Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Formule Matematice Ix Xii
Formule Matematice Ix Xii
Elev………………………………………
FORMULE MATEMATICE
f : ℝ → ℝ , f(x) = ax + b , a, b ∈ ℝ , a≠0
Dacă a > 0, atunci f este strict crescătoare.
Dacă a < 0, atunci f este strict descrescătoare.
Intersecţia graficului f cu axa Ox ↔ f(x) = 0 ↔ ax + b = 0 ↔ x = - ↔ punctul A(- ,0)
Intersecţia graficului f cu axa Oy ↔ x = 0 şi y = f(0) ↔ punctul B(0, b)
1
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
x dacă −∞ x x ∞
∆>0 x , x ∈ ℝ semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
ax + bx + c ∆=0 x = x ∈ ℝ
2 semnul lui a 0 semnul lui a
∆< x , x ∉ ℝ semnul lui a
Ex. x −∞ -3 -1 ∞
x2 + 4x + 3 + + 0 - - 0 + +
x −∞ 1 3 ∞
- x2 + 4x - 3 - - 0 + + 0 - -
x −∞ 2 ∞
x2 - 4x + 4 + + + 0 + + +
x −∞ ∞
x2 +x+1 + + +
Funcţii
2
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Metode de numărare
3
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Progresii
.
Probabilitatea P= ∈[ 0, 1]
.
4
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Combinatorica
0!=1
n!=1∙2∙.....∙n, n ∈ ℕ∗
Permutări Pn = n!
!
Aranjamente Ank = ( )!
, 0 ≤ k ≤ n
!
Combinări Cnk = )!
, 0 ≤ k ≤ n
!(
formula combinărilor complementare: Cnk = Cnn-k
Binomul lui Newton este (a+b)n =Cn0an + Cn1 an-1b +...+Cnnbn, a,b ∈ ℝ , n ∈ ℕ∗ .
Numărul termenilor din dezvoltarea binomială este n+1.
formula termenului general/de rang k: Tk+1 = Cnk an-kbk , k = 0, n
suma coeficienţilor binomiali: Cn0+ Cn1 +...+Cnn= 2n
suma coeficienţilor binomiali ai termenilor de rang impar/par:
Cn0+ Cn2 +... = 2n-1 = Cn1+ Cn3 +...
5
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Forma algebrică a unui număr complex este z = a + ib, a,b ∈ ℝ. Rez=a, Imz=b, i2= -1
Conjugatul lui z este z = a – ib .
Modulul numărului complex z este |z| = √a + b .
| |
=| |
|z z |=|z ||z |
|z | = |z|
Forma trigonometrică a unui număr complex este z = r(cost + isint), unde r =√a + b ,
0, M(a, b) ∈ Cadranului I
r≥ 0 şi t=arctg +kπ, k= 1, M(a, b) ∈ Cadranelor II , III , t ∈[0, 2 π).
2, M(a, b) ∈ Cadranului IV
Formula lui Moivre: (cost + isint)n= cosnt + isinnt
Puterile lui i: , n ∈ ℕ
Formule trigonometrice
Ecuaţii trigonometrice
7
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Dreapta
Fie punctele A ( xA , yA ) , B ( xB , yB ).
distanţa AB = (x − x ) + (y − y )
ecuaţia dreptei AB : =
panta mAB =
ecuaţia dreptei determinată de un punct A şi o pantă d: y − y = m ( x − x )
ecuaţia generală a dreptei d: ax + by + c = 0 şi panta m = -
d1 ∥ d2 ⟺ m1 = m2
d1 ⊥ d2 ⟺ m1 m2 = -1
M mijloc [AB] xM = , yM =
| |
Distanţa de la punctul A (x0 , y0) la dreapta d: ax + by + c = 0 este d(A,d) = .
√
Centrul de greutate G al triunghiului ABC are coordonatele xG = , yG = .
ABCD paralelogram ⟺ x + x = x + x , y + y = y + y
x y 1
A,B,C coliniare ⟺ AB ∥ AC sau ∃a ∈ ℝ a.î. AB ⃗ = a AC ⃗ sau ∆ = x
∗ y 1 =0
x y 1
Teorema lui Ceva. În triunghiul ABC dreptele AA , BB , CC sunt concurente, atunci
’ ’ ’
= 1.
Teorema lui Menelau. Fie triunghiul ABC şi M, N, P trei puncte coliniare şi distincte, situate
pe dreptele AB, BC, CA. Atunci = 1.
