ORADEA ANUL XIII Sept. Octombr. 1932.

No. 9—10. ANALE CULTURALE Lei 20

1 1 1
• 1 1 1 1 v 1
" ' " "" 1 1
" 1 1 11 11 1 1
• • • • ' ' • ••• • ' 1 1
t •' " • ii I . i t i . . . 1. •» i i m • i i i • ii n i n t u i i 11 u m i l i •I"" *"""*"" """ " * '

Director-Fondator : GEORGE BACALOGLV

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Feto Royal

M. S. Regele Carol II, pe câmpul manevrelor regale delà Roman (Oct. 1932).

SĂRBĂTOAREA ECONOMIEI PRIN NOI ÎNŞINE

MANIFESTAREA SUFLETULUI ROMÂNESC
„CELE TREI CRIŞURI"
C e n t r a l a : ORADEA, str. R e g e l e F e r d i n a n d , 11 (Casa N a ţ i o n a l ă ) — T e l e f o n 119.
R e d a c ţ i a şi A d m i n i s t r a ţ i a din B u c u r e ş t i — S t r . R e g a l ă , 18.
ABONAMENTE :
Pe un an, particulari Lei 200.—
Pe un an şcoli de toate gradele si unităţile militare Lei 500 —
Pe un an autorităţi . Lei 1000.—
Abonament de încurajare Lei 2000.—
In străinătate : Europa 1500 lei ; America 7 dolari.
Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază.
Abonamentele de încurajare se certifica, publicând după dorinţă, numele abonatului ia o rubrică specială.
In abonamente, pe lângă piata integrală a costului normal al revistei, se consideră şi încurajarea pentru acţiune*
de propagandă culturală şi naţională întreprinsă, mai ales în provinciile alipite.

CUPRINSUL:
'Cele Trei Crişuri> . . . Actualităţi. G. B. Vizita delegaţiei Soc. bal­
Dr, Gheron Xctta . . . Sărbătoarea economiei. neare din Budapesta la
Prof. G. Murau. . . . Prin puterile noastre. Bucureşti.
Ion Filat Două poezii versuri .
Victor Sldvescu .. . . Prin noi înşi-ne-,
A. C. disili Premergătorii naţionalis­ Prof. Dr. C. Bacaloglu Al IX-lea congres internaţi­
onal al Istoriei Medicinei.
mului economic. Adela Xeiiopot . . . Săghişoara.
Gtr. A". Munca şi economie. Ing. 1. P. Gigurtn La politique de Tor.
Ilie Rusmir Exploatarea bogăţiilor din M. Gli. ConstautiuescK U amintire drept omagiu.
BCU Cluj / Central
Banat şi noui mijloace de
comunicaţie. University
Const Rìulef
Library
. . . .
Cluj
Prof.C.Răduleseu-Motru .
Poeţii versuri .
1. Gr. Periefeanu . . . Două sonete > versuri*. Dr. Emil Gheorghin . Opera .Medico-Socială a Ca­
C. T. C. Direcţia culturii naţionale. sei Centrale a Asia". So­
ciale din România.
... *
:!: Manifestarea sufletului ro­ Trăiau Birdescit Regimul Gömbös, regimul
manesc. Iniţiativa ziaru­ surprizelor.
lui «Universul». B Pictorul Mogoş.

NOTE : Institutul social Banat-Crişana. — Sărbătorirea D-lui Prof. L Petroviei.

CĂRŢI: u. D. —31. Dragomiresat: Copilul cu trei degete de aur; A. 1.— Al. Bâdduţa: Privelişti româneşti;
/. G.— Elena Pop Hossu Longin : Amintiri; T.— Prof. Ion Georgescu : Apologia religiei creştine catolice.
Spirite şi moravuri. — Noutăţile zilei. — Bibliografie. — Clişee, etc.

