Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE ……………...……………………………………………………………..... 1
3
1
3
INTRODUCERE 3
3
4
4
Această lucrare îşi propune să evidenţieze modul în care informaţiile relevate de situaţiile
financiare sunt prezentate şi valorificate în demersul lor, pentru a caracteriza activitatea unei
entităţi, poziţia financiară şi performanţele acesteia, atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru
terţi.
Globalizarea economiilor face ca informarea financiară clasică, articulată în jurul
conceptelor contabile să nu mai răspundă aşteptărilor diferitelor categorii de utilizatori.
Adesea, principiile contabile admise produc distorsiuni care deformează realitatea economică,
diversitatea practicilor contabile făcând dificil demersul analizei financiare, mai ales în cazul
unor entităţi multinaţionale.
În ultimele decenii, teoria şi practica economică au consemnat numeroase cazuri în care
reuşita în economie este legată nu atât de reforme radicale, cât de valorificarea zonelor de
graniţă dintre subsistemele economic, social şi politic, unde există perioade în care, deşi
domină exigenţele unui subsistem, rezultanta creează echilibru şi optim în toate trei1.
Dezvoltarea pieţelor de capital şi eficienţa acestora depinde de încrederea publicului în
informaţia contabilă transparentă care trebuie însoţită şi de asumarea clară a responsabilităţii
privind situaţiile financiare, cu atât mai mult cu cât, prin scandalurile financiare care au zguduit
multe state ale lumii, încrederea destinatarilor situaţiilor financiare în raportarea financiară şi în
auditarea acestora a fost afectată considerabil.
Situaţiile financiare ale unei companii reprezintă cel mai important mijloc prin care
informaţia contabilă este pusă la dispoziţia factorilor decizionali. De aceea, companiile îşi
publică situaţiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi înţelese de către
cititorul interesat.
Perfecţionarea continuă a mediului de afaceri reprezintă o prioritate esenţială a
guvernelor în consolidarea funcţionării economiei de piaţă, iar pe termen scurt, realizarea
obiectivelor urmărite în cadrul programului de aderare a României la Uniunea Europeană. În
acest context, cadrul general de contabilitate şi audit financiar îşi îmbunătăţeşte continuu
calitatea informaţiei contabile prin aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele
Comunităţii Economice Europene (Directiva a-IV-a şi a VII-a) 2.
Necesitatea de conformitate este impusă de3 :
globalizarea economiilor naţionale;
accesul României pe pieţele de capital internaţionale;
transparenţa şi simplificarea raportărilor financiare.
Pentru atingerea acestor obiective, în ultima perioadă au avut loc o serie de modificări a
adoptării legislative între care mentionăm:
modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991;
reglementările contabile conforme cu Directiva IV-a şi a-VII-a
adoptarea IFRS şi IAS, prin Ordin M.F.P.
1
Done I, Ungureanu A– Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale la UE, Integrarea României în
Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007
2
Ionescu C – Contabilitate, baze şi proceduri, ed.a-II-a, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2007
3
Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor
financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007
1
În conformitate cu referenţialul contabil internaţional situaţiile financiare trebuie să
permită aprecierea poziţiei financiare, performanţei entităţii precum şi evoluţia poziţiei
financiare, pentru ca investitorii să poată lua deciziile lor de investire şi de dezinvestire 4.
Situaţiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entităţi grupate pe categorii de
informaţii conform caracteristicilor economice denumite generic „structurile situaţiilor
financiare” care sunt direct legate de evaluarea poziţiei financiare (activele, datoriile şi
capitalul propriu) şi a performanţei (veniturile şi cheltuielile)5.
Analiza situaţiilor financiare este arta de a analiza şi de a interpreta informaţiile
prezentate în diferitele rapoarte întocmite de o întreprindere. Indiferent că situaţiile financiare
sunt analizate de persoane competente ale conducerii întreprinderii sau ale terţilor, scopul
principal al analizei este acelaşi: să se furnizeze o bază pentru luarea unor decizii raţionale.
Desigur că fiecare categorie de utilizatori ai informaţiilor contabile va pune accente pe
diferite structuri ale situaţiilor financiare. Finanţatorul bancar este mai interesat asupra
lichidităţii pe termen scurt, în timp ce investitorul potenţial sau actual va fi mai atent asupra
profitabilităţii pe termen lung şi structurii capitalului. Un alt scop al analizei situaţiilor
financiare este de a dezvolta o bază relaţională pentru a prevedea viitorul.
Deşi pentru analiza situaţiilor financiare se poate face prin apelul la unul sau mai multe
instrumente (tehnici), cel mai adesea analiştii fac apel la analiza pe bază de rate. Ratele
financiare pot fi utilizate pentru a dezvolta un set de statistici care să pună în evidenţă
caracteristicile financiare cheie ale întreprinderii în cauză 6.
Pornind de la o interpretare simplă, bilanţul este documentul de sinteză care prezintă
situaţia afacerilor unei întreprinderi la un moment dat.
Studiul financiar al bilanţului evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar
funcţional sau patrimonial al întreprinderii la un moment dat (de regulă la sfârşitul perioadei de
gestiune), permiţând deci o analiză financiară statică 7.
Dincolo de rolul său în a completa informaţiile referitoare la compoziţia beneficiului,
bilanţul contribuie şi la furnizarea bazei informaţionale privind:
calculul ratei de randament;
evaluarea structurii capitalului întreprinderii;
determinarea lichidităţii şi flexibilităţii întreprinderii8.
Elaborarea lucrării de faţă a reprezentat un demers complex de studiu, analiză şi cercetare
a unor aspecte semnificative referitoare la activitatea companiei S.C. OMV PETROM S.A., în
care îmi desfăşor în prezent activitatea, şi care prin aria sa de activitate, deosebit de extinsă şi
diversă, s-a constituit ca un domeniu incitant de studiu pentru analiza în dinamică a activităţii
societăţii, pe parcursul anilor 2007, 2008 şi 2009.
4
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, p.22
5
Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor
financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007
6
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, p.23
7
Vintilă G – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2006, p.33
8
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, p.79
2
Şi în această perioadă, ce succede procesului de privatizare, au avut loc numeroase
schimbări, în domenii esenţiale ale activităţii unei companii, schimbări ce ţin de politici
contabile, de maniera de organizare a activităţii, restructurări de sarcini şi activităţi, regândirea
politicii de resurse umane în funcţie de noile obiective şi priorităţi. Deasemenea, Petrom
trebuie să se raporteze permanent la cererea de piaţă, să anticipeze mişcările concurenţei, să-şi
autoevalueze limitele şi resursele de care dispune.
Tocmai aceste schimbări care au avut loc în cadrul S.C. OMV PETROM S.A. au
reprezentat pentru mine o provocare de a studia şi analiza dinamica anumitor indicatori
economici, pentru a pune în evidenţă poziţia financiară a societăţii, modul de evoluţie al
companiei, pe parcursul anilor 2007-2009, şi nu în ultimul rând, identificarea şi evidenţierea
punctelor forte şi a punctelor slabe din activitatea internă a companiei, precum şi a
ameninţărilor din mediul extern.
Lucrarea este sistematizată în trei capitole, în primul capitol am prezentat mai întâi
fundamentele teoretice privind importanţa situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor
contabile, după care am scos în evidenţă rolul bilanţului în reflectarea poziţiei financiare a unei
întreprinderi precum şi principalii indicatori şi utilizarea acestora în contextul analizei poziţiei
financiare la S.C. OMV Petrom S.A..
În al doilea capitol se arată prezentarea generală a societăţii, caracterizarea activităţilor
principale ale S.C. OMV Petrom S.A., precum şi obiectul de activitate, structura
organizatorică, mediul extern.
În al treilea capitol sunt studiate poziţia financiară a societăţii pe baza ratelor de
lichiditate, solvabilitate şi de gestiune, a fondului de rulment şi necesarului de fond de rulment
pentru anii 2007, 2008 şi 2009.
La sfârşitul lucrării sunt prezentate punctele forte şi puntele slabe ale S.C. OMV Petrom
S.A. şi sunt expuse măsurile de îmbunătăţire a poziţiei financiare cât şi concluziile care decurg
din parcurgerea acestei lucrări.
Criza economică care a afectat şi ţara noastră, a influenţat negativ şi compania OMV
Petrom, determinând scăderea aproape a tuturor indicatorilor economico-financiari, dar
compania prin strategiile pe care le-a adoptat (restructurare, modernizare şi monitorizarea
costurilor) a reuşit să facă faţă mediului economic nefavorabil.
3
CAPITOLUL I - PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI
FINANCIARI ŞI UTILIZAREA ACESTORA ÎN CONTEXTUL
ANALIZEI POZIŢIEI FINANCIARE
4
mai buna înţelegere a informaţiilor contabile şi controlul lor;
compararea informaţiilor contabile în timp şi spaţiu.
