Studiu Sociologic Privind Participarea in Procesul Decizional

Proiectul:
„Transparenţă şi responsabilitate prin intermediul activităţilor de monitorizare

din partea societăţii civile şi mass-media din Republica Moldova”
Raport
EVALUAREA ȘI ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE PRIVIND PARTICIPAREA CETĂȚEANULUI,

ORGANIZAȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE ȘI MASS MEDIA REGIONALĂ DIN RAIOANELE
ORHEI, REZINA, ȘOLDĂNEȘTI, TELENEȘTI, TARACLIA ȘI UTA GĂGĂUZIA
ÎN MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII APL ȘI PROCESUL DECIZIONAL
Octombrie, 2013
REZUMAT.......................................................................................................................................................................................5
INTRODUCERE................................................................................................................................................................................9
i.1 Scopul cercetării............................................................................................................................................................................ 9
i.2 Metodologia aplicată..................................................................................................................................................................... 9
i.2.1. Colectarea datelor.......................................................................................................................................................... 9
i.2.2. Structura chestionarului.................................................................................................................................................9
i.2.3. Intervievarea.................................................................................................................................................................. 9
i.2.4. Verificarea datelor........................................................................................................................................................10
i.2.5. Analiza datelor..............................................................................................................................................................10
i.3 Limitele și barierele cercetării.....................................................................................................................................................10
CAPITOLUL I: PROFILUL PARTICIPANȚILOR LA CERCETARE............................................................................................................11
1.1 Publicul larg................................................................................................................................................................................ 11
1.2 Administrația Publică Locală......................................................................................................................................................11
1.3 Organizații non-guvernamentale................................................................................................................................................11
1.4 Instituții Mass Media.................................................................................................................................................................. 11
CAPITOLUL II: OPINIA REPREZENTANȚILOR APL PRIVIND NIVELUL DE TRANSPARENȚĂ A INSTITUȚIILOR PE CARE LE REPREZINTĂ 12
2.1. Modalităților de colaborare a APL cu cetățenii, ONG-urile și Mass Media...............................................................................12
2.2. Metodele de informare utilizate de APL și transparența procesului decizional.......................................................................13
2.2.1. Activitatea Consiliului Raional......................................................................................................................................14
2.2.2. Activitatea Consiliului Local..........................................................................................................................................15
2.2.1. Activitatea Primăriei.....................................................................................................................................................15
CAPITOLUL III: ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI TRANSPARENȚEI APL........................................................................................................20
3.1. Încrederea în instituțiile APL și analiza eficienței activității acestora.......................................................................................20
3.2. Interesul privind activitatea APL..............................................................................................................................................21
3.3. Opinii privind metodele de informare utilizate de APL............................................................................................................22
3.4. Implicarea în activitatea APL....................................................................................................................................................25
CAPITOLUL IV: ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI TRANSPARENȚEI ONG-URILOR.........................................................................................29
4.1. Prezența ONG-urilor locale și susținerea activității acestora...................................................................................................29
4.2. Rolul ONG-urilor în localitate și aprecierea activității acestora................................................................................................30
4.3. Colaborarea ONG-urilor locale cu Mass Media........................................................................................................................33
4.4. Colaborarea ONG-urilor locale cu APL.....................................................................................................................................34
CAPITOLUL V: ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI TRANSPARENȚEI MASS MEDIA.........................................................................................36
5.1. Prezența instituțiilor Mass Media locale și susținerea activității acestora...............................................................................36
5.2. Rolul Mass Mediei în localitate și analiza activității acestora...................................................................................................37
5.3. Colaborarea Mass Mediei locale cu APL..................................................................................................................................40
CAPITOLUL VI: INSTRUIREA ÎN DOMENIUL SISTEMULUI DE FUNCȚIONARE A APL.........................................................................42
CONCLUZII....................................................................................................................................................................................44
ANEXE..........................................................................................................................................................................................46
Figuri:
Figura i.1: Eșantion publicul larg, N=600, %....................................................................................................................................11
Figura i.2: Eșantion APL, N=40, %....................................................................................................................................................11
Figura 2.1: Cum poate un cetățean să participe în procesul de luare a deciziilor la nivel local?, APL, N=39, %................................12
Figura 2.2: Ce trebuie să facă APL pentru a implica ONG-urile și cetățenii în soluționarea problemelor?, APL, N=40, %.................13
Figura 2.3: Care sunt cele mai bune căi de informare a cetățenilor de către primărie? Care dintre acestea le utilizați cel mai des în
comunicarea cu cetățenii din comunitate............................................................................................................................................13
Figura 2.4: APL din localitate informează cetățenii despre proiectele de decizie care urmează a fi discutate la Consiliu Raional?,
APL, N=40, % 14
Figura 2.5: Reprezentanții Consiliului Raional invită cetățenii să asiste la ședințele sale? Dacă da, prin ce metode, dacă nu – de
ce?, APL, N=40, %................................................................................................................................................................................. 14
Figura 2.6: Consiliul Local face cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității?, APL, N=40, %........15
Figura 2.7: Consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii?, APL, N=39, %.................................................................................15
Figura 2.8: Primăria din localitate face raport anual asupra transparenței și accesului la informații de interes public?, APL, N=40,
% 15
Figura 2.9: Primăria face cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității?, APL, N=40, %.................16
Figura 2.10: Proiectele de acte normative ce urmează a fi dezbătute la Primărie, se afișează la sediul Primăriei, se pun pe site-ul
acesteia, se transmit în Mass Media?, APL, N=40, %...........................................................................................................................16
Figura 2.11: Acestea sunt difuzate totdeauna cu cel puțin 30 zile înainte de supunerea spre adoptare?, APL, N=40, %...................16
Figura 2.12: Proiectele de acte normative de interes pentru anumite grupuri sunt comunicate direct acestora?, APL, N=40, %......17
Figura 2.13: Ședințele publice sunt anunțate în prealabil prin afișarea anunțurilor la sediul Primăriei, pe site-ul acesteia și în Mass
Media?, APL, N=40, %..........................................................................................................................................................................17
Figura 2.14: Acestea sunt anunțate totdeauna cu 3 zile înainte?, APL, N=39, %................................................................................17
Figura 2.15: Proiectul de buget local este public și poate fi consultat de orice doritor?, APL, N=39, %.............................................18
Figura 2.16: Procedura de adoptare a bugetului local a presupus următoarele?, APL, %..................................................................18
Figura 2.17: Programul achizițiilor publice este prezent în cadrul bugetului ca anexă a acestuia?, APL, N=40, %.............................18
Figura 2.18: În procesul de stabilire a necesităților comunității au fost implicați mai mulți cetățeni prin organizarea unor dezbateri
publice?, APL, N=40, %.........................................................................................................................................................................19
Figura 2.19: Raportul de execuție bugetară a primăriei este public și a fost prezentat public?, APL, %.............................................19
Figura 3.1: Câtă încredere aveți în…?, N=600, %..............................................................................................................................20
Figura 3.2: În ce măsură următoarele instituții și organizații se implică în rezolvarea problemelor comunității Dvs.? N=600, %....21
Figura 3.3: În ce măsură dvs. personal sunteți interesat de activitatea Administrației Publice din localitate? N=200, %................21
Figura 3.4: Din care motive nu sunteți interesat de activitatea APL?, N=600, %..............................................................................22
Figura 3.5: Din cele ce cunoașteți, în localitatea dvs. există mijloace de informare ale Primăriei, în care se publică informațiile de
interes pentru comunitate?, Care dintre acestea dvs. utilizați?, N=600, %..........................................................................................23
Figura 3.6: Dacă sunt surse disponibile, iar dvs. nu le utilizați, vă rog să indicați motivele?, N=164, %...........................................23
Figura 3.7: În localitatea dvs. sunt panouri informative în altă parte decât la primărie?, N=600, %................................................24
Figura 3.8: Informația prezentată este totdeauna clară, suficientă?, N=122, %...............................................................................24
Figura 3.9: Dvs. vreodată, ați înaintat propuneri la APL privind îmbunătățirea situației socio-economice în localitatea dvs.?,
N=600, % 25
Figura 3.10: Sugestiile dvs. au fost luate în considerare și au fost implementate?, N=141, %...........................................................25
Figura 3.11: Din care motive nu ați înaintat sugestii?, N=460, %.......................................................................................................26
Figura 3.12: În opinia dvs., în ce măsură puteți influența procesul de luare a deciziilor în localitate?, N=600, %..............................26
Figura 3.13: Care este rolul dvs. în procesul de luare a deciziilor din localitate?, N=600, %...............................................................27
Figura 3.14: Din cele ce cunoașteți, în localitatea dvs. sunt organizate de către autoritățile publice…?, N=600, %...........................27
Figura 3.15: Dvs. participați la vreuna din activitățile susmenționate?, N=251, %.............................................................................28
Figura 3.16: Din care motive dvs. nu ați participat la acestea?, N=164, %.........................................................................................28
Figura 4.1: Există în localitatea Dvs. Organizații Non-guvernamentale?, N=600, %.........................................................................29
Figura 4.2: Sunteți membru sau voluntar la vreun ONG, N=600, %..................................................................................................30
Figura 4.3: Considerați că activitatea ONG-urilor este utilă pentru localitatea Dvs.?, N=69, %........................................................30
Figura 4.4: Cum apreciați activitatea și vizibilitatea ONG-urilor din localitate?, N=69, %.................................................................31
Figura 4.5: În opinia dvs., ONG-urile pot schimba ceva în situația social-economică, culturală, apărarea drepturilor omului etc. Din
localitate?, N=69, %............................................................................................................................................................................. 31
Figura 4.6: Care este rolul ONG din comunitate în procesul de luare a deciziilor?, N=69, %............................................................32
Figura 4.7: Spuneți-mi vă rog, când un ONG dorește să implementeze un proiect în localitate, dar are nevoie de un ajutor din
partea locuitorilor, fie financiar fie prin muncă, care este reacția populației?, APL, N=36, %..............................................................33
Figura 4.8: ONG-urile prezintă public rezultatele obținute în proiecte?, APL, N=36, %....................................................................33
Figura 4.9: Cum ați aprecia colaborarea dintre APL și ONG-ul/urile locale?, APL, N=37, %..............................................................34
Figura 4.10: Se consultă membrii ONG-ului/rilor cu reprezentanții APL referitor la proiectele pe care vor să le desfășoare în
localitate?, APL, N=37, %.....................................................................................................................................................................34
Figura 5.1: În localitatea sau raionul dvs. există Mass Media locală, N=600,%................................................................................36
Figura 5.2: Ce tipuri de instituții Mass Media sunt în localitatea sau raionul dvs.?, N=333, %.........................................................36
Figura 5.3: Care dintre acestea le citiți, audiați, vizionați?, N=330, %..............................................................................................37
Figura 5.4: Cât de des acestea derulează campanii de implicare a cetățenilor?, N=302, %..............................................................37
Figura 5.5: În ce măsură acestea prezintă activitatea APL din localitate?, N=305, %.......................................................................38
Figura 5.6: Cât de des acestea abordează subiecte sensibile în activitatea APL sau discută despre probleme socio-economice?,
N=303, % 39
Figura 5.7: Cum apreciați activitatea și vizibilitatea Mass Mediei locale/regionale?, N=305, %.......................................................39
Figura 5.8: În opinia dvs., Mass Media locală/regională poate schimba ceva în situația social-economică, culturală, apărarea
drepturilor omului etc. din localitate?, N=304, %................................................................................................................................39
Figura 5.9: În opinia dvs., care sunt motivele din care Mass Media locală/regională nu pot schimba situația?, N=76, %................40
Figura 6.1: În localitatea dvs. sunt organizate seminare, training-uri pentru sporirea nivelului de cunoaștere a cetățenilor despre
sistemul de lucru al APL și posibilitățile de participare a cetățenilor la viața publică a comunei?, N=600, %.......................................42
Figura 6.2: Dvs. participați la acestea?, N=54, %..............................................................................................................................42
Figura 6.3: Din care motive nu participați la aceste seminare?, N=25, %.........................................................................................43
Anexe:
Anexa 1: Câtă încredere aveți în…?, analiză multicriterială, %.........................................................................................................46
Anexa 2: Câtă încredere aveți în…?, analiză multicriterială, %.........................................................................................................47
Anexa 3: În ce măsură următoarele instituții și organizații se implică în rezolvarea problemelor comunității Dvs.?, analiză
multicriterială, %.................................................................................................................................................................................. 48
Anexa 4: În ce măsură următoarele instituții și organizații se implică în rezolvarea problemelor comunității Dvs.?, analiză
Anexa 5: În ce măsură dvs. personal sunteți interesat de activitatea Administrației Publice din localitate?, analiză multicriterială,
% 50
Anexa 6: Din care motive nu sunteți interesat de activitatea APL?, analiză multicriterială, %.........................................................51
Anexa 7: Din cele ce cunoașteți, în localitatea dvs. există mijloace de informare ale primăriei, în care se publică informațiile de
interes pentru comunitate?, Care dintre acestea dvs. utilizați?, analiză multicriterială, %..................................................................52
Anexa 8: Dacă sunt surse disponibile, iar dvs. nu le utilizați, vă rog să indicați motivele?, analiză multicriterială, %.......................53
Anexa 9: În localitatea dvs. sunt panouri informative în altă parte decât la primărie?, analiză multicriterială, %............................54
Anexa 10: Informația prezentată este totdeauna clară, suficientă?, analiză multicriterială, %..........................................................55
Anexa 11: Dvs. vreodată, ați înaintat propuneri la APL privind îmbunătățirea situației socio-economice în localitatea dvs.?, analiză
Anexa 12: Sugestiile dvs. au fost luate în considerare și au fost implementate?, analiză multicriterială, %.......................................57
Anexa 13: Din care motive nu ați înaintat sugestii?, analiză multicriterială, %...................................................................................58
Anexa 14: În opinia dvs., în ce măsură puteți influența procesul de luare a deciziilor în localitate?, analiză multicriterială, %.........59
Anexa 15: Care este rolul dvs. în procesul de luare a deciziilor din localitate?, analiză multicriterială, %..........................................60
Anexa 16: Din cele ce cunoașteți, în localitatea dvs. sunt organizate de către autoritățile publice: ?, analiză multicriterială, %.......61
Anexa 17: Dvs. participați la vreuna din activitățile susmenționate?, analiză multicriterială, %........................................................62
Anexa 18: Din care motive dvs. nu ați participat la acestea?, analiză multicriterială, %.....................................................................63
Anexa 19: Există în localitatea Dvs. Organizații Non-guvernamentale?, analiză multicriterială, %.....................................................64
Anexa 20: Sunteți membru sau voluntar la vreun ONG?, analiză multicriterială, %...........................................................................65
Anexa 21: Considerați că activitatea ONG-urilor este utilă pentru localitatea Dvs.?, analiză multicriterială, %.................................66
Anexa 22: Cum apreciați activitatea și vizibilitatea ONG-urilor din localitate?, analiză multicriterială, %..........................................67
Anexa 23: În opinia dvs. ONG-urile pot schimba ceva în situația social-economică, culturală, apărarea drepturilor omului etc. Din
localitate?, analiză multicriterială, %...................................................................................................................................................68
Anexa 24: Care este rolul ONG din comunitate în procesul de luare a deciziilor?, analiză multicriterială, %.....................................69
Anexa 25: În localitatea sau raionul dvs. există Mass Media locală?, analiză multicriterială, %.........................................................70
Anexa 26: Ce tipuri de instituții Mass Media sunt în localitatea sau raionul dvs.?, analiză multicriterială, %....................................71
Anexa 27: Care dintre acestea le citiți, audiați, vizionați?, analiză multicriterială, %.........................................................................72
Anexa 28: În ce măsură acestea prezintă activitatea APL din localitate?, analiză multicriterială, %...................................................73
Anexa 29: Cât de des acestea derulează campanii de implicare a cetățenilor în activitatea?, analiză multicriterială, %...................74
Anexa 30: Cât de des acestea abordează subiecte sensibile în activitatea APL sau discută despre probleme socio-economice?,
analiză multicriterială, %...................................................................................................................................................................... 75
Anexa 31: Cum apreciați activitatea și vizibilitatea Mass Mediei locale/regionale?, analiză multicriterială, %..................................76
Anexa 32: În opinia dvs. Mass Media locală/regională poate schimba ceva în situația social-economică, culturală, apărarea
drepturilor omului etc. din localitate?, analiză multicriterială, %.........................................................................................................77
Anexa 33: În opinia dvs., care sunt motivele din care Mass Media locală/regională nu pot schimba situația?, analiză multicriterială,
% 78
Anexa 34: În localitatea dvs. sunt organizate seminare, trening-uri pentru sporirea nivelului de cunoaștere a cetățenilor despre
sistemul de lucru al APL și posibilitățile de participare a cetățenilor la viața publică a comunei?, analiză multicriterială, %...............79
Anexa 35: Dvs. participați la acestea?, analiză multicriterială, %.......................................................................................................80
Rezumat 6
REZUMAT
Conform scopului studiului, cercetarea a fost realizată în șase raioane: Orhei, Rezina, Șoldănești, Telenești,
Taraclia și UTA Găgăuzia. Pentru evaluarea și analiza situației actuale, în aceste regiuni, de participare a
cetățenilor, ONG-urilor și Mass Mediei în monitorizarea activității APL și procesul decizional, în cercetare au
fost incluse următoarele categorii de respondenți APL, Mass Media, ONG-uri și cetățeni.
Astfel, pe de o parte, a fost evaluată opinia reprezentanților APL despre posibilitatea de implicare în procesul
decizional a celor trei grupuri analizate și gradul de implicare a acestora în monitorizarea activității APL, pe de
altă parte, a fost evaluată opinia cetățenilor, reprezentanților APL și ONG, privind subiectele cercetate.
Instruirea în domeniul sistemului de funcționare a APL
9% dintre participanții la cercetare au indicat că în localitățile în care locuiesc sunt organizate seminare și
training-uri pentru sporirea nivelului de cunoaștere despre sistemul de lucru al APL și posibilitățile cetățenilor
de participare la viața publică. Peste 45% dintre respondenții care au menționat că știu despre aceste activități,
au remarcat că au participat la acestea, iar cei care nu au participat, au invocat, în special, lipsa de timp.
În toate instituțiile Mass Media, în cele mai multe ONG-uri și în câteva instituții APL care au participat la studiu,
există persoane care au fost implicate în activitățile realizate cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru
Democrație și centrul Contact. Cei mai mulți dintre aceștia au apreciat aceste seminare drept utile sau foarte
utile și au remarcat că pe viitor ar dori să mai participe la astfel de activități.
Modalități de implicare a cetățenilor, ONG-urilor și instituțiilor Mass Media în procesul decizional
În opinia reprezentanților APL, cetățenii pot să participe în procesul de luare a deciziilor în cea mai mare
măsură prin participare la ședințele APL (75%), această modalitate fiind urmată de depunerea
petițiilor/cererilor către APL (63%).
Pentru a stimula implicarea ONG-urilor și cetățenilor în soluționarea problemelor comunității, reprezentanții

