KV


,
2032 utilizează, după cum se vede În schema alăturată, un circuit
de tipul M58484P. Radioreceptorul "ucraina 201" are oscilator, iar blocul Y2 cele ale. eta-
montat Între terminalele 2 şi 3 oscilează pe frecvenţa de În schema electrică de principiu CÎ- jelor de frecvenţă intermediara.
teva blocuri funcţionale a căror Publicăm schemele electnce ale
trebui să verificaţi la terminalul 2 dacă există frecvenţa de componenţă intrinsecă este mai pu- acestor blocuri şi dispunerea piese-
480 kHz şi amplitudinea semnalului de 6,3 V vîrf la vîrf. Oricum, ţin cunoscută. Astfel, blocul Y1 re- lor pe'placa de cablaj a acestui re
diodele emiţătoare (sau una din ele) trebuie verificate (operaţie zolvă toate sarcinile mixerului auto- ceptor.
simplă). Verificaţi În primul rînd dacă se face alimentarea cu ener-
gie electrică. Bateriile nu se ţin pînă curge din ele lichid.
Circuitul M58484P nu poate fi Înlocuit fiindcă nu are echivalent.
Controlaţi şi starea receptorului.

003 TLRI24 001,02 L0271


REMorE CONTROL IND INFRARED RADIATION
. +e
i ~~i:~:YA"
,.4--0----'--------------.0-;" (,Ee OE~~NA
4PCS,6V

14 14
ICOI 13 J3
M58484P 12 12
REMorE CONTHOL II
10
9
8 Rz
~~__~~~__~____~~Z~~.~+
L, l-
EIWIf.•u1t

I i:

Rl I

_ -J I

TEHNIUM 5-6/1990
24
RECEPTIA
, ÎN BANDA SHF
. .
Dr. fiz. DRAGO. FALIE
RELUARE PAG. 12 DIN NR. 12/1989

TEHNIUM 5-6/1990 25
prel.ucrare devine
o unealtă in(ormaţional.ă, la
de utilă pentru societatea umană
ca şi produsul fizic.
- Ce sînt acelea limbaje proce-:-.
durale?
- Un program de prelucrare scris
ifltr-un limbaj de programare este.
În ultimă instanţă, o reprezentare
concretă a unei entităţi abstracte,
numită algoritm. Din acest motiv
limbajele de programare au fost
considerate Ii.mbaje algoritmice sau
BJocedurale. Intr-un astfel de limbaj
se maşinii o serie de paşi
a acţiona Într-o or-
în vederea obţinerii
Algoritmul re-
această succesiune
reguli precise care
s,oluţionarea proble-
anumită clasă, după
de parcurgerî ale re-
mai reveni asupra no-
de emitor al lui T4 în fu

INTRODUCERE
timp. acesta avînd o forma
ferastrau". Tranzistoarele T1.
sînt de tip BC115 ce au urmat
date: U. fU ::: 30 V, Uflll! ::: 5 V;
2: 150, V(n,/! = 1 V.

ÎN TELEVIZIUNE A De obicei un amplificator de


ofrecvenţa poate fi considerat
constituit din doua parţi disti
- etajul de intrare constituit
tranzistorul de VF În conexiune
Ing. CRISTIAN IV ANCIOVICI petor pe emitor (de obicei). i
danţa de ieşire fiind în c
(URMARE DIN NR: TRECUT) mica;
Datonta faptului ca se foloseşte o d~n sem~alel~ E', ş,i E',tJ ~emnale,le - etajul de ieşire format di
oscilaţie cu modulaţie de amplitu- E R - E), Eli - El ŞI E., - E ), tranzistor de VF În conexiune em
di ne cu purtatoarea suprimata iar apoi dacă tubul cinescop este comun asigurînd o amplificare
(MA-PS), demodulatorul recepto- comandat pe grile, spaţiul grile-ca- tensiune suficienta.
rului TV În culori trebuie să pri- tod comun face a doua dematriciere Legătura Între cele doua parţi
measca o informaţie pentru a reface cu E' 1 pe catod şi semnalele dife- poate face cu ajutorul unui
subpurtătoarea cu faza şi frecvenţa renţă de culoare pe grile. Daca tu- coaxial de impedanţa mica şi c
corectă, ca sa poata avea loc o de- bul cinescop este comandat pe ca- citate scazuta, putînd ajunge pina
modulare sincrona În demodulatorul tozi mal urmează O matrice care va 10 cm lungime.
de produs folosit. Din aceasta cauza
in semnalul complex se introduce
un semnal numit semnal de sincro-
nizare de culoare sau burst. Acesta fsp
are o frecvenţa f'/I' faza de 1800 şi 455ll ltt I
este plasat pe palierul posterior al
impulsului de stingere linii. Acest
2 ... ' f ps
semnal este sinusoidal şi este con-
stituit din 8 pînă la 11 oscilaţii com-
plete. Pe timpul cît dureaza pre şi
postegalizarile şi impulsurile de sin-
cronizare pe verticala burstul nu se
transmite. Durata totală a burstului
este 2,23 ţJ.S, cum se poate observa
şi În figura 32 În care sînt reprezen-
tate explicit şi celelalte durate. Am-
plitudinea A vîrf la vîd, a acestui
semnal de sincronizare a~,c:;ulorii este
practic egală cu cea a impulsului de
sincronizare din semnalul video 2 3 3,58 4 5
complex. Defazajul de 1800 s-a fa-
cut cu rolul de a atenua vizibilitatea
subpurtătoarei de culoare pe ecra-
nul tubului cinescop alb-negru.
Ţi nÎnd seama de Întreţeserea
spectrelor şi de benzile impuse sem-
nalelor E', şi E'{! reprezentarea aces-
tora este cea din figura 33, În care
fI" = 4,S MHz este frecvenţa purta-
toare sunet.