De aceea, în vederea coordonării activităţii de armonizare a contabilităţii, în anul 1973 a
luat fiinţă Comitetul de Standarde Contabile Internaţionale (Internaţional Accounting
Standards Commitee IASC), cu sediul la Londra.
Procesul de modernizare a sistemelor contabile folosite la nivel mondial a evoluat, astfel
că, în anul 2000, IASC şi-a schimbat structura şi statutul, transformându-se în IASB.
Incapacitatea sistemelor contabile naţionale de a produce o informaţie contabilă la
standardele solicitate de investitorii străini a impus adoptarea de către majoritatea ţărilor a
referenţialului contabil internaţional, ca sistem de întocmire a Situaţiilor financiare pentru
firmele care sunt listate pe piaţa de capital12.
Pentru a fi în acord cu standardele IAS/IFRS, situaţiile financiare trebuie13:
să cuprindă o menţiune explicită şi fără rezerve de conformitate cu aceste standarde;
să respecte integral solicitările fiecărui standard (IAS sau IFRS) şi fiecărei interpretări
(SIC sau IFRIC) aplicabil(e).
Standardul IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” descrie ipotezele de bază în
elaborarea situaţiilor financiare: continuitatea exploatării, independenţa exerciţiilor,
permanenţa metodelor de prezentare, pragul de semnificaţie şi gruparea elementelor,
necompensarea, informarea comparativă.
Situaţiile financiare individuale sau consolidate se referă la: un bilanţ, un cont de profit şi
pierdere, o situaţie a variaţiei capitalurilor proprii, un tablou al fluxurilor de trezorerie, anexele
care cuprind o descriere a politicilor contabile semnificative şi notele explicative.
În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la
inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele
inventarierii. Prezentele reglementări se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse
drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie14.
După inventariere (cel puţin o dată pe an) întocmim situaţiile financiare – bilanţul15.
Referenţialul contabil internaţional analizează bilanţul în contextul cadrului conceptual şi
al standardului IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” în forma lui revizuită în decembrie
2003. În acest standard în legătură cu bilanţul contabil, activele se împart în două mari
categorii:
active necurente – active care se transformă în lichidităţi într-o perioadă mai mare de
1 an;
12
Sălceanu A - Normalizarea contabilităţii româneşti rezultat al procesului de armonizare, Integrarea României în
Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007
13
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, p.25
14
OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul
Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009
15
Străoanu B.M.– Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, studii de caz, monografii şi aplicaţii
rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010, p.293
5
active curente – active care se transformă în lichidităţi într-un an (perioada de
utilizare sub 1 an)
Standardul internaţional IAS 1 defineşte şi realizează cele două mari categorii de datorii,
ţinând cont de gradul lor de eligibilitate:
datorii necurente – datorii pe termen lung (scadenţă mai mare de un an);
datorii curente – datorii pe termen scurt (scadenţă mai mică de un an). În categoria
acestora este inclusă şi partea pe termen scurt (achitabilă în următoarele 12 luni) a datoriilor pe
termen lung16.
Standardul IAS 1 face distincţie între elementele care prezintă poziţia financiară în bilanţ
şi cele care fac o astfel de prezentare fie în bilanţ, fie în notele explicative.
În Notele explicative la situaţiile financiare, entitatea trebuie să prezinte informaţii cu
privire la bazele de întocmire a acestora, astfel17:
să prezinte informaţii despre reglementările contabile şi politicile contabile folosite;
să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi
pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii sau situaţia fluxurilor de
numerar, dar sunt relevante pentru înţelegerea acestora.
Politicile contabile au făcut, deasemenea, obiectul definirilor şi analizelor referenţialului
contabil internaţional. Dincolo de faptul că toate standardele internaţionale fac referire la
politicile contabile, în vederea soluţionării problemei în cauză, sub aspect conceptual, câmpul
de reflecţii cel mai dens se găseşte în litera şi spiritul normelor IAS 1 „Prezentarea situaţiilor
financiare” şi IAS 8 „ Politici contabile, schimbări de estimări şi erori”.18
Notele explicative la situaţiile financiare anuale conţin informaţii suplimentare, relevante
pentru necesităţile utilizatorilor. În nota explicativă numărul nouă sunt prezentate exemple de
calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari.
Utilizatorii trebuie să fie în măsură să compare situaţiile financiare ale unei întreprideri,
pe o anumită perioadă, pentru a identifica tendinţele poziţiei ei financiare, performanţelor sale
şi fluxurilor de trezorerie presupuse de diverse activităţi. Pentru aceasta, întreprinderea trebuie
să utilizeze aceleaşi politici contabile care vor fi adoptate pentru fiecare exerciţiu.
Totuşi, aşa cum spunea Disraeli „Schimbarea este inevitabilă într-o ţară progresivă.
Schimbarea este constantă”.
16
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, p.102
17
Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor
financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007
18
Feleagă N, Feleagă L – Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucureşti, 2008, p.11
6
Performanţa financiară a unei entităţi se referă la profiturile pe care aceasta le obţine din
resursele pe care le controlează, la componentele acestor profituri şi la caracteristicile acestor
componente.19
Poziţia financiară a entităţii cuprinde resursele economice pe care aceasta le controlează,
structura să financiară, lichiditatea şi solvabilitatea sa, modul de abordare a riscurilor de
activitate şi de conducere, capacitatea de a se adapta la schimbările în mediul în care
operează20.
Într-o accepţiune mai simplistă poziţia financiară defineşte potenţialul economic şi
financiar al unei anume entităţi, însemnând patrimoniul propriu, patrimoniul administrat,
valoare patrimonială justă şi capacitatea acestuia de a genera beneficii economice. Informaţiile
despre resursele economice controlate de instituţie sau de care poate dispune aceasta şi
capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa forţa instituţiei
de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor.
Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de
creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între
cei care au un interes faţă de administraţie; acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor
entităţii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile
pentru a anticipa capacitatea de a întreprinde acţiuni, de a-şi onora angajamentele financiare
scadente.
Primul pas în analiza poziţiei financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a poziţiei
financiare în cadrul căreia sunt abordate evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul
structurii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii pe baza informaţiilor puse la dispoziţie
prin situaţiile financiare. Sporirea valorii unei astfel de analize necesită investigarea situaţiilor
financiare pe mai multe exerciţii financiare succesive.
Analiza poziţiei financiare trebuie să răspundă în principal următoarelor probleme:
analiza ratelor de structură ale bilanţului, analiza lichidităţii şi solvabilităţii, analiza
indicatorilor echilibrului financiar, modelarea analizei indicatorilor de gestiune precum şi
analiza tablourilor fluxurilor de trezorerie.
19
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, p.214
20
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, p.214
7
1.3. Bilanţul – suport al analizei financiare
Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Bilanţul este
documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital
propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de
lege21.
Bilanţul permite formularea de judecăţi de valoare privind riscul pe care şi-l asumă o
întreprindere şi evaluarea mişcărilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta ea analizează, pe
baza bilanţului, lichiditatea şi flexibilitatea financiară cu care se confruntă întreprinderea.
Lichiditatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să fie
realizat sau convertit în disponibilităţi, sau pentru ca o datorie să fie achitată. Pentru o
întreprindere, se afirmă că, în general, cu cât lichiditatea este mai mare, cu atât aceasta riscă
mai puţin să dea faliment.
Flexibilitatea financiară reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a lua măsurile
necesare, în vederea modificării valorilor şi calendarului mişcărilor de trezorerie, astfel încât să
se poată face faţă nevoilor şi situaţiilor neprevăzute.
O primă metodă de analiză a bilanţului constă în gruparea posturilor bilanţiere în
subansambluri semnificative, care duce la o reprezentare sintetică a bilanţului şi permite să se
exprime şi să se calculeze noţiunile fundamentale de fond de rulment, nevoie de fond de
rulment şi trezorerie22.
Pe baza informaţiilor din bilanţ se determină anumiţi indicatori economico-financiari,
prin intermediul cărora se poate stabili un diagnostic al situaţiei financiare şi a rentabilităţii
entităţii 23.
Confruntarea între grupările bilanţului permite să se formuleze relaţiile fundamentale de
trezorerie, pe care se sprijină funcţionarea întreprinderii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen
mijlociu şi lung.
În bilanţ, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv
natură şi exigibilitate.
Bilanţul poate fi considerat deci ca o situaţie a firmei la un moment dat, situaţie ce poate
fi prezentată şi interpretată într-o logică juridică, una economică sau una financiară.
Ca orice document normalizat, bilanţul are anumite limite în reflectarea situaţiei unei
firme şi respectiv analiza acesteia. Bilanţul nu înregistrează decât mărimile monetare şi nu
furnizează decât o fotografie la un moment dat, susceptibilă de a fi modificată rapid de
operaţiunile viitoare.
Elementele24 legate directe de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi
capitalul.