Rezolvarea triunghiului
Teorema sinusurilor: = = = 2R, R-raza cercului circumscris triunghiului ABC
Teorema cosinusului: a2 = b2 + c2 - 2bc cosA sau cos A =
Formule pentru aria triunghiului: S = ; S= ;
x y 1
|∆|
S = p(p − a)(p − b)(p − c) , unde p = ; S= , ∆ = x y 1
x y 1
raza cercului înscris în triunghi: r = , unde p =
Raza cercului circumscris triunghiului: R =
( )
Teorema medianei: m = , unde m este mediana corespunzătoare unghiului A al
∆ABC
8
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Vectori
Polinoame
Teorema împărţirii cu rest f : g ⟹ f = gq + r, grad r < grad g
x3 x2 x1 x0
a b c d
x1 a x1a+b x1(x1a+b)+c x1[x1(x1a + b) + c ] + d
9
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Dacă z1,2 sunt rădăcinile ecuaţiei z2+z+1=0, atunci sunt şi rădăcinile ecuaţiei z3-1 =0,
pentru că z3-1 = (z-1)(z2+z+1).
de grad 4
x2+ = t2 – 2, ...
10
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
− > 0 ă ș ( ) ă .
Dacă
− < 0 ă ș ( ) ă .
> 1 ă ș ( ) ă .
Sau dacă
< 1 ă ș ( ) ă .
Ex. ( ) , =
. Studiaţi monotonia şirului.
2( + 1) − 1 2 − 1 2 +1 2 −1 1
− = − = − = > 0
+1 +1 ( + 1)
⇒ ( ) ă
lim = ∞ ⇒ ( ) , =
→
∞, > 0
1) lim = 1, = 0
→
0, < 0
∞, >0
2) lim ( + ⋯+ + ) = lim =
→ → −∞, < 0
⎧ ∙ ∞, >
+ ⋯+ + ⎪
3) lim = lim =
→ + ⋯+ + → ⎨ , =
⎪
⎩ 0, <
∞, >1
⎧
1, =1
4) lim =
→ ⎨ 0, | |<1
⎩ ∄, ≤ −1
11
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
6) lim = ∞, ∈ ℕ, >1
→
ln
7) lim =0
→
1
8) lim 1 + = , = 2,71 … ă
→
1. lim =∞
→
1 1
2. lim = lim =0
→ √ +1+√ → 2√
1+2+⋯+ ( + 1) 1
3. lim = = lim =
→ → 2 2
+5 +1− 5 5
4. lim +5 +1− = ∞ − ∞ = lim = lim =
→ → √ +5 +1+ → 2 2
+5 +1−
5. lim +5 +1− = ∞ − ∞ = lim
→ → ( +5 + 1) + √ +5 +1+
5 5
= lim =
→ 3 3
−1
6. lim = 1 = lim 1 + −1 = lim 1 + =
→ +1 → +1 → +1
−1
= lim 1+ = → =
→ +1
7. lim (1 + 2 + 3 ) = lim 3 = ∞, 3>1
→ →
12
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Limite remarcabile
1) lim = 1, ∈ ℝ∗ , →0
→
2) lim = 1, ∈ ℝ∗ , →0
→
3) lim = 1, ∈ ℝ∗ , →0
→
4) lim = 1, ∈ ℝ∗ , →0
→
ln(1 + )
5) lim = 1, ∈ ℝ∗ , → 0, 1 + >0
→
−1
6) lim = ln , ∈ ℝ∗ , → 0, > 0, ≠1
→
(1 + ) −1
7) lim = , ∈ ℝ∗ , → 0, ∈ ℝ
→
1 1 1
1. lim 1 + + + ⋯+ =
→ 2 3
1 1 1
ă lim 1 + + + ⋯ + − ln = , = 0,57 …
→ 2 3
1 1 1
= lim 1 + + + ⋯ + − ln + ln = lim ( + ln ) = ∞
→ 2 3 →
1 1 1
1+ + +⋯+ −
2. lim 2 3 = = − = lim =
→ → −
1 1 1 1 1 1 1
1+ + +⋯+ + − 1 + + + ⋯+ 1
= lim 2 3 +1 2 3 = lim =0
→ +1− →∞ +1
5
3. lim
→ !
utilizăm Criteriul raportului
5
( + 1)! 5 5
lim = lim = 0 < 1 ⇒ lim =0
→ 5 → +1 → !
!
4. lim + +1
→
utilizăm Criteriul radicalului
( + 1) + ( + 1) + 1
lim = lim = 1 ⇒ lim + +1=1
→ + +1 → →
13
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
sin
5. lim = 0
→
utilizând Criteriul de convergenţă
= sin ∈ [−1,1] ș = → 0
6. lim √ + 2 + √ = ∞∙0 =
→ 2√
utilizăm limita remarcabilă 1)
2√
lim √ + 2 + √ = lim √ + 2 + √ = lim 2√ =
→ 2√ → 2√ → 2√
2√
1
7. lim ! ln 1 + = ∞∙0 =
→ !
utilizăm limita remarcabilă 5)
1
ln 1 +
lim ! =1
→ 1
!
1 !
ln 1 + → ln = 1
!