CODARE, DECODARE NTSC


Schema-bloc din figura 34 se fo-
loseşte pentru codare. Se observă
că după corecţia de gama şi matri-
cele de formare a semnalului de lu-
minanţă E' l şi a celor diferenţă de
culoare E', şi E'(J urmeaza nişte fi,ltre
trece-jos care limitează banda sem-
nalelor I şi O. Mai sînt introduse
nişte linii de Întîrziere (J pentru a
compensa Întîrzierile introduse de
către filtre, astfel Încît la ieşire sem-
nalele să fie din nou În fază. Modu-
latoarele echilibrate MA-PS au sar-
cină comuna şi astfel se obţine mo-
dulaţie În cvadratură (MAO). Sub- El
purtătoarea este introdusă defazată Y
cu 33 0 faţă de referinţă În modulato-
rul O şi cu 33 0 + 90 0 defazaj În ma-
dulatorul 1. Burstul se 'formează cu S,ncro
un impuls adecvat F, numit şi burs!
key (B k ) care lipseşte pe durata 9T u• complex
Pe această durată el este eliminat
~u _ajutorul unei porţi analogice.
Intr':un etaj de Însumare se aduna
cu E')', care a fost insumat anterior d~ la ie?ire semnalele primare E'/(, baleiaj sînt de tip toroidal cu A ::: 27 Amplificatorul din figura 38 este
cu semnalele Blid, S"q, E'e şi E,\. Eli ŞI Eli, H şi L = 40 mH. Tranzistorul T4 care un amplificator de VF destinat tele-
Schema-bloc a unui decodor În continuarea exemplelor con- este de tip BD 111 disipa o putere de vizoarelor cu standarde europene
NTSC este reprezentată În figura 35. crete de scheme, este prezentat 1 W şi poate funcţiona pina la 70°C (cu modulaţie negativa), dioda de-
Se remarcă filtrul trece-banda (FTB) montajul din figura 36 care este un făra radiator de caldura. Bobina L 1 tectoare fiind montata deci cu ano-
care separă semnalul de crominanţă circuit pentru deflexia verticala cu = 100 mH permite alimentarea co- dul spre ieşire. Se obţine astfel un
din jurul subpurtătoarei (şi o dată tranzistoare, alimentat la 10,5 V. pen- lectorului lui T4, bobinele de detle- semnal detectat corespunzator alter-
cu acesta şi unele componente de tru tuburi cinescop de 900 • Inalta xie verticala fiind legate tot În acest nanţelor negative ale semnalului de
luminanţă din banda respectivă care tensiune a tubului va fi de 11 kV. punct. Ele sînt montate În serie şi frecvenţă intermediara. Amplificato-
ar provoca diafotia luminanţă-cromi­ Stabilitatea verticala se regleaza din izolate fata de masa cu ajutorul con- rul este separat cu linie punctata de
nanţă). O linie de întîrziere intro- potenţiometrul P1 = 25 kH care asi- densatorului C5 = 2 200 ţJ.F. Poten- circuitul de detecţie video reprezen-
dusă pe calea de luminanţă com- gura sincronizarea. Tensiunea de ţiometrul pentru reglarea amplitudi- tat simplificat. Etajul de intrare con-
pensează Întîrzierea suferita pe ca- baleiaj culeasa de pe condensatoa- nii este P2 = 5 kU şi cel pentru linia- stituit din tranzistorul T1 este În co-
lea de culoare. Burstul este extras rele C2 şi C3 este transmisa În baza rHate P3 = 250 O. Se recomanda re- nexiune colector comun, deci pre-
cu ajutorul unei porţi P, comandată tranzistorului T4 prin intermediul lui glarea mai Întîi a stabilităţii din P1, zintă o impedanţa mare de intrare şi
cu F, avînd frecvenţa fu pentru a T3. Aceasta tensiune de relaxar'e din apoi a amplitudinii şi la sfirşit liniari- semnalul injectat În baza este În
asigura aservirea oscilatorului local baza lui T3 este regasită În emitorul tatea. Figura 37a reprezinta curentul fază cu cel cules în emitor. Baza lUi
pe tIP' Demodulatoarele de produs sau cu aceeaşi faza, rezistenţa A9 = de deflexie prin bobine. Pe abscisa T1 este polarizata cu ajutorul unUi
primesc subpurtătoarea regenerata 1 kU reprezentind sarcina sa. Tran- este reprezentat timpul, avînd 5 ms divizor de tensiune format din A1
sincronă şi În fază pentru a Cţsigura zistorul de ieşire T4 furnizeaza bobi- pe divizi,une, deci S.4 ::: 20 ms duraţa (legată la sursa de alimentare de
demodularea pe cele două căi E'I şi nelor de deflexie verticala un curent unui cimp la frecvenţa f ::: 50 Hz. In +12 V) ŞI P1 = SOO !t. Aezlstenţa A3
E\J. La Ieşire prima matrice extrage de baleiaj 18 = 280 mA. Bobinele de figura 37b este reprezentat curentul este conectata Între divizor şi baza,

28 TEHNIUM 5-6/1990
ER-E

EG-E'
l
M
A
T
R
I
~

ER :::WU
> 5m§..:
'ci i V
t[ms)

C
fa
~:~
E

F 5~ t[mSJ
div
Imp.
comandă
100 V
4S
= 2,2 V.
+10,5V
02
BA129
T1~.Ţ3 ::.
BC115
r--.....- ....
(4
10J.f
I L1
100mH
R*3,5n
Pentru acordarea filtrului L 1, CS
cel mai simplu este inserarea mon-
tajului În televizorul pentru care a
fost construit şi recepţionarea unuI
post oarecare. Dupa acordul facut
prin obţinerea Imaginii optime, se
acţioneaza asupra miezului lui L1
pînă se ajunge la un maximum al ni-
velului sonor, presupunînd ca circu-
itela. de acord MF sunet sînt corect
reglate. Mai corect şi precis ar fi in-
IMP jectarea unui semnal cu frecvenţa
BOBINE L ~40mH de 6,S MHz (respectiv S,S MHz pen-
SINCRO DE FLEX. R-·27.o.. tru CCIR) şi reglarea lui L 1 astfel în-
VERT. cît să se obtina minimum de ten-
siune de VF (pe frecvenţa respec-
tivă) la ieşire.
R8 C5
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
2tt. 2200flF