21
Moroşan I – Analiza economico-financiară, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.228
22
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.100
23
Pântea I.P, Bodea Gh.– Contabilitatea Financiară Româneasca conformă cu Directivele Europene, Editia a-II-a,
Editura Intelcredo, Deva, 2007
24
Moroşan i – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006
8
Ecuaţia fundamentală a poziţiei financiare este de forma 25:
Analiza financiară pe bază de bilanţ are ca obiectiv formularea unor judecăţi de valoare
privind valoarea, echilibrul, sănătatea, poziţia financiară a firmei. Pentru realizarea unei analize
financiare pertinente în literatura de specialitate sunt prezentate două teorii fundamentale, în
baza cărora se propune elaborarea aşa-zisului ,,bilanţ – suport al analizei financiare”:
teoria bilanţului patrimonial;
teoria bilanţului funcţional.
Abordarea patrimonială (financiară) este o abordare externă, care prezintă interes pentru
următoarele categorii de utilizatori: acţionarii, interesaţi să cunoască valoarea patrimoniului;
creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanţie pentru creditele acordate şi potenţialii
investitori şi creditori.
Bilanţul patrimonial26 (financiar) este un instrument de analiză realizat prin retratarea
bilanţului contabil. Problemele principale ale analizei poziţiei financiare a firmei rezolvate prin
apelarea la bilanţul patrimonial sunt:
determinarea patrimoniului net;
analiza structurii financiare;
analiza lichidităţii şi solvabilităţii
determinarea gradului de îndatorare.
În sfârşit, metoda ratelor aplicată la studiul bilanţului aduce informaţii complementare,
analitice, care permit să se aprofundeze şi să se precizeze aspectele relevante de aprecierea
sintetică a bilanţului27.
Rata lichidităţii curente (generală) (RLC) arată măsura în care datoriile curente (pe
termen scurt) pot fi acoperite pe seama activelor curente:
25
Ristea M, coordonator – Contabilitatea financiară a intreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pp.18-19
26
Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006
27
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.100
28
Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2000, p.237
29
Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.256
9
Active circulante
R LC
Datorii curente
Datoriile curente sunt formate din obligaţiile faţă de furnizori, cele fiscale şi salariale,
creditele pe termen scurt precum şi partea din împrumuturile pe termen mediu şi lung a căror
scadenţă este în cadrul exerciţiului financiar curent.
Se apreciază că situaţia lichidităţii generale este satisfăcătoare, după unele surse, în
condiţiile încadrării acestei rate în intervalul 1,2 şi 1,8, iar după altele, în intervalul 2 şi 2,230.
Potrivit teoriei nord-americane, această rată este cunoscută şi sub denumirea de "testul
acid" şi arată posibilitatea achitării datoriilor curente din valorile de trezorerie disponibile
existente, precum şi din cele care se vor încasa în urma lichidării creanţelor la scadenţă.
Această rată este de obicei subunitară. Intervalul considerat ca satisfăcător pentru această rată
este de 0,65-1 sau 0,8-1 după alte teorii economice.
Rata solvabilităţii generale reflectă gradul în care o firmă poate face faţă datoriilor şi se
calculează astfel:
Active totale
RSG = Datorii totale
Nivelul minim al acestei rate este 1,4 (în condiţiile în care ponderea minimă a
capitalurilor proprii în totalul capitalurilor este de 30%). O mărime subunitară a ratei
solvabilităţii globale arată că firma este insolvabilă, activele totale fiind mai mici decât
datoriile totale. Cauza unei asemenea situaţii este reprezentată de pierderea înregistrată, care
este mai mare decât capitalul social, rezervele constituite şi alte surse proprii, ceea ce a
determinat un capital propriu negativ.
10
Valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale se apreciază că trebuie să se încadreze
în limitele 0,3-0,5, iar peste 0,5 situaţia poate fi considerată normală.32
Ratele de îndatorare evidenţiază importanţa îndatorării asupra gestiunii financiare a
companiei. Gradul de îndatorare arată raportul dintre datoriile pe termen lung şi capitalul
permanent. Valoarea recomandată de teoria economică este mai mică de 0,3.
durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat (de
exemplu activele circulante) parcurge întregul ciclu economic şi se reîntoarce în firmă sub
forma iniţială bănească. În cazul în care ratele de rotaţie se exprimă în această formă, pentru ca
firma să fie performantă, indicatorii trebuie să se situeze la niveluri cât mai scăzute ceea ce
înseamnă o recuperare mai rapidă a elementului analizat sub formă bănească. Modelul general
de calcul este dat de relaţia:
post de bilanţ
Dz 365
CA
a) Rotaţia creanţelor exprimată în număr de rotaţii (în decursul unei perioade, de regulă
de un an) se calculează astfel:
CA
Rc =
Cr
32
Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.204
33
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.133
11
unde: C r – sold mediu al creanţelor şi CA – cifra de afaceri.
O altă modalitate de exprimare a rotaţiei creanţelor o reprezintă indicatorul durata de
recuperare a creanţelor (Drc), exprimată în zile:
T
Drc =
Rc
unde: T – număr de zile al perioadei (360 pentru un an, 180 pentru un semestru).
Cu cât mai mare este numărul de rotaţii pe an sau cu cât mai scurtă este perioada de
încasare, cu atât mai rapid se recuperează sumele ce pot fi utilizate în onorarea obligaţiilor ce
devin exigibile.
b) Rotaţia stocurilor
Stocurile oricărei firme necesită timp pentru a fi transformate în creanţe şi apoi în
lichidităţi. Rotaţia stocurilor poate fi calculată prin raportarea la cifra de afaceri sau la costul
vânzărilor. În general, este preferată următoarea rată:
Costul bunurilor vandute
Rs =
Stocuri
Ca şi în cazul duratei de recuperare a creanţelor, şi în acest caz putem calcula durata de
rotaţie a stocurilor astfel:
T
Drs =
Rs
O durată de rotaţie a stocurilor în scădere reprezintă un semnal favorabil.
Noţiunea de fond de rulment a dat loc la multe formulări. Totuşi două dintre aceste
formulări prezintă un interes particular şi apar drept concepte fundamentale ale gestiunii şi
analizei financiare. Este vorba de noţiunea de fond de rulment net sau permanent, pe de o
parte, şi de noţiunea de fond de rulment propriu, pe de altă parte34.
Fondul de rulment35 reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanţarea
activelor circulante, impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit, precum
şi de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi
durata medie în care datoriile pe termen scurt devin eligibile.
Noţiunea de FRN36 poate fi definită prin două formulări echivalente, exprimând, fie o
abordare a părţii de sus a bilanţului, fie o abordare a părţii de jos a bilanţului.
FRN = Capitaluri permanente – Active imobilizate
FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt
Din calcularea FR pot apare una din situaţiile:
34
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.108
35
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura
ASE, Bucureşti, 2002, p.190
36
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.109
12
1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezultă FRN > 0. Dacă FRN > 0
semnificaţia este următoarea: capitalurile permanente permit să se finanţeze integral activele
imobilizate şi o parte din activele circulante.
2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezultă FRN < 0. Dacă FRN este negativ,
capitalurile permanente nu reprezintă o sumă suficientă pentru a finanţa integral imobilizările.
Acestea trebuie deci să fie parţial finanţate prin resurse pe termen scurt.
3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezultă FRN = 0. Această situaţie este
puţin probabilă exprimând o armonizare totală a structurii resurselor cu utilizarea acestora.
Fondul de rulment propriu prezintă o utilitate mai limitată decât fondul de rulment net.
Se calculează când se doreşte să se aprecieze autonomia financiară a unei întreprinderi. Se
poate defini prin formula următoare:
FRP = Capitaluri proprii – Active imobilizate
O valoare pozitivă indică faptul că activele reale nete cu lichiditate mai mare de un an
vor fi în întregime finanţate de capitalurile proprii, chiar şi după rambursarea împrumuturilor
pe termen lung. O valoare negativă nu înseamnă obligatoriu un dezechilibru, ci trebuie să tragă
un semnal de alarmă pentru viitor.
37
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006, p.112
38
Marin Dumitru – Finanţele Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.52
39
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura
ASE, Bucureşti, 2002, p.191
13
termen scurt de natura celor faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, până în momentul plătii
lor reprezintă o sursă atrasă de finanţare a activelor circulante.
Reprezintă diferenţa dintre activele circulante (mai puţin disponibilităţile băneşti) şi
datoriile curente, sau diferenţa dintre nevoile temporare (exclusiv disponibilităţile) şi resursele
temporare (exclusiv creditele de trezorerie), fiind expresia realizării echilibrului financiar pe
termen scurt, dintre necesarul şi resursele curente. O valoare pozitivă semnifică un surplus de
nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibil de mobilizat. O valoare negativă
semnifică existenţa unor resurse temporare mai mari decât nevoile temporare, situaţie ce poate
fi apreciată favorabilă numai dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor
circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai mari.