APL consideră că, în primul rând, instituțiile APL trebuie să fie cât mai transparente (51%) și să stimuleze
participarea acestora la ședințe (33%). De cealaltă parte, reprezentanții ONG-urilor consideră că pentru a se
implica mai activ în soluționarea problemelor comunității, pe lângă transparența APL, o modalitate foarte bună
ar fi susținerea de către Administrația Publică Locală a proiectelor realizate de către ONG-uri, dar și încurajarea
creării și dezvoltării ONG-urilor.
Transparența activității instituțiilor APL și implicarea grupurilor în procesul decizional
Cu toate acestea, atunci când vine vorba despre transparența APL, însăși reprezentanții acestor instituții au
relevat unele aspecte care reduc din acest indicator.
Activitatea Consiliului Raional
- Proiectele de decizie. Astfel, fiecare al doilea reprezentant APL a afirmat că cetățenii din comunitatea lor
sunt întotdeauna informați despre proiectele de decizie ce urmează a fi discutate la Consiliul Raional. Totodată,
23% dintre respondenți au spus că informează cetățenii doar uneori. De obicei, reprezentanții APL au indicat că
anunță locuitorii comunității cu un interval între 3-7 zile înainte de discuțiile programate în cadrul Consiliului
Raional. Cât privește invitarea cetățenilor de către reprezentanții Consiliului Raional la ședințele sale, doar 28%
dintre reprezentanții APL au confirmat acest fapt. Este important de menționat că unii funcționari au afirmat că
Consiliul Raional nu face public rapoartele de activitate, astfel, acestora li se prezintă rapoartele de activitate de
către Primării care, la rândul lor, le prezintă public.
Activitatea Consiliului Local
- Întâlnirile consilierilor locali cu cetățenii. Cei mai mulți reprezentanții ai APL (59%) au afirmat că întâlnirile
consilierilor locali cu cetățenii au loc în mod sistematic. Astfel, aceștia sunt repartizați pe sectoare unde, în mod
sistematic, se organizează întâlniri cu locuitorii și se discută problemele localității. Cu toate acestea, întâlnirile
consultative la locul de trai sunt cunoscute de 24% dintre cetățeni. Cât despre participarea la acestea, ponderea
este și mai mică.
Rezumat 7
- Raportul anual de activitate al Consiliului Local. Vorbind despre prezentarea raportului anual de activitate
al Consiliului Local, majoritatea reprezentanților APL (65%) au afirmat că raportul anual de activitate este
prezentat public în mod sistematic. În marea majoritate a cazurilor, acestea sunt prezentate public o dată pe an
în cadrul sărbătorilor organizate în localitate. Astfel, funcționarii publici se asigură că la prezentare sunt
prezenți majoritatea locuitorilor. Totodată, 30% dintre cetățenii participanți la studiu au declarat că sunt la
curent cu faptul că în localitatea sunt organizate Ședințele Consiliului Local, numărul participanților la acestea
fiind și mai mic decât în cazul raportărilor publice.
Activitatea Primăriei
- Raportul anual de activitate; Raportul asupra transparenței și accesului la informații. Majoritatea

reprezentanților APL (77%) au menționat că Primăria organizează cel puțin un raport de activitate anual al
Primăriei pe care îl prezintă public comunității. Este de remarcat faptul că organizarea raportărilor publice ale
Primarului este cunoscută de către 26% dintre cetățeni. La acestea au indicat că au participat doar 12% dintre
persoanele care știu despre activitățile publice ale APL. Deși, majoritatea reprezentanților APL (56%) au
menționat că Primăria face un raport anual asupra transparenței și accesului la informații, acesta nu este un
raport aparte, ci, mai degrabă, compilat cu acel de activitate prezentat în fiecare an.
- Proiectele de acte normative. Cât privește proiectele de acte normative care urmează a fi dezbătute,
conform informației oferite de reprezentanții APL, cel mai des acestea sunt afișate la sediul primăriei (80%), în
jumătate dintre cazuri acestea nu sunt afișate cu cel puțin 30 zile înainte de dezbatere. Un primar a opinat că
populația nu trebuie să fie informată înainte de adoptarea acestora, ci după, deoarece pentru discutarea
acestora sunt specialiști în domeniu. Totodată, un alt reprezentant a afirmat că nu anunță populația despre
supunerea spre adoptare a unor decizii cu 30 de zile înainte de aceasta, deoarece apar probleme înainte de
ședința Consiliului. Cu referire la comunicarea directă grupurilor de interes în ceea ce privește proiectele de
acte normative, 88% dintre funcționarii publici intervievați au răspuns afirmativ. De cele mai multe ori,
grupurile sunt anunțate despre aceasta prin invitație personală sau personal prin telefon.
- Bugetul Local. 88% dintre participanții la studiu au subliniat că bugetul public local poate fi consultat de
orice doritor, doar că unii primari au accentuat faptul că nimeni, cu excepția șefilor de instituții, nu se
interesează de acesta chiar dacă este public. O problemă a acestui document este și faptul că, conținutul
acestuia nu este pe înțelesul publicului larg. Potrivit reprezentanților APL, procedura de adoptare a bugetului
local a presupus organizarea dezbaterilor publice în doar 35% din cazuri. În situațiile în care au fost realizate
aceste dezbateri publice, în majoritatea cazurilor, acestea au presupus participarea oricărui doritor (93%), iar
anunțul despre organizarea dezbaterilor a fost făcut public cu cel puțin 3 zile înainte de dezbatere (92%).
- Programul achizițiilor publice Conform informației a 64% dintre reprezentanții APL, programul achizițiilor
publice este prezent în cadrul bugetului ca anexă a acestuia, 31% dintre respondenții au indicat că acesta nu
este anexat la buget, iar 5% au recunoscut că nu cunosc despre acest fapt. Majoritatea reprezentanților APL
(73%) au confirmat că în procesul de stabilire a necesităților comunității au fost implicați mai mulți cetățeni,
prin organizarea dezbaterilor publice.
- Execuția bugetară Referitor la raportul privind execuția bugetară, reprezentanții APL au afirmat că acesta,
în cea mai mare măsură, este public (95%), dar într-o măsură mai mică (81%) a fost prezentat public.
- Ședințele publice. Cel mai des ședințele publice sunt anunțate prin afișarea informației în prealabil la sediul
primăriei. Într-o măsură mai mică, în acest scop sunt utilizate site-urile primăriilor și aici este important de
menționat faptul că acestea lipsesc la aproximativ 21% dintre localitățile participante la studiu. În proporție de
90%, reprezentanții APL anunță în mod regulat ședințele publice: cu 3 zile înainte – pe cele extraordinare și cu 5
zile înainte - ședințele ordinare.
De menționat este faptul că 21% dintre cetățeni sunt convinși că la ei în localitate nu sunt organizate niciuna
dintre activitățile enumerate, iar 32% nu cunosc despre faptul dacă acestea sunt organizate sau nu. Dintre acei
care cunosc despre activitățile publice, 65% au declarat că nu participă la niciuna dintre activitățile publice de
luare a deciziilor ale APL. Dintre cetățenii care au indicat că știu despre activitățile publice ale APL, dar nu merg
la acestea, 37% -38% au motivat acest fapt prin lipsa de timp, în special, motiv invocat de către persoanele cu
un nivel mai înalt al veniturilor și cele încadrate în câmpul muncii; o altă cauză este lipsa invitației la acestea. De
Rezumat 8
remarcat este faptul că 16% dintre cetățeni au menționat despre faptul că nu cunoșteau că acestea sunt
publice, iar, potrivit opiniei a 15% dintre reprezentanții acestui segment, accesul la aceste ședințe este permis
doar funcționarilor publici.
Metodele de informare utilizate de APL
Referitor la căile de comunicare a cetățenilor din comunitate, reprezentanții APL au afirmat că cele mai efective
(50%) și cel mai des utilizate (49%) sunt plasarea anunțurilor în fața Primăriei.
Cu toate acestea, atât în opinia reprezentanților Mass Media, cât și a cetățenilor, metoda cea mai rapidă și cea
mai eficientă metodă de informare este TV-ul, unde, chiar dacă este suficientă informație despre activitatea
APL, rar sunt organizate dezbateri publice, conferințe de presă sau sunt anunțate programele ședințelor.
Cei mai mulți cetățeni au indicat că știu despre faptul că Primăria difuzează informația de interes public prin
intermediul TV-ului (42%). Majoritatea celor care au indicat această sursă, au menționat că utilizează și sursa
dată pentru informare. Aproximativ aceeași pondere, de 35% dintre respondenți, au indicat Radioul, Buletinele
informative și Billboard-urile.
În proporție de 68%, reprezentanții APL au menționat că aviziere, panouri informative decât cele de la sediul
primăriei mai există și în alte puncte din localitate. Cu toate acestea, doar 20% dintre cetățeni au indicat că știu
despre prezența panourilor informative în altă parte decât la sediul Primăriei. Majoritatea celor care au indicat
că sunt panouri ale Primăriei și în alte parte decât la sediul instituției au menționat că informația prezentă pe
acestea este clară și suficientă.
Încrederea în instituțiile APL
Nivelul redus de comunicare cu cetățenii, dar și comunicarea nepersonalizată reduce gradul de încredere a
cetățenilor în instituțiile publice. Astfel, locuitorii din orașele incluse în cercetare au încredere parțială sau lipsă
de încredere în mai multe dintre instituțiile analizate. De cel mai înalt grad de încredere se bucură Biserica, 78%
dintre respondenți indicând un grad înalt sau foarte înalt de încredere.
Implicarea în activitatea APL
Ceva mai puțin de ¼ dintre participanții la studiu au indicat că au înaintat propuneri la APL privind
îmbunătățirea situației socio-economice din localitate. Dintre cetățenii care au înaintat propuneri, 40% au
afirmat că acestea au fost discutate și soluțiile implementate. Lipsa încrederii în faptul că sugestiile lor vor fi
considerate sunt un impediment de a înainta sugestii pentru 36% dintre acei participanți la studiu care au
declarat că nu au înaintat niciodată propuneri APL-urilor. Peste 60% dintre participanții la studiu au specificat
că sunt convinși că pot influența procesul de luare a deciziilor în localitate, printre acestea, într-o pondere mai
mare fiind persoanele cu un nivel mai înalt al educației și al veniturilor. Cu toate acestea, cei mai mulți cetățeni
au indicat că nu se implică în acest proces. Respondenții care au declarat că vin cu inițiative des sau foarte des
constituie 7%. Cu 1 p.p. mai mult sunt respondenții care vin cu critici constructive la adresa APL. Doar 4% dintre
participanții la studiu au menționat că participă activ la ședințele APL.
Majoritatea ONG-urilor au susținut că înaintează propuneri sau sugestii consiliului local, însă acestea nu în
toate cazurile au fost considerate de către APL. Reprezentanții ONG-urilor au confirmat și ei posibilitatea de a
influența procesul decizional prin diferite acțiuni, precum: participarea în elaborarea proiectelor de decizie,
participarea în echipele de elaborare a planurilor locale de dezvoltare socio-economică și recepționarea
proiectelor de decizie și înaintarea propunerilor și sugestiilor. Cu toate acestea, este important să se
menționeze faptul că, aproximativ fiecare al doilea reprezentant APL sau Mass Media, face parte dintr-un ONG.
Prin urmare, acest fapt ar putea fi un argument al capacității de a influența procesul decizional.
Cât privește reprezentanții Mass Media, aceștia participă la procesul de luare a deciziilor în localitate în
majoritatea cazurilor. Mass Media folosește diferite acțiuni pentru a influența deciziile la nivel local. În acest
scop, de cele mai dese ori, aceasta participă la ședințele APL. Jumătate au răspuns că participă la ședințele APL
des și cealaltă jumătate participă foarte des. În toate raioanele menționate există cel puțin o persoană
responsabilă pentru relația cu Mass Media. Jumătate dintre respondenți au indicat că o astfel de persoană
există atât în Primărie, cât și în Consiliul Raional. La solicitarea instituțiilor Mass Media, informațiile de interes
public sunt oferite în majoritatea cazurilor. În ceea ce privește colaborarea cu Administrația Publică Locală,
reprezentanții instituțiilor Mass Media au fost mai puțin siguri în răspunsurile sale decât în cazul colaborării cu
ONG-urile locale. Acestea mai rar sunt incluse în echipele de elaborare a planurilor locale de dezvoltare sau de
elaborare a proiectelor de decizie. De menționat este că, în opinia unor reprezentanți Mass Media, acesta este
un fenomen evident, dat fiind faptul că Mass Media trebuie să fie imparțială.
Rezumat 9
Aprecierea Activității APL

Cetățenii participanții la cercetare au indicat, în cea mai mare măsură, că problemele din comunitate sunt
soluționate în special de Biserica din localitate și Primărie (42% și, respectiv, 43%).
Aprecierea Activității ONG-urilor
11% dintre cetățeni au relatat că știu despre prezența ONG-uri în localitatea lor. Cu toate acestea, 88% dintre
reprezentanții APL au afirmat că în localitatea lor există cel puțin o organizație non guvernamentală. Cei mai
mulți dintre reprezentanții APL au afirmat că în localitatea lor există între 1 și 3 ONG-uri. 78% dintre cetățenii
care au menționat că în localitatea lor sunt ONG-uri consideră că activitatea acestora este utilă sau foarte utilă.
De remarcat ar fi că, din informația oferită de către reprezentanții ONG-urilor, acestea au înaintat pentru
finanțare în mediu câte 10 proiecte. 79% dintre reprezentanții segmentului de respondenți care au indicat că în
localitățile lor sunt ONG-uri, au remarcat că ONG-urile din localitate sunt active și vizibile sau foarte active și
vizibile. Aceeași pondere de 79% a reprezentanților acestui segment consideră că ONG-urile pot schimba în
direcție pozitivă mai mult sau mai puțin situația social-economică, culturală și a drepturilor omului în localitate.
În opinia cetățenilor, ONG-urile, de cele mai multe ori, vin cu inițiative, participă activ la ședințele APL și
mobilizează cetățenii în susținerea sau împotriva anumitor decizii ale APL. Acest fapt poate fi argumentat și de
numărul mare de funcționari publici care sunt și membri ai unor ONG-uri.
Atunci când un ONG dorește să implementeze un proiect în localitate și necesită ajutorul locuitorilor din acea
comunitate, 47% dintre reprezentanții APL au afirmat că, în opinia lor, acestea primesc ajutorul necesar, fie
financiar sau prin muncă. Fiind întrebați cum cel mai des Primăria ajută ONG-urile în desfășurarea activității
acestora, funcționarii publici au afirmat că, de obicei, aceștia îi ajută cu ce pot, și anume: acordarea ajutorului
financiar (în limita posibilităților), oferirea consultațiilor și a informației necesare, susținerea din punct de
vedere organizatoric și logistic.
Transparența activității ONG-urilor a fost susținută de către 64% dintre funcționarii publici intervievați, deși ¼
consideră că activitatea acestor organizații nu este transparentă total și unele aspecte nu sunt cunoscute
publicului larg. Cei mai mulți reprezentanți ai instituțiilor Mass Media au susținut și ei că activitatea ONG-urilor
este transparentă. În unele cazuri reprezentanții Mass Medie au indicat că desfășoară proiecte comune cu
ONG-urile. De cele mai multe ori, această colaborare a fost apreciată ca fiind bună sau foarte bună, doar câțiva
respondenți au calificat-o drept nesatisfăcătoare. Dacă ne referim la relațiile de colaborare între APL și ONG-
uri, acestea sunt evaluate de către funcționarii publici ca fiind, în majoritatea cazurilor, bune (65%). Majoritatea
reprezentanților APL (58%) au afirmat că membrii ONG-urilor se consultă cu aceștia întotdeauna atunci când
vor să implementeze un proiect în localitate, fapt confirmat și de opinia reprezentanților ONG.
Aprecierea Activității instituțiilor Mass Media
Cât privește prezența Mass Mediei în localitățile analizare, în peste 50% dintre cazuri, cetățeni au indicat că
dispun de Mass Medie locală, în special, în mediul urban. Dintre persoanele care au specificat că în localități
dispun de Mass Medie locală, 81% au indicat că dispun de TV, 77% - Radio și 76% - Ziare.
Fiind rugați să evalueze cât de des instituțiile Mass Media derulează campanii de implicare a cetățenilor, 41%
au menționat că aceasta se întâmplă des sau foarte des. Fiind invitați să aprecieze cât de frecvent instituțiile
Mass Media locale abordează subiecte sensibile privind activitatea APL, 64% dintre cetățeni au indicat că
aceasta se întâmplă des sau foarte des. Respondenții care au remarcat că, în opinia lor, Mass Media abordează
rar sau foarte rar subiecte sensibile din activitatea APL au argumentat răspunsul prin convingerile sale, precum
că aceste instituții ori sunt corupte, ori sunt controlate/influențate de APL, fapt confirmat și de unii
reprezentanți ai Mass Mediei sau ONG-urilor. Apreciind activitatea și vizibilitatea Mass Mediei locale, 61%
dintre cetățenii consideră aceste instituții drept vizibile și active sau foarte vizibile și active. Cei mai mulți
respondenți care au indicat că în localitatea lor sunt instituții Mass Media consideră că aceste instituții,
probabil, pot face ceva pentru a schimba situația social-economică, culturală și de apărarea drepturilor omului
în localitate. Fiind rugați să evalueze motivele din care Mass Media locală este incapabilă de a influența unele
schimbări, scepticii consideră că aceasta este imposibil din cauza resursele financiare limitate ale acestor
instituții (42%), lipsa susținerii de către populație (36%) și inacceptarea de către APL (33%)
Vorbind despre ajutorul acordat Mass Mediei de către Primărie, părerile reprezentanților instituțiilor Mass
Media au fost împărțite: jumătate consideră că ajutorul a fost nul, menționând că în multe cazuri însăși
Primăria are nevoie de ajutorul instituțiilor Mass Media.
Introducere 10
INTRODUCERE
Prezentul raport se bazează pe cercetarea efectuată de compania Magenta Consulting pentru Centrul Național
de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT.
i.1 Scopul cercetării