frecvenţe rtdicate. Circuitul R7, C4


paralel transmite semnalul de video- flEGUlATOARELE
frecvenţă spre catodul tubului cine-
scop. Tensiunea de ieşire este de 100
V (valoare de vîrf) cu un cîştig În
tensiune egal cu 45. Timpul de creş­
tere pentru o tensiune de ieşire de
80 V (fara filtrul L 1, C6) este mai (URIVI~RE . DIN PAG,S)
mic de 40 ns.
În privinţa reglajelor cea mai im- Fta~1 V/t, max=1 V/1, Ş A ~p,667 n '(6)
portanta este ajustarea lui P1, dato-
rită faptului ca avînd cuplaje În c.c. (pracţicR3~. 0.680 la 3 +5 W).ur~
orice acţionare asupra potenţialului mlndo~. R4 să .rezulte ··lIautomat".din
bazei lui Ti influenţeaza punctele relaţia (4},În .1uncţle pe .valoarea
statice de funcţionare ale lui T2. Im~dof:jtă~! .
Ajustarea valorii lui P1 se face co- ue .e)(emplu, . pântrul max= sA,
nectînd un voltmetru În colectorul (leei.··. 3.5A, rezultă:
lui T2 şi acţionînd pina se obţine o R!i . 3.'.11. .maxI12.m..at<- 0.,29
valoare egala cu 120 V, deci pe re- (praeticO,SH la 7 +10.W), . . . 1.1. (7.)
T1-BF177 zistenţa R9 trebuie sa avem o ca- OimQnsÎonarea. divizoru·lul R,--Rl!
TZ. . BF258 dere de tensi u ne de 20 V. ceea ce se .fa~epe baza oetor . discutate .1$
corespunde unui curent absorbit de fi.Q.ura 21 În funcţie de plalâ U9 dorită.
O:oBA171 In fine, pEH1trua păstra· ŞI" protec-
aproximativ 3,6 mA. Reglajul se face
În absenţa oricarui semnal aplicat la ţia. impotriva .ambalăril termice
În aceste condiţii baza lUi T1 fiind filtru format din L 1, CS acordat pe intrare. Lărgimea de banda se re- (oferltăderegulat0r). se impune. ca
polarizata pozitiv În raport cu emito- S,5 MHz pentru norma CCIR sau 6,S gleaza din miezul bobinei de corec- aoesta ·să· fie montat· pe acel aş j . ra-
rul. La rîndul sau, emitorul este la MHz pentru OIRT. (Valorile din fi- ţie L2. Aceasta trebuie sa fie de cel dlatofcutranzistorul T,binl;1)inţele.s
un potenţial pozitiv faţa de masa da- gura sînt pentru 5,5 MHz.) Acest fil- puţin 10 MHz (orice poziţie ar avea cu. 0.lzolare electrică b.ună.
torita rezistenţei de sarcina R4. tru are o impedanţa maxima la P2 şi fara filtrul L 1, C5). Se va veri- 5~. După cum am menţionat deja,
Aceasta rezistenţa joaca rol de sar- aceasta frecvenţa şi împiedica pa- fica variaţia semnalului de ieşire În Intrarea· în.· fi.Jncţiune a circuitelor
cina şi pentru circuitele de sincroni- trunderea semnalului de frecvenţa funcţie de poziţia cursorului poten- int~rne de •. pfotecţleau~ge .după
zare. Colectorul lui T1 este legat di- intermediara sunet În baza lui T2. ţiometrului P2. Aceasta se face in- sinel deteriorarea (pÎnălacompro~
rect la plusul alimentarii (decuplata Cablul coaxial care leaga ieşirea fil- jectînd un semnal de 1 kHz (prin miti!lfea . totală) . a ·performanţetorde
prin condensatorul electrolitic C 1 trului LC de baza lui T2 trebuie sa intermediul unui condensator de stablUzare.ale regvlatoarelq' . De.
22 ţ.(F/16 V), iar condensatorul C3 aiba o capacitate maxima de 20 pF. 0,1 }..tF) În baza lui T1, iar În colecto- aceea prezintă. uneori int$res.sem.k
separa În curent continuu amplifica- Rezistenţa R8 din emitorul lUi T2 nu rul lui T2 se conecteaza un voltme- nalarea optic~a situaţieÎ.f \ pentru . a
torul de VF de circuitele de sincro- este şuntata decît de capacitatile tru electronic, tot prin intermediul putl;1)a.. intervel"li .0perativaslJpra cir-
nizare, pe aceasta cale transmiţÎn­ parazite cu o valoare egala cu ciţiva unui condensator de 0,1 j.lF. Poten- cuitului d$ sarcină,
du-se semnalul de frecvenţa mter- picofarazi. Baza este polarizata prin ţiometrul P2 fiind reglat pentru ma- BIBLIOGRAFIE:
mediara su.net şi Impulsurile de sm- intermediul bobinel L 1. Semnalul de ximum de semnal (deci cu cursorul 1.FaîrcIîUd,Linear Data Sook,
cronizare. In emitorul lui T1 se afla ieşire de VF se culege În colector, În emitorul lui T1), se variaza ampli- 1987 ....
un divizor format dm R5, R6 şi P2. care la rîndui sau este legat la o tudinea semnalulUI injectat pÎna .se 2/. Le. HautParleur nr. 1748
Om potenţiometrul P2 se regleaza tensiune de +140 V (decuplata la obţin la ieşire 100 V. Tensiunea ma- 3.. Colecţîl!l "Ţehnlum"
amplitudinea semnalului, ac.easta masa prin C6) prin rezistenţa R9 şi surata la intrare (daca montaj ul
crescînd atunci cînd cursorul se de- bobma L2. Aceasta bobi na are rol funcţioneaza corect) trebuie sa fie
plaseaza spre emitor. Urmeaza un de corecţie, imbunatatmd cîştigul la În acest moment

TEHNIUM 5-6/1990
de
Acest semnal se aplică
tegratului MMC40104
nea porţii P1 pentru
registru a integratului.
Pentru a efectua cît mai multe
combinaţii, am preluat din "Teh-
nium" nr. 7/1989, efectuînd modifi,.
cările corespunzătoare, o aplicaţie
circuitului integrat CDB493 - nu-
mărătoJ binar de 4 biţi ---, care orC)I)!leme aeosebite. Din acest
nerează 16 combinaţii succesive
ieşirile QA. Oc, Q[J.
Montajul figura 4 se execută
În patru exemplare, COlresDulnZeUOiare
celor patru ieşiri ale
MMC40104 şi COB493.
din colectorul lui T, se montează pe
panoul frontal. Alimentatorul nu revenire.

PAUL
Montajul de faţă permite testarea a
doi parametri ai şi anume
tensiunea efectivă şi f,
selecta bile cu un comutator
Vizualizarea lor se
un instrument de bază cu
mAşi U o = 275 mV, dar poate
alt tip (cu :s:; 2 mA), :4(1:~nt::lr~'~
făcîndu-se n rezistenţele din
emitor. Scala instrumentului se va
grada În felul arătat În
astfel citirile se fac mai
da,că indicaţiile ar porni la zero.
In acest sens se introduce o diodă
Zener (OZ1 În figura 1) În serie cu
divizorul rezistiv; astfel acul indica-
tor va începe deviaţia sa pe la 170
Vef qin tensiunea reţelei. In privinţa
frecvenţei, acest lucru se.
reglînd filtrul de bandă la
astfel frecvenţele cuprinse Între
52 Hz vor fj situate pe
toare a caracteristicii
ieşirea sa, tensiunea continuă
nută după cu
proporţională cu
Pentru alimentarea

TEHNIUM 5-6/1990
l
Continuînd prezentarea funcţionării montajului,

VO LTM ETR U
Drept urmare, cînd tensiunea din punctul 1 este
sub valoare:a tensi~nii de strapungere_ a diode:lor se observa, În figura 1, modul În care sînt conec-

acestor diode. aceasta este de °


Zener. tenSiune masurata faţa de masa a anozllor
V. situaţie În
care ieşirile comparatoarelor sînt. practic. Ia po-
tate aceste porţi, ale căror intrări de inhibiţie (1)
sînt conectate la ieşirile următoarelor compara-
toare: lC3, 1C4, 2C 1 şi 2C2.
Particularizind pentru DZ1 = PL 10, DZ2 = PL 11,