40
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura
ASE, Bucureşti, 2002, p.192
14
1.6.1. Analiza ratelor de structură ale activului
41
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura
ASE, Bucureşti, 2002, p.194
42
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura
ASE, Bucureşti, 2002, p.194
15
sau echipamente costisitoare cum ar fi: producţia şi distribuţia de energie, transporturi feroviare
etc.
Nivelul acestui indicator este influenţat în mare măsură de politica de amortizare, politica
de investiţii sau alegerea contabilă între cost istoric şi valoare justă pentru imobilizările
corporale.
După aprecierea specialiştilor, rata imobilizărilor corporale arată capacitatea firmei de a
rezista unei crize economice, ştiindu-se foarte bine că o imobilizare ridicată a capitalului atrage
după sine un risc ridicat al netransformării acestora în lichidităţi.
16
O creştere a volumului de activitate generează o sporire justificată a stocurilor. În
schimb, încetinirea rotaţiei stocurilor, formarea stocurilor fără mişcare sau cu mişcare lentă se
apreciază negativ datorită dificultăţilor de transformare în lichidităţi şi consecinţelor negative
asupra solvabilităţii firmei.
43
Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza situaţiei financiare a firmei, Elemente teoretice. Studiu de caz,
Editura Economică, Bucureşti, 2001, p.141
17
a) Rata stabilităţii financiare (RSF) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care
firma dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de 1 an) şi patrimoniul total.
Capital permanent
RSF 100
Total pasiv
Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent (stabil) faţă de total resurse.
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent
al finanţării activităţii şi un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea
minimă care oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firmă industrială este de 50%. Dacă rata, în
dinamică, prezintă o tendinţă de creştere, aceasta este o situaţie favorabilă în condiţiile în care
majorarea capitalului permanent în raport cu totalul surselor de finanţare se datorează
modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu şi
lung.
Dacă rata, în dinamică, prezintă o reducere, aceasta este considerată o situaţie favorabilă
în cazul în care se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără
ca rata să scadă sub valoarea minim acceptabilă.
Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe baza
resurselor proprii. Valoarea minim admisibilă este de 33%, deşi se consideră că sursele proprii
ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. Între aceste valori, firma
se poate împrumuta, însă, trebuie obligatoriu să beneficieze de efectul de levier al îndatorării.
În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor; firma are o
autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credit pe
termen mediu sau lung. Sub valoarea minim admisibilă, firma se află într-o situaţie
nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de insolvabilitate.
Când, în dinamică, rata prezintă o tendinţă de creştere, are loc şi o creştere a autonomiei
financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai mare decât
totalul resurselor. Este recomandabil ca această creştere să se datoreze sporirii într-un ritm mai
rapid a rezultatului net al exerciţiului, faţă de celelalte elemente de capitaluri proprii.
Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de reducere, are loc o reducere a autonomiei
financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai lent decât totalul
resurselor. Aceasta este considerată o situaţie normală când se datorează creşterii într-un ritm
mai rapid a datoriilor din exploatare (cu condiţia ca acest lucru să fie asumarea unei relaxări a
termenelor de plată) şi a creditelor bancare pe termen mediu şi lung (cu condiţia ca firma să
beneficieze de efectul de levier).
18
Datorii pe termen scurt
RDTS = 100
Total pasiv
Această rată exprimă condiţiile finanţării imobilizărilor. Dacă este superioară sau egală
cu unitatea, înseamnă că totalul imobilizărilor se finanţează din resurse stabile. Această rată
furnizează, în termeni relativi, o informaţie apropiată de cea furnizată de noţiunea de FRN, în
valoare absolută.
Disponibilitati
R = Datorii pe termen scurt 100
19
concluziona că activele stabile sunt finanţate integral din surse stabile şi există un surplus de
surse permamente care constituie FRN. În cazul unei valori subunitare, activele stabile sunt
finanţate doar parţial din surse permanente, iar FRN este negativ.
Cu cât nivelul acestui indicator este mai mare ( valoarea maximă acceptată se consideră a
fi 30%), cu atât obligaţiile firmei sunt mai stricte iar situaţia sa mai riscantă.
Construcţia ratelor s-a dovedit a fi destul de utilă în procesul decizional, pe baza lor
efectuându-se o serie de analize economico-financiare absolut necesare eficientizării activităţii.
20
CAPITOLUL II - PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. OMV
PETROM S.A. BUCUREŞTI
Petrom este cea mai importantă companie petrolieră din România, cu activităţi de
explorare şi producţie, rafinare şi petrochimie şi marketing având rezerve estimate de circa
1 mld barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 mil. de tone şi 550 de
benzinării.
În anul 1997, Societatea Comercială Petrom se înfiinţează prin O.U.G nr. 49 din 15
septembrie 1997, prin unirea activităţilor Regiei Autonome Petrom care avea ca obiect de
activitate explorarea şi producţia de petrol şi gaze cu Compania Română de Petrol care
avea ca obiect de activitate rafinarea petrolului prin intermediul rafinăriilor Petrobrazi şi
Arpechim şi distribuţia produselor petroliere prin intermediul staţiilor PECO.
Anul 2005 a marcat o nouă era pentru Petrom, după privatizarea din 23 iulie 2004,
când compania a devenit o parte a grupului OMV Austria, care a achiziţionat 51% din
acţiunile PETROM , formând cel mai mare grup integrat de petrol şi gaze din Europa
Centrală.
La sfârşitul anului 2020, Petrom avea rezerve dovedite de 843 mil. bep, o capacitate
maximă anuală de rafinare de 8 mil. de tone, circa 546 de staţii de distribuţii în România şi
circa 269 de benzinării în Moldova, Bulgaria şi Serbia.
Volumul investiţional crescut, continuarea proiectelor de modernizare şi iniţierea de
proiecte noi au determinat ca o consecinţă firească următoarele:
Petrom are cea mai mare valoare de piaţă din România;
Programul de investiţii este cel mai mare din sectorul energetic românesc, şi
anume mai mult de 3 mil de euro, până în 2020.
21
Petrom este compania care contribuie cel mai mult la bugetul statului: aproximativ
45% din EBITDA este distribuit instituţiilor statului sub formă de taxe, contribuţii şi
dividende.
Societatea OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI este persoană juridică română, având
forma juridică de societate comercială pe acţiuni.
Sediul societăţii este în România, municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor numărul
239, sector 1 şi este înmatriculată în Registrul Comerţului Bucureşti sub numărul
J40/8302/1997, având codul unic de înregistrare 1590082.
Capitalul social al S.C. PETROM S.A. la 31 decembrie 2009 este în sumă de
5.664.108.335 RON, reprezentând 56.644.108.335 de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,1
RON pe acţiune.
În prezent, structura acţionariatului Petrom45 se prezintă astfel:
Portofoliul de acţiuni la S.C. OMV PETROM S.A
BERD; 2,03%
Fondul Proprietatea;
Investitorii; 6,21%
20,11%
22
gaze naturale, rafinare şi petrochimie precum şi comercializare de carburanţi şi produse
complemetare si, deasemenea, are activitati in Kazahstan.
Explorare şi producţie
Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei.
Îmbinând experienţa primei ţări petroliere din lume cu know how-ul internaţional al
OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze din Europa Centrală s-au creat premizele
transformării Petrom în cel mai de succes producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei.
Unul dintre obiectivele principale îl reprezintă finalizarea construcţiei staţiei de
compresoare Hurezani. Programul de investiţii va viza în principal optimizarea livrării
gazelor la Hurezani, forarea de sonde de dezvoltare şi de producţie, lucrările de intervenţie
la sonde, instalaţiile de producţie şi infrastructura.
Petrom face eforturi de a minimiza declinul natural al producţiei, astfel se va
concentra pe managementul rezervoarelor, forajul de îndesire si menţinere a numărului de
operaţiuni, în cadrul programului de intervenţii la sonde, la acelaşi nivel ca in 2009.
Activitatea de explorare e de aşteptat să se intensifice faţă de 2009.
În anul 2009, Petrom a produs, în România, 5,54 mil de tone de ţiţei şi condensat şi
5,55 mld mc de gaze naturale. În România, deţine dreptul de concesiune a 17 blocuri de
explorare, dezvoltare şi producţie, respectiv circa 270 de câmpuri comerciale de petrol şi
gaze naturale. Compania operează aproximativ 11.000 de sonde de petrol şi gaze pe
teritoriul României (onshore) şi 7 platforme de producţie offshore în Marea Neagră.
Petrom evaluează permanent oportunităţile de extindere în Marea Neagră, Regiunea
Caspică, Rusia. Astfel, la sfârşitul anului 2008, Petrom şi Exxon Mobil Explorare şi
Producţie Romania LTD au semnat un acord privind explorarea potenţialului de
hidrocarburi din zona de mare adâncime a perimetrului Neptun, de pe platoul maritim
românesc. Prospecţiunea seismică 3D în perimetrul Neptun a fost finalizată în noiembrie şi
a acoperit o zonă de aproximativ 3.200 km2.