Scopul cercetării: Evaluarea și analiza situației actuale privind participarea cetățeanului, organizațiilor societății
civile și Mass Media regională din raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești, Telenești, Taraclia și UTA Găgăuzia în
monitorizarea activității APL și procesul decizional.
i.2 Metodologia aplicată

Datele pentru analiză au fost colectate prin metoda PAPI (Paper aided personal interview) interviuri față în față
pe un eșantion total de 600 de persoane adulte cu vârsta 18+.
Metoda de eșantionare: probabilistică, cu pas.
În procesul de alegere a respondentului au fost parcurse următoarele etape:
1. Alegerea localității. Localitățile urbane au fost alese câte 1 din fiecare raion. Localitățile rurale au fost
selectate considerând dimensiunea acestora – mică, medie, mare. Din fiecare cele 6 unități administrative,
au fost selectate localitățile rurale în conformitate cu acest principiu.
2. Alegerea gospodăriei. În orașe, operatorilor le-a fost oferită lista străzilor în urma alegerii aleatorii a
acestora. Pasul de realizare a interviurilor a fost de peste două gospodării în a treia. Pe fiecare stradă au fost
efectuate câte 10 interviuri. În localitățile rurale, aleatoriu a fost selectat punctul de referință pentru
începutul traseului. Gospodăriile au fost selectate după același principiu de peste două, în a treia.
3. Alegerea respondentului. Din gospodărie a fost selectat respondentul care a ajuns la vârsta de 18 ani
și care ultimul a sărbătorit ziua de naștere. Dacă această persoană a fost indisponibilă, operatorul a
întreprins 3 încercări de a contacta această gospodărie în diferite perioade ale zilei.
De asemenea, în cadrul cercetării au fost efectuate 80 de interviuri aprofundate semi structurate cu:
- Organizațiile societății civile (22 interviuri);

- Reprezentanții Mass Media (9 interviuri);
- Reprezentanții APL și experți în domeniul APL (40 interviuri).
i.2.1. Colectarea datelor
Datele incluse în prezentul raport au fost colectate în perioada 12 septembrie – 2 octombrie 2013. Interviurile
au fost efectuate față în față de către o echipă de operatori de interviuri. În cazul unor interviuri aprofundate, la
solicitarea respondenților, interviurile au fost realizate la telefon.
i.2.2. Structura chestionarului

Chestionarul a cuprins întrebări închise și deschise. Acestea au fost ulterior cuantificate și interpretate statistic.
Chestionarul a fost elaborat în două limbi – română și rusă. Totodată, chestionarul a fost pre-testat pe un
eșantion de 10 reprezentanți ai publicului - țintă.
Ghidurile pentru interviurile aprofundate au fost semi structurate. Acestea au fost pre testate cu câte trei
reprezentanți ai grupurilor țintă. Ulterior, acestea au fost traduse în limba rusă. La realizarea interviurilor a fost
aplicat ghidul în limba rusă sau română, conform solicitării participantului la discuții.
i.2.3. Intervievarea
Datele au fost colectate atât prin intermediul interviurilor față în față, cât și a interviurilor aprofundate.
Drept reprezentanți ai segmentelor - țintă în cazul interviurilor aprofundate au fost considerați: primarii, vice-
primarii și secretarii primăriilor – pentru Administrația Publică Locală; directori, jurnaliști și investitori pentru
instituțiile Mass Media și președinții/directorii și în unele cazuri membrii pentru ONG-uri.
Introducere 11
i.2.4. Verificarea datelor

Aproximativ 2/3 dintre chestionare au fost verificate telefonic prin acordarea întrebărilor privind demografia,
plus două - trei întrebări adresate în mod aleatoriu din chestionar. Totodată, în scopul asigurării calității
datelor, fiecare echipă de operatori a fost supravegheată de un manager care a verificat respectarea selectării
gospodăriei, a respondentului, dar și modul de acordare a întrebărilor.
i.2.5. Analiza datelor
Interpretarea datelor a fost efectuată cu ajutorul unui program special – SPSS cu interpretare statistică
descriptivă și multicriterială. Totodată, a fost realizată interdependența dintre opiniile grupurilor - țintă
analizate și influența acestora asupra situației din localități. În scopul obținerii unei informații detaliate din
localitățile vizate, au fost realizate vizite de studiu în acestea de către consultanții companiei.
i.3 Limitele și barierele cercetării

În procesul efectuării studiului dat nu au fost întâmpinate bariere semnificative ce ar fi afectat calitatea datelor.
De remarcat este faptul că, în lipsa unei baze de date cu instituții Mass Media și ONG, identificarea acestora și
intervievarea, a necesitat un efort mai mare de timp.
Capitolul I: Profilul participanților la cercetare 12
CAPITOLUL I: PROFILUL PARTICIPANȚILOR LA CERCETARE

În acest capitol este prezentat profilul participanților la cercetare pentru fiecare segment în mod individual.
1.1 Publicul larg

Ținând cont de scopul cercetării, acest studiu a inclus respondenții din localitățile Șoldănești, Telenești, Orhei,
Taraclia, Rezina și UTA Găgăuzia, proporțional ponderii populației, conform informației oferite de Biroul
Național de Statistică. Repartizarea potrivit criteriului mediul de reședință a fost, de asemenea, prestabilită.
Astfel, profilul respondenților care au fost incluși în cercetare au venitul de până la 3000 MDL în proporție de
71%, într-o pondere de 69% sunt căsătoriți, într-un număr mai mare neangajați – 72%. Cât privește nivelul
educației, 69% sunt cu studii generale, profesionale sau superioare complete. Totodată, cota bărbaților
participanți la cercetare este de 41%, în timp ce a femeilor este de 59%. Dezagregarea pe vârste poate fi
urmărită conform eșantionului prezentat.
Figura i.1: Eșantion publicul larg, N=600, %
1.2 Administrația Publică Locală

Figura i.2: Eșantion APL, N=40, %
Urban;
Mediul Rural; 93
8
Soldănești; Taraclia; Rezina;

Raion Telenești; 18 Orhei; 25 UTAG; 25
13 8 13
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
1.3 Organizații non-guvernamentale

La studiu au participat 26 organizații non-guvernamentale din Republica Moldova. 9 din acestea au o arie de
acoperire locală, 2 ONG-uri - o arie de acoperire națională și 14 – care activează la nivel regional. Cele mai
multe din aceste organizații își desfășoară activitatea în următoarele domenii: social și dezvoltare comunitară (5
organizații), al educației, drepturilor omului, al sănătății (câte 3 organizații).
1.4 Instituții Mass Media

Din cele 8 surse Mass Media participante la studiu, 6 sunt posturi TV, un post radio și un ziar. În calitate de
respondenți au participat directori, jurnaliști și investitori. 5 dintre sursele Mass Media participante la studiu au
fost din UTA Găgăuzia, una din Șoldănești, una din Rezina și una din Taraclia. Mediul de reședință pentru 6
dintre instituțiile Mass Media este urban, iar pentru 2 instituții – rural.
Capitolul II: Opinia reprezentanților APL privind nivelul de transparență a instituțiilor pe care le reprezintă 13
CAPITOLUL OPINIA REPREZENTANȚILOR APL PRIVIND

II: NIVELUL DE
TRANSPARENȚĂ A INSTITUȚIILOR PE CARE LE REPREZINTĂ
În acest capitol este prezentată viziunea reprezentanților APL din localitățile inclusele în cercetare privind
gradul de transparență a proceselor decizionale în instituțiile pe care le reprezintă. Totodată, este prezentată
poziția APL privind modul de implicare a cetățenilor și ONG-urilor în deciziile instituțiilor APL.
2.1.Modalităților de colaborare a APL cu cetățenii, ONG-urile și Mass Media

Conform opiniei reprezentanților APL, un cetățean poate să participe în procesul de luare a deciziilor în primul
rând prin participare la ședințele APL (50%). Totodată, ¼ dintre aceștia au plasat această opțiune pe locul doi.
Deși 28% dintre primarii care au participat la acest studiu au afirmat că depunerea petițiilor/cererilor către APL
este, în primul rând, un mod de implicare în procesul decizional la nivel local (28%), totuși, mai mulți (36%) au
plasat această modalitate pe poziția secundă. Implicarea prin intermediul ONG-urilor a fost o metodă mai puțin
apreciată, 5% dintre respondenți clasând-o pe poziția a doua după importanța implicării (8% în total). Totuși, ar
fi de menționat faptul că au fost reprezentanți ai primăriilor care au afirmat că un cetățean ar putea să se
implice în procesul decizional la nivel local prin relațiile speciale cu funcționarii APL (3% au menționat această
metoda în primă instanță, iar 10% au plasat-o pe locul secund după importanță).
Figura 2.1: Cum poate un cetățean să participe în procesul de luare a deciziilor la nivel local?, APL, N=39, %
Prinparticiparea la ședințele APL 50 25
Prin petiții/cereri înaintate către APL 28 35
Prin pozitii exprimate în cadrul adunărilor

18 18
generale ale cetățenilor
Prinintermediul ONG-urilor 3 5
Prinrelații speciale cu funcționarii APL 3 10
Prinopțiunea de vot exprimată în cadrul

5
alegerilor locale
0 20 40 60 80
În primul rând În al doilea rând
Ceva mai mult de ¼ (28%) dintre funcționarii publici participanți la studiu au afirmat că APL ar trebui, în primul
rând, să fie cât mai transparentă pentru ca ONG-urile și cetățenii să se implice în soluționarea problemelor la
nivel local. Aproximativ în aceeași măsură (23%) această soluție a fost clasată pe locul doi. Încurajarea
participării cetățenilor și ONG-urilor la ședințele APL a fost apreciată ca fiind cea mai importantă de către 23%
dintre reprezentanții primăriilor. Unii dintre reprezentanții APL (18%) au considerat încurajarea creării și
dezvoltării ONG-urilor ca fiind o soluție ce trebuie să fie implementată în primul rând. Atât solicitarea opiniei
ONG-urilor și cetățenilor pentru deciziile mai importante, a organizării discuțiilor/dezbaterilor publice, cât și
informării mai active despre deciziile adoptate au fost soluții considerate ce ar trebui să fie implementate în al
doilea rând (câte 20% fiecare).
Opinia instituțiilor ONG: Reprezentanții organizațiilor participante la studiu s-au exprimat în legătură cu
acțiunile care ar trebui să le întreprindă APL pentru a implica ONG-urile în soluționarea problemelor. De cele
mai dese ori a fost menționată necesitatea de transparență a activității APL. De asemenea, reprezentanți
ONG au fost de părerea că APL ar putea implica ONG-urile în soluționarea problemelor prin contribuire la
proiectele realizate de ONG, dar și prin încurajarea creării și dezvoltării ONG-urilor.
Figura 2.2: Ce trebuie să facă APL pentru a implica ONG-urile și cetățenii în soluționarea problemelor?, APL,
N=40, %
Să fie cât mai transparentă 28 23
Să încurajeze participarea acestora la ședințele APL 23 10
Să încurajeze creareași dezvoltarea ONG-urilor 18 8

Să solicite opinia ONG și cetățenilor pentru
13 20
deciziile mai importante
Să organizeze discuții/dezbateri publice 10 20
Să informeze mai activ despre deciziile adoptate 8 20
Altceva, ce anume 3
0 10 20 30 40 50
În primul rând În al doilea rând
2.2.Metodele de informare utilizate de APL și transparența procesului decizional

Referitor la căile de comunicare a cetățenilor din comunitate, reprezentanții APL au afirmat că cele mai efective
(50%) și cel mai des utilizate (49%) sunt plasarea anunțurilor în fața primăriei. Unii primari au afirmat că ”toate
informațiile se află la primărie”, astfel, cine dorește, poate să vină la primărie și să se informeze. De asemenea,
în opinia acestora, audiențele cetățenilor este cea mai bună cale de informare (45%), însă aceasta nu este și cel
mai des utilizată (41%). Plasarea anunțurilor în locurile publice este menționată de către reprezentanții APL
drept o metodă des utilizată (31%), dar nu și cea mai bună (20%). Organizarea dezbaterilor publice este
considerată în cea mai mică măsură o metodă bună de informare, astfel, aceasta este metodă cel mai des
utilizată doar pentru 3% dintre respondenți, iar cea mai eficientă și bună este considerată de către 8% dintre
aceștia.
Figura 2.3: Care sunt cele mai bune căi de informare a cetățenilor de către primărie? Care dintre acestea le
utilizați cel mai des în comunicarea cu cetățenii din comunitate
Plasarea anunțurilor la Primărie 49