8. lim (1 + 2 + ⋯ + ) −1 =∞∙0=
→
utilizăm limita remarcabilă 6)
( + 1) −1 1 ( + 1) 1
= lim = lim ln =
→ 2 1 → 2 2
n + ln
9. lim −1
→ ln
ln
ă ă 7) ș lim =0
→
ln ln
1+ −1 1+ −1 1
lim = lim =
→ ln → ln 3
1 1 1
10. lim + + ⋯+ =
→ 1∙3 3∙5 (2 − 1)(2 + 1)
1 2 2 2
= lim + +⋯+ =
→ 2 1∙3 3∙5 (2 − 1)(2 + 1)
14
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
= lim − + − + ⋯+ − = lim 1− =
→ 2 1 3 3 5 2 −1 2 +1 → 2 2 +1 2
1 + 2 + 2 + ⋯+ 2
11. lim =0
→ !
utilizând Criteriul majorării
1 + 2 + 2 + ⋯+ 2 2 −1 2 1
= = < < , ∀ ≥ 6
! ! !
1 2
→0⇒ →0
!
[ ] + [2 ] + ⋯ + [ ] [( + 1) ]
12. lim = − = lim =
→ → 2 +1 2
ă − 1 < [ ] ≤ ⇒
( + 1) − 1 < [( + 1) ] ≤ ( + 1) ⇒
( + 1) − 1 [( + 1) ] ( + 1)
< ≤ ⇒
2 +1 2 +1 2 +1
utilizând Criteriul „cleştelui”
[( + 1) ]
→
2 +1 2
Asimptote
1.Asimptota orizontală (dacă ∞/−∞ face parte din domeniul de definiţie al funcţiei f)
Dacă lim ( ) = , număr finit, atunci = este asimptota orizontală a lui f spre ∞.
→
Dacă lim ( )= , număr finit, atunci = este asimptota orizontală a lui f spre − ∞.
→
2.Asimptota oblică (dacă ∞/−∞ face parte din domeniul de definiţie al funcţiei f)
y=mx+n, m,n ∈ ℝ este ecuaţia asimptotei oblice şi este calculată în cazul în care ∄ asimptotă
orizontală
( )
= lim ≠0
→
= lim ( ( ) − )
→
3.Asimptota verticală
= este asimptotă verticală a unei funcţii dacă este verificată una din condiţiile
lim
→
( ) = ∞ , lim
→
( ) = −∞ , lim
→
( ) = ∞ , lim
→
( ) = −∞
15
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Derivate
( )− ( )
lim = ( )
→ −
Derivatele funcţiilor elementare Exemple
1. c =0 9 =0
2. x =1
3. (x ) = nx (x ) = 5x
4. 1
√x =
2√x
5. 1 1
√x = √x =
n √x 3 √x
6. 1 1
=−
x x
7. (e ) = e
8. (a ) = a lna (7 ) = 7 ln7
9. 1
(lnx) =
x
10. 1 1
(log x) = (log x) =
x lna x ln2
11. (sin x) = cos x
12. (cos x) = − sin x
13. 1
(tg x) = = 1 + tg x
cos x
14. 1
(ctg x) = −
sin x
15. 1
(arcsin x) =
√1 − x
16. 1
(arccos x) = −
√1 − x
17. 1
(arctg x) =
x +1
18. 1
(arcctg x) = −
x +1
19. x
x +a =
√x + a
20. x
x −a =
√x − a
21. −x
a −x =
√a − x
16
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
( ± ) = ± ( + sin ) = + (sin ) = 1 +
( ) = (5 ) = 5( ) = 10
( ) = + ( ) = + ( ) = +
− ( ) − −
= = =
1 1 ( ) 3
=− =− =−
17
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
Integrale
Integrale nedefinite Exemple
1. ∫ = +C ∫5 =5 +C
2. ∫ = +C ∫ = +C
3. ∫ = +C
4. ∫√ = √ +
∫√ =∫ = +
5. ∫ = | |+
6. ∫ = +C
7. ∫ = + ∫2 = +
8. ∫ = − +C
9. ∫ = +C
10. ∫ = − | | + C
11. ∫ = | | + C
12. ∫ = − +C
13. ∫ = +C
14. ∫(1 + ) = +
15. ∫ = +C ∫ = ln +C
∙
16. ∫ = +C
18. ∫ = +C
19. ∫ = ( ± )+C
±
18
Profesor Mirela-Gabriela Blaga
Elev………………………………………
21. ∫√ = +√ − +C ∫√ = ln +√ − 8 + C
22. ∫√ = +C ∫√ = arcsin + C
23. ∫√ = +C
24. ∫ = ± +C
±
25. ∫√ = −√ − +C
26. ∫√ + = √ + + ( +√ + )+C
27. ∫√ − dx = √ − ‒ +√ − +C
28. ∫√ − dx = √ − + +C
19