Rafinare
Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin cele două rafinării, Petrobrazi şi
Arpechim, ce au o capacitate totală de rafinare de 8 mil. tone/an46.
Capacitatea rafinăriei Petrobrazi va fi redusă la 4,2 mil tone/an, iar în intervalul 2010-
2014 vor fi efectuate investiţii în valoare de 750 mil euro pentru modernizare şi lucrări de
mentenanţă.
Ambele rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, sunt conectate la un sistem vast de conducte
cu ajutorul cărora ţiţeiul este transportat atât de la zăcămintele Petrom precum şi de la
terminalul de import de ţiţei din Constanţa. Infrastructura rafinăriilor Petrom permite
acestora să livreze produsele prin conducte (pe piaţa internă şi la export prin terminalul
Portului Constanţa), prin cisterne pe calea ferată şi prin autocisterne.
46
Raport anual Petrom 2020
23
Odată ce România a devenit membră a Uniunii Europeane, cadrul legal a trebuit să fie
aliniat la standardele de calitate stabilite prin directive, astfel incat carburanţii produşi sunt
conformi cu standardele europene. De aceea, toţi combustibilii vânduţi în România
începând cu anul 2020, trebuie să aibă conţinutul maxim de sulf de 10 ppm. Ambele
rafinării sunt producătoare ale întregii game de combustibil cu 10 ppm sulf pentru piaţa
româneasca şi pot satisface cererile pieţei externe.
Rata de utilizare a capacităţii de rafinare este de 65 %, acesta fiind efectul optimizării
importurilor de ţiţei în condiţii economice nefavorabile.
Petrom a renunţat la activităţile secundare (produsele chimice şi petrochimice) dat
fiind mediul economic nefavorabil şi randamentul scăzut al acestor activităţi, şi a decis
transferul activelor, la sfârşitul anului 2009, aferente activităţii de petrochimie din cadrul
Arpechim, companiei Oltchim.
Marketing
Activitatea de marketing deţine 30 depozite în funcţiune, începând cu 2005 au fost
închise din 146 de depozite, 116 până la sfârşitul anului 2009 şi deasemenea are 546 staţii
de distribuţie funcţionale. Petrom ocupă o poziţie puternică pe piaţa internă.
Aproape jumatăte din staţiile de distribuţie ale Petrom au fost modernizate şi
recondiţionate. În acest sector, a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie
din România, sistemul full agency (staţii deţinute de Petrom şi administrate de dealerii
independenţi) fiind implementat integral. Ca o consecinţă directă, volumul vânzărilor totale
în Marketing a crescut, ajungând la nivelul de 4,823 mii tone în 2009, cu 12% comparativ
cu 2008, în pofida mediului economic nefavorabil, ca urmare a investiţiilor în optimizarea
reţelei staţiilor de distribuţie.
Tabel 2.2. - Evoluţia numărului de staţii de
distribuţie
Transport
Transportul produselor petroliere de la rafinării la consumatorii finali se realizează
prin conductele administrate de Petrotrans (Conpet) (12%), pe cale rutieră (autovehicule
24
specializate aparţinând Petrom) (46%) si feroviară (cazane CF) (42%). În prezent, parcul
auto al Petrom este supus unei ample acţiuni de modernizare şi reorganizare.
Activitatea internaţională
Unul din obiectivele Petrom este crearea unei poziţii puternice pe pieţele de distribuţie
din ţările vecine. Astfel, a continuat procesul de consolidare a poziţiei companiei pe piaţa
din Moldova şi Ungaria, în timp ce în Confederaţia Serbia şi Muntenegru a pus bazele unei
de dezvoltări viitoare. Reţeaua de distribuţie a Petrom Moldova cuprindea în 2009, 113 de
staţii.
Serbia şi Muntenegru
În anul 1999 a fost înfiinţată filiala DOO Petrom Yu S.R.L, proprietate integrală a
Petrom, având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere. Petrom a decis
să achiziţioneze 12 locaţii pentru construirea de staţii de distribuţie, ca urmare a unei decizii
emise de Guvernul sârb, care impune suprafeţe minime obligatorii ce trebuiesc achiziţionate
pentru construirea de staţii de distribuţie pe autostrazile E70 şi E75. Reţeaua de distribuţie
cuprindea în 2009, 59 de staţii. În Bulgaria, reţeaua de distribuţie cuprindea în 2009, 96 de
staţii.
S-a achiziţionat o participaţie suplimentară de 20,8% în Petrom Aviation S.A. Această
investiţie permite integrarea furnizărilor de servicii pentru industria aviatică: Petrom
Aviation şi Aviation Petroleum, creând sinergii şi mărind cota de piaţă privind
combustibilul pentru aviaţie la 45%.
Afiliatele Petrom şi-au mărit cota pe piaţa vânzărilor cu amănuntul: 31% în
Moldova, 21% Bulgaria, 19% Serbia (anul 2009).
25
În 2009, vânzările de consolidate de gaze ale Petrom s-au ridicat la 4,8 miliarde mc,
ceea ce reprezintă 37% din consumul de gaze din România în 2009 şi aproximativ 50 % din
producţia internă a României.
Petrom se va concentra în continuare pe extinderea lanţului valoric al gazelor
naturale, prin continuarea construcţiei centralei electrice pe bază de gaze (860 MW) la
Petrobrazi, o investiţie de 353 mil euro şi se estimează că furnizarea în sistemul energetic
naţional la întreaga capacitate va începe în anul 2011. În plus, Petrom evaluează
oportunitatea intrării pe piaţa de energie regenerabilă, în particular a energiei eoliene.
Noua divizie de energie va constitui o interfaţă unică a Petrom cu partenerii externi şi
consumatorii interni şi externi de pe piaţa de energie. Strategia constă în alcătuirea unui
portofoliu de proiecte acoperind diferite tipuri de energie din surse convenţionale (CECC) şi
surse regenerabile (energie geotermala, energie eoliana, hidroenergie, energie solară).
Primul proiect, presupunând investiţii de câteva sute de milioane euro, constă în construirea
unei Centrale Electrice pe baza de gaze (860 KW) la Petrobrazi şi se estimează că
furnizarea în sistemul energetic naţional la întreaga capacitate va începe în anul 2011.
Servicii de explorare şi producţie
Încă din 2008, toţi angajaţii care prestau servicii relevante pentru activităţile de
explorare şi producţie din Petrom au fost reintegraţi în Petrom sub denumirea de “Servicii
de Explorare şi Producţie”. EPS contribuie la succesul Petrom furnizând servicii de înaltă
calitate pentru a asigura o producţie de ţiţei şi gaze eficientă şi fără probleme. Integrarea cu
succes a EPS a reprezentat factorul principal al reducerii considerabile a costurilor de
producţie în 2009;
26
utilizării şi monitorizării sistemelor implementate la nivelul infrastructurii naţionale şi
internaţionale, oferind servicii şi aplicaţii.
Dimensiunea şi specificul companiei OMV, devenită acţionar majoritar al companiei
PETROM S.A. au impus, utilizarea unui sistem informatic deosebit de performant -
sistemul SAP (Sisteme, Aplicaţii şi Produse) - care să permită concernului născut din
fuziunea celor două mari companii, funcţionarea cu maximum de eficienţă pe piaţă, într-un
domeniu supus unei acerbe concurenţe şi dispute pentru extinderea sferelor de acţiune, a
reţelelor de producţie şi distribuţie a produselor petroliere.
Adoptarea acestui sistem informatic s-a dovedit a fi şi un act de strategie, cu bune
rezultate, având în vedere extensia şi dispersia teritorială, la nivel de continente, ţări şi zone
de influenţă, a companiei PETROM-OMV.
Un aspect deosebit de important sub aspectul beneficiilor utilizării SAP în cadrul
companiei PETROM, îl constituie dezvoltarea posibilităţilor de reducere la minimum a
potenţialelor surse de eroare umană în procesul de prelucrare a datelor, aspect esenţial în
condiţiile prelucrării unui volum extrem de mare de date şi informaţii primare, al corelării
şi sintetizării acestora în rapoarte.
Sistemul permite configurarea a numeroase tipuri de rapoarte financiar - contabile,
oferă posibilitatea ierarhizării şi compactării datelor, efectuarea de analize economice
fundamentate pe indici de performanţă, de creare a rapoartelor proprii pentru fiecare
utilizator, în funcţie de cerinţe imediate sau de perspectivă.
Concluzie:
Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România şi din Europa de sud-est,
afirmaţie susţinută prin cifre la sfârşitul anului 2009:47
Cifra de afaceri netă: 12,842 milioane RON
Ţiţei procesat: 5,161 milioane tone
Staţii de distribuţie: 546
Angajaţi: 27,470
47
Raport anual Petrom 2009
27
internaţională în operarea zăcămintelor mature şi folosirea pe scară largă a tehnologiilor
moderne de seismică 3D.