50
Audiențele cetățenilor 41
45
Participarea la ședintele consiliului 31

35
Plasarea anunțurilor în locurile publice din comunitate 31

20
Organizarea de dări de seamă publice 13

13
Informarea prin presalocală 13

13
Organizarea de dezbateri publice 3

8
0 10 20 30 40 50
Cele mai des utilizate
Cele mai bune
Fiecare al doilea reprezentant APL a afirmat că cetățenii din comunitatea lor sunt întotdeauna informați despre
proiectele de decizie ce urmează a fi discutate la consiliul raional. Totodată, 23% dintre respondenți au spus că
informează cetățenii doar uneori. Este de menționat faptul că niciodată nu informează cetățenii despre
proiectele de decizii 18% dintre APL-urile incluse în cercetare.
Metodele cel mai des utilizate în scopul informării populației despre proiectele de decizie din cadrul consiliului
raional sunt panourile informative din fața primăriei, fiind urmate de către avizele din locurile publice din
localitate, iar cel mai rar reprezentanții APL folosesc presa locală și informarea prin intermediul consilierilor
locali. Au fost unii funcționari publici care au indicat că anunță populația prin intermediul telefonului sau a
directorilor de școală și grădiniță.
De obicei, reprezentanții APL au relatat că anunță locuitorii comunității cu un interval între 3-7 zile înainte de
discuțiile programate în cadrul Consiliului Raional. Într-o măsură mai mică, funcționarii publici au indicat că
anunțurile sunt plasate în fața primăriei cu 10-14 zile înainte de discuții, alții însă au fost mai puțin exacți în
ceea ce ține de afișarea anunțurilor, menționând că fac acest lucru la necesitate sau atunci când reușesc.
2.2.1. Activitatea Consiliului Raional
Figura 2.4: APL din localitate informează cetățenii despre proiectele de decizie care urmează a fi discutate la
Consiliu Raional?, APL, N=40, %
50 23 10 18
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, totdeauna Da, uneori Da, dar foarte rar Niciodată
Conform opiniei a 28% dintre funcționarii publici intervievați, reprezentanții Consiliului Raional invită cetățenii
să asiste la ședințele organizate de către aceștia. Metodele cel mai des utilizate în acest scop au fost afișarea
anunțurilor și avizelor în fața primăriei și, de asemenea, invitațiile personale. Alte metode utilizate au fost:
publicarea anunțurilor în sursele Mass Media și înștiințarea prin intermediul consilierilor. Este important de
menționat că unii funcționari au afirmat că Consiliul Raional nu face public rapoartele de activitate, astfel,
acestora li se prezintă rapoartele de activitate de către Primării care, la rândul lor, organizează dări de seamă
publice. În opinia angajaților Primăriei care au indicat că reprezentanții Consiliului Raional nu invită cetățenii la
ședințele acestora, s-au invocat următoarele motive: ”problemele se discută la nivel local și după aceasta cu
președintele raionului”, deoarece ”procesul este invers, cei din Consiliul Raional vin în sat”, ”nu consideră
necesar”, ”nu au nevoie de spectatori în plus” sau ”doar primarul este invitat”.
Figura 2.5: Reprezentanții Consiliului Raional invită cetățenii să asiste la ședințele sale? Dacă da, prin ce
metode, dacă nu – de ce?, APL, N=40, %
28 45 28
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, descrieți modalitățile Nu, descrieți motivele NȘ
2.2.2. Activitatea Consiliului Local
Majoritatea reprezentanților APL (65%) au afirmat că raportul anual de activitate al Consiliului Local este
prezentat public în mod sistematic. În marea majoritate a cazurilor, acestea sunt prezentate public odată pe an
în cadrul sărbătorilor organizate în localitate. Astfel, funcționarii publici se asigură că la prezentare sunt
prezenți majoritatea locuitorilor. Câte 18% au indicat că acestea sunt organizate, însă nu întotdeauna sau nu
sunt organizate deloc.
Figura 2.6: Consiliul Local face cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității?,
APL, N=40, %
65 18 18
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, în mod sistematic Da, însă nu întotdeauna Nu
Majoritatea reprezentanților APL (59%) au afirmat că întâlnirile consilierilor locali cu cetățenii au loc în mod
sistematic. Astfel, aceștia sunt repartizați pe sectoare unde, în mod sistematic, organizează întâlniri cu locuitorii
și discută problemele existente din localitate. 1/3 dintre funcționarii publici intervievați au afirmat că acestea se
organizează, însă rar, doar atunci când este necesar sau există o problemă majoră în localitate. Cele mai
exemplare localități în consultarea cetățenilor de către consilierii locali au fost declarate de către reprezentanții
APL din Orhei și UTA Găgăuzia.
Figura 2.7: Consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii?, APL, N=39, %
59 33 8
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, în mod sistematic Da, însă rar Nu
2.2.1. Activitatea Primăriei
Deși, majoritatea respondenților (56%) au indicat că Primăria face un raport anual asupra transparenței și
accesului la informații, acesta nu este un raport aparte, ci mai degrabă compilat cu acel de activitate prezentat
în fiecare an. Însă, au fost reprezentanți APL care au confirmat existența și prezentarea a astfel de rapoarte nu
în fața locuitorilor, ci doar în fața consilierilor locali.
Figura 2.8: Primăria din localitate face raport anual asupra transparenței și accesului la informații de interes
public?, APL, N=40, %
56 28 15
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, în mod sistematic Da, însă nu totdeauna Nu
Majoritatea reprezentanților APL (77%) au menționat că Primăria organizează cel puțin un raport de activitate
anual pe care îl prezintă public comunității. De cele mai multe ori primarul prezintă acest raport în zile de
sărbători, atunci când majoritatea locuitorilor au posibilitatea să fie prezenți. Unii au menționat că aceste
rapoarte se fac către primar pentru Consiliul Local, iar doritorii pot să participe. În acest caz, însă,
reprezentantul APL a remarcat că primarul face anual o dare de seamă în fața populației.
Figura 2.9: Primăria face cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității?, APL,
N=40, %
77 15 8
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, în mod sistematic Da, însă nu totdeauna Nu
Cel mai des, proiectele de decizie, conform informației oferite de reprezentanții APL, sunt afișate la sediul
primăriei (80%). Este de menționat că, în 26% din cazuri, reprezentanții instituțiilor APL au indicat că nu dispun
de site-uri proprii. Totodată, această sursă de informare este utilizată mai rar pentru informarea cetățenilor
despre proiectele de acte normative. Cel mai puțin, în scopul prezentării proiectelor de acte normative, sunt
utilizate sursele Mass Media - 65% dintre participanții la studiu au afirmat că nu utilizează aceste surse.
Figura 2.10: Proiectele de acte normative ce urmează a fi dezbătute la Primărie, se afișează la sediul Primăriei,
se pun pe site-ul acesteia, se transmit în Mass Media?, APL, N=40, %
Se transmit în mass media 18 65 18
Se afișează pe site 31 44 26
Se afișează la sediul Primăriei 80 20
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu Nu dispunem
Conform afirmațiilor a 45% dintre reprezentanții APL, proiectele de acte normative ce urmează a fi dezbătute la
primărie, niciodată nu sunt afișate cu cel puțin 30 de zile înainte de supunerea spre adoptarea acestora, doar
1/3 confirmând acest fapt.
Este de menționat că dintre acei care au spus că acest lucru se întâmplă, dar foarte rar (8%), un primar a opinat
că populația nu trebuie să fie informată înainte de adoptarea acestora, ci după, deoarece pentru discutarea
proiectelor sunt specialiști în domeniu. Totodată, un alt reprezentant a afirmat că nu anunță populația despre
supunerea spre adoptare a unor decizii cu 30 de zile înainte de aceasta, deoarece apar probleme înainte de
ședința Consiliului. Cei mai mulți reprezentanți APL care au indicat că proiectele de acte normative nu sunt
publicate cu 30 de zile înainte de discutarea acestora sunt din localitățile raioanelor Șoldănești, Telenești, Orhei
și Taraclia. Doar în Rezina și UTA Găgăuzia acestea în cele mai multe cazuri sunt difuzate cu 30 de zile înainte de
discutare.
Figura 2.11: Acestea sunt difuzate totdeauna cu cel puțin 30 zile înainte de supunerea spre adoptare?, APL,
N=40, %
33 13 8 45 3
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, totdeauna Da, uneori Da, dar foarte rar Niciodată NȘ/NR
Cât privește comunicarea directă grupurilor de interes în ceea ce privește proiectele de acte normative, 88%
dintre funcționarii publici intervievați au răspuns afirmativ. De cele mai multe ori, grupurile sunt anunțate
despre aceasta prin invitație personală sau personal prin telefon. Un reprezentant APL a afirmat că anunță
aceste grupuri după aprobarea actelor normative, prin transmiterea unei copii a documentului.
Figura 2.12: Proiectele de acte normative de interes pentru anumite grupuri sunt comunicate direct acestora?,
APL, N=40, %
88 13
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu
Cel mai des ședințele publice sunt anunțate prin afișarea informației în prealabil la sediul primăriei. Într-o
măsură mai mică, în acest scop sunt utilizate site-urile primăriilor și aici este important de menționat faptul că
acestea lipsesc la aproximativ 21% dintre localitățile participante la studiu. Cel mai puțin pentru anunțarea
ședințelor publice sunt utilizate sursele Mass Media (24%). Toți reprezentanții APL (100%) care au participat la
studiu au afirmat că la ședințe sunt invitate persoanele care sunt interesate de subiectele de pe agendă.
Persoanele interesate de subiectele ce urmează a fi discutate, de obicei, sunt invitate la aceste ședințe prin
intermediul invitațiilor personale sau telefon.
Figura 2.13: Ședințele publice sunt anunțate în prealabil prin afișarea anunțurilor la sediul Primăriei, pe site-ul
acesteia și în Mass Media?, APL, N=40, %
Se transmit înmass media 24 61 3 13
Se afișează pe site 34 45 21
Se afișează la sediul Primăriei 93 8
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu NȘ/NR Nudispunem
În proporție de 90% reprezentanții APL anunță în mod regulat ședințele publice după cum urmează: cu 3 zile
înainte - pe cele extraordinare și cu 5 zile înainte - ședințele ordinare. Un funcționar public a afirmat că
cetățenii, de obicei, sunt anunțați despre faptul că a avut loc o ședință, după organizarea acestora. Circa 5%
dintre reprezentanții APL au indicat că niciodată aceste ședințe nu sunt anunțate cu cel puțin 3 zile înainte.
Figura 2.14: Acestea sunt anunțate totdeauna cu 3 zile înainte?, APL, N=39, %
5 3 Da, totdeauna
3
Da, uneori
Da, dar foarte rar
Niciodată
NȘ/NR
90
87% dintre participanții la studiu au subliniat că bugetul public local poate fi consultat de orice doritor, doar că
unii primari au accentuat faptul că nimeni, cu excepția șefilor de instituții, nu se interesează de acesta chiar
dacă este public. O problemă a acestui document este și faptul că, conținutul lui nu este de înțeles. Un
reprezentant al APL a afirmat că acesta poate fi consultat doar la comandă.
Figura 2.15: Proiectul de buget local este public și poate fi consultat de orice doritor?, APL, N=39, %
87 13
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu
Potrivit reprezentanților APL, procedura de adoptare a bugetului local a presupus organizarea dezbaterilor
publice în doar 35% din cazuri. În situațiile în care au fost realizate aceste dezbateri publice, în majoritatea
cazurilor, acestea au presupus participarea oricărui doritor (93%), iar anunțul despre organizarea dezbaterilor a
fost făcut public cu cel puțin 3 zile înainte de dezbatere (92%). De asemenea, majoritatea funcționarilor publici
intervievați au afirmat că anunțul de organizare a dezbaterii a fost făcut public prin mijloacele disponibile la
acel moment.
Figura 2.16: Procedura de adoptare a bugetului local a presupus următoarele?, APL, %
Anunțul despre organizarea dezbaterii a fost făcut public cu

92 8
cel puțin 3 zile înainte de dezbare, N=13
Anunțul de organizare a dezbaterii a fost făcut public prin
79 21
mijloacele disponibile, N=14
A avut posibilitatea să participe orice doritor, N=14 93 7
Au fost organizate dezbateri publice, N=40 35 63 3
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NȘ/NR
Conform informației prezentate de 64% dintre reprezentanții APL, programul achizițiilor publice este prezent în
cadrul bugetului ca anexă a acestuia, în 31% respondenții au indicat că acesta nu este anexat la buget, iar 5% au
recunoscut că nu cunosc despre acest fapt. Printre motivele din cauza cărora acest program nu este anexă a
bugetului au fost menționate: ”nu s-a cerut niciodată”, ”nu facem achiziții”, ”există doar în școli”. Cele mai
multe cazuri în care reprezentanții APL au indicat că programul nu este anexat la buget au fost constatate în
localitățile din raionul Șoldănești.
Figura 2.17: Programul achizițiilor publice este prezent în cadrul bugetului ca anexă a acestuia?, APL, N=40, %
64 31 5
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NȘ/ NR
Majoritatea reprezentanților APL (73%) au confirmat că în procesul de stabilire a necesităților comunității au

fost implicați mai mulți cetățeni, prin organizarea dezbaterilor publice. Unii funcționari publici, dintre acei care
au spus că astfel de dezbateri nu au fost organizate (28%), au menționat că: ”acestea au loc dependență de
partidul bașcanului” sau că ”în locul dezbaterilor au fost organizate focus grupuri”. Funcționarii publici
intervievați din majoritatea raioanelor au indicat că în procesul de stabilire a necesităților comunității, în
majoritatea cazurilor, cetățenii au fost implicați prin organizarea dezbaterilor publice. Excepție și în acest caz
este raionul Șoldănești, unde, conform opiniei reprezentanților APL, în majoritatea cazurilor aceste dezbateri
publice cu implicarea cetățenilor nu au loc.
Figura 2.18: În procesul de stabilire a necesităților comunității au fost implicați mai mulți cetățeni prin
organizarea unor dezbateri publice?, APL, N=40, %
73 28
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NȘ/ NR
Referitor la raportul privind execuția bugetară, reprezentanții APL au afirmat că acesta în cea mai mare măsură
este public (95%), dar într-o măsură mai mică (81%) a fost prezentat public. Acei care au afirmat că raportul
privind execuția bugetară nu este prezentat public au motivat situația prin faptul că: ”acesta a fost prezentat
doar Consiliului Local”, ”contabila dă darea de seamă în fața Consiliului”, ”oricine poate să vină, să îl vadă și să îl
consulte” etc. Cu toate acestea, și printre acei care au confirmat faptul prezentării acestui raport, au fost
mențiuni precum că acesta se prezintă în primă instanță în fața Consiliului Local și după aceasta ”afișat în fața
primăriei” sau ”afișat pe site-ul localității”, ”acesta este prezentat la adunările din mahala” etc.
Figura 2.19: Raportul de execuție bugetară a primăriei este public și a fost prezentat public?, APL, %
Afost prezentat public, N=36 81 19
Este public, N=40 95 5
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da Nu
Capitolul III: Analiza activității și transparenței APL 21
CAPITOLUL III: ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI TRANSPARENȚEI APL

În mod simultan cu evaluarea opiniei reprezentanților APL privind nivelul de transparență și colaborare a
cetățenilor, a ONG-urilor și a Mass Mediei cu instituțiile pe care le reprezintă, a fost evaluată opinia cetățenilor
cu referire la subiectele analizate. În continuare sunt prezentate opiniile acestui segment privind activitatea
APL. În cazul în care unele subiecte au fost evaluate și din perspectiva celorlalte grupuri incluse în cercetare,
informația este prezentată într-un chenar separat.
3.1.Încrederea în instituțiile APL și analiza eficienței activității acestora

După cum se poate observa din figura de mai jos, locuitorii din orașele incluse în cercetare au încredere parțială
sau lipsă de încredere în mai multe dintre instituțiile analizate. De cel mai înalt grad de încredere se bucură
Biserica, 78% dintre respondenți indicând un grad înalt sau foarte înalt de încredere, în special în acest segment
fiind locuitorii mediului rural și femeile. La polul opus se află Guvernul, cu un grad înalt de încredere din partea
a 23% dintre participanții la studiu. Cât privește ONG-urile locale și cele naționale, respondenții mai frecvent au
indicat că nu știu sau că au un grad mic de încredere. Locuitorii raioanelor Taraclia, Rezina și UTA Găgăuzia s-au
dovedit a fi cu un grad și mai mic de încredere în ONG-urile locale, dar cu un grad mai înalt de încredere pentru
Mass Media Națională, comparativ cu locuitorii celorlalte raioane. Cu un grad mai sporit de încredere pentru
ONG-urile naționale, dar și pentru Poliție au fost constatate persoanele cu un nivel mai înalt a veniturilor. În
Sectoarele de Poliție, per general, au indicat că au încredere aproximativ 45% dintre participanții la cercetare.
Curios este faptul că Mass Media Națională se bucură de un grad mai sporit de încredere, decât Mass Media
Locală. Totodată, locuitorii mediului rural manifestă un grad mai sporit de încredere atât pentru Mass Media
Locală, cât și cea Națională, comparativ cu locuitorii mediului urban. Cetățenii au indicat un nivel mai înalt de
încredere pentru Primărie decât pentru Consiliile Locale. De menționat este faptul că, un grad mai înalt de
încredere în Primărie au locuitorii mediului urban, dar și persoanele cu venituri mai mari, aceștia din urmă
manifestând o mai mare încredere și pentru Consiliile Raionale. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 1,
Anexa 2].
Figura 3.1: Câtă încredere aveți în…?, N=600, %
Mass media locală 14 30 17 18 14 7

Mass media națională 15 35 17 17 10 4
Sector de Poliție 13 31 18 29 4 3
ONG nationale 6 14 20 25 26 10
ONG locale 5 15 20 26 25 9
Biserică 52 26 8 9 32
Guvernul RM 7 16 22 46 6 3
Consiliul raional 9 21 22 28 15 5
Primărie 18 32 24 21 42
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte multă încredere Oarecare încredere Nu preaam încredere
Nu am deloc încredere NŞ NR
Participanții la cercetare au indicat în cea mai mare măsură că problemele din comunitate sunt soluționate în
special de Biserica din localitate și de Primărie (42% și, respectiv, 43%). De remarcat este faptul că Oamenii
simpli au fost menționați ca fiind implicați în soluționarea problemelor locale în proporție de 38%. Cel mai mic
grad de implicare este determinat pentru ONG-urile locale, care au fost menționate ca fiind implicate în
soluționarea problemelor comunității mult sau foarte mult, doar în proporție de 13%, fapt condiționat și de
situația în care 23% dintre respondenți nu cunosc activitatea acestor instituții. Aceste organizații sunt totodată
considerate a fi mai active de persoanele care lucrează. De menționat este faptul că implicarea mai activă
pentru majoritatea instituțiilor evaluate este constatată în rândul respondenții din UTA Găgăuzia. Locuitorii
mediului rural consideră că o implicare mai activă în soluționarea problemelor comunității o au Primăria,
Biserica, în timp ce persoanele cu un nivel mai înalt a veniturilor - Organizațiile de Caritate. Un grad scăzut de
implicare în soluționarea problemelor locale din partea Guvernului este constatat în rândul persoanelor cu un
grad mai înalt al studiilor. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 3, Anexa 4].
Figura 3.2: În ce măsură următoarele instituții și organizații se implică în rezolvarea problemelor comunității
Dvs.? N=600, %
Organizațiile de caritate 5 18 28 25 18 5
Guvernul RM 5 18 44 23 8 3
Bisericadin localitate 22 20 23 23 9 3
Primăria 13 30 23 25 6 2
ONG locale 2 11 32 26 23 6
Oamenii simpli din localitate 9 27 26 28 8 3
Organismele internaționale 5 14 33 26 17 6
Oamenii de afaceri din localitate 3 17 35 32 9 3
Consiliul Raional 5 16 29 34 13 3
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Foarte mult Mult Puțin Foarte puțin/ deloc NŞ NR
3.2.Interesul privind activitatea APL

Participanții la cercetare s-au declarat interesați de activitatea APL în proporție de 45%. Printre respondenții
care manifestă un interes mai sporit privind activitatea APL sunt persoanele care lucrează, dar și cele cu un
nivel mai înalt al studiilor. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 5].
Figura 3.3: În ce măsură dvs. personal sunteți interesat de activitatea Administrației Publice din localitate?
N=200, %
30 15 20 15 20
0% 20% 40% 60% 80% 100%
În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură

Deloc Nu răspunde
Respondenții neinteresați de activitatea APL instituții au invocat cel mai frecvent drept motiv faptul că sunt
convinși că nu pot influența deciziile APL și, prin urmare, nu au niciun interes pentru activitatea acestora (31%).
Un alt motiv, menționat frecvent de către acest segment de persoane, este faptul că nu dispun de timp. Accesul
limitat la informație atât din considerentul că aceasta nu este făcută publică, cât și din cauza că cetățenii nu
cunosc unde o pot obține, este o altă cauză a situației că populația din aceste regiuni nu se interesează de
activitatea APL. De menționat este și faptul că pe parcursul cercetării au fost mai multe persoane care au
menționat că, în opinia lor, sunt prea bătrâni sau bolnavi pentru a se implica în viața publică. Cu toate că
persoanele care lucrează sunt printre cele mai interesate de activitatea APL, tot acest segment de persoane
sunt acele care au enumerat cele mai multe motive de a nu fi interesați de activitatea acestei instituții. Pentru
mai multe detalii, vedeți [Anexa 6].
Figura 3.4: Din care motive nu sunteți interesat de activitatea APL?, N=600, %
Consider că nu pot influența deciziile APL și prin

31
urmare nu mă interesează activitatea acestora
Nu dispun de timp 27
Informația despre activitatea APL nu este făcută
17
publică
Nu cunosc de unde aș putea obține informația 15
Alta 16
Nu răspunde 11
0 5 10 15 20 25 30 35
3.3.Opinii privind metodele de informare utilizate de APL