AUTO
Ing. RO M EO ISTRA TE. BuzAu
tenţialul .. O" V. In caz contrar. cînd tensiunea
creşte peste valoarea de strapungere. potenţialul
anozilor diodelor Zener creşte. Ia un moment dat
egalîndu-se potentialul de referinţa (50-100 mV).
situaţie În care are loc bascularea comparatoare-
DZ3 = PL 12, DZ4 = PL 14, DZ5 = Pl15 şi DZ6 =
PL 13, rezulta următoarea succesiune de stări:
- În cazul: U1 < 10 V, lC1 are ieşirea in ,,1",
lC2 În "O", 1C3 În "O", cifra afişată fiind: -10 V;
lor În starea opusa starii anterioare. - În cazul: 10 V < Ul < 11 V, 1Cl are ieşirea În
Avînd În vedere ca ieşirea comparatoarelor este "O", lC2 În ,,1", 1C3 În "O" şi 1C4 În "O", cifra afi-
Pentru constructorii amatori. mai tineri sau mai în clasa A. tranzistor cu colector În gol. este ne- şata fiind +10 V, deoarece şi ieşirea porţii P1 este
vîrstnici, propun spre realizare un voltmetru de cesar ca ieşirile să fie legate. prin intermediul tot În ,,1", pe intrarea de inhibiţie a acesteia fiind
c.c. cu afişor cu şapte segmente, destinat masu- unor rezistenţe de 10 kO. Ia borna .. +". prezent "O";
rarii tensiunii continue disponibilă la bornele unei Un element nou adus în această schema este - În cazul: 11 V < Ul < 12 V, 1C2 are ieşirea În
baterii auto de 12 V. conectarea ieşirilor comparatoarelor prin interme- ,,1", 1C3 În .. 1" şi lC4 În "O", situaţie În care sta-
Ideea de la care am plecat pentru realizarea diul unor porţi cu trei stari sau TSL. avînd etajul rea ieşirii porţii Pl este HiZ, ceea ce corespunde
acestei scheme a fost generată de dorinţa de a de ieşire TOTEM-POLE (două tranzistoare lu- blocării tranzistorului T2 (fig. 1 şi fig. 2) care co-
gasi o altă posibilitate de afişare a unei tensiuni crînd alternativ În regim blocat~saturat). manda cele şase segmente ce alcătuiesc cifra "O",
continue, variabilă În anumite limite (9 -:- 16 V), Tabelul de adevar al acestei porţi TSL eviden- cifra afişată fiind +11 V, şi aşa mai departe pînă la
care să permită aprecierea .stării bateriei auto, a ţiaza cele trei stari În care se poate gasi ieşirea: 15 V < Ul < 16 V, afişÎndu-se +15 V.
modului de funcţionare a releului regulator de A I Y În figura 1 s-au prezentat şi LED-urile coman-
tensiune si alternatorului. date de tranzistoarele T1- T9, comanda afişajului
De fapt,' realizarea acestui dispozitiv de afişare,
numit impropriu vOltmetru, a constituit un exerci- °°°
101 fiind prezentată, În detaliu, În figura 2, în care se
constata şi prezenţa unei reţele de diode cu scop
ţiu de dezvoltare a posibilitaţilor, nelimitate, de
x High Z (ieşire În stare de impedanţă de separare a comenzilor, evitîndu-se influenţarea
utilizare a comparatoarelor integrate, asociate cu reciprocă a potenţialelor.
mai rar utilizatele porţi cu trei stari (TSL).
În mod uzual, afişarea numerică a valorii unei
tensiuni continue variabile În ambele sensuri se -----------------------------------------------------------~
face cu ajutorul voltmetrelor numerice ce pot fi
realizate fie cu circuite logice obişnuite (numără­
toare, bistabile, monostabile, porţi, decodifica-
toare etc.), fie cu circuite specializate (conver-
toare tensiune-frecvenţa, tensiune-perioadă), ur-
mate de circuite de numarare şi afişare.
Avînd in vedere faptul că nu toţi electroniştii
amatori posedă astfel de circuite specializate, am
Încercat sa realizez afisarea valorii tensiunii unei
baterii auto de 12 V, În'intervalul de variaţie 9-16
V, interval care corespunde întru totul domeniului
necesar de urmarire a bateriei.
Analizînd figura 1, se constata ca ea cuprinde 8
comparatoare (1C1-2C4), acestea făcînd parte
din doua comparatoare cvadruple /3M3302, confi-
guraţia corespunzînd comparatoarelor cu prag
realizat cu diode Zener.
Astfel, 1C2, 1C3, 1C4, 2C1, 2C2,2C3 au pragu-
rile fixe realizate cu divizoarele rezistive R4-R17,
R6-R19, R8-R21, R10-R23, R13-R25, conectate la
intrarile inversoare ale comparatoarelor, iar 1C1
şi 2C4' au pragurile fixe, conectate la intrarile
neinversoare, praguri realizate cu divizoarele re- VOLTMETRU
zistive R2-R15 şi R13-R25. De menţionat ca ali- Ş.c.
AUTO
mentarea divizoarelor se face dintr-o bareta (2)
avînd un potenţial fix de +5 V faţa de masa (3).
Celelalte intrări ale comparatoarelor, mai sus Deoarece, datorita dispersiei de fabricaţie, ten-
menţionate, sînt conectate la grupurile DZ-R, Siunile de străpungere ale diodelor Zener nu co-
care sesizeaza, de fapt, e~cursia de tensiune de respund Întotdeauna cu valorile Înscrise pe cap-
la bornele bateriei de verificat (bornele 1~3). sulă, existînd abateri Îm ambele sensuri, la reali-
zarea practică a montajului se vor tatona rezis-
toarele R 15, R 17, R 19, R21, R23 şi R25, sau se
vor înlocui cu rezistoare semireglabile de 100 n,
reglajul fiind optim atunci cînd, la tensiunea Ul,
corespunzătoare tensiunii de străpungere ideale
(10, 11, 12, 13, 14. 15 V), are loc bascularea com-
paratoarelor.
Afişorul fOlos;t este cu anodul comun, tip
VQE22B, întreg montajul putînd fi amplasat Într-o
carcasă de plastic cu dimensiunile de
80 x 65 x 60 mm şi fixata pe bordul maşinii.
Consumul total al voltmetrului. (cu afişorul
aprins pe poziţia +10 V) este de 280 mA.
Cu o realizare ingrijita, montajul descris va
funcţiona de la prima Încercare, permiţînd
afisarea tensiunii continue de la bornele bateriei
auto, indicaţie utila În aprecierea stării acesteia.
COMPONENTE UTILIZATE:
lCl-2C4 -- {:lM3302;
P1-P4 K155LP8 (SN74125);
Tl-T9 - BC171;
01, D2, D22 lN4001, D3-D21 - EFD108;
Rl, R3, R5, R9, R11, 'R12, R14 -- 10 k!!;
R2, R4, R6, R8, R10, R13 -- 1 kH;
R36-R44, R16. R18, R20, R22, R24, R26 -- 2,2
k!!;
R15, R17, R19, R21, R33, R25 - 33 -:- 100 U;
R27-R35 - 75 kH;
R45-R56 1,8 kO;
afişor VQE22B.

32 TEHNIUM 5-6/1990
Alimentatorul are domeniul de re- rea de tensiune pe rezistorul de 1 O
glaj al tensiunii stabiHzate de ieşire
cuprins între 0,7 V şi 32 V, iar cu-
rentul maxim debitat este de 3 A.
Montajul este protejat la scurtcircuit
I GHERASiM
(bornele A-8) este de 3 V, cursorul
potenţÎometrului de 1 kn este la ca-
pătul notat pe schemă cu "Imax",
tensiunea U EB de 0.7 V se va lua de
şi supracurent.
Schema aiimentatorului fOloseşte
ca element de bază circuitul integrat
{3A 723 (nu se recomandă folosirea
lui (3A 723C).
Din tensiunea alternativă de 220 V
a reţelei se obţi ne, cu ajutorul
transformatorului Tr., o tensiune al-
ternativă de cca 33 V, care se redre-
sează cu o punte formată din patru
diode de putere de tip 6S12. Tensiu-
nea continuă pulsatorie se filtrează
cu un condensator electrolitic de
3300 ţ.LF/63 V, acesta avînd pe bor-
nele lui un condensator de 0,1 ţ.LF/63
V, care are rolul de a atenua vîrfurile
de tensiune ce se pot induce din re-
ţea. După filtrare tensiunea continuă
este de cca 44 V, din aceasta obţi­
nÎndu-se 33 V· cu divizorul format
din rezistorul de 560 n şi dioda Ze-
ner PL33Z, tensiune necesară ali-
mentării circuitului integrat. De pe
punctul de 44 V se alimentează prin
rezistorul de 3,9 kH/2 W un LED
verde, care indică prezenţa tensiunii
de alimentare. Din tensiunea alter-
nativă de 17 V, luată de pe un braţ
al punţîi redresoare, se obţine o ten-
siune negativă de -8.2 V, necesară
realizării unui potenţial de -4,6 V
faţă de masă, ce se aplică intrării
neinversoare a circuitului integrat
(pin 5). De asemenea, cu ajutorul
tensiunii de -8,2 V se obţine, pe
cursorul potenţiometrului de 10 kn
(reglaj tensiune), o v~riaţie de ten-
siune cuprinsă Între O şi 0,7 V, care
se aplică intrării inversoare a circui-
tului integrat (pin 4). Tranzistorul T2
este conectat În paralel cu T3 şi Îm- din R* şi rezistenţa de 1 kO a poten ... 1N4002, anularea tensiunii la ieşire. pe rezistorul R*, formula de calcul
preună cu tranzistorul T1 (8D139) ţiometrului. Dacă între borna A a re- Comanda de deblocare se face fiind:
formează un montaj Darlington care zistorului de 1 n şi cursorul poten- manual, cu întrerupătorul 8, care
este comandat de pe pinul 10 al cir- tiometrului de 1 kH tensiunea este de are contactele normal Închise În po-
cuitului integrat. 0,7 V (U EB ), tranzistorul 2N2904 se ziţia de repaus. Dacă supraconsu-
saturează şi În colectorul său apare mul sau scurtcircuitul se menţine, 1 000 + A* R*
Circuitul de protectie valoarea de 44 V cu care se co- LED-ul roşu va lumina la fiecare ac-
Pe rezistorul de 1 n (A-B) apare, mandă tiristorul T1 N4; acesta în- ţionare a întrerupătorului. de unde, prin înlocuire cu valorilE"
În funcţie de curentul consumat, o chide circuitul de alimentare al Valoarea rezistorului R* se calcu- corespunzătoare, rezultă R* = 300 il
cădere de tensiune ce este luată po- LED-ului roşu care se aprinde şi, lează consumul maxim, care
tentiometric de pe divizorul format totodată, comandă, prin dioda este 3 A. la acest consum, cMe-

