MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

Lucru Individual
,,Analiza și comentariu unei sentințe’’

PROFESOR: POSTICA Aurel

Dr. în drept, conferenţiar universitar

STUDENT: ȘPAC Liviu

Gr1904

Chișinău – 2021
https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/b5515e7e-0d35-4194-8c5e-
4ecc394827c9

Principiul oficialității este un principiu fundamental, actele necesare

desfăşurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, în interesul societății, fără
a fi necesară intervenţia persoanelor care au legătura cu infracţiunea săvârşită.
Principiul oficialității decurge din cerinţa ca orice persoană care a săvârşit o
infracțiune să fie pedepsită potrivit legii penale, ceea ce creează pentru
autorităţile judi ciare obligaţia de a acționa imediat pentru descoperirea tuturor
infracțiunilor săvârşite, de a-i identifica, trimite în judecată şi pedepsi pe toți
infractorii; o astfel de obligatie poate fi realizată numai dacă autoritățile
judiciare acționează din proprie initiativă, din oficiu, efectuând, ca obligație de
serviciu, toate actele necesare atingerii acestui scop.
In speța data cred că principiul oficialității sa respectat deoarece Procurorul şi
organul de urmărire penală au pornit urmărirea penală care ulterior procurorul a
pledat pentru examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza de
urmărire penală, constatând că, din probele administrate rezultă că fapta
inculpatului este stabilită şi sunt suficiente date cu privire la persoana
inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Conform principiului aprecierei libere a probelor, judecatorul a apreciat probele
după cum a considerat de cuviinţă, bazîndu-se pe toate probele administrate şi
prezentate. Toate probele administrate și prezentate au fost catalogate ca fiind
pertinente,concludente si au fost în folosul procesului penal.
Mai mult, instanța a respectat inclusiv și prevederile art. 101 alin. (3) Cod de
procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare
prestabilită pentru instanță.
Accesul liber la justiţie în cadrul procesului penal este consfințită in
Constituţia revizuită,in ia se prevede (art. 21), sub titulatura marginală de
Accesul liber la justiție”, că orice persoană se poate adresa justițiel pentru
apărarea drepturilor, libertăților şi a intereselor sale legitime; nicio lege nu poate
ingrădi exercitarea acestui drept. Această dispoziție constituțională, aplicată în
orice materie juridică, răspunde cerințelor unui proces echitabil în concepția
Conventiei europene, deoarece se instituie mijlocul prin care pot fi inlaturate
orice abuzuri și nedreptăţi săvârşite de autoritățile publice, inclusiv Ministerul
Public şi instanţele judecătoreşti.
Prin urmare, garanțiile ce caracterizează accesul liber la justiție privesc toate
fazele ale procesului penale: pornirea procesului penal, urmărirea penală,
Punerea pe rol a cauzei penale, judecata în primă instanţă, căi ordinare de
atac(Apel și Recurs), punerea în executare a hotărîrii judecătoreşti .
În legătură cu procesul penal, accesul liber la justiţie înseamnă, pentru Răileanu
Marin, posibilitatea de a sesiza instanţa de judecată în legătură cu soluțiile date
de procuror cererilor şi plângerilor sale. Pentru invinuit sau inculpat, inseamnă
posibilitatea de a se plânge instanței de judecată împotriva unei măsuri
procesuale nelegale şi netemeinice luate de procuror sau chiar de judecător;
posibilitatea de a se adresa justiţiei aparţine, în cadrul procesului penal, nu
numai părţilor din proces, dar şi oricăror persoane ale căror drepturi, libertăți şi
interese legitime au fost afectate de autoritățile judiciare.
In această ordine de idei din cele sus mentionate conchid că Stihii Ion si
Răileanu Marin li siau respectat dreptul la accesul liber la justiţie, și nu au avut
careva măsuri procesuale nelegale şi netemeinice luate de procuror sau chiar de
judecător neavand dreptul posibilitatea de a se plânge instanței.

In acest proces penal analizat am constatat ca sa administrat si prezentat

urmtoarele probe:
-Declaraţiile martorului Voloşenco Vasilii
- Declaraţiile părţii vătămate Răileanu Marin
-Procesul-verbal de sesizare despre săvârşirea infracţiunii din 02.06.2021 (f.d.
13)
-Proces-verbal de examinare a obiectului din 29 iunie 2021, prin care a fost
examinat power bankul ridicat de la Răilean Marin (f.d.30)
-Proces-verbal de examinare a obiectului din 29 iunie 2021, prin care s-au
examinat informaţia privind descifrările telefonice (f.d. 42)
-Proces-verbal de examinare a obiectului din 30 iunie 2021, prin care a fost
examinat copia biletului de amanet din 20.05.2021 în sumă de 1200 lei întocmit
de către lombard "Blago Group SRL", conform căruia cet.Stihii Ion a primit
suma de 1200 lei pentru telefonul mobil de model Samsung A21 (f.d. 50)
-Prin proces-verbal de ridicare din 29.06.2021, prin care s-a ridicat de la Stihii
Ion o scurtă din jeans de culoare albastră (f.d. 81)