Cei mai mulți participanți la cercetare au indicat că primăria difuzează informația de interes public prin
intermediul TV-ului (42%). Majoritatea celor care au indicat această sursă au menționat că și utilizează sursa
dată pentru informare. Aproximativ aceeași pondere de 35% dintre respondenți au indicat Radioul, Buletinele
informative și Billboard-urile. De remarcat este faptul că mai multe persoane au menționat că chiar dacă cunosc
despre faptul că Primăriile oferă informație prin intermediul acestor surse, ei nu le utilizează. 20% dintre
respondenți au remarcat că Primăriile mai oferă această informație și prin intermediul web-ului. Cu toate
acestea, sursa dată este utilizată de 15% dintre respondenți.
Toate sursele de informare ale primăriei au fost indicate mai frecvent ca fiind prezente în localitate de către
persoanele cu un nivel mai înalt al studiilor și al veniturilor și de către locuitorii mediului urban. Totodată, este
de menționat faptul că, locuitorii UTA Găgăuzia au indicat în cele mai sporite ponderi că dispun în localitate de
sursele de informare enumerate ale primăriei. O situație opusă este constatată printre locuitorii Şoldăneştiului
și Teleneştiului care, în ponderi foarte mici, au indicat că dispun de astfel de surse de informare ale primăriei,
precum Buletinele, paginile web, dar și Radio și TV sau chiar panouri informative. Buletinele, paginile web și
Radioul au fost constatate că lipsesc şi potrivit opiniei locuitorilor din Rezina. Totodată, sub aspect demografic,
persoanele cu o vârstă înaintată mai rar au menţionat că dispun de aceste surse de informare, în special de
pagini web, fapt argumentat și de gradul de utilizare a internetului de către acest segment.
Cât privește utilizarea acestor surse de informare, persoanele angajate în câmpul muncii mai frecvent au
indicat Buletinele, Radioul, dar și paginile web, acestea din urmă fiind menționate și de persoanele cu venituri
mai înalte. Aceste trei surse au fost indicate mai rar ca fiind utilizate de către locuitorii Şoldăneştiului,
Teleneştiului şi Rezinei, probabil pe motiv de lipsă a acestora. TV-ul a fost mai des indicat de către femei, în
timp ce Billboardurile au fost menționate mai frecvent de către persoanele tinere. Pentru mai multe detalii,
vedeți [Anexa 7].
Opinia instituțiilor APL: Lipsa unui buletin informativ al primăriei a fost confirmată și de către 63% dintre
reprezentanții APL, doar 1/3 au afirmat că acesta există și se editează cu regularitate. Aceste buletine
informative, în marea majoritate a cazurilor, sunt afișate doar pe panoul informativ din cadrul primăriei.
Fiind întrebați dacă în localitate există alte publicații ce ar reflecta activitatea APL, 65% dintre funcționarii
publici au negat acest lucru. Dintre cei 35% care au răspuns afirmativ referitor la existența altor publicații din
localitate, cele mai des menționate au fost revistele, fiind urmate de paginile web. De asemenea, dintre
publicațiile existente este de menționat că unele sunt doar la nivel raional.
Opinia instituțiilor Mass Media: De remarcat ar fi faptul că majoritatea reprezentanților instituțiilor Mass
Media consideră că în Mass Media există informare suficientă despre activitatea Primăriei și a Consiliului
Local, unii menționând că există chiar exces de informație.
Figura 3.5: Din cele ce cunoașteți, în localitatea dvs. există mijloace de informare ale Primăriei, în care se
publică informațiile de interes pentru comunitate?, Care dintre acestea dvs. utilizați?, N=600, %
100%
90% 16 18 15 15 16
80% 41 41 41 41 41
70%
60% 48 49 43
49
50% 62 20
40% 34 32 36
43
30%
20% 36 35 42 39 34
10% 24 20 27 23
15
0%
Sunt Le Sunt Le Sunt Le Sunt Le Sunt Le
utilizează utilizează utilizează utilizează utilizează
Buletin Web Radio TV Billboard

Da Nu NȘ/NR
Persoanele care au indicat că știu despre faptul că sunt anumite surse în care este publicată informația de
interes public oferită de către Primărie, dar nu le utilizează, au menționat în proporție de 20% că nu o fac dat
fiind lipsa de interes pentru această informație, în special din această categorie fiind locuitorii UTA Găgăuzia.
Totodată, câte 10% au relatat că nu utilizează aceste surse deoarece nu cunosc de unde poate fi accesată
(procurată) sursa – locuitorii Orheiului și Taracliei sau nu dispun de bani să le procure. Pentru mai multe detalii,
vedeți [Anexa 8].
Figura 3.6: Dacă sunt surse disponibile, iar dvs. nu le utilizați, vă rog să indicați motivele?, N=164, %
Nu sunt interesat de această informație 20
Nu știu de unde îl pot lua 10
Este contra cost și nu dispun de bani pentru acesta 10
Alta 5
NR 56
0 20 40 60
20% dintre participanții la cercetare au menționat că în localitatea lor sunt panouri informative ale Primăriei și
în altă parte decât la sediul acestei instituții. De remarcat este și faptul că 14% nu știu dacă acestea sunt și în
alte puncte din localitate sau doar la sediul Primăriei, iar 65% au indicat că acestea nu mai sunt și în alte părți
ale localității. Cele mai mici cote ale respondenților care au indicat că în localități sunt panouri cu informație și
în altă parte decât la sediul primăriei au fost constatate în Rezina, unde doar 2% au dat un răspuns afirmativ.
Cele mai înalte ponderi au fost înregistrate în UTA Găgăuzia (35%) și Taraclia (25%). Pentru mai multe detalii,
vedeți [Anexa 9].
Opinia instituțiilor APL: Cu toate acestea, reprezentanții APL, în proporție de 68%, au menționat că aviziere,
panouri informative decât cele de la sediul primăriei mai există și în alte puncte din localitate, cu excepția
celor de la Primărie. Printre cele mai des menționate au fost plasarea anunțurilor și a informației de interes
public în: preajma instituțiilor publice din localitate (școli, grădinițe, casă de cultură, poștă etc.). De
asemenea, în unele localități se practică afișarea acestora în centrul satului sau în magazine/baruri/cluburi
etc.
Figura 3.7: În localitatea dvs. sunt panouri informative în altă parte decât la primărie?, N=600, %
20 65 14 1
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NȘ NR
Majoritatea celor care au indicat că sunt panouri ale Primăriei și în alte parte decât la sediul instituției, au
menționat că informația prezentă pe acestea este clară și suficientă.
Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 10].
Figura 3.8: Informația prezentată este totdeauna clară, suficientă?, N=122, %
54 25 5 4 2
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Într-ooarecare măsură Nu NȘ NR
3.4.Implicarea în activitatea APL

Ceva mai puțin de ¼ dintre participanții la studiu au indicat că au înaintat propuneri la APL privind
îmbunătățirea situației socio-economice din localitate. Interesant este de menționat faptul că din grupul de
persoane care au înaintat propuneri, cei mai mulți au venit cu propuneri de mai multe ori, puțini fiind acei care
au propus soluții o singură dată. Astfel, putem determina fenomenul în care cetățenii ori sunt interesați de
viața socio-economică a localității și se implică în ea, ori nu sunt interesați și nu se implică. Acei care se implică
doar ocazional, probabil o fac când apare vreo problemă stringentă care îi afectează direct. Cel mai des au
indicat că au înaintat propuneri la APL persoanele căsătorite și cele cu un nivel mai înalt al studiilor. Pentru mai
multe detalii, vedeți [Anexa 11].
Opinia instituțiilor Mass Media: Majoritatea instituțiilor Mass Media participante la studiu au indicat că, de
regulă, participă la procesul de luare a deciziilor în localitate, deși câțiva reprezentanți ai instituțiilor Mass
Media au declarat că nu sunt implicați în procesul decizional. Cei care nu participă în acest proces consideră
că doar APL are puterea de decizie, iar Mass Media are rolul de informare a cetățenilor.
Opinia instituțiilor ONG: Totodată, și majoritatea ONG-urilor au susținut că înaintează propuneri sau
sugestii consiliului local, însă acestea nu în toate cazurile au fost considerate de către APL, rezultatele fiind
nule. Reprezentanții ONG-urilor, ale căror propuneri au fost aprobate de către APL, au relatat despre
deschiderea grădinițelor, terenurilor de joacă în Comrat, instituirea unui parc în satul Inești, raionul
Telenești, acordarea ajutorului populației social-vulnerabile în Rezina etc. Cei care nu înaintează propuneri și
sugestii consiliului local, au enumerat următoarele cauze: lipsa personalului calificat, insuficiența de timp,
lipsa de necesitate. În opinia unuia dintre respondenți, ONG-urile nu au dreptul să se implice în activitatea
Consiliului Local.
Figura 3.9: Dvs. vreodată, ați înaintat propuneri la APL privind îmbunătățirea situației socio-economice în
localitatea dvs.?, N=600, %
18 5 75 2
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, de mai multe ori Da, o dată Nu NR
Dintre cetățenii care au înaintat propuneri, 40% au afirmat că acestea au fost discutate și soluțiile
implementate, printre aceste persoane fiind într-o pondere mai mare persoanele angajate. Cu toate acestea,
câte 26% au menționat ori că sugestiile lor au fost discutate, însă nu au fost implementate, ori că nici nu au fost
discutate, nici nu au fost implementate.
Figura 3.10: Sugestiile dvs. au fost luate în considerare și au fost implementate?, N=141, %
40 26 5 26 4
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, au fost discutate și au fost implementate
Da, au fost discutate, însă nu au fost implementate
Nuau fost discutate, însă au fost implementate
Nuau fost nici discutate, nici implementate
Nurăspunde
Lipsa încrederii în faptul că sugestiile lor vor fi considerate sunt un impediment de a înainta sugestii pentru 36%
dintre acei participanți la studiu care au declarat că nu au înaintat niciodată propuneri APL-urilor. Pe de o parte,
convingerea cetățenilor că APL este responsabilă de toate în comunitate, iar pe de altă parte, faptul că APL nu
acceptă sugestiile cetățenilor, sunt alte două motive invocate de câte aproximativ 1/5 dintre respondenții care
nu înaintează sugestii APL-urilor. Curios este faptul că 13% dintre reprezentanții acestui grup au menționat că
nu știau despre faptul că pot înainta sugestii. Totodată, 9% au indicat că sunt foarte mulțumiți de activitatea
APL. Lipsa timpului este printre alte motive invocate de participanți, fenomen argumentat și de faptul că în
acest grup sunt mai multe persoane care lucrează și, probabil din cauza graficului de muncă, nu au posibilitatea
să meargă la APL să înainteze sugestii, chiar dacă le-ar avea. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 13].
Figura 3.11: Din care motive nu ați înaintat sugestii?, N=460, %
Nu credcă sugestiile mele vor fi luate în considerare 36
APL este responsabila de toate in comunitate 19
APL nu îmi acceptă sugestiile 19
Nu știam că pot să înaintez sugestii 13
Sunt foarte mulțumit de activitatea acestora 9
Alta 8
Nu răspunde 17
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Peste 60% dintre participanții la studiu au declarat că sunt convinși că pot influența procesul de luare a
deciziilor în localitate, printre acestea, într-o pondere mai mare, fiind persoanele cu un nivel mai înalt al
educației și al veniturilor. 25% au indicat că, în opinia lor, pot influența procesul de luare a deciziilor în localitate
într-o oarecare măsură și doar 6% au indicat că ar putea în mare măsură să influențeze procesul de luare a
deciziilor. De remarcat este faptul că respondenții din Taraclia și UTA Găgăuzia, într-o măsură mai mică,
consideră că pot influența procesul de luare a deciziilor în localitate. Pentru mai multe detalii, vedeți [ Anexa
14].
Opinia instituțiilor Mass Media: Mass Media întreprinde diferite acțiuni pentru a influența deciziile la nivel
local. În acest scop, de cele mai dese ori, aceasta participă la ședințele APL. Jumătate au răspuns că
participă la ședințele APL des, iar cealaltă jumătate participă foarte des.
Opinia instituțiilor ONG: Reprezentanții ONG-urilor au confirmat și ei posibilitatea de a influența procesul
decizional prin diferite acțiuni, precum: participarea în elaborarea proiectelor de decizie, participarea în
echipele de elaborare a planurilor locale de dezvoltare socio-economică și recepționarea proiectelor de
decizie și înaintarea propunerilor și sugestiilor la acestea.
Figura 3.12: În opinia dvs., în ce măsură puteți influența procesul de luare a deciziilor în localitate?, N=600, %
6 25 30 35 5
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Înmare măsură Într-ooarecare măsură Înmică măsură Deloc Nurăspunde
Participanții la studiu au declarat în cea mai mare parte că nu se implică în procesul de luare a deciziilor în
localitate. Astfel, pentru toate activitățile menționate, ponderea persoanelor care au declarat că se implic des
sau foarte des nu depășește 9%, printre aceste persoane fiind într-o pondere mai mare respondenți care
lucrează și cele cu un nivel mai înalt al veniturilor. Respondenții care au declarat că vin cu inițiative des sau
foarte des constituie 7%. Cu 1 p.p. mai mult sunt respondenții care vin cu critici constructive în adresa APL.
Doar 4% dintre participanții la studiu au declarat că participă activ la ședințele APL. Alte 22% dintre respondenți
declarând că participă rar la acestea. De remarcat că persoanele cu un nivel mai înalt al educației au indicat că
realizează mai des, comparativ cu persoanele neangajate, activitățile enumerate mai sus. Cei mai activi în
înaintarea criticilor constructive la adresa APL și în mobilizarea cetățenilor s-au dovedit a fi locuitorii UTA
Găgăuzia. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 15].
Figura 3.13: Care este rolul dvs. în procesul de luare a deciziilor din localitate?, N=600, %
Alta 100
Mobilizez cetățenii în susținerea sau împotriva
1 8 21 67 3
anumitor decizii
Vin cucritici constructive în adresa APL 1 7 20 69 2
Particip activ la ședințele APL 13 22 72 2
Vin cuinițiative 16 25 67 2
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte des Des Rar Foarte rar/deloc NȘ/NR
30% dintre cetățenii participanți la studiu au declarat că sunt la curent cu faptul că în localitate sunt organizate
Ședințele Consiliului Local. Organizarea dărilor de seamă publice ale primarului este cunoscută de către 26%
dintre respondenți, în timp ce ¼ dintre respondenți cunosc despre Audierile Publice. Dezbaterile Publice și
Întâlnirile consultative la locul de trai sunt cunoscute de 24% și, respectiv, 23% dintre respondenți. De
menționat este faptul că 21% dintre respondenți sunt convinși că la ei în localitate nu sunt organizate niciuna
dintre activitățile enumerate, iar 32% nu cunosc despre faptul dacă acestea sunt organizate sau nu.
Respondenții din UTA Găgăuzia, într-o pondere mai mare, au indicat că în localitate nu se organizează niciuna
dintre activitățile menționate, în timp ce respondenții din Șoldănești, într-o măsură mai mare, au menționat că
nu știu dacă acestea sunt organizate sau nu. Totodată, în timp ce bărbații au fost fermi convinși în mai multe
cazuri că activitățile date nu sunt organizate la ei în localitate, femeile au preferat să nu răspundă la această
întrebare. Interesant este de remarcat faptul că persoanele cu un nivel mai mic al studiilor și al veniturilor, într-
o măsură mai mică, cunosc despre organizarea acestor activități. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 16].
Figura 3.14: Din cele ce cunoașteți, în localitatea dvs. sunt organizate de către autoritățile publice…?, N=600, %
Ședințe ale Consiliului Local 30

Dări de seamă publice ale primarului 26
Audieri publice 25
Dezbateri publice 24
Întâlniri consultative la locul de trai 23
Nu se organizează nici una din cele menționate mai sus 21
Nu răspunde 5
Nu știu despre faptul dacă sunt organizate sau nu 32
0 10 20 30 40
65% dintre participanții la studiu au declarat că nu participă la niciuna dintre activitățile publice de luare a
deciziilor ale APL. Dintre cei care participă la aceste activități, 19% au indicat că au fost la Audieri Publice, 16%
au menționat Întâlnirile Consultative la locul de trai și câte 15% au specificat Ședințele Consiliului Local și
Dezbaterile Publice. La Dările de Seamă publice ale primarului, au indicat că au participat doar 12% dintre
persoanele care știu despre activitățile publice ale APL. Printre persoanele care au menționat mai des că
participă la activitățile publice ale APL sunt persoanele cu o vârstă mai înaintată. Totodată, persoanele angajate
au semnalat mai frecvent despre faptul că nu participă la niciuna dintre aceste activități. Concomitent, și
persoanele cu un nivel mai mic al studiilor și al veniturilor au menționat că nu participă la niciuna din activitățile
publice. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 17].
Figura 3.15: Dvs. participați la vreuna din activitățile susmenționate?, N=251, %
Nu particip la niciuna 65
Audieri publice 19
Întâlniri consultative la locul de trai 16
Ședințe ale Consiliului Local 15
Dezbateri publice 15
Dări de seamă publice ale primarului 12
Nu răspunde 0
0 10 20 30 40 50 60 70
Dintre cetățenii care au indicat că știu despre activitățile publice ale APL, dar nu merg la acestea, 37% -38% au
motivat acest fapt prin lipsa de timp, în special, de către persoanele cu un nivel mai înalt al veniturilor și
încadrate în câmpul muncii sau lipsa invitației la acestea. De remarcat este faptul că 16% au menționat că nu
cunoștea despre faptul că acestea sunt publice, iar potrivit opiniei a 15% dintre reprezentanții acestui segment,
accesul la aceste ședințe este permis doar funcționarilor publici. De remarcat este aspectul că persoanele cu o
vârstă mai înaintată au invocat mai multe motive de neparticipare la activitățile publice ale APL. Cu toate
acestea, tinerii, într-o pondere mai mare, au indicat că accesul este doar pentru funcționarii publici. Pentru mai
Figura 3.16: Din care motive dvs. nu ați participat la acestea?, N=164, %
Nu am timp 38
Nu am fost invitat 37
Nu am știut că sunt publice 16
Este permis accesul doar al funcționarilor publici 15
Alta 18
NR 9
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Capitolul IV: Analiza activității și transparenței ONG-urilor 30
CAPITOLUL IV: ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI TRANSPARENȚEI ONG-URILOR

În acest capitol este examinată activitatea și transparența ONG-urilor de către cetățeni, instituțiile Mass Media,
instituțiile APL. Un subcapitol aparte este dedicat evaluării colaborării ONG-urilor cu instituțiile Mass Media și
APL din perspectiva acestor trei segmente.
4.1.Prezența ONG-urilor locale și susținerea activității acestora

