8.

Măsurarea riscului

În cazul în care decizia nu poate fi luată numai cu ajutorul metodei valorii

aşteptate ori a regretului minim, se apelează, de obicei, la analiza de risc.
Precum se ştie, scopul oricărei investiţii este acela de a obţine profit, de a fi
rentabilă. Pentru un proiect de investiţii, rentabilitatea R se obţine din fluxurile
monetare într-un timp viitor şi din creşterea valorii pe piaţă a proiectului:

D + ( pt − p t −1 )
R= ⋅100
pt −1 , [%] (8.1)

unde: D reprezintă valoarea dividendelor;

pt – preţul pe piaţă a acţiunilor la momentul t;
pt-1 - preţul pe piaţă a acţiunilor la momentul t – 1.
În general, o distribuţie probabilistică se caracterizează prin două mărimi:
- valoarea medie aşteptată, care exprimă gradul de grupare a valorilor
posibile;
- dispersia 2, care exprimă gradul de împrăştiere a valorilor faţă de
valoarea medie.
În cadrul tabelelor de decizie prezentate anterior, elementele de tip aij
reprezintă, în astfel de situaţii, valori monetare pentru diferite variante de decizie
Vi şi diverse stări ale naturii Si. Şi, aşa cum am mai amintit, suma probabilităţilor
stărilor naturii este 1.
Pentru măsurarea riscului se calculează, astfel:
 valoarea monetară aşteptată pentru alternativa i:

1
 k
VM i =∑ ( aij⋅p j )
j=1 ; (8.2)

 măsura riscului absolut:

k
σi=
√∑ (
j =1
aij−VM i )2⋅p j
, (8.3)

unde  este abaterea medie pătratică şi reprezintă, în acelaşi timp, o măsură a

riscului absolut.
Cu cât valorile monetare aşteptate sunt mai dispersate în jurul valorii medii,
cu atât proiectul este mai riscant (fig. 8.1).

Fig. 8.1. Dispersia valorilor în jurul valorii medii:

proiectul 1 este mai riscant decât proiectul 2

În cazul în care se investeşte în două sau mai multe proiecte, atunci se

constituie aşa numitul portofoliu de investiţie. Analiza de risc presupune, în această

2
situaţie, măsurarea riscului atât pentru fiecare proiect în parte, cât şi pentru
portofoliul de investiţie în ansamblul său.

Aplicaţia 8.1. Se consideră o investiţie în proiectele de foraj A şi B, care

comportă o distribuţie probabilistică a rentabilităţii conformă cu tabelul 8.1.
Se cere să se aprecieze care dintre cele două proiecte este mai riscant.

Tabelul 8.1. Datele aferente aplicaţiei 8.1

Proiect A Proiect B
pA RA (aij), pB RB (aij),
% %
0,04 11 0,06 3
0,25 16 0,26 11
0,50 20 0,40 20
0,20 25 0,25 28
0,06 32 0,06 40

Soluţie.
Se calculează, mai întâi, valoarea monetară aşteptată pentru cele două
alternative (în fapt rentabilitatea medie):

k
VM i =∑ ( aij⋅p j )
RA=
⃗
j=1 ,

R A = 110,04 + 160,25 + 200,50 + 250,20 + 320,06 = 21,36,

⃗

RB = 30,06 + 110,26 + 200,40 + 280,25 + 400,06 = 20,44.

⃗

Pe de altă parte, măsura riscului absolut

3
 k
σi=
√ ∑ ( aij−VM i )2⋅p j
j =1 ,

respectiv

σ A =√ (11−21 ,36 )2⋅0 ,04 +(16−21 ,36 )2⋅0 , 25+(20−21 ,36 )2⋅0 ,25+

√+(25−21, 36 )2⋅0 ,04 +(32−21,36)2⋅0 ,06 = 4,39,

σ B=√(3−20 , 44 )2⋅0 , 06+(11−20 , 44 )2⋅0 , 26+(20−20 , 44 )2⋅0 , 40+

√+(28−20 , 44)2⋅0 ,25+(40−20 ,44 )2⋅0 , 06 = 8,87

Cum, pe de o parte, rentabilitea medie în cazul proiectului A este mai mare

decât cea aferentă proiectului B, iar pe de altă parte B  A, evident că proiectul B
este mai riscant decât proiectul A.

Problemă propusă
Se consideră două proiecte de investiţii A şi B. Cercetările economice au
condus la următoarele estimări (tabelul 8.2).

Tabelul 8.2. Datele problemei propuse

Proiect A Proiect B
pA ProfitA, pB ProfitB,
% %
0,10 11 0,05 3
0,55 17 0,20 11
0,50 20 0,40 20
0,15 25 0,25 28

4
0,09 32 0,06 37