Prevederile art. 95 Codul de Procedură Penală,ne relată faptul că petru a fi

admise probele este necesar ca acestea să fie apreciată din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității şi veridicității ei, iar toate probele în ansamblu
din punct de vedere al coroborării lor şi utile administrate în conformitate cu
prezentul cod.
In aceiași ordine de idei admisibilitatea datelor în calitate de probe o decide
organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea părţilor, ori, după caz,
instanţa de judecată.
Ca să fie administrate probele este necesar ca datele care au fost obţinute să nu
intrunească punctele de mai jos:
1) prin aplicarea violenţei, ameninţărilor sau a altor mijloace de constrîngere,
prin violarea drepturilor şi libertăţilor persoanei;
 2) prin încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului,
inculpatului, părţii vătămate, martorului;
3) prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al participanţilor la
proces;
4) de o persoană care nu are dreptul să efectueze acţiuni procesuale în cauza
penală;
5) de o persoană care evident ştie că intră sub incidenţa de recuzare;
6) dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în şedinţa de judecată;
7) prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor ştiinţifice;
8) cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire penală a dispoziţiilor
prezentului cod;
9) fără a fi cercetate, în modul stabilit, în şedinţa de judecată;
10) de la o persoană care nu poate recunoaşte documentul sau obiectul
respectiv, nu poate confirma veridicitatea, provenienţa lui sau
circumstanţele primirii acestuia;
11) prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la savîrşirea
infracţiunii;
12) prin promisiunea sau acordarea unui avantaj nepermis de lege.

In prisma art. 96 Cod Procesual Penal din circumstanțele cauzei dovedite in

procesul penal soluționat , anume, că infracțiunea comisă de Stihii Ion in urma
existentei elemetelor infractiunii referitoare la art. 96 alin.(1) se va cataloga ,
conform art. 16 Codul penal ca infracțiune mai puțin gravă, de faptul că
inculpatul a recunoscut vina, reise ca o circumstanţă care atenuează răspunderea
penală a făptuitorului care este dovedita conform art. 96 alin.(2) , Au fost
enunțate conform art. 96 alin.(3) datele personale care caracterizează inculpatul
şi victim cum ar fi numele, prenumele,idnp, locul de muncă, adresa
domiciliuluiparții vătămate și acuzate.
In concornață cu art. 96 alin.(4) Partea acuzată a a provocat daună cu caracter
oneros şi in marimea totală de 4860 lei. Potrivit art. 96 alin.(5) au existat
bunuri dobîndite prin infracţiune cum at fi: telefon mobil de model "Samsung
Galaxy A21, o geacă de jeans, o pereche de blugi negri , un tricou alb , un power
bank , bunuri ce aparţin cet.Răileanu Marin.
In aceași ordine de idei conform art. 96 alin.(6) toate circumstanţele relevante la
stabilirea pedepsei sunt prin faptul că Stihii Ion în evidența medicului psihiatru
și narcolog nu se afla, potrivit istoricului lui prin sentința Judecătoriei Chișinău
sediul Buiucanii din 19.12.2019 în baza art.371 alin.(2) lit.b) CP i-a fost stabilită
pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani , cu aplicarea
prevederilor art. 90 Cod Penal fiind stabilit un termen de probațiune pe un
termen de 2 ani. În cadrul ședinței de judecată din 18.11.2021 inculpatul Stihii
Ion , a depus o cerere privind încetarea procesului penal în privinţa lui în
legătură cu împăcarea părţilor .
Deci, deși inculpatul Stihii Ion, a comis infracțiunea de furt în termen de
probațiune, în speța dată va fi aplicabile prevederile art. 109 Cod Penal care
expres prevede ca ,,persoana nu are antecedente penale pentru infracțiuni
similare comise cu intenție,,. Reieșind din cele expuse, instanța constată că în
cazul dat legea penală permite împăcarea părților.
Studiind materialele dosarului, instanța va admite cererea de împăcare a părților
din următoarele considerente În conformitate cu art. 109 alin. (1) Cod penal,
împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiune
uşoară sau mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă,
infracţiuni prevăzute la capitolele II—VI din Partea specială, precum şi în
cazurile prevăzute de procedura penală, dacă persoana nu are antecedente penale
pentru infracţiuni similare comise cu intenţie sau dacă în privinţa sa nu a mai
fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împăcării, pentru
infracţiuni similare comise cu intenţie în ultimii cinci ani.
Astfel, instanţa de judecată considerat necesar a înceta procesul penal în privinţa
lui Stihii Ion, cu liberarea ultimului de la răspunderea penală, având ca temei
voinţa de împăcare a Reprezentantul legal al părții vătămate minore, Tatiana
Starciuc și Partea vătămată Marin Răileanu, liber exprimată sub formă de acord
de împăcare și susținută în ședința de judecată.