Se analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea
oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărindu-se integrarea
acestora în activitatea de bază a companiei.
Se implementează proiecte pentru modernizarea instalaţiilor şi se aplică programe
tehnologice pentru zăcăminte mature, se doreşte reducerea semnificativă a costurilor de
procesare şi investeşte în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mix-ului de produse.
Se investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi se ia
în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei
centrale electrice pe gaze.
Obiective
Compania Petrom are obiective clare pentru anul 2010. Scopul este de a consolida
poziţia de lider pe piaţa integrată de petrol şi gaze naturale din Europa de sud-est, de a
îmbunătăţi performanţele şi de a reduce costurile.
Obiectivele E&P Petrom sunt de a stabiliza producţia, de a asigura o poziţie
competitivă şi un viitor sigur pentru companie, de a dezvolta pe plan internaţional şi de a
avea cei mai buni angajaţi. Unul dintre obiectivele diviziei Rafinare este de a creşte
cantitatea de ţiţei procesată de către rafinării pentru a atinge un grad de utilizare de 95%.
Divizia de Marketing are ca scop optimizarea reţelei de distribuţie şi Petrom intenţionează
să înlocuiască toate depozitele existente cu 9 terminale noi, în concordanţă cu standardele
Petrom OMV.
48
www.petrom.com
28
intrarea pe piaţa energiei electrice, prin construirea unei centrale de cogenerare de
860 MW.
intrarea pe piaţa energiei regenerabile.
Petrom este cea mai mare companie petrolieră din România şi face parte din grupul
OMV Aktiengesellschaft, care este cea mai mare companie industrială listată din Austria şi
este lider în industria de petrol şi gaze din Europa Centrală, desfăşurând activităţi de
rafinare şi marketing în 13 ţări.
Lider al pieţei româneşti de distribuţie a carburanţilor, Petrom deţine cea mai extinsă
reţea de distribuţie în România cu 546 benzinării, situate în toate judeţele ţării. În mai 2007,
Petrom a achiziţionat pachetele majoritare ale Shell Gas şi Trans Gas Services, ca urmare a
29
deciziei Shell de a renunţa la afacerea cu gaz petrolier lichefiat (GPL). Până în momentul
achiziţiei, Petrom era prezent pe piaţa internă de GPL, în principal, prin propria reţea de
distribuţie butelii precum şi prin participaţiile de 44,47% în Shell Gas România (cel mai
mare operator pe piaţa de distribuţie a buteliilor) şi 20% în Trans Gas Services SRL,
furnizor de propan din import.
Societatea Petrom intră în relaţii directe, permanente şi puternic dictate de necesitatea
atingerii obiectivelor sale. Agenţii din mediul extern firmei care au o importanţă deosebită
pentru întreprindere sunt: furnizorii, clienţii şi concurenţii.
Furnizorii
Pentru buna desfăşurare a activităţii, compania Petrom întreţine relaţii comerciale, în
calitate de furnizori de materiale şi prestatori de servicii, cu importante societăţi comerciale.
Clienţii
Clienţii Petrom se împart în trei mari categorii ale comerţului, respectiv:
Comerţul cu amănuntul, care comercializează produsele noastre direct către
consumatori;
Comerţul cu ridicata, care comercializează produsele noastre catre terţe persoane;
Corporaţii industriale, agricole, de transport, de taximetrie etc..
Petrom deţine marca cea mai cunoscută (86%), urmată de OMV şi Shell. Peste 65%
din conducătorii auto din România sunt clienţi ocazionali ai Petrom (au alimentat cel puţin o
dată pe an de la Petrom) şi peste 45% sunt clienţi fideli, 20% din clienţii Petrom folosesc
deasemenea magazinele Petrom din staţiile de benzină.
Concurenţii
În ceea ce priveşte distribuţia şi comercializarea produselor petroliere, Petrom este
lider de piaţă având un număr de 819 staţii de benzină, în cadrul Grupului Petrom cu o cotă
de piaţă pe sectorul retail de 40 % pe piaţa românească. După Petrom, următorii competitori
sunt Lukoil şi Rompetrol, care au realizat investiţii semnificative în reţele de distribuţie
începând cu anul 2004, urmate de Mol şi Agip care au investit şi ele sume considerabile
creându-şi propriile reţele de benzinării în aproape toate regiunile ţării.
Datorită poziţiei sale, Petrom este în mod clar cea care stabileşte preţurile pe această
piaţă, cei mai mulţi dintre concurenţii săi ajustându-şi preţurile la acelaşi nivel, Lukoil fiind
singurul care se află în mod constant sub nivelul Petrom, OMV şi MOL aflându-se
deasupra Petrom în ceea ce priveşte nivelul preţurilor.
Pe plan naţional, Petrom are ca rival compania Rompetrol, deşi între cele două
companii există înţelegeri de schimburi de produse petroliere, menite a fi de folos ambelor.
Alt rival important pe piaţa GPL este Rubis, un operator internaţional din industria
petrolieră cu sediul la Paris, specializat în sectorul downstream şi cu o experienţă
semnificativă în domeniul GPL.
30
CAPITOLUL III - ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA S.C.
OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI
31
Indicatori 2007 2008 2009
12,284,378,408
16,750,726,457 12,842,384,017
Cifra de afaceri
Producţia vândută 11,795,873,413 15,795,814,081 11,251,543,470
Venituri din vânzarea mărfurilor 488,504,995 954,912,376 1,590,840,547
Variaţia stocurilor de produse finite-sold C 120,783,952 366,871,954 -
Variaţia stocurilor de produse finite-sold D - - 1,860,989
Producţia imobilizată 22,145,515 142,029,297 207,915,979
Alte venituri din exploatare 57,638,849 139,996,979 157,743,750
Total venituri din exploatare 12,484,946,724 17,399,624,687 13,206,182,757
Total cheltuieli de exploatare 10,520,348,294 16,090,391,456 12,008,904,293
Profit din exploatare-profit 1,964,598,430 1,309,233,231 1,197,278,464
Profit din exploatare-pierdere - - -
Total venituri financiare 498,296,964 1,931,761,930 1,119,379,543
Total cheltuieli financiare 313,268,366 1,635,431,821 619,138,262
Profit financiar-profit 185,028,598 296,330,109 500,241,281
Profit financiar-pierdere - - -
Venituri extraordinare - - -
Cheltuieli extraordinare - - -
Rezultatul extraordinar-profit - - -
Rezultatul extraordinar-pierdere - - -
Total venituri 12,983,243,688 19,331,386,617 14,325,562,300
Total cheltuieli 10,833,616,660 17,725,823,277 12,628,042,555
Profitul brut-profit 2,149,627,028 1,605,563,340 1,697,519,745
Profitul brut-pierdere - - -
Impozit pe profit 371,584,727 583,175,877 329,392,114
Profit net al exerciţiului financiar-profit 1,778,042,301 1,022,387,463 1,368,127, 631
Profit net al exerciţiului financiar-pierdere - - -
32
3.1. Analiza evoluţiei procentuale a indicatorilor din bilanţ
La data de 31 decembrie 2008, activele totale însumau 25 mld lei, cu 18% mai mult
faţă de sfârşitul anului 2007, în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale,
activelor financiare şi a stocurilor, valoare contrabalansată de scăderea creanţelor, precum şi
de diminuarea soldului contului casă şi conturi la bănci. Ieşirile de numerar mai mari pentru
investiţii, creditele acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român, OMV şi
acţionarii minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31
decembrie 2008.
Activele totale în anul 2009 însumau 26.713 mil.lei, cu 7% mai mult faţă de sfârşitul
anului 2008, în special datorită investiţiilor realizate în 2009.
Activele imobilizate, măsoară gradul de investire a capitalului în societate 49 şi conţin
imobilizările necorporale, corporale şi financiare care au crescut în 2008 faţă de 2007 cu
21% până la 20 mld lei, în special ca rezultat al investiţiilor semnificative efectuate în
activitatea de E&P: achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice, dezvoltarea şi
modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie au fost
parţial contrabalansate de reducerea activelor financiare, în principal ca urmare a vânzării
plasamentelor în fonduri umbrelă (investiţii în fonduri mutuale şi alte investiţii financiare
prin intermediul fondurilor umbrelă).
În 2009 activele imobilizate au crescut cu 12% faţă de 2008, în principal datorită
investiţiilor semnificative efectuate atât în activitatea E&P, pentru dezvoltarea şi
modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie, dar şi în
proiectele de R&M şi de Energie. În 2009, valoarea activelor imobilizate a fost mai mare şi
datorită creşterii împrumuturilor acordate filialelor.
Stocurile au crescut în anul 2008 faţă de anul precedent din cauza cantităţilor ridicate
de materiale şi gaze.
Creşterea stocurilor a fost depăşită de scăderea activelor circulante, cum ar fi
numerarul şi creanţele.
