UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “v.

BABEŞ”
TIMIŞOARA
DISCIPLINA BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
Prof.Univ.Dr. DOINA VERDEŞ

FUNCŢIILE
MEMBRANEI CELULARE

I. ADEZIVITATEA
 TIPURI DE JONCŢIUNI
◼ Joncţiuni de etanşeizare
1. zonula occludens (j.strânsă)
◼ Joncţiuni de ancorare
1. cu participarea filamentelor de actină
- celulă-celulă: zonula adherens
- celulă-MEC: adeziuni focale
2. cu participarea filamentelor intermediare
- celulă-celulă: desmozomi
- celulă-MEC: hemidesmozomi
◼ Joncţiuni de comunicare
1. GAP
2. Sinapse chimice
ZONULA OCCLUDENS – organizare moleculară
- localizare
- rol
▪ (stg.) Criofracturare – SEM, (dr.) TEM
ZONULA
ADHERENS
- localizare
- rol
- organizare moleculară
ADEZIUNI FOCALE - org. moleculară
- localizare
- rol
DESMOZOMII – organizare moleculară
DESMOZOMII
şi
HEMI
DESMOZOMII
- localizare
- rol
▪ imagine TEM
J.GAP
- organizare
moleculară
▪ ME, localizare
- rol
SINAPSA CHIMICĂ
Neuron motor
din coarnele
anterioare ale
măduvei
- microscopie cu
fluorescentă
( verde –
elementele
citoscheletului
celular
roşu – butonii
terminali)
• imagine SEM – jonctiunea neuromusculară
 Implicaţii medicale
Sinteza de anticorpi anti-desmogleine
◼ Dermatoze buloase - epidermoliza buloasă
 II. FUNCŢIA DE
SEMNALIZARE
INTERCELULARĂ
1. Modalităţi de semnalizare intercelulară
a) semnalizare de vecinătate
- semnalizarea contact-dependentă
- semnalizarea paracrină
- semnalizarea autocrină
b) semnalizare la distanţă (mesageri)
- semnalizarea endocrină
- semnalizarea sinaptică
2. Mesageri şi tipuri majore de semnale
induse
3. Receptori
4. Efectele legării ligand-receptor :
semnalizarea prin intermediul proteinei G
1. Modalităţi de comunicare intercelulară

a) Semnalizarea de vecinătate
• semnalizarea autocrină
b). Semnalizarea la distanţă
Diferenţe între semnalizarea endocrină şi sinaptică
1. Specificitatea semnalizării
• S. umorală, celulele endocrine secretă numeroşi hormoni care
conduc semnale specifice la celulele ţintă. Acestea prezintă
receptori care le permit să extragă şi să fixeze în mod specific
anumiţi hormoni din sânge → celulele endocrine utilizează mai
mulţi hormoni pentru comunicarea cu un grup de celule ţintă
• S. sinaptică este determinată de contactul între terminaţiile
nervoase şi celulele ţintă → celula nervoasă poate utiliza acelaşi
neurotransmiţător pentru a comunica cu un grup de cel.ţintă.
2. Viteza semnalizării
• S. umorală este lentă
• S. sinaptică este rapidă
3. Concentraţia moleculei semnal
• S. umorală - mică
• S. sinaptică - mare
MOLECULELE SEMNAL (mesageri, liganzi)

a) definiţie
b) mod de acţiune
- tipuri majore de mesaje induse
- răspunsurile celulare la acţiunea mesagerilor
depind de natura chimică a mesagerului
- după modul de acţiune asupra receptorului
mesagerii sunt agonişti şi antagonişti.
Mecanismul de blocare poate fi competitiv sau
noncompetitiv.
• Tipuri majore de mesaje induse
Ex. variate răspunsuri induse de acetilcolină
CITOKINELE

 Definiţie
 Clasificare
 Exemple şi roluri
- interleukinele
- interferonii α,β,γ
- factorul de transformare al creşterii
- limfotoxina
- factorul de necroză tumorală etc.
 RECEPTORII

a) Definiţie
b) Localizare (după natura chimică a mesagerilor)
c) Clasificare
- după tipurile de mesaje acceptate
- după modul de activare
• localizarea
receptorilor
funcţie de natura
chimică a
mesagerilor
• CLASIFICAREA RECEPTORILOR
a) funcţie de tipul de mesageri acceptaţi

 R. pt. substanţe endogene

a) r. pentru neurotransmiţători
b) r. pentru hormoni
c) r. implicaţi în reacţii imunitare
- pt. antigene endogene
- pt. anticorpi
- pt. complement
d) r. pentru factori de creştere