11% dintre respondenți au declarat că în localitatea lor sunt ONG-uri. Cu toate aceste, este de remarcat faptul
că 36% dintre participanții la studiu nu au putut determina dacă în localitatea lor sunt sau nu ONG-uri. Cel mai
frecvent au indicat că știu despre existenta ONG-urilor în localitate persoanele tinere, cele angajate, cele cu un
nivel mai înalt al veniturilor, dar și al educației. Sub aspect teritorial, cei mai mulți respondenți care au
menționat că în localitatea lor sunt ONG-uri sunt din UTA Găgăuzia, în celelalte localități analizate ponderea
fiind mult mai mică, în special, în Șoldănești și Telenești. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 21].
Opinia instituțiilor Mass Media: Reprezentanții instituțiilor Mass Media au indicat în toate cazurile că știu
organizații non-guvernamentale în localitățile în care își au sediu. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că
instituțiile Mass Media, de cele mai multe ori, au fost cu sediul în Centrul Raional, fapt care explică această
situație.
Opinia instituțiilor APL: Vorbind despre prezența ONG-urilor în localități, 88% dintre reprezentanții
Autorităților Publice Locale au afirmat că în localitatea lor există cel puțin o organizație non guvernamentală.
În cazul a 12% dintre aceștia, ONG-urile nu există sau despre existența acestora nu se cunoaște, aceste
situații fiind întâlnite mai des în satele din raioanele Orhei și Rezina.
Cei mai mulți dintre reprezentanții Autorităților Publice Locale au afirmat că în localitatea lor există între 1 și
3 ONG-uri. Cele mai multe s-au dovedit a fi în orașe. Cu toate acestea, 11 astfel de organizații sunt, potrivit
reprezentanților APL, și într-o localitate rurală - satul Mândrești. În 5% dintre localități, reprezentanții APL au
afirmat că nu există astfel de organizații sau, iarăși, aceștia nu cunosc de existența acestora.
Potrivit reprezentanților APL, în mare parte, ONG-urile din localitățile incluse în cercetare sunt implicate în
viața social-economică a localităților prin desfășurarea activităților în domenii, precum: Soluționarea
problemelor tinerilor (65%), îmbunătățirea serviciilor de salubrizare (59%), ajutorarea persoanelor nevoiașe
(56%). Problemele ecologice din comunitate țin, de asemenea, de un domeniu în care 53% dintre
organizațiile non guvernamentale sunt actualmente implicate. Potrivit reprezentanților APL, fiecare al doilea
ONG își are drept domeniu de interes: reconstrucția și repararea instituțiilor publice din comunitate și
organizarea activităților în masă sau a activităților participative.
Figura 4.1: Există în localitatea Dvs. Organizații Non-guvernamentale?, N=600, %
11 49 36 3
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NȘ NR
4% dintre participanții la cercetare au indicat că sunt sau au fost membri sau voluntari ai vreunui ONG. Pentru
mai multe detalii, vedeți [Anexa 19].
Opinia instituțiilor Mass Media: Jumătate dintre reprezentanții instituțiilor Mass Media, participanți la
acest studiu, în prezent, activează în cadrul ONG-urilor, iar unul – este un fost membru.
Opinia instituțiilor APL: Situație similară a fost constatată și în rândul reprezentanților APL, unde
aproximativ fiecare al doilea reprezentant APL intervievat este un membru al unei organizații non
guvernamentale sau al unei asociații obștești, iar 37% dintre aceștia nu sunt și nici nu au fost vreodată
membri ONG. Au fost cândva membri/voluntari – 11% dintre funcționarii publici. Totodată, 3% au afirmat
că activează în cadrul unui ONG în calitate de voluntar. De asemenea, raionale UTAG și Orhei sunt acele
care au cei mai mulți reprezentanți APL implicați în activitatea unei organizații non guvernamentale (56% și,
respectiv, 63%). Cei mai mulți funcționari publici ce nu sunt implicați în activitatea vreunui ONG sunt în
raionul Taraclia (67%).
Figura 4.2: Sunteți membru sau voluntar la vreun ONG, N=600, %
22 94 1
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, sunt membru Da, sunt Voluntar
Amfost membru/voluntar Nusunt şi nici nu amfost vreodată
NR
4.2.Rolul ONG-urilor în localitate și aprecierea activității acestora

78% dintre cetățenii care au indicat că în localitatea lor sunt ONG-uri consideră că activitatea acestora este utilă
sau foarte utilă. Cu toate acestea, 9% cred că activitatea nu este prea utilă sau nu este deloc utilă. Pentru mai
Opinia instituțiilor ONG: Reprezentanții ONG-urilor și-au expus părerea despre percepția generală a
populației cu privire la activitatea ONG-urilor din comunitate. Aceștia au considerat că populația, de cele mai
dese ori, percepe ONG-urile ca fiind organizații de binefacere, care sunt create pentru cetățeni în scopul de a
le oferi ajutor. Totodată, în opinia respondenților, unii cetățeni percep ONG-urile ca fiind create pentru
rezolvarea intereselor personale ale fondatorilor și se referă mai mult la stat, participând în procesul de
guvernare a țării. Percepția cea mai puțin răspândită, conform spuselor respondenților, constă în atribuirea
organizațiilor non-guvernamentale mai mult la business, care se ocupă de obținerea profitului. La solicitarea
de a descrie ONG-urile din localitate, aproximativ jumătate dintre reprezentanții ONG-urilor participante la
studiu au spus că există atât ONG-uri inspirate de către APL și utilizate direct de APL pentru obținerea unor
finanțări/proiecte, cât și ONG-uri fondate de persoane particulare și care activează independent de APL.
ONG-urile care au participat la studiu, în ultimii trei ani, au înaintat pentru finanțare în mediu câte 10
proiecte. Dintre acestea, fiecare al doilea a primit această finanțare. Cele mai multe proiecte au fost înaintate
de un ONG care activează în domeniul drepturilor omului, și anume, susținerea psihologică a victimelor de
trafic de ființe umane. Acesta a primit suport bănesc pentru 20 de proiecte din cele 45 înaintate spre
finanțare. Există și ONG-uri care nu au înaintat niciun proiect pentru finanțare. Din totalul proiectelor propuse,
aproximativ 51% au obținut finanțare. Acest procent variază de la un raion la altul. Astfel, în Rezina doar 44%
din proiectele înaintate au primit finanțare, iar în Șoldănești procentul de proiecte finanțate constituie 73%.
Figura 4.3: Considerați că activitatea ONG-urilor este utilă pentru localitatea Dvs.?, N=69, %
26 52 6 3 13
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, foarte utilă Da, utilă Nu, prea utilă Deloc, utilă NŞ/NR
79% dintre reprezentanții segmentului de respondenți care au indicat că în localitățile lor sunt ONG-uri, au
remarcat că ONG-urile din localitate sunt active și vizibile sau foarte active și vizibile. Pentru mai multe detalii,
vedeți [Anexa 21].
Opinia instituțiilor APL: În opinia reprezentanților APL, începând cu anul 2011 poate fi observată o tendință
de descreștere a realizării proiectelor în toate localitățile participante la studiu. Astfel, în anul 2011 au fost
obținute cele mai bune rezultate în ceea ce ține de implementarea proiectelor, iar din 2012 până în 2013
este observată o descreștere a numărului acestora. Aceasta poate fi cauzată de faptul că unele proiecte au
fost inițiate, însă nu au fost finalizate nici în 2013. Raionul cu cele mai multe proiecte realizate în 2011 este
UTA Găgăuzia, în mediu s-au realizat 10 proiecte, fiind urmat de raionul Orhei, cu 8 proiecte implementate.
Referitor la activitatea ONG-urilor din ultimii 3 ani, în viziunea a 75% dintre reprezentanții APL-urilor este
una bună, însă este loc și de mai bine. 11% dintre reprezentanții APL au apreciat activitatea acestor
organizații ca fiind una slabă, iar cota celor care au indicat că activitatea acestor organizații este foarte
bună constituie 6%. Un reprezentant al APL a subliniat că organizația non guvernamentală din localitatea sa
are o activitate foarte slabă și chiar aduce daune.
Figura 4.4: Cum apreciați activitatea și vizibilitatea ONG-urilor din localitate?, N=69, %
41 38 9 6 7
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Sunt foarte active, vizibile Sunt active, vizibile
Nusunt prea active, vizibile Nuse observă nimic din activitatea acestora
NR
Aceeași pondere, de 79%, a reprezentanților acestui segment consideră că ONG-urile pot schimba mai mult sau
mai puțin situația social-economică, culturală și a drepturilor omului în localitate. O încredere mai mare în
capacitatea ONG-urilor de a schimba lucrurile o au persoanele cu un nivel mai înalt al educației. Cu toate
acestea, 20% rămân sceptici în această privință. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 22].
Opinia instituțiilor ONG: În majoritatea cazurilor, impactul activității ONG-urilor asupra situații social-
economice, culturale, apărarea drepturilor omului a obținut aprecieri optimiste. Reprezentanții ONG-urilor
consideră că ar putea schimba situația din localitate prin mobilizarea cetățenilor, informarea acestora
despre drepturile sale, sensibilizarea opiniei publice, dar și oferind ajutor material. Un singur reprezentant
al unui ONG consideră că situația din localitate nu ar putea fi schimbată prin intermediul ONG-urilor.
Figura 4.5: În opinia dvs., ONG-urile pot schimba ceva în situația social-economică, culturală, apărarea
drepturilor omului etc. Din localitate?, N=69, %
46 33 10 10
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, cu siguranță Probabil da Probabil nu Cusiguranță nu NR
În opinia cetățenilor, ONG-urile, de cele mai multe ori, vin cu inițiative, participă activ la ședințele APL și
mobilizează cetățenii în susținerea sau împotriva anumitor decizii ale APL. Cu toate acestea, ONG-urile mai rar
sunt considerate a veni cu critici constructive la adresa APL. Totodată, în 42% dintre cazuri, respondenții au
indicat că ONG-urile din comunitate participă direct la luarea deciziilor, deoarece fondatorii fac parte din APL.
De remarcat este faptul că imaginea prezentată reflectă mai curând situația din UTA Găgăuzia, fiindcă anume în
această regiune au fost înregistrați respondenții care cunosc despre prezența ONG-urilor în localitate și
activitatea acestora. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 23].
Opinia instituțiilor APL: Vorbind despre rolul organizațiilor non guvernamentale în procesul decizional la
nivel local, reprezentanții APL consideră că acestea vin rar cu inițiative referitoare la procesul de luare a
deciziilor, de asemenea, acestea participă rar la ședințele APL. În toate cele 6 raioane participante la studiu,
reprezentanții APL sunt de părerea că această colaborare cu organizațiile publice non
guvernamentale/asociațiile obștești sunt bune, iar în raionul Șoldănești, în unele cazuri, a fost percepută ca
fiind foarte bună.
Opinia instituțiilor ONG: Reprezentanții ONG-urilor au confirmat că se implică în procesul de luare a
deciziilor la nivel de comunitate în special prin participarea la ședințele APL. Mai rar, ONG-urile înaintează
inițiative, iar în cele mai rare cazuri, utilizează metoda înaintării criticilor constructive și mobilizării
cetățenilor în susținerea sau împotriva anumitor decizii ale APL.
Figura 4.6: Care este rolul ONG din comunitate în procesul de luare a deciziilor?, N=69, %
Mobilizează cetățenii în susținerea sau împotriva

20 35 19 13 13
anumitor decizii
Vin cucritici constructive în adresa APL 6 33 32 14 14
Participă direct la luarea deciziilor deoarece persoane

12 30 33 10 14
active din ONG fac parte din aparatul APL
Participă activ la ședințele APL 35 25 19 10 12
Vin cu inițiative 28 35 17 7 13
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte des Des Rar Foarte rar/deloc NȘ/NR
Atunci când un ONG dorește să implementeze un proiect în localitate și necesită ajutorul locuitorilor din acea
comunitate, 47% dintre reprezentanții APL au afirmat că, în opinia lor, acestea primesc ajutorul necesar, fie
financiar sau prin muncă. Aceasta se datorează faptului că în majoritatea localităților mici, proiectele
implementate de către ONG-uri sunt cele legate de soluționarea problemelor de apeduct sau gazificare. Astfel,
mai des scopul proiectului favorizează crearea acestor ONG-uri. 1/3 din reprezentanții APL au afirmat că
locuitorii au reacții adecvate și pozitive la implementarea proiectelor, însă, nu acordă ajutor nici financiar nici
prin muncă, deoarece locuitorilor le lipsesc sursele financiare, iar majoritatea timpului aceștia îl acordă muncii
din gospodăriile lor. 8% dintre funcționarii publici au afirmat că locuitorii au o reacție negativă, dar acordă
ajutorul necesar până în final. Doar 6% dintre primari au indicat că locuitorii au o reacție negativă la
implementarea proiectelor și nici nu acordă ajutorul cerut.
Fiind întrebați cum cel mai des Primăria ajută ONG-urile în desfășurarea activității acestora, funcționarii publici
au afirmat că, de obicei, aceștia îi ajută cu ce pot, și anume: acordarea ajutorului financiar (în limita
posibilităților), oferirea consultațiilor și a informației necesare, din punct de vedere organizatoric și logistic.
Totuși, au fost și reprezentanți APL care au susținut că nu ajută cu nimic aceste organizații, cauza fiind, probabil,
imposibilitatea de a le acorda ajutor financiar sau din cauza relațiilor de colaborare nu foarte strânse.
Opinia instituțiilor APL: În raioanele Șoldănești, Telenești, Taraclia și UTAG, reprezentanții APL au indicat că
locuitorii au o reacție adecvată și pozitivă la implementarea proiectelor de către ONG-uri, de altfel aceștia și
acordă ajutorul necesar fie financiar, fie prin muncă. În Orhei și Rezina locuitorii, de asemenea, au o reacție
pozitivă, însă acordarea unui ajutor lipsește. Cazuri când cetățenii au avut o reacție negativă, dar au acordat
ajutor în ceea ce privește implementarea proiectelor în localitate de către ONG-uri, au fost înregistrate în
raioanele Telenești și UTAG.
Figura 4.7: Spuneți-mi vă rog, când un ONG dorește să implementeze un proiect în localitate, dar are nevoie
de un ajutor din partea locuitorilor, fie financiar fie prin muncă, care este reacția populației?, APL, N=36, %
47 33 8 6 6
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Locuitorii au o reacţie pozitivă la implementarea proiectului şi acordă acest ajutor

Locuitorii au o reacţie pozitivă la implementarea proiectului însă nu acordă acest ajutor
Locuitorii au o reacţie negativă la implementarea proiectului însă acordă acest ajutor
Locuitorii au o reacţie negativă la implementarea proiectului şi nu acordă acest ajutor
NŞ/NR
Transparența activității ONG-urilor a fost susținută de către 64% dintre funcționarii publici intervievați, deși ¼
consideră că activitatea acestor organizații nu este transparentă total și unele aspecte nu sunt cunoscute
publicului larg. De menționat este faptul că 8% dintre respondenți au recunoscut faptul că nu cunosc dacă
acestea sunt transparente sau nu. Conform opiniei angajaților Primăriilor, în majoritatea raioanelor rezultatele
activității ONG-urilor este transparentă, doar în Taraclia și UTAG unele aspecte nu sunt cunoscute publicului
larg. Doar un singur caz a fost când angajatul primăriei a afirmat că activitatea ONG-ului din localitate nu este
transparentă și rezultatele activității acestuia nu sunt cunoscute.
Opinia instituțiilor Mass Media: Potrivit opiniei reprezentanților instituțiilor Mass Media, de cele mai
multe ori, rezultatele obținute în proiecte de către ONG-uri sunt prezentate public. Totuși, 2 reprezentanți
ai instituțiilor Mass Media din UTA Găgăuzia au spus că unele aspecte ale activității ONG-urilor nu sunt
cunoscute publicului larg. Activitatea acestora din ultimii 3 ani a fost apreciată pozitiv de către toți
respondenții. Totodată, majoritatea au susținut că „este loc și de mai bine”.
Figura 4.8: ONG-urile prezintă public rezultatele obținute în proiecte?, APL, N=36, %
64 25 3 8
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Rezultatele activității ONG-urilor din comunitate sunt absolut transparente

Unele aspecte ale activității ONG-urilor nu sunt cunoscute publicului larg
Activitatea ONG-urilor nu este una transparentă și rezultatele activității lor nu sunt cunoscute
NŞ/NR
4.3.Colaborarea ONG-urilor locale cu Mass Media

Opinia instituțiilor ONG: Peste jumătate dintre reprezentanții instituțiilor participante la studiu colaborează
cu Mass Media în unele proiecte sau în majoritatea lor. Restul organizațiilor niciodată nu au avut proiecte
comune cu Mass Media sau acestea au fost foarte puține. Printre motive posibile au fost menționate: lipsa
de inițiativă din partea instituțiilor Mass Media și lipsa de interese comune. Unul din respondenți a indicat
drept motiv de necolaborare - angajarea politică a instituțiilor Mass Media.
Opinia instituțiilor Mass Media: Chiar dacă unii din reprezentanții instituțiilor Mass Media intervievați
niciodată nu au fost implicați în activitatea unor astfel de organizații, toți reprezentanții instituțiilor Mass
Media au confirmat colaborarea instituției sale cu ONG-urile din regiune, menționând că reprezentanții
ONG-urilor întotdeauna comunică cu instituțiile Mass Media referitor la proiectele pe care intenționează să
le desfășoare. Mai mult ca atât, în cele mai multe cazuri, această colaborare a fost apreciată ca fiind bună
sau foarte bună, doar câțiva respondenți au calificat-o drept nesatisfăcătoare.
4.4.Colaborarea ONG-urilor locale cu APL