În anul 2009 valoarea stocurilor a scăzut faţă de anul 2008, în special ca urmare a
scăderii materialelor aflate în stoc.
În consecinţă, nivelul activelor circulante totale (inclusiv cheltuielile în avans) a
crescut cu 7% în anul 2008, ajungând la 5.121 mil lei, comparativ cu sfârşitul anului 2007.
Totalul activelor circulante a scăzut cu 13% în 2009 faţă de 2008, în principal ca
urmare a reducerii investiţiilor pe termen scurt în instrumente de acoperire a riscului,
privind preţul la ţiţei, dar şi ca efect al scăderii stocurilor, compensate parţial de creşterea
activelor financiare pe termen scurt.
Totalul datoriilor a crescut cu 42% faţă de 2007 atingând, la 31 decembrie 2008,
valoarea de 11.358 mil lei, în principal ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung
şi scurt şi a provizioanelor mai mari.
49
Ion Bucur, Diagnostic economico - financiar,Editura Universitară, Bucureşti 2006, pag.111
33
În 2009 totalul datoriilor a crescut cu 11%, având valoarea de 12.657 mil.lei, în
special ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor pentru
instrumentele de acoperire a riscului, compensate de scăderea datoriilor către furnizori şi a
provizioanelor.
Capitalurile proprii au însumat 13.569 mil lei la data de 31 decembrie 2008, cu 3%
mai mult faţă de sfârşitul anului 2007 (13.184 mil lei) ca rezultat al profitului net în valoare
de 1.022 mil lei din anul 2008, efect al operaţiunilor strategice de acoperire a riscurilor, care
au generat 518 mil lei, a distribuirii în 2008 a dividendelor în valoare de 1.082 mil lei şi
reversarii reevaluării la valoarea justă a fondurilor umbrelă vândute în primul trimestru din
2008, însumând 74 mil lei.
În anul 2009 capitalurile proprii sunt în valoare de 14.056 mil. lei, cu 4% mai mult
faţă de valoarea înregistrată în 2008, această creştere s-a datorat profitului net generat în
anul curent, dar care a fost redus cu valoarea justă aferentă instrumentelor de acoperire a
riscului privind preţul ţiţeiului.
În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele
contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în
sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei).
În anul 2009 au provenit din împrumuturile contractate de-a lungul anului, în sumă de
1,435 mil lei, depăşind cu mult plăţile pentru dividende în sumă de 15 mil lei.
În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare
şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai
mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de
numerar la sfârşitul anului. Iar în anul 2009 intrările pozitive de numerar din operare şi
împrumuturile contractate au fost folosite pentru a acoperi investiţiile menţinute la un nivel
înalt.
34
Fig. 3.1.Rate de lichiditate
1,5
0
2007 2008 2009
35
Fig. 3.2.Rata de solvabilitate şi rata de îndatorare
0,7
0,6
0,5
0,4 Rata solvabilităţii
patrimoniale
0,3
Gradul de îndatorare
0,2
0,1
0
2007 2008 2009
Cel de-al doilea indicator, gradul de îndatorare, reflectă ponderea datoriilor pe termen
lung în capitalul permanent şi trebuie să aibă o valoare mai mică de 0,3. Se observă că la
Petrom acest indicator se încadrează în limitele teoriei economice în toţi anii: 2007, 2008 şi
2009. Deci, acest indicator prezintă un aspect pozitiv, chiar dacă are o uşoară tendinţă de
creştere din cauza împrumutului contractat pentru finanţarea investiţiilor din sectorul de
extracţie.
Gradul de îndatorare la sfârşitul anului 2008 a crescut faţă de anul 2007. Creşterea
este urmarea împrumuturilor pe termen lung angajate în 2008 (1.468 mil lei), necesare
finanţării programelor prioritare de investiţii.
În anul 2009 numerarul net generat de activităţile de exploatare a fost scăzut din cauza
influenţei mediului economic nefavorabil, compania a continuat investiţiile în proiectele
strategice cu impact economic puternic, fapt ce a determinat necesitatea de finanţări
suplimentare. În consecinţă gradul de îndatorare a crescut faţă de anul 2008.
36
Analiza indicatorilor de gestiune a activelor circulante
Tabel nr.3.6.-Indicatori de gestiune a activelor circulante
140
120
100
20
0
2007 2008 2009
70
60
50
40 Nr.de rotaţii a stocului
mediu
30
Durata unei rotaţii a
20 stocului mediu
10
0
2007 2008 2009
37
Fig. 3.5. Indicatori de gestiune a creanţelor
60
50
40
Nr.de rotaţii
30
20 Durata medie de
recuperare a creanţelor
10
0
2007 2008 2009
38
soldului de creanţe în 2009 şi micşorării cifrei de afaceri faţă de anul anterior. Intervalul
mediu de timp în care are loc încasarea creanţelor de la clienţi ar trebui să fie de maxim 30
zile, conform teoriilor economice. La Petrom, numărul de zile este depăşit, mai ales în anul
2007 şi 2009.
2500000000
2000000000
0
2007 2008 2009
39
valoare semnificativă la sfârşitul anului 2007, din cauza măririi stocurilor de mărfuri şi
creanţelor, pentru ca la sfârşitul anului 2008 să înregistreze o scădere datorită achiziţionării
unui împrumut care determinat o finanţare mai bună a activităţii curente şi scăderii
creanţelor ceea ce denotă o îmbunătăţire a încasării creanţelor şi o creştere a vitezei de
rotaţie a stocurilor. În anul 2009 necesarul de fond de rulment scade uşor faţă de 2008
datorită contractării unui împrumut pe termen scurt, valoarea acestuia fiind pozitivă
constituie o situaţie normală situându-se la un nivel rezonabil în concordanţă cu specificul
domeniului de activitate.
Existenţa unei trezorerii nete pozitive certifică o stare de echilibru financiar la nivelul
companiei, deci Petrom se bucură de autonomie financiară pe termen scurt.
60
50
40 Rata imobilizărilor
necorporale
30 Rata imobilizărilor
corporale
20 Rata imobilizărilor
financiare
10
0
2007 2008 2009
40
Rata activelor imobilizate a crescut în anul 2008 faţă de 2007 ca rezultat al
investiţiilor semnificative efectuate în E&P, achiziţia de servicii petroliere a Petromservice,
dezvoltarea, modernizarea sondelor, iar în anul 2009 a crescut prin redezvoltarea
zăcămintelor şi extinderea activităţii internaţionale cât şi datorită creşterii împrumuturilor
acordate filialelor.
Rata imobilizărilor necorporale a crescut în 2008 faţă de anul 2007 datorită
achiziţionării activităţii de servicii petroliere (Petromservice) şi a fost identificată valoarea
acestora în urma evaluărilor la valoarea justă, după care în anul 2009 a scăzut în principal
datorită segmentului E&P dar şi segmentului R&M.
Imobilizările financiare au scăzut în 2008 faţă de 2007 ca urmare a vânzării
plasamentelor în fonduri umbrelă (investiţii în fonduri mutuale şi alte investiţii financiare
prin intermediul fondurilor umbrelă) iar în 2009 s-au mărit datorită creşterii titlurilor de
participare reprezentând acţiuni deţinute la anumite societăţi, a împrumuturilor acordate de
Petrom filialelor din Kazahstan şi a altor filiale din segmentul de rafinare şi gaz.
Deasemenea creşterea se datorează şi sporirii creanţelor către statul român, care are
obligaţia, conform contractului de privatizare, să suporte toate cheltuielile de dezafectare la
sondele abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune efectuate înainte de
privatizarea din 2004.
41
10
8
Rata stocurilor
6
Rata creanţelor
4 comerciale
Rata disponibilităţilor
băneşti
2
0
2007 2008 2009
42
100
80
40
Rata autonom.financiare
20
0
2007 2008 2009
Rata stabilităţii finanţării a scăzut în 2008 faţă de 2007 ceea ce reflectă un aspect mai
puţin pozitiv, ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi anume contractarea
unui credit acordat de un consorţiu bancar. În anul 2009 rata stabilităţii financiare a crescut
faţă de 2008 ceea ce indică un aspect pozitiv şi acest lucru se datorează în principal creşterii
capitalului permanent.
În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele
contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în
sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei).
În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare
şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai
mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de
numerar la sfârşitul anului.
unde:
R1=Profitul brut / Total active;
50
Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.197
43
R2=Capitalul permanent / Total Active;
R3=Fondul de rulment / Total Active;
R4=Cifra de afaceri /Total active;
R5=Capital propriu / Datorii pe termen lung
Tabel nr. 3.11.- Rate financiare şi modelul Altman
Din datele menţionate în tabel se observă că firma este solvabilă deoarece valorile
modelului Altman sunt peste valoarea de 3. Totuşi putem menţiona că în 2009 valoarea
acestui indicator a fost apropiată de cea din 2008, dar faţă de 2007, a scăzut foarte mult
valoarea acestui indicator datorită ratei financiare R5 care indică creşterea datoriilor pe
termen lung prin contractarea unui împrumut de la un consorţiu de bănci. Pentru anul 2007
se observă valori foarte mari pentru modelul Altman, care sunt cauzate de rata financiară
R5, unde capitalul propriu este foarte mare în comparaţie cu datoriile pe termen lung.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
44
Este necesară o analiză SWOT pentru compania Petrom deoarece pe baza
concluziilor, să poată fi luate măsuri de îmbunătăţire a activităţii, astfel încât Petrom să işi
menţină şi să îşi întărească poziţia de lider pe piaţa produselor petroliere din România.