 R. pt. substanţe exogene

a) r. pt. virusuri
b) r. pt. toxine bacteriene
b) r. pt. antigene nonself
c) r. pt. lectine
d) r. pt. droguri
• Ex. R. pentru anticorpi localizaţi la suprafaţa mastocitelor
• Ex. receptor CD4 de la suprafaţa limfocitelor T, specializat
în cuplarea glicoproteinelor de capsidă a HIV (Gp. 120)
b) Clasele de receptori de suprafaţă funcţie de
modul de activare
3. Efectele legării ligand-receptor

 Recunoaşterea şi ataşarea ligandului la receptor

 Răspunsul celulei ţintă
1. Modificări structurale ale membranei
= rearanjarea receptorilor în “plaje”
sau “cupole”
2. Modificări funcţionale ale membranei =
a) formarea mesagerului de ordinul II (AMPc
şi GMPc)
b) creşterea permeabilităţii pentru Ca++
3. Modificări specifice metabolismului celular
• Modelul clasic al
cuplajului
funcţional
receptor-enzimă
mediat de proteina
Gs (stimulatoare)
Modelul clasic al
cuplajului
funcţional
receptor-enzimă
mediat de proteina
Gs (stimulatoare)
• ex. de acţiune a AMPc în debutul glicogenogenezei
!!! Mesagerii de ordinul II
(AMPc, GMPc, Ca++):

- Traduc semnalele extracelulare în semnale

intracelulare
- Amplifică semnalul iniţial provocând o cascadă
reacţională
 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “V.BABEŞ”
TIMIŞOARA
DISCIPLINA BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
Prof.Univ.Dr. DOINA VERDEŞ

III. FUNCŢIA DE
TRANSPORT A PERIFERIEI
CELULARE
 Este influenţat de organizarea moleculară
a periferiei celulare:
glicolema,
plasmalema,
citoscheletul membranar
 După dimensiunea materialului
transportat:
microtransport
macrotransport
 După consumul de energie metabolică:
pasiv
activ
 După numărul şi sensul speciilor
transportate:
uniport
cotransport
I. MICROTRANSPORT (apă, ioni, micromolecule)

1. Microtransport PASIV
a) difuziunea simplă
b) difuziunea facilitată
2. Microtransport ACTIV
a) activ primar – pompe ionice
b) activ secundar – transport transcelular,
transport cuplat cu gradiente ionice
c) transportorii ABC
II. MACROTRANSPORT (macromolecule, celule)
a) endocitoza
- fagocitoza
- pinocitoza
- transcitoza
b) exocitoza
1. MICROTRANSPORTUL PASIV
a) difuziunea simplă
- pentru substanţe hidrofobe
- pentru substanţe hidrofile
* Ionofori - canal
- mobili
* Canale cu poartă comandate de:
1. ligand
2. voltaj
3. concentraţie ionică
4. stimul mecanic
Ex. canale cu poartă comandate de voltaj: depolarizarea
plasmalemei butonului terminal deschide canalele pentru Ca ++
la nivelul joncţiunii neuromusculare
b) Difuziunea facilitată (difuziune catalizatoare prin
membrane)
2. MICROTRANSPORTUL ACTIV
a) Pompele ionice
ex. Na+- K+ ATP aza
- rol
- importanţa
- etapele ciclului efectuat de pompa Na+-K+ ATPază
b) Transportul transcelular
c) Transportorii ABC
Concluzie
II. MACROTRANSPORTUL
(TRANSPORT PRIN INTERMEDIUL VEZICULELOR)

1. FAGOCITOZA

 Definiţie
 Importanţă
 Celule cu rol fagocitar
 Etapele fagocitozei
 Factori modulatori
• gr. fagein = a devora
• etapele
fagocitozei
• SEM – macrofag endocitând două globule roşii
• TEM
neutrofil
fagocitând o
bacterie în
diviziune
• Factori modulatori ai fagocitozei

 SUPRESORI –
fizici: socul traumatic
iradierea cu raze X
temperatura scazuta
chimici: hipooxigenarea
biologici: septicemia
boala neoplazica
consumul de droguri
2. PINOCITOZA

 Definiţie
 Mecanisme
1) pinocitoza independentă de receptor
2) pinocitoza mediată de receptori
1. Pinocitoza
independentă
de receptori

TEM –
formarea
veziculelor
învelite de
clatrine
2. Pinocitoza mediată de receptori: pinocitoza LDL
Implicaţii medicale

 Reciclarea accelerată / superproducţia

receptorilor →
Hipercolesterolemie familială
 Încetinirea reciclării / nonsinteza
receptorilor →
Formarea de plăci aterosclerotice
3. TRANSCITOZA

- TEM - endotelocite
Ex. Transcitoza anticorpilor din laptele matern la
nivelul enterocitului sugarului