Dacă este să ne referim la relațiile de colaborare între APL și ONG-uri, acestea sunt evaluate de către
funcționarii publici ca fiind în majoritatea cazurilor bune (65%). Câte 14% dintre aceștia au evidențiat faptul că
relațiile de conlucrare sunt așa și așa și rele/nesatisfăcătoare. Doar în 5% din cazuri cooperarea acestor
instituții a fost considerată ca fiind foarte bună.
Opinia instituțiilor ONG: Marea majoritate a reprezentanților ONG-urilor incluse în studiu au apreciat
pozitiv relațiile de colaborare cu Administrația Publică Locală. Doar 2 respondenți din cei intervievați au
susținut că relațiile de colaborare cu APL sunt rele.
Figura 4.9: Cum ați aprecia colaborarea dintre APL și ONG-ul/urile locale?, APL, N=37, %
5 65 14 14 3
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte bună Bună Așa și așa Rea/nesatisfăcătoare NȘ / NR
Majoritatea reprezentanților APL (58%) au afirmat că membrii ONG-urilor se consultă cu aceștia întotdeauna
atunci când vor să implementeze un proiect în localitate, ¼ însă au evidențiat faptul că asociațiile obștești sau
ONG-urile se consultă cu ei doar uneori, atunci când au nevoie de ajutorul lor. Puține au fost cazurile (6%) când
primarii au afirmat că ONG – urile nu se consultă niciodată cu reprezentanții APL. Aici ar fi de menționat că în
toate raioanele, cu excepția Telenești și Taraclia, atunci când un ONG sau asociație obștească dorește să
implementeze un proiect în localitate, se consultă întotdeauna cu reprezentanții autorităților locale. În opinia
funcționarilor publici din raionul Telenești și Taraclia, acestea se consultă, doar uneori.
Opinia instituțiilor ONG: Jumătate dintre reprezentanții ONG-urilor au afirmat că întotdeauna se consultă
cu reprezentanții APL referitor la proiectele care intenționează să le desfășoare în localitate. Doar câțiva
respondenți au răspuns negativ, considerând că ONG-urile nu au nevoie de consultația APL, deoarece
aceștia din urmă nu au specialiști în domeniul în care activează ONG-ul respectiv. Printre alte argumente au
fost menționate lipsa de încredere în APL și lipsa de susținere din partea APL. Mai des, ONG-urile se consultă
în privința proiectelor ulterioare cu cetățenii. Peste jumătate dintre respondenți au răspuns că întotdeauna
solicită părerea cetățenilor, pe când doar un singur respondent a declarat că niciodată nu se consultă cu
aceștia, argumentându-și poziția prin lipsă de necesitate.
Figura 4.10: Se consultă membrii ONG-ului/rilor cu reprezentanții APL referitor la proiectele pe care vor să le
desfășoare în localitate?, APL, N=37, %
58 25 6 6 6
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, totdeauna Da, uneori Da, dar foarte rar Niciodată NȘ/NR
Opinia instituțiilor ONG: Aproximativ jumătate dintre reprezentanții organizații non-guvernamentale

participante la cercetare au indicat că sunt incluse în grupurile de lucru pentru elaborarea proiectelor de
decizie ale Consiliului Local. Unele dintre metodele de implicare, enumerate de către reprezentanții
acestora, au fost: promovarea intereselor societății, organizarea meselor rotunde, a seminarelor cu privire la
ocrotirea drepturilor omului, analiza activității APL, monitorizarea rezultatelor și realizărilor, votul
consultativ. Celelalte instituții, neincluse în astfel de grupuri, au menționat următoarele motive: lipsa
susținerii financiare din partea APL, faptul că ONG-urile nu sunt invitate, lipsa de necesitate etc. În unele
ONG-uri din Comrat, respondenții au menționat lipsa de informare despre existența unor astfel de grupuri.
Au fost observate unele tendințe cu referire la includerea ONG-urilor din diferite raioane în echipele de
elaborare a planurilor locale de dezvoltare socio-economică. Astfel, 9 organizații din raioanele Rezina, Orhei,
Telenești și Șoldănești au confirmat că sunt incluse în echipele de elaborare a planurilor locale de dezvoltare
socio-economică. Totodată, cele din raionul UTAG au răspuns negativ, folosind diferite argumente pentru a
explica neimplicarea. ONG-urile care activează în așa domenii, cum ar fi dezvoltarea tineretului, drepturile
omului, educație și sănătate au considerat că activitatea ONG-ului pe care îl reprezintă nu are tangențe cu
dezvoltarea socio-economică
Doar câteva ONG-uri implicate în studiu întotdeauna primesc proiectele de decizie ale consiliului local pentru
a putea veni cu propuneri și sugestii. Printre acestea se regăsesc ONG-uri din Orhei, Telenești, Șoldănești și
din satele Dezghingea și Chiriet-Lunga ale UTA Găgăuzia. 8 ONG-uri primesc aceste proiecte doar uneori. În
această categorie se includ majoritatea ONG-urilor din Rezina și unele din Comrat. Totodată, există 7
organizații care niciodată nu primesc proiectele de decizie. Unii respondenți au presupus că atât lipsa de
experiență a organizației, cât și regimul închis în care se fac hotărârile ar putea fi un posibil motiv pentru
aceasta.
Referitor la invitația ONG-urilor la ședințele Consiliului Local, acestea au loc în majoritatea cazurilor.
Totodată, reprezentanții Primăriei și ai Consiliului Local de cele mai multe ori iau în considerare opinia
reprezentanților ONG-urilor. Doar un singur respondent a afirmat că opinia sa niciodată nu a fost luată în
seamă de către reprezentanții APL.
Capitolul V: Analiza activității și transparenței Mass Media 37
CAPITOLUL V: ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI TRANSPARENȚEI MASS MEDIA

În acest capitol este prezentată analiza activității și transparenței Mass Mediei de către cetățeni, ONG-uri și
instituțiile APL. Un subcapitol aparte este dedicat evaluării colaborării Mass Mediei cu ONG-urile și instituțiile
APL din perspectiva acestor trei segmente.
5.1.Prezența instituțiilor Mass Media locale și susținerea activității acestora

Cât privește prezența Mass Mediei în localitățile analizare, în peste 50% dintre cazuri, respondenții au indicat că
dispun de Mass Medie locală. Într-o pondere mai mare, au indicat că dispun de aceste instituții persoanele
angajate și locuitorii mediului urban, aceste două criterii fiind interdependente. Totodată, 20% dintre
respondenți au menționat că nu știu dacă aceste instituții sunt sau nu la nivel local, printre aceștia fiind mai
multe persoane cu vârstă mai înaintată. Cât privește prezența Mass Mediei în regiunile analizate, cea mai mică
pondere a respondenților care au menționat că dispun de surse Mass Media locale au fost constatați în
Telenești – 9%. În Rezina și Orhei acest indicator a atins cifra de 46% și, respectiv, 47%, în Șoldănești 53% au
menționat că dispun de Mass Media locală, iar în Taraclia - 72%. Cea mai mare pondere a respondenților care
au indicat că dispun de aceste instituții a fost determinate în UTA Găgăuzia – 81%. Pentru mai multe detalii,
vedeți [Anexa 24].
Figura 5.1: În localitatea sau raionul dvs. există Mass Media locală, N=600,%
55 22 20 2
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NȘ NR
Dintre persoanele care au menționat că în localități dispun de Mass Medie locală, 81% au indicat că dispun de
TV, 77% - Radio și 76% - Ziare. De site-uri au specificat că dispun 1/3 dintre reprezentanții segmentului dat, iar
de Reviste - doar 15%, disponibilitatea acestor din urmă fiind constatată în special de către femei. Site-urile
web sunt cunoscute a fi disponibile într-o măsură mai mare de către locuitorii orașelor Taraclia și UTA
Găgăuzia. Cât privește disponibilitatea posturilor TV locale, aceste instituții au fost indicate a fi prezente mai
des de către locuitorii Taracliei, UTA Găgăuzia și Rezina. Cu toate acestea, în Rezina a fost determinată cea mai
mică pondere a persoanelor care au indicat disponibilitatea Radioului local. Despre prezența instituțiilor Mass
Media în localitate, au semnalat mai des persoanele tinere, cele angajate și locuitorii mediului urban. Acest fapt
poate fi influențat de faptul că, în mediul rural, unde și disponibilitatea acestor instituții este mai mică, sunt mai
mulți locuitori în vârstă și persoane care nu lucrează. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 25].
Opinia instituțiilor Mass Media: În ceea ce privește tipurile de instituții Mass Media prezente în aceste
localități, reprezentanții instituțiilor Mass Media din localități au confirmat prezența televiziunii și ziarelor.
De asemenea, în majoritatea localităților există radio, excepție fiind Rezina. UTA Găgăuzia este unica
localitate unde sunt emise reviste.
Figura 5.2: Ce tipuri de instituții Mass Media sunt în localitatea sau raionul dvs.?, N=333, %
TV 81
Radio 77
Ziare 76
Site-uri 33
Reviste 15
Alta 4
NR 0
0 20 40 60 80 100
75% dintre persoanele care au menționat că în localitate sunt instituții Mass Media au indicat că urmăresc TV-
ul. Radioul este ascultat de 57% dintre reprezentanții acestui segment, în timp ce ziarele sunt citite de 43%.
Majoritatea celor care cunosc despre site-urile locale au menționat că le și utilizează drept sursă de informare,
situație similară fiind constatată și pentru reviste. 8% dintre reprezentanții segmentului au indicat că nu
utilizează niciuna din aceste surse. Locuitorii orașelor Șoldănești și Orhei au specificat mai des că utilizează
pentru informare Radioul, în timp ce respondenții din Taraclia, Rezina și UTA Găgăuzia, într-o pondere mai
mare, au indicat TV-ul. De menționat este faptul că în UTA Găgăuzia a fost constatată cea mai mică cotă a
respondenților care au indicat că nu utilizează nici o sursă locală de informare. Pentru mai multe detalii, vedeți
[Anexa 26].
Figura 5.3: Care dintre acestea le citiți, audiați, vizionați?, N=330, %
TV 75
Radio 57
Ziare 43
Site-uri 31
Reviste 12
Alta 1
NR 1
Nici una dintre acestea 8
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Opinia instituțiilor Mass Media: Vorbind despre ajutorul acordat Mass Mediei de către Primărie, părerile
reprezentanților instituțiilor Mass Media au fost împărțite: jumătate consideră că ajutorul a fost nul,
menționând că în multe cazuri însăși Primăria are nevoie de ajutorul instituțiilor Mass Media; restul – au
afirmat că Primăria întotdeauna este gata să ofere ajutor, participând la dezbateri, în emisiuni televizate și la
radio.
5.2.Rolul Mass Mediei în localitate și analiza activității acestora

Fiind rugați să evalueze cât de des instituțiile Mass Media derulează campanii de implicare a cetățenilor, 41%
au indicat că aceasta se întâmplă des sau foarte des. Cu toate acestea, 47% sunt de părerea că aceasta se
întâmplă rar sau foarte rar. Cele mai mari frecvențe de derulare a campaniilor de implicare a cetățenilor de
către instituțiile Mass Media au fost înregistrate în localitățile urbane, în special, în UTA Găgăuzia și Rezina,
acest fapt fiind, probabil, influențat atât de intensitatea activității acestora, cât și de disponibilitatea acestor
instituții în localități. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 27].
Figura 5.4: Cât de des acestea derulează campanii de implicare a cetățenilor?, N=302, %
8 33 29 18 12
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte des Des Rar Foarte rar NR
Peste 50% dintre respondenții care au menționat că în localitate sunt instituții Mass Media au indicat că
acestea publică des sau foarte des informație privind activitatea APL. Totodată, 40% au menționat că, în opinia
lor, instituțiile date publică informație despre activitatea APL rar sau foarte rar. Într-o pondere mai mare au
indicat că Mass Media locală prezintă informații privind activitatea APL respondenții cu un nivel mai înalt al
educației, persoanele angajate, locuitorii mediului urban, dar și femeile. Acest fapt ar putea fi influențat atât de
accesul sporit la informație al acestui grup, cât și de gradul de interes pe care aceștia îl manifestă cu referire la
activitatea APL. Cea mai sporită frecvență de prezentare a informației privind activitatea APL a fost determinată
în UTA Găgăuzia și Rezina, în timp ce frecvența cea mai mare a răspunsurilor cu referire la lipsa acestor
informații în Mass Media a fost constatată în rândul locuitorilor din orașul Șoldănești. Pentru mai multe detalii,
vedeți [Anexa 26].
Opinia instituțiilor Mass Media: Câțiva reprezentanți ai instituțiilor Mass Media au declarat că Administrația
Publică Locală niciodată nu organizează conferințe de presă. Cu toate acestea, unii respondenți afirmă că
conferințele de presă se desfășoară uneori sau cu regularitate. Conferințele deseori sunt organizate atunci
când este necesitate acută și, de regulă, au drept tematică viața socială. De asemenea, s-a constatat că
funcționarii publici, de obicei, sunt receptivi la solicitările reprezentanților Mass Media de participare la
interviuri, talk-show-uri, scrierea articolelor. Doar 2 intervievați au apreciat negativ receptivitatea
funcționarilor publici, menționând că aceștia „nu fac nimic, până nu sunt trași de urechi”.
Figura 5.5: În ce măsură acestea prezintă activitatea APL din localitate?, N=305, %
18 36 31 10 4
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Înfiecare ediție este inclusă informația privind activitatea APL
Destul de des este prezentată această informație
Uneori aceastea prezintă această informație
Niciodată saufoarte rar acestea vorbesc despre activitatea APL
NR
Fiind rugați să aprecieze cât de des instituțiile Mass Media locale abordează subiecte sensibile privind
activitatea APL, 64% dintre reprezentanți au indicat că aceasta se întâmplă des sau foarte des, în timp ce 28%
consideră că aceasta se întâmplă rar sau foarte rar. Femeile și locuitorii mediului urban Într-o măsură mai mare,
sunt de părerea că instituțiile Mass Media publică informații privind subiectele sensibile în activitatea APL,. Sub
aspect teritorial, de această părere sunt într-o măsură mai mare locuitorii raioanelor UTA Găgăuzia și Rezina,
iar în cea mai mică măsură, locuitorii raionului Șoldănești.
Respondenții care au indicat că în opinia lor Mass Media abordează rar sau foarte rar subiecte sensibile din
activitatea APL au argumentat răspunsul prin convingerile sale, precum că aceste instituții ori sunt corupte, ori
sunt controlate/influențate de APL. Printre alte opinii au fost enumerate lipsa competențelor, dar și lipsa
dorinței angajaților acestor instituții de a comenta anumite situații pentru a nu își crea probleme. Pentru mai
Opinia instituțiilor Mass Media: Reprezentanții instituțiilor Mass Media au confirmat faptul că la posturile
TV, radio sau în ziarele locale cel puțin uneori sunt organizate dezbateri publice pe probleme locale de
interes deosebit. Unii respondenți au comentat că acestea nu sunt frecvente, deși au caracter sistematic.
Astfel, periodic, cetățenii pot viziona emisiuni din domeniul politic, economic sau al agriculturii, în fiecare
săptămână au loc transmisiuni în direct. Vorbind de proiectele de decizie ale Consiliului Local, trebuie de
menționat că acestea, potrivit reprezentanților instituțiilor Mass Media, uneori se publică în presa locală.
Câțiva respondenți au spus că aceste proiecte apar în presă cu regularitate. În același timp, s-a menționat că
televiziunea este mai eficientă și mai operativă în ceea ce ține de prezentarea publică a proiectelor de
decizie.
Mai rar, Mass Media înaintează critici constructive la adresa APL. Astfel, un reprezentant a răspuns că
înaintează critici foarte des, în timp ce mai mulți respondenți au răspuns că folosesc acest mod de
participare la luarea deciziilor des, iar câte un respondent au ales variantele rar și foarte rar. Cel mai puțin
frecvent instituțiile Mass Media înaintează inițiative și mobilizează cetățenii în susținerea sau nesusținerea
anumitor decizii ale APL. Respondenții consideră că, pentru a implica instituțiile Mass Media în procesul de
soluționare a problemelor, este necesar ca activitatea APL să fie cât mai transparentă și să informeze mai
activ despre deciziile adoptate. Totodată, reacția APL la critică constructivă a fost apreciată de respondenți
drept adecvată, cu excepția unor cazuri. Indiferent de răspunsul său, respondenții au comentat că reacția
APL la critică este diferită, iar uneori aceasta lipsește. În opinia reprezentanților instituțiilor Mass Media, o
cauză a imposibilității de înaintare a criticilor privind activitatea APL o constituie dependența bugetului
instituțiilor Mass Media de decizia APL, fapt care nu permite înaintarea unor critici la adresa funcționarilor.
Figura 5.6: Cât de des acestea abordează subiecte sensibile în activitatea APL sau discută despre probleme
socio-economice?, N=303, %
14 50 15 13 8
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte des Des Rar Foarte rar NR
Apreciind activitatea și vizibilitatea Mass Mediei locale, 61% dintre cetățeni consideră aceste instituții drept
vizibile și active sau foarte vizibile și active. Cu toate acestea peste 35% sunt nemulțumiți de activitatea acestor
instituții, considerându-le nu prea sau deloc active și vizibile. Cel mai pozitiv activitatea și vizibilitatea Mass
Mediei este văzută de locuitorii mediului urban, persoanele cu un nivel mai înalt al studiilor și de către femei.
Cât privește acest indicator în funcție de localitate, cei mai nemulțumiți de activitatea și vizibilitatea Mass
Mediei sunt locuitorii raionului Șoldănești. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 30].
Figura 5.7: Cum apreciați activitatea și vizibilitatea Mass Mediei locale/regionale?, N=305, %
14 47 26 10 2
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Sunt foarte active, vizibile Sunt active, vizibile
Nusunt prea active, vizibile Nuse observă nimic din activitatea acestora
NR
Cei mai mulți respondenți care au indicat că în localitatea lor sunt instituții Mass Media consideră că aceste
instituții pot face ceva pentru a schimba situația social-economică, culturală și de apărarea drepturilor omului,
în localitate. Mai des, printre aceste persoane se numără locuitorii mediului urban, femeile, persoanele cu un
nivel mai înalt al educației, dar și al veniturilor. Totodată, aproximativ 1/5 sunt sceptici cu privire la această
posibilitate, în special locuitorii raionului Șoldănești. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 31].
Figura 5.8: În opinia dvs., Mass Media locală/regională poate schimba ceva în situația social-economică,
culturală, apărarea drepturilor omului etc. din localitate?, N=304, %
22 53 12 9 4
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da, cu siguranță Probabil da Probabil nu Cusiguranță nu NR
Fiind rugați să evalueze motive din care Mass Media locală este incapabilă de a influența unele schimbări,
scepticii consideră că aceasta este imposibil dat fiind resursele financiare limitate ale acestor instituții (42%), în
acest segment fiind încadrați în special persoanele angajate care, probabil, sunt în cunoștință de cauză, dar și
locuitorii UTA Găgăuzia; lipsa susținerii de către populație (36%) și inacceptarea de către APL (33%). Lipsa pro
activității și a comunicării cu populația a fost menționată de către 26% și, respectiv, 24% dintre reprezentanții
acestui segment. Lipsa personalului a fost menționată de către 16%, iar lipsa comunicării cu APL - de către 5%.
Figura 5.9: În opinia dvs., care sunt motivele din care Mass Media locală/regională nu pot schimba situația?,
N=76, %
Resursele financiare sunt limitate 42
Populația nu îi susține în activitățile anunțate 36

Nu sunt acceptate de APL și prin urmare nu se pot
33
implica în acțiuni
Nu sunt active, nu se implică în acțiuni 26
Nu comunică cu populația din localitate 24
Dispun de puțin personal 16
Nu comunică cu APL 5
Alta 3
NR 5
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
5.3.Colaborarea Mass Mediei locale cu APL