45
Gradul de uzură al activelor fixe destul de ridicat, ceea ce se reflectă în
deprecierea contabilă a activelor Petrom;
Petrom s-a confruntat de-a lungul timpului cu probleme referitoare la respectarea
protecţiei mediului înconjurător;
Dependenţa de un singur distribuitor – Distrigaz Sud în distribuirea producţiei
proprii de gaze naturale;
În condiţiile crizei economice, când şi alte firme se confruntă cu lipsa
disponibilităţilor băneşti, duratele de recuperare a creanţelor cresc, în timp ce datoriile sunt
achitate la termenele prevăzute în contracte, ceea ce conduce la dezechilibre şi micşorarea
disponibilului din bănci;
Probleme legate de dreptul de proprietate asupra imobilizărilor corporale ale
companiei.
Dezvoltarea concurenţei în domeniul rafinării (Lukoil, Rompetrol, Rafo) şi
dezvoltarea companiilor rivale de transport (Oil Terminal, Conpet, Petrotrans).
46
Analiza poziţiei financiare efectuată pe modelul de activitate al S.C.OMV Petrom
S.A. s-a constituit într-un studiu pertinent de dinamică economică, bazat pe cifre şi
indicatori ce comensurează puterea economică a companiei analizate şi pune în evidenţă
punctele forte dar şi lucrurile ce trebuiesc îmbunătăţite în viitor.
Analiza poziţiei financiare a presupus o analiză mai amplă şi mai complexă a
indicatorilor financiar-contabili specifici, cu evidenţierea şi calculul ratelor de lichiditate,
solvabilitate, de echilibru financiar, a fondului de rulment şi a necesarului de fond de
rulment, valorile pozitive ale acestor indicatori, presupunând un echilibru financiar pe
termen lung, ratele supraunitare de rentabilitate, solvabilitate şi trezoreria netă pozitivă,
dând o imagine grăitoare asupra gradului sporit de independenţă economică şi financiară al
companiei.
Au fost evidenţiate punctele forte ale acesteia, constând în gradul ridicat de integrare
şi specializare a activităţilor, reinvestirea profitului ce dă siguranţă unor surse certe de
finanţare a obiectivelor de modernizare şi retehnologizare, dar şi punctele ce trebuiesc
îmbunătăţite, punctele slabe.
Managementul de top al firmei trebuie să ţină cont în viitor atât de menţinerea şi
îmbunatăţirea aspectelor pozitive, dar trebuie să acţioneze prin măsuri care să elimine
punctele negative, slabe ale firmei, deasemenea să preîntâmpine efectele ameninţărilor,
riscurilor care vizează activitatea companiei.
Dintre măsurile propuse se evidentiază:
continuarea cercetării-dezvoltării;
descoperirea de noi rezerve de petrol la nivel naţional precum şi orientarea spre
alte zone în căutarea şi găsirea de parteneri comerciali;
reducerea costurilor pe toate segmentele de activitate;
concentrarea în continuare pe managementul strict al costurilor şi pe optimizarea
organizaţională;
pătrunderea pe noi pieţe şi menţinerea pe cele deja existente;
elaborarea unor prognoze economice multiple care să aibă la bază scenarii de
viitor cât mai complexe;
utilizarea mai eficientă a capacităţilor de rafinare;
adaptarea la cerinţele europene privind politica de mediu;
implementarea unor standarde înalte de siguranţă, securitate şi mediu;
creşterea disponibilului în bănci şi plasarea acestuia cât mai avantajos, astfel încât
compania să-şi achite obligaţiile într-o perioadă cât mai scurtă, conform clauzelor
contractuale;
vânzarea sau casarea mijloacelor fixe care nu aduc profit, ci din contră generează
cheltuieli cu întreţinerea lor;
investiţii financiare în companii profitabile;
încurajarea, sprijinirea şi stimularea iniţiativelor persoanelor competente;
47
mărirea performanţelor prin specializarea angajaţilor;
menţinerea şi dezvoltarea programului de pregătire şi perfecţionare a personalului;
schimburi de experienţă cu angajaţi ai OMV din alte ţări;
În ciuda condiţiilor nefavorabile ale actualei crize economice, Petrom, prin oamenii
săi, prin managementul adoptat, reuşeşte să se menţină şi să-şi consolideze poziţia pe piaţa
carburaţiilor. Cei mai mulţi din indicatorii calculaţi şi analizaţi în cadrul proiectului arătă şi
demonstrează că societatea are o poziţie economică solidă, iar în cazul indicatorilor care
prezintă evoluţii descrescătoare, Petrom şi-a revizuit opţiunile de dezvoltare, şi-a schimbat
strategiile viitoare pentru menţinerea echilibrului economico-financiar.
Reflectarea fidelă a realităţii economico-financiare şi a consecinţelor sale sociale,
umane, instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii, pentru perfecţionarea căreia
se luptă şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti în „ştiinţa conturilor”. Preocupaţi de
standarde, de convergenţă, de reflectarea contabilă a realităţii, profesioniştii contabili se
preocupă în fapt de economie, de instituţii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasă parte a
profesiei contabile. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeană a luat în
considerare oportunitatea recunoaşterii profesiei contabile la nivel european şi deasemenea
este unul din motivele pentru care eu mi-am ales şi fac cu plăcere această meserie.
Elaborarea prezentei lucrări a reprezentat un important beneficiu personal şi
profesional, deoarece mi-a oferit prilejul unei familiarizări depline cu compania în care îmi
desfăşor activitatea, şi i-am putut urmări poziţia financiară prin analiza efectuată pe baza
situaţiilor financiare, nu doar pe baza unor simple cifre de raportări statistice oficiale, ci şi
pe baza efortului propriu de analiză, cunoaştere şi detaliere a unor aspecte semnificative din
compania Petrom.
Realizările înregistrate până acum ca urmare a eforturilor continue, situaţia financiară
solidă, gradul redus de îndatorare al companiei plasează societatea Petrom într-o poziţie
avantajoasă, datorită căreia să poată face faţă provocărilor ce însoţesc deteriorarea mediului
economic51.
BIBLIOGRAFIE
51
www.petrom.com
48
Cărţi
1. Bătrâncea Ioan (coord.)- Analiza financiară pe bază de bilanţ, Presa Universitară Clujană, Cluj-
Napoca, 2001;
2. Bucur Ion, Diagnostic economico-financiar, Editura Universitară, Bucureşti 2006
3. Coman Florin – Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2006;
4. Dumitru Marin – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005;
5. Dumitru Marin – Finanţele Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2006;
6. Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza situaţiei financiare a firmei, Elemente
teoretice. Studiu de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001;
7. Ionescu Cicilia – Contabilitate, baze şi proceduri, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007;
8. Ionescu Cicilia – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la
elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007;
9. Feleagă (Malciu) Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi
internaţională, Volumul I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005;
10. Feleagă (Malciu) Liliana , Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană
şi internaţională, Volumul II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005;
11. Feleagă Nicolae, Feleagă Liliana – Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucureşti,
2008;
12. Greuning V. Hennie – Standarde Internaţionale de raportare financiară, Ghid practic, ediţie
revizuită 2007, Institutul Irecson, Bucureşti, 2007;
13. Isfănescu Aurel, Vasile Robu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002;
14. Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-
financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002;
15. Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti,
2000;
16. Moroşan Iosefina – Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006;
17. Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe – Contabilitatea Financiară Românească conformă cu
Directivele Europene, Ediţia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007;
18. Ristea Mihai, coord. – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005;
19. Străoanu Boni Mihaela – Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, studii de
caz, monografii şi aplicaţii rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010
20. Trenca I.Ioan –Managementul financiar al întreprinderii, Editura Mesagerul, Cluj Napoca,
1997;
21. Vasile Ilie – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006;
49
22. Vintilă Georgeta – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A., Bucureşti, 2006;
1. Cişmaşu Irina – “Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante”, revista “Tribuna Economică,
2002;
2. Done Ioan, Ungureanu Adrian – Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale
la UE, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment al
Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007;
3. Sălceanu Alexandru – Normalizarea contabilităţii româneşti – rezultat al procesului de
normalizare, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment
al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007;
4. Raport anual Petrom 2007;
5. Raport anual Petrom 2008;
6. Raport anual Petrom 2009;
Referinţe Internet
1. www.petrom.com
Legislaţie
50