Colaboratorul nostru, ing. Nicolae Drăgulănescu, autorul cunoscutei Constanţa R6, A9,
lucrări "Agenda radioelectronistului", ne sugerează să publicăm - ca o R3
completare la ediţia a II-a a Agendei, pag. 689 - unele date suplimen- E5, E9 Istanbuf
tare referitoare la canalele de televiziune recepţionabile În România, date
ce nu au putut fi cuprinse În lucrare, fiind considerate ca interzise la vre- A11, R24
mea respectivă şi pe care domnia-sa ni le pune la dispoziţie în acest R27
scop. EiO. E23 Novi-Sad
O facem cu deosebita plăcere de a putea contribui astfel la informarea
cititorilor noştri, specificînd, totodată, că semnificaţiile codurilor canale-
lor din tabel pot fi găsite În capitolul 44 al Agendei, ediţia a II-a.

Canalele de televiziune recepţlonabile in România


Alte emiţătoare Zona de Codul
canalului Provenienta

Zona de Codul Galaţi/ A3 Odesa


Provenienţa
recepţie canalului Tulcea A7, AS Moscova/Chişinău

Bucureşti R5, R9, A11 Sofia


laşi! A7, R29
R24, A27 Moscova/Chişinău
R39 Suceava A31
Timişoara/ R11, R24 Sofia
Arad R27 Sofia
A23 Novi-Sad R10. R24 Budapesta
A6, E22 Belgrad
Cluj! A4, Ai0. Budapesta E10, E24 Novi-Sad
Oradea A24 E39. E43 NovÎ-Sad

O altă măsurătoare absolut nece- marcaj (markeri) cu frecvenţa de 1 exactă asupra modului În care sînt
sară pentru determinarea perfor- MHz, deci cu distanţa între ele de o amplificate semnalele electrice ra-
VERIFICAREA manţelor unui amplificator de audio-
frecvenţă este măsurarea timpului
microsecundă. Un amplificator
foarte bun are un timp de creştere a
pide şi cu amplitudine mare.
Verificarea În regim sinusoidal di-
AMPllFICATOAR R de creştere al impulsului.
Se consideră~Jimp de creştere t
frontului impulsului mai mic de 3 ţ.LS,
un amplificator bun de timp t = 3 -:-
namic şi măsurarea timpului de
creştere ai imputsului ne oferă o
A.F. DE PUTERE intervalul de timp În care amplitudi-
nea unui impuls de tensiune creşte
6 ţ.LS, iar un amplificator de slabă
calitate t > 12 ţ.LS.
imagine completă asupra unui am-
plificator de audiofrecvenţă de pu-
de la 10% la 90% (vezi figura 5). Timpul de creştere se măsoară tere, indiferent de configuraţia sche-
(URMARE DIN PAG. 15) Pentru uşurinţa măsurătorii se intro- pentru un semnal de intrare cu frec- mei electrice după care a fost reali-
duce sincronizat, ia aceeaşi intrare a venţa de 10 Hz. Această măsură­ zat.
oscilosCODUlui. un şir de semnale de toare ne dă o informatie foarte

TEHNIUM 5-6/1990

33
NTRU E MATORI

TE lui- În dric, substituţie ce va deschide


larg calea efectelor speciale.
Printre trucajele obişnuite, cel mai
des utilizate de cineamatofl se nu-
diafragma poate fi comandata mai
uşor prin intermediul unei tl)e.

Fondu cu obturator
filmat,
operaţie
sau În contratimp, printr-o
de copiere.
Un caz aparte de fondu este şi
asa-numitul "fondu În alb", cînd,