Opinia instituțiilor Mass Media: În toate raioanele menționate există cel puțin o persoană responsabilă
pentru relația cu Mass Media. Jumătate dintre respondenți au indicat că o astfel de persoană atât în Primărie,
cât și în Consiliul Raional. La solicitarea instituțiilor Mass Media, informațiile de interes public sunt oferite în
majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, în câteva situații a fost menționat faptul că informațiile date se oferă
doar ocazional și nu întotdeauna la prima cerere. Un respondent a declarat că întotdeauna este nevoie de
solicitări suplimentare.
În ceea ce privește colaborarea cu Administrația Publică Locală, reprezentanții instituțiilor Mass Media au fost
mai puțin siguri în răspunsurile sale decât în cazul colaborării cu ONG-urile locale. Chiar dacă în niciun caz
colaborarea cu APL nu a fost apreciată negativ, unii respondenți au caracterizat-o ca fiind neutră, menționând
că reprezentanții Mass Media sunt invitați doar atunci când APL are nevoie urgent de prezența acestora.
De asemenea, au fost semnalate opinii diferite privind frecvența consultării APL cu reprezentații Mass Media
referitor la proiectele pe care intenționează să le desfășoare în localitate. Astfel, un respondent a răspuns că
APL întotdeauna se consultă cu Mass Media, câțiva respondenți au răspuns că APL se consultă cu Mass Media
doar uneori sau foarte rar; un reprezentant al unui post de televiziune a răspuns categoric că APL niciodată
nu se consultă cu Mass Media în privința proiectelor ulterioare.
Doar 2 instituții media din cele participante la studiu au declarat că sunt incluse în grupurile de lucru pentru
elaborarea proiectelor de decizie ale consiliului local. Reprezentanții acestora, însă, au preferat să se abțină
de la oferirea detaliilor. Instituții care nu sunt incluse în astfel de grupuri au întâmpinat dificultăți la
specificarea posibilelor cauze și bariere. Argumentele s-au rezumat la considerarea procesului de luare a
deciziilor specific doar APL. Mass Media, în opinia acestora, ar trebui să evite participarea în acest proces
pentru a păstra obiectivitatea, rolul acesteia fiind doar monitorizarea activității APL.
Aceleași două instituții intră și în echipele de elaborare a planurilor locale de dezvoltare socio-economică.
Acestea sunt invitate la toate ședințele și realizează planuri strategice. Celelalte instituții au declarat că nu au
fost incluse în echipele date din diferite motive, unele din acestea fiind: lipsa de necesitate, insuficiența de
timp sau lipsa de informare despre echipele respective.
Fiind rugați să evalueze procesul de oferire a acreditărilor, opiniile reprezentanților Mass Media au fost
diferite. Câțiva din cei intervievați au preferat să se abțină de la răspuns, deoarece nu sunt la curent cu
situația din alte instituții media, decât cea din care fac parte. Totodată, jumătate dintre reprezentanți ai
instituțiilor Mass Media au indicat că, din câte cunosc ei, toți primesc acreditare. Cu toate acestea, un
respondent din UTA Găgăuzia a relatat un caz de refuz din partea APL în ceea ce privește acordarea acreditării
unui Internet portal.
Câțiva reprezentanți ai instituțiilor participante la cercetare au relatat că ei cunosc cazuri de exercitare a

presiunii asupra reprezentanților Mass Media. Un astfel de caz se referă la interzicerea accesului unui
Internet portal în Casa de Cultură din Comrat. Un alt caz ține de exercitarea unei presiuni asupra televiziunii
în Rezina.
Majoritatea reprezentanților Mass Media sunt invitați în mod regulat la ședințele Consiliului Local. Ceilalți, de
asemenea, primesc invitații, însă cu o frecvență mai redusă. Unii respondenți și-au expus nemulțumirea din
cauza că au fost invitați prea târziu, uneori cu 30 minute înainte de începutul ședinței. Alții au recunoscut
faptul că întotdeauna sunt invitați, dar nu se prezintă din cauza insuficienței de timp.
Restricții de acces la ședințele Consiliului Local au fost înregistrate doar în unul din cazuri, însă majoritatea
reprezentanților Mass Media, de regulă, au acces necondiționat la aceste evenimente.
Capitolul VI: Instruirea în domeniul sistemului de funcționare a APL 43
CAPITOLUL VI: INSTRUIREA ÎN DOMENIUL SISTEMULUI DE FUNCȚIONARE A APL

9% dintre participanții la cercetare au indicat că în localitățile în care locuiesc sunt organizate seminare și training-uri
pentru sporirea nivelului de cunoaștere despre sistemul de lucru al APL și posibilitățile cetățenilor de participare la
viața publică. Ponderi mai înalte ale acestui indicator au fost determinate printre locuitorii localităților Teleneşti,
Şoldăneşti, Taraclia şi Rezina, în rândul persoanelor cu un nivel mai înalt al studiilor, dar şi al veniturilor. Totodată,
23% au indicat că nu știu dacă astfel de seminare sau training-uri sunt organizate. Pentru mai multe detalii, vedeți
[Anexa 33].
Figura 6.1: În localitatea dvs. sunt organizate seminare, training-uri pentru sporirea nivelului de cunoaștere a
cetățenilor despre sistemul de lucru al APL și posibilitățile de participare a cetățenilor la viața publică a comunei?,
N=600, %
9 67 23 1
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NȘ NR
Opinia instituțiilor APL: Aproape jumătate (49%) dintre funcționarii publici participanți la studiu au afirmat că
niciodată nu au fost organizate training-uri sau seminare în acest sens. Câte 23% dintre aceștia au menționat că
astfel de seminare și training-uri sunt organizate uneori (în organizații, întreprinderi) sau foarte rar (deoarece este
dificil de adunat un număr mare de oameni) și doar 5% au indicat că acestea sunt organizate în mod frecvent. Acei
ce au indicat că organizează, însă foarte rar, au motivat acest fapt prin dificultatea de a aduna participanți la astfel
de seminare.
Peste 45% dintre respondenții care au menționat că știu despre aceste activități, au remarcat că au participat la
acestea. Pentru mai multe detalii, vedeți [Anexa 34].
Figura 6.2: Dvs. participați la acestea?, N=54, %
46 46 4 4
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Da Nu NȘ NR
Opinia instituțiilor Mass Media: În toate instituțiile Mass Media care au participat la studiu există persoane ce au
fost implicate în activitățile realizate cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Democrație și centrul Contact.
Majoritatea respondenților au afirmat sigur că aceste activități sunt foarte utile și în viitor ar dori să participe și la
alte activități de instruire advocacies și watchdog.
Opinia instituțiilor ONG: În cadrul celor mai multe ONG-uri participante la studiu există persoane care au luat
parte la activități realizate cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Democrație și centru Contact. Cei mai
mulți din reprezentanții acestor ONG-uri consideră activitățile menționate utile sau foarte utile, doar o persoană
le-a caracterizat ca fiind mai puțin utile. Majoritatea celor intervievați și-a expus dorința de a participa în viitor la
activități de instruire în advocacies și watchdog, cu excepția unui singur respondent.
Capitolul VI: Instruirea în domeniul sistemului de funcționare a APL 44
Dintre cetățenii care au menționat că știu despre aceste training-uri și seminare, dar nu au participat la acestea,
principalul motiv, invocat de 56% respondenți, este lipsa timpului. Totodată, câte 24% au menționat că nu au
participat din lipsă de interes sau de informație privind locul și timpul când sunt organizate aceste seminare. 4% dintre
reprezentanții acestui segment au indicat că accesul la aceste seminare este limitat.
Figura 6.3: Din care motive nu participați la aceste seminare?, N=25, %
Nu dispun de timp 56
Nu sunt interesat de acestea 24
Nu știu când și unde se organizează 24
Accesul este limitat 4
NR 0
Alta 0
0 10 20 30 40 50 60
Concluzii 45
CONCLUZII
În concluzie la studiul dat, se evidențiază următoarele aspecte:
Toţi reprezentanţii instituţiilor Mass Media, cei mai mulţi reprezentanţi ai APL şi ONG şi unii cetăţeni au participat la
şedinţe de instruire în domeniul de funcţionare a APL. Toate aceste grupuri au apreciat aceste instruiri şi au
menţionat necesitatea acestora şi dorinţa de participare pe viitor la ele.
În contextul situaţiei actuale din regiuni, necesitatea unor astfel de training-uri este una evidentă.
Astfel, deşi APL sunt de părerea că pot stimula implicarea cetăţenilor, instituţiilor Mass Media şi ONG-urile în
soluţionarea problemelor din localitate, în special printr-un nivel sporit de transparenţă a activităţii sale, dar şi prin
stimularea participării active a acestora la şedinţe, aceste puncte sunt relevate a fi puncte slabe în activitatea APL.
Deşi procesele decizionale actuale în Consiliile Locale şi Primării sunt relativ transparente şi au un caracter public,
totuşi modalitatea în care aceste instituţii comunică cu cetăţenii, dar şi abordările pe care le au unii reprezentanţi ai
APL cu referire la modalitatea de luare a deciziilor, conduc la o implicare redusă, în special a cetăţenilor în procesele
decizionale.
Astfel, deşi rapoartele de activitate sau transparenţă, şedinţele sau dezbaterile organizate de APL sunt publice, de cele
mai multe ori, din cauza faptului că informaţia despre organizarea acestora nu este prezentată la timp cetăţenilor,
este prezentată într-un mod ineficient sau nu este prezentată deloc, cetăţenii, deseori, nu ştiu despre aceste
evenimente şi în multe cazuri chiar dacă cunosc, nu participă. Motive de neparticipare a cetăţenilor, pe lângă lipsa de
timp, invocată cel mai des, sunt şi convingerile, precum că ei nu vor fi ascultaţi sau că opiniile lor nu vor fi considerate.
În unele cazuri, au fost şi respondenţi care au menţionat că, în opinia lor, reprezentanţii APL sunt specialişti în
domeniu şi ţine doar de ei rezolvarea anumitor probleme.
Cât priveşte informarea cetăţenilor despre activitatea APL, dar şi despre şedinţe, a fost constatat faptul că, de cele
mai multe ori, APL-urile apelează la aşa surse precum afişarea pe panouri care, conform informaţiei cetăţenilor, se
află de cele mai multe ori doar la Primărie. De remarcat este că reprezentanţii APL au indicat într-o pondere mult mai
sporită că panourile informative ale Primăriei sunt şi în altă parte decât la sediul acestei instituţii. În pofida faptului că
aceste panouri ar fi într-un număr mare sau mic, conform opiniei mai multor segmente de respondenţi incluse în
cercetare, cea mai eficientă metodă de informare ar constitui-o pentru cetăţeni TV-ul care, deşi publică un volum
mare de informaţie despre activitatea APL, nu difuzează informaţii despre proiectele ce urmează a fi discutate la
şedinţe, programul şedinţelor sau altă informaţie care ar putea implica populaţia în procesul decizional al APL şi în
soluţionarea problemelor localităţii. Totodată, reprezentanţii Mass Media au menţionat că, deşi în toate instituţiile
APL există câte un angajat responsabil de comunicare cu Mass Media, totuşi, numărul conferinţelor de presă al
acestor instituţii este relativ mic.
Pornind de la situaţia prezentată atât de APL, cât şi de cetăţeni, se poate concluziona că informaţia privind activitatea
APL, cât şi participarea la procesul decizional sunt deschise pentru cetăţeni, însă nu sunt suficiente şi nu sunt activ
promovate astfel, încât să stimuleze cetăţenii să le consulte sau să participe.
Cât priveşte colaborările APL cu ONG-urile, acestea au fost apreciate în mare măsură ca fiind bune. Jumătate dintre
reprezentanţii ONG participanţi la cercetare au indicat că au posibilitatea să participe la şedinţe, fac parte din echipele
de elaborare a proiectelor de decizie sau de elaborare a planurilor locale de dezvoltare. Fiind rugaţi să aprecieze
gradul de susţinere de către APL a activităţii şi iniţiativelor ONG-urilor, ambele părţi au relatat că APL-urile de cele mai
multe ori susţin ONG-urile cu ceea ce pot, financiar sau prin susţinerea iniţiativelor.
Şi reprezentanţii instituţiilor Mass Media au menționat în majoritatea cazurilor că participă la procesul de luare a
deciziilor în localitate. De cele mai multe ori, aceştia au indicat că participă la şedinţele APL. De remarcat este faptul
că, în un opinia unor reprezentanţi APL, Mass Media trebuie să fie imparţială şi nu ar trebui să participe la procesul
decizional, ci doar să îl monitorizeze.
Relevant este aspectul că o posibilă influenţă în colaborările ONG-urilor şi Mass Medie cu APL ține de ponderea înaltă
a reprezentanţilor APL şi Mass Media care fac parte dintr-un ONG.
Concluzii 46
Vorbind despre ONG-uri, este de menţionat faptul că, existenţa acestora este cunoscută într-o măsură mai mare de
către reprezentanţii Mass Media şi APL decât de cetăţeni. În cazurile în care cetăţenii cunosc existenţa acestora,
aceştia, de cele mai multe ori, au o imagine pozitivă despre activitatea ONG-urilor. De remarcat este faptul că unii
reprezentanţi APL consideră că multe ONG-uri nu ajung să atingă scopul fie din lipsa de experienţă a conducătorilor,
fie din lipsa de susţinere atât din partea cetăţenilor, cât și, în unele cazuri, din partea APL. Reprezentanţii instituţiilor
Mass Media au indicat că ONG-urile, deseori, fac publică informaţia privind activitatea lor, însă au ţinut să menţioneze
că întotdeauna este loc şi de mai bine.
Cât priveşte instituţiile Mass Media, de remarcat este faptul că, într-o măsură mai mare acestea sunt prezente în
mediul urban. Activitatea acestei instituţii a fost evaluată într-o măsură mai mare ca fiind pozitivă, însă gradul de
implicare a cetăţenilor în diferite campanii a fost constatat a fi nu prea înalt.
Analizând nivelul de informare a cetăţenilor de către Mass Media cu referire la activitatea APL, a fost constatat faptul
că, deşi reprezentanţii tuturor grupurilor incluse în cercetare au indicat că în Mass Media este suficientă informaţie
despre activitatea APL, totuşi, este de remarcat faptul că, o treime dintre cetăţeni consideră că Mass Media nu
difuzează informaţie despre anumite subiecte sensibile privind activitatea APL. Aceste fapt, atât în opinia cetăţenilor,
cât şi însăşi a reprezentanţilor Mass Media, este condiţionat de influenţa unor reprezentanţi ai APL asupra instituţiilor
Mass Media, dar şi dependenţa financiară de APL. Totodată, cetăţenii au mai inclus pe lista de motive şi corupția, dar
şi lipsa de interes sau profesionalism. Vorbind despre ajutorul acordat Mass Mediei de către Primărie, acesta a fost
constatat în jumătate dintre cazuri, în cealaltă jumătate, reprezentanţii instituţiilor Mass Media susţinând că însăşi
instituţiile APL au nevoie de susţinere.
Anexe 47

Studiu Sociologic Privind Participarea in Procesul Decizional

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Sociologic Privind Participarea in Procesul Decizional

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul:

„Transparenţă şi responsabilitate prin intermediul activităţilor de monitorizare

EVALUAREA ȘI ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE PRIVIND PARTICIPAREA CETĂȚEANULUI,

Instruirea în domeniul sistemului de funcționare a APL

Modalități de implicare a cetățenilor, ONG-urilor și instituțiilor Mass Media în procesul decizional

Pentru a stimula implicarea ONG-urilor și cetățenilor în soluționarea problemelor comunității, reprezentanții

Transparența activității instituțiilor APL și implicarea grupurilor în procesul decizional

Activitatea Consiliului Raional

Activitatea Consiliului Local

- Raportul anual de activitate; Raportul asupra transparenței și accesului la informații. Majoritatea

Metodele de informare utilizate de APL

Aprecierea Activității APL

i.1 Scopul cercetării

i.2 Metodologia aplicată

Metoda de eșantionare: probabilistică, cu pas.

În procesul de alegere a respondentului au fost parcurse următoarele etape:

- Organizațiile societății civile (22 interviuri);

i.2.1. Colectarea datelor

i.2.2. Structura chestionarului

i.2.4. Verificarea datelor

i.2.5. Analiza datelor

i.3 Limitele și barierele cercetării

CAPITOLUL I: PROFILUL PARTICIPANȚILOR LA CERCETARE

1.1 Publicul larg

Figura i.1: Eșantion publicul larg, N=600, %

1.2 Administrația Publică Locală

Soldănești; Taraclia; Rezina;

1.3 Organizații non-guvernamentale

1.4 Instituții Mass Media

CAPITOLUL OPINIA REPREZENTANȚILOR APL PRIVIND

2.1.Modalităților de colaborare a APL cu cetățenii, ONG-urile și Mass Media

Prinparticiparea la ședințele APL 50 25

Prin petiții/cereri înaintate către APL 28 35

Prin pozitii exprimate în cadrul adunărilor

Prinrelații speciale cu funcționarii APL 3 10

Prinopțiunea de vot exprimată în cadrul

Să fie cât mai transparentă 28 23

Să încurajeze participarea acestora la ședințele APL 23 10

Să încurajeze creareași dezvoltarea ONG-urilor 18 8

Să informeze mai activ despre deciziile adoptate 8 20

2.2.Metodele de informare utilizate de APL și transparența procesului decizional

Plasarea anunțurilor la Primărie 49

Participarea la ședintele consiliului 31

Plasarea anunțurilor în locurile publice din comunitate 31

Organizarea de dări de seamă publice 13

Informarea prin presalocală 13

Organizarea de dezbateri publice 3

2.2.1. Activitatea Consiliului Raional

0% 20% 40% 60% 80% 100%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2.2.2. Activitatea Consiliului Local

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Figura 2.7: Consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii?, APL, N=39, %

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2.2.1. Activitatea Primăriei

0% 20% 40% 60% 80% 100%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Se transmit în mass media 18 65 18

Se afișează la sediul Primăriei 80 20

0% 20% 40% 60% 80% 100%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Se transmit înmass media 24 61 3 13

Se afișează la sediul Primăriei 93 8