COLABORATORII
Gh. Adameseu, 1. Agârbiceanu. 1. Al. Brătescu-Voineşti,
C. Batiu, N. Bănescu, G. Boşdan-Duică. X. Batzaria, Zah.
Bârsan, C. Amiral Bălănescu, .Maria Baiulescu, G Bai-
culescu. Şt. Bezdechi, L. Blaga, 1. Bianu, Oct. Beu, Elena
Bacaloglu, Const., Victor şi George Bacaloglu, Traian
Birăescu, Emanoil Bucuţa, Al. Bogdan, Tantzi Budiş-
teanu, Radu Budişteanu, V. Bursan, Candrea Veturia.
Al. Ciura, R. Ciorogariu, A. Ciortea, Th Capidan, Ale­
xandrina Gr. Cantacuzino. Eugen Constant, A. Cotruş,
Gh. Ciuhandu, Teofìl Codreanu, G-ral C. Dragu, I.
Const.-Delabaia, Const. Doboş, Viora Dr. Ciordaş. V.
Corbasca. Cridim, M. Chioveanu. V. Demetrius, R. De-
metrescu, Ovid Densuşianu-fiul,I. G. Duca, Virgil Dră-
ghiceanu, Mihail Dragomirescu, Silviu Dnigomir, Ion
Dragu, A. Davidescu, Mihail Dragoş, Ion Dongorozi,
Farago Elena, Victor Eftimiu, Ion Foţi, C. D. Fortu-
nescu, Horia Furtună, Lug. Filoni, br, Gafeneu, G.
Galaction, D. Gusti, Al, Ghidionescu, Vasile Al.
George, Ion Gane, C. Gane, Dem. Gâlman, D. GâldAu,
Radu Gyr, C. Hodoş, X. lorga, Bogdan Ion eseu. Ai.Ia-
cobeseu, Iustin llieşiu, EmiîTsae.N, E. Idieru, Constan­
REVISTEI :
tin Kiriţescu. G. Kristof. E. Lovinescu, I. Lupaş, A. Lu-
peanu-Melin, Dr. Cassiu Maniu, G-ral Moşoiu, S. Mehe­
dinţi, G. Meitani, V. Meruţiu, Arhiereu Andrei Crişa-
nul, A*. Militam, R, S. Molin, Virgil Molia, T. Murăşanu,
Dem. Xegulescu, X. Milcu, M.~ Mora, I. Montani, G.
Murau, Paul Xegulescu, D. Nanu, A. Nanu, A. Negură
G. Oprescu, G-ral Scariat Panaitescu, Ion Peretz, N.
Fora, Sextil Puşcariu. V. Petala, Al. Pteancu, 1. Pillât,
Ecaterina Pitiş, I. Pogan, D. Pompei, Matilda Poni,
Septimiu Popa, Paul I. Prodan, George Pallady, Prl
Gh. Pteancu, P. 1. Papadopol. Mireea Rădulescu,"G-ra.
R Rosetti, G. Rotică, C. Rîuleţ, G-ral Rudeanu, A.
lexandrina ScurMi, I. Simionescu, I. P. Sachelarie, Va­
sile Save], Andrei Sigmond, Const. M. Sipsom, Al. T.
Starnatt'aü, Eugeniu Sperantia, Marin Ştefănescu, ].
U, Sorieu, C. Sudeţeunu, G. Sot'ronie, C. Stratulat, O.
Tafrali, Gr. Traneu-laşi, Caton Theodorian, G. Tuto-
veanu. Nuşi Tulliu. X, G. Tistu. G. Taşcă, V. Al.
Vaijean, 1. Valerian George Voevidca. Volbură Po-
lană-Xâsturaş. Fuge; liteanu, vxi Vornicu, George
M. Zamiiresvu.
 Anul XIII — No. 9—10
«i< .T. M mţw
ACTUALITĂŢI
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I alletta
Iuliu Manin, Preşed. Consiliului de Ministri.
CZlruncâud o privire asupra vieţii politice
c / l generale a Europei, ajungem la con­
statarea că, de şi simptomele îngrijorătoare
continuă să izbucnească în diversele colţuri
ale continentului nostru, tot aşezările legate
de tratatele de pace şi, implicit,/de edificiul
Ligii Naţiunilor, constituie pivotul în jurul
căruia se ţese politica statelor europene. Tă­
ria acestor aşezări nu reuşesc s'o sdrun-
ctne