1 E
mară fondu-u! si aAseneul, modali- piecÎndu-se de la valoarea normala
tăţi de expresie' astazi mai puţin fo- Această operaţie este posibila a densitaţii imaginii, aceasta se des-
losite În cinematograful profesionist. doar la aparatele dotate cu obtura- trama treptat, ajungînd, În final, În
tor reglabil. Comanda fondu-ului ac- alb intens.
Fondu-ul tioneaza asupra palei mobile care Fondu-urile realizate direct În ne-
Închide Încet discul obturator. Anu- gativul original obţinut În aparatul
Daca În cursul unei filmari dia- mite aparate automatizate realizeaza de filmat sînt superioare sub aspec-
fragma sau discul reglabil al obtura- fondu-ul printr-o comanda ce acţlo­ tul calitaţii fotografice.
În ultima vreme moda filmelor de torului se Închide progresiv, Imagi- neaza asupra unui numar prestabilit Fondu-ul de sunet reprezinta şi el
groaza, a celor sience flctlon sau nea se şterge treptat. Acesta este de imagini. un important semn de punctuaţie ci-
poliţiste impune din partea autorilor efectul numit închidere În fondu si Acest tip de fondu este preferabil nematografică, marcînd pe plan so-
profesionişti colaborarea cu tehni- invers, daca diafragma sau obtura- datorită unei curse mai lungi ce ac- nor trecerea de la o secvenţă la alta.
cieni specializaţi În efecte speciale. torul reglabil este Inchis şi el se va ţioneaza'~pe o lungime mai mare a Acest tip de fondu se realizeaza prin
Aceasta este denumirea mal sofisti- deschide progresiv pÎna la valoarea peliculei; dispariţia treptata, lina a sunetului'
cată a bine cunoscutelor trucaje uti- corecta de Înregistrare a imaginii, de la volumul normal, firesc pÎna la
lizate În bună masura şi de cineaştii realizăm o deschidere În fondu. Fondu În iris limita de audibilitate (fondu de În-
amatori tentaţi din ce În ce mal mult Apariţia sau dispariţia imaginii mar- chidere) şi invers (fondu de deschi-
de exploatarea tuturor resursel'or cheaza ideea deschiderii sau închi- Acest efect a fost folosit( În spe- dere). Operaţia se realizeaza În ca-
tehnice ale camerei de luat vederi. derii unei fraze cinematografice, cial, În timpul filmului mut şi astazi drul mixaj ului cu ajutorul aparaturii
Povestea primuluI trucaj utilizat În unei secvenţe sau unui film. Fon- este practic abandonat. Irisul este o de Înregistrare audio de care dis-
istoria filmulUI merita a fi amintită du-ul poate fi realizat cu diafragma, diafragmă plasata În faţa oblectlvu- .. pune cineamatorul.
aici. Georges Melies, cel care a des- cu obturatorul sau cu irisul. lui care se mareşte sau se mlcşo­
chis calea ficţiunii În arta filmului la Pentru realizarea fondu-ului cu reaza progresiv, deschiderea circu-
sfîrsitul secolului trecut, se instalase diafragma se opereaza cu o valoare lara. Irisul poate fi excentric În ra-
cu . aparatul sau la fereastra unui destul de deschisă şi, eventual, cu port cu obiectivul, fondu-ul putînd fi
imobil din Piaţa Operei din Paris. La un filtru neutru pentru a avea o realizat pe un spaţiu prestabilit al
un moment dat, În timpul filmarii, cursa suficientă şi ca fondu-ui sa fie cadrului.
aparatul s-a blocat. G. Melies a de- net realizat. Fondu-ul realizat cu obturatorul
panat rapid aparatul şi a reînceput Închiderea se face cu o viteza sau diafragma are un efect optic
să filmeze. Hazardul a facut ca progresiva: operaţia începe lent şi agreabil pentru spectator. Legatura
Înainte de a se bloca aparatul prin se continuă în ritm mai accelerat mai rapidă Între planuri, fraze cine-
faţa obiectivului sa treacă un omni·· pînă la închiderea completă a dia- matografice sau secvenţe se poate
buz; la reluarea filmarii, din acelaşi fragmei. realiza şi prin supraimpresiunea
unghi, În acelaşi spaţiu, În locul om- Pentru deschiderea diafragmei se imaginilor, operaţie care da naştere
nibuzului trecea un dric. Astfel, la opereaza invers: mai întîi deschide- anşeneului sau înlănţuirii.
proiecţie, Melies a asistat la primul rea se face rapid şi apoi dm ce În ce Despre fondu mai trebuie amintit
trucaj involuntar din istoria cinema- mai lent. faptul că el poate fi obţinut În nega-
tografului, transformarea omnibuzu- Pentru a obţine o mişcare lina, tivul original, direct di(1 aparatul de

• • • • • • • • • • • • • • • • • Pagini realizate de CĂLIN STANCULESCU • • • • • • • • • • • • • • • • •

Printre semnele cinematogra- cirii primei imagini sa fie cores-


SIăbirea reprezinta o operaţie rectează negative cu interval fice de punctuaţie se numara şi punzator compensata de creşte­
de prelucrare a peliculei prin mare de densităţi. SIăbirea sub- înlănţuirea (sau enchaine-ul), rea stralucirii imaginii urmatoare,
care se realizeaza micsorarea propol:ţionala micşoreaza mal realizabilă prin ştergerea lenta a In principiu, lungimea Înlanţuifl­
densitaţii optice a imaginii pnn mult densităţi le mici În raport cu unei imagini şi apariţia În com- lor este de 12-240 totograme şi
eliminarea parţiala a argintului cele mari şi corectează imaginile pensare a imaginii urmatoare. Se durează, la o viteză de filmare si
metalic. Operaţia se realizeaza superexpuse. Slabi rea substrac- remarca faptul ca o perioada de proiecţie de 24 fotograme/se-
chimic prin intermediul unor tiva micşoreaza toate densitaţile timp cele doua imagini rămîn su- cunda, circa 0,5-10 s. Firesc,
agenţi de oxidare ai argintului În afara celor mici, făra a modi- prapuse, prima fiind din ce În ce fara existenţa dispozitivului de
(fericianura sau persulfat de po- fi~a perceptibil contrastul imagi- mai slaba, a doua devenind din mers reversibil,. Înlanţuirea nu se
tasiu, permanganat de potasiu, nII. ce În ce mai neta. poate realiza. In filmul de ama-
alaun feroamoniacal etc.). Slabi- CÎTEVA BĂI DE Sensul principal al utilizarii tori Înlanţuirea se practică, de
rea peliCulei poate fi de mai Baia de slăbire Farmer se acestuI mod de expresie indica regulă, prin acţionarea diafrag-
multe feluri, funcţie de natura din două soluţii: (A) şi (8). sublinierea unei continuitaţi între mei.
agentului folosit şi de condiţiile ţia A = 1 I soluţie 10% sulfat de doua acţiuni, repere, reflexii, Pentru realizarea acestei ope-
de lucru. sodiu şi Soluţia B = 1 I soluţie personaje, gesturi, despărţite de raţii este recomandabil ca planu·
Tipurile de slăbire pot fi pro- 1% fericianura de potasiu. Cele un anume interval de timp sau riie astfel· tratate sa nu fie filmate
porţionale, suprapropo.r-ţionale, două soluţii se amesteca, Iar tim- subliniaza o acţiune de rememo- la distanţe mari (ca În cazul fil-
,subproporţionale şi substractive. pul de acţiune a slabitorului nu rare a unor scene pe care un mului prOfeSionist), erorile posi-
Tratamente de acest fel pot fi trebuie sa depăşeasca 1 minut. pe!so"naj şi le reaminteşte. bile implicînd reluarea filmării.
aplicate cu succes şi asupra ima- Baia de slăbire ORWO 700 se In principiu, ÎnlănţUIrea repre- De asemenea, nu este recoman-
ginilor foto color. Slabirea pro- obţine dizolvînd În 1 000 cm 3 apă zintă suprapunerea pe aceeaşi dabila realizarea Înlanţuirii între
porţională implica o reducere 150 g tiosulfat de sodiu şi 12 g porţiune de pelicula a fondu-ului doua imagini la intervale mai
proportionala a densitaUlor, fapt bromură de potasiu. Soluţia a "în negru" a imaginii ce pleaca mari de timp, fapt care poate ac-
ce duce la scăderea comrastului. doua se obţine dizolvînd 20 g fe- peste fondu-ul "din negru" a ţiona nefavOrabil asupra calitaţi­
Această operaţie se utilizeaza În ricianură de potasiu Într-un litru imaginii ce vine. lor peliculei diminuate de factori
cazul imaginilor supradevelo- de Cele doua soluţii se Pentru asigurarea unei calitaţl climaterici ce duc la deformari.
pate. SIăbirea supraproporţio­ În momentul utilizani. superioare a procedeului cinea- Acestea din urma au drept con-
nalâ duce la micsorarea accentu- Timpul de acţiune este de 5-10 matorul trebuie să urmareasca secinţe negative neclaritatea
ată a densităţi lor mari În raport minute, În funcţie de gradul de mereu constanta densitaţii celor imaginii sau chiar ruperea ei la
cu densitaţile mici. Ea micşo­ slabire preconizat pentru peli- doua imagini pe toata lungimea reluarea filmării.
reaza puternic contrpstul ŞI co- cula realizata. În~ănţuirii, iar micşorarea strălu-

TEHNIUM 5-6/1990
34
-
TI 1 CONTRAMAŞ
vodevil) sau a unui binoclu puternic putea da sieşi replica Înregistrat in a
(stilul aventura). doua faza cu contramasca. Uneori
Contramasca~ Jumatatea comple~ maştlle şi contramaştile sînt direct
mentara a maştll utilizate Într~o
pnma faza, a fi/marii, poate, fara
mari eforturi, sa dedubleze actOrii
filmelor de amatori. In acest caz,

aşezata In faţa fascicululU/


ce Impresioneaza pelicula

efectuarii unor miscari deosebite de


aparat, acestea tre'bUle riguros POZI-
ţionate pentru ca repetarea mişcarll
realizate prin procedee fotografi ce sa fie perfect identica În faza a doua
şi ele sînt conţinute În benzi anume a filmării:
confecţionate, folosite, mai ales, la
copieri speciale.
Simplitatea efectelor speciale rea-
dupa ce filmam cu o masca avînd lizate cu masca şi contramasca
partea dreapta a ecranulUi acope- poate oferi satisfacţii deosebite ci-
rita, În aceeaşi poziţie a aparatului neamatorilor cu 'condiţia unui repe-
reţine În mod controlat razele de lu~ de filmat, se actioneaza mersul raj exact în spaţiu şi timp. Astfel nu
mina, fotograma fiind doar înapOI al peliculei ŞI se tumeaza pe este indicat ca personajul dedublat
in libera, axate pe aceeaşi porţiune riguros controlata sa fie filmat la mare distanţa în timp,
sînt diverse, por.nlnd de la su~ cu contrama~ca acopennd partea iar decorul trebuie sa fie riguros
gerarea unei gauri de cheie (stilul stînga a ec;ranulul. aceiaşI, fapt ce implica amplasarea
Actorul filmat in prima faza ÎŞI va aparatului Într-un punct fix. In cazul

faţa unei rame cu tambur sau cu un


plan mobil basculant reprezinta o
soluţie satisfacatoare pentru Incepa-
tori. Este necesar ca sistemul de ilu-
millare utilizat la filmarea titlunlor o prismă cu mai multe faţete pla- de sticlă care se utilizeaza, În spe-
unui generic sa aSigure o reparti- sataîn faţa obiectivului multiplica cial, la difuzarea prin transmisie a
zare uniforma Şi constanta a luminII imaginea pe suprafaţa ecranului. luminii.
eChipei tehnice sau . pe toata suprafaţa tamburulUi sau a Daca prisma este mobila (ea pivo- Tesaturile utilizate pentru efectele
mult decIt o coperta de carte, pianulUI mobil basculant pe care se teaza În faţa obiectivulUi), atunCI SI de estompare sau difuzie sînt reali-
ricul unUI film poate face elementele genericulUl. imaginea se va înscrie' 'intr-o mis- zate din fibre lucioase, fapt ce cre-
ganlca din opera n",rn::;"(),nr~lh general, se utilizeaza doua cor- . care de rotaţie multiplicînd obiecte, eaza o radiaţie a reflexelor.
Complexitatea caracterelor grafice puri de Iluminat ce trebuie bine fi- figuri, gesturi semnificative. Filtrele de difuzÎe confectionate
utilizate În ingeniozitatea xate, iar sistemul de alimentare tre- Jocul prismel se po'ate corela cu din sticla, avînd pe. o faţa gravuri
sau a modufllor bUie asig\Jrat de prezenţa unUi sta- un obiectiv de tip Retrofocus (cu fine de linii concentrice, steluţe, ca-
tratare a ImaginII, locul plasarii bilizator. In cazul titlurilor Simple se distanţa focala foarte scurta). reuri etc. faciliteaza obţinerea
În economia filmulUi fac din acest poate folosi filmarea cu frecvenţa Deformarea imaginii trebuie, În unor efecte de micşorare disipata a
capitol al munCII clneamatonlor te-- normala, atenţia autonlor fIInd con- mod necesar, argumentata dramatic, contrastului.
renul unor Interesante. centrata, În acest caz, asupra numa- În caz contrar, efectul optic ramÎne Ele sînt utilizate În speCial la pnm-
Nu trebUie ca În ultimele de- rulUI de fotograme ce trebuie sa fie gratuit. planuri datorita efectului de atenu-
(printre care corespunzator timpulUI normal de Şocul mental, impresia unUi coş­ are a asprimii liniilor fetei şi a su-
Saul Bass un nume de lectura (evident, funcţie de densita- mar, efectul unui anestezic pot fi ex- prafeţei pielii.
au facut din realizarea tea textului, de caracterele utilizate, primate prin diverse procedee: efec- Filtrele se fixează În faţa obiecti-
o arta, conferindu-I de componentele colaterale teh- tul de fiu (se realizeaza prin dere- vului. Uneori aceste filtre se utili-
tetlce de nice). glarea distanţei focale) sau prin uti- zează şi la filmarea peisajelor pentru
De obicei, titlurile statice ale ge- lizarea unei placi de sticla muiate în a accentua atmosfera dramatica. In
se scriu cu guaşa alba pe ulei aşezată În faţa obiectivulUi. general, marimea gradului de difuzie
negru. Obţi'nerea unei imagini difuze se al filtrelor este invers proportionala
mai poate realiza prin rame cu ma- cu distanţa de filmare. Astfel, la
teriale translucide. (sticla laptoasa) prirnplanuri sînt necesare filtre cu
sau cu diferite ţesaturl (tul, voal, tl- grad de difuzie iar la planurile
sau spunglas). Spunglas-ul este generale gradul de al filtrelor
matenal alb, translucid din fibra este cel mai mic.

TEHNIUM 5-6/1990

35
!
.i
T MPORIZATOR
o
IOAN ALEXANDRU CHIRU. Giurgiu

220 V
SOHz

1SV

adăugarea unui condensator de


cca 1 000 j.LF. iar K2 va fi cu po-
ziţii, dar În acest caz precizia tem-
porizatorului va scădea.
se realizează prin acţionarea buto- Personal am dotat temporizatorul
nului K4 (normal deschis). • şi cu un generator de ton (fig. 3),
Consumul maxim (cu reieul an- care este pus În funcţiune la sfîrşitul
este de cca 100 mA. duratei de temporizare.
dorim ca lampa de laborator Folosind piese de bună calitate,
să se stingă pe durata expunerii. În- jar condensatoarele C din poliester,
alimentarea cu tensiune a acest temporizator poate fi utilizat şi
printr-un contact normal pentru aplicaţii industriale, cu con-
releului. diţia ca pastilele contactelor releu lui
poate extinde domeniul să suporte curentul care trece prin
t"" ...~nr... i."", .. ", pînă la 1 000 s prin consumatorul temporizat.

TEHNIUM 5-6/'1990
1. In interiorut clasicei broaste de
la intrarea În locuinţă se poat'e fixa
prin nituire o bucăţică de oţel cu qi-
mensiuni 10x10x2 mm(fig. 1). In
partea de acţionare a cheii se va
IDEI
tăia un şliţ ce are rolul de a permite
introducerea ei În orificiul destinat,
astfel Încît să se acţioneze elemen-
tele metalice de închidere.
1 L
Realizînd acest ansamblu, asigu- MIRCEA MUNTEANU.
răm ca deschiderea broastei de la
uşă să se poată face numai cu chei
ce au tăiat şlîţul amintit.
2. Una pin cauzele pentru care
apa curge continuu În vas!.)1 de W.C.
este şi uzura plutitorului. Plutitorul, gerea mai uşoară a unor balamale, La ferestrele ce au
prinîngreunare, permite ca orificiul propunem ca În partea superioară, recomandabil este
de admisie a apei să nu se mai ob- În punctul "b", să se execute o cu frig,
tureze atunci cînd rezervorul este gaură cu diametrul de 2-3 mm. aşeze ca În 5b,
plin cu apă. Pentru rezolvarea Prin acest mic orificiu, periodic, se o circulaţie aer rece infiltrat
promptă a unei astfel de defecţiuni pot introduce cîteva picături de ulei. partea superioară, mai
înlocuim plutitorul vechi cu o bu- 4. Bazaţi pe necesitatea de con- perii.
cată de polistiren expandat de fort şi recuperare a căldurii În locu- Mărirea gradientului
formă paralelipipedică de aproxima- inţă, tot mai mulţi locatari execută teriorul se
tiv 6x3x10 cm (fig. 2). galerii pentru perdele de o lungime liza
3. SCÎrţîitul uşilor locuinţei şi ale egală cu cea a peretelui cu fereas-
dulapuri lor la Închidere şi deschi- tra. Draperia, fixată În cleme pe una
dere deranjează mai ales atunci cînd din barele galeriei, acoperă la ne-
unii locatari doresc să se odih- voJe întreg peretele.
nească. Conform figurii 3, ungerea In figura 4 prezentăm detaliile
În punctul "a" cu vaselină sau ulei constructive ale unei asemenea
prin ridicarea tăbliei uşii este difi- lerii. Acoperind faţa văzută şi
I cîtă, făcîndu-se de cele mai multe riie plăcii P3 cu hîrtie aibă lipită cu
ori cu excedent de lubrifiant. aracet şi zugrăvită apoi În culoarea
Acesta, ieşind în afara zonei de .îm- tavanului sau a pereţilor, realizăm o
binare.a balamalei, creează un as- galerie funcţională cu un aspect plă­
oect neplăcut. Pentru a realiza un- cuL
5. Rosturile uşilor şi ferestrelor ..
sînt În anotimpul rece una din im-
portantele surse de frig În locuinţă.
Pentru limitarea pătrunderii aerului
rece din afară, pe lîngă clasicele sis-
teme de etanşare a rosturilor cu
bandă PURFIX sau şnur textil, la fe-
restre se pot aşeza cilil!dri din pînză
umpluţi cu vată sau deşeuri textile ..
Lăţimea unui astfel de cilindru textii
trebuie să fie egală cu cea a spaţiu:­
lui liber dintre cele două rînduri de
cercevele, lungimea fiind egală cu
lăţimea interioară a ferestrei (fig. 5
a).

h.Îrt i e

j.

TEHNIUM 5-6/1990
Cu o stabilitate pronuntata, con-

VFO struit În montajColpitts, oscilatorul


acopera o gama de frecvenţe cu-
prinsa între 7 şi 7,1 MHz. Acoperirea

(13-(1 I
I
I i
I
I ___________ _
L _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___ .___ -.1
2x2N3904

acestei game este aSigurata de un pe un mic tor de fenta.


condensator variabil de 10 pF. Bo- Tranzistorul din oscilator se
bina din oscilator are 17 splre dl n ÎnlocuI cu alt cum ar fi
CuEm 0,3 bobinate pe un suport cu Iar tranZistoarele etaJele separa-
diametrul de 4 mm, prevazut cu toare pot fi chiar BC 170.
miez magnetic.
Bobina dl n sursa tranzistorulUi PRACTICAL WIRELESS, 5/1983
FET are 10 splre CuEm 0,2 bobinate

Utilizînd un CircUit Integrat de ti-


pul 387 (LM387 sau I:iM387) se poate
construi un amplificator pentru chi-
tara.
De remarcat Introducerea unor 100n
Circuite corectoare de ton, Circuite
care au eficienţa de ± 15 dB, atît la
frecvenţele Joase, cît şi la frecven-
ţele înalte.
Consumul de curent este de 12
mA cînd montajul se alimenteaza la
24 V.

RADIOTECHNIKA, 6/1985

M1. .. M2= 1(1 ; LM 387

"

o
+

TEHNIUM 5-6/1990

8
E
TlRGU~SECUIESC

Vă oferă din gama largă a produselor pe care le. execută: , De· asemenea, din magazinul de prezentare se pot procura
- tablouri electrÎ.ce tip bloc apartament .cu 2--5 circuite cu piese de sch.lmb . pentru produsele pe care le executăm:
siguranţ~ tip D. sau tubulare 0.10x38; , - inele cerami.ce LF25; LF63;
- tablouri C.II cu sJgurariţetip O sautubulare0 10x38; capace dinbachelită pentru tablouri. de siguranţă;
bloc electric trifazat pentrulocuinţe.cu siguranţe tip' D; -capace de siguranţă.·· ,
- firidă mQoofaiată pentrub~anşament; , Utîllzarea ceramî,c,ii la execuţia prizelor şi fişelor măreşte cu
- prize şi fişe monofazatş cu . ba,z:â c~ramjcă; mult durata de utilizare comparatiV cu alte produs~ similare
- prize 10 A fără contacte d.e protecţie - simple şi· duble; care se găsesc .În mod curent în magazine.., .
,.,.... prize 16. A· ·cticontacte ·d~ protecţie; Ne puteţi scrie pe adresa: LLEJ.T., Tîrgu-Secuiesc. Str. Fa-
fişe. l6 A cu contacte de protecţie. briciinr. 9,cod 4050, jud. Covasna, sau· vă răspundem la tele-
Produsele întreprinderii noastre se pot achiziţiona şi din ma..: fon 923/62520 sau telex. 686H5 .iiep r.
gazinulde prezentare~

39
BOBOC TRAIAN - Rm. Vilcea
Mulţumim pentru sugestii; multe
corespund cu preocupările noastre
de viitor.
CiRlI~ BOGDAN - Bucureşti
Tuburile EL34 nu se pot înlocui
cu 6P15.
Daţă nu aveţi tuburile recoman-
date În schema respectivă alegeţi
alt montaj. Mulţumim pentru urări.
GEORGESCU SORIN - jud. Dolj
Dacă transformatorul poate de-
bita 5 A şi aparatul consumă A
este foarte bine şi nu trebuie
îngrijoreze.
NOVlEANU AlEX. - laşi
Citirea valorUor condensatoare-
lor cu 3 benzi colorate se face ca În
almanah, iar cele cu 5 benzi colo-
rate ca in agendă.
Tranzistorul KFY3~ este npn; ten-
siunea maximă colector-bază este
egală cu 75 V, iar curentul maJIim de
colector este de 500 mA; KFY34 are • s~
::l ......
...........
complementar tranzistorul KFY1>fl .:: ......
PRISECARU DAN - Bacău ~c:;
Verificaţi ali mentatoru I şi blocul Q)Q)
ma:
diviaţie verticală. <Xl te:;
<:Il rl
IONESCU CRISTIAN - Briila a:
Dacă ne scrieţi exact c~ transfor-
mator doriţi să realizaţi, vă vom tri- o
o
mite datele şi detaliile de construc- o
rl
ţie. 1. M. \
8
Q
rn
@
8
O

-u-o o

<
u
~

0-
>-o
rl
ri
~
.01

Ol
o 01
~ l()
o::
Q
....... ' .....

<
u I
I
f

I I 1
I
O I
I
I
I
I
I
I
10 10 ,
I
I
nI I
I
' . . . . . ---------------__ .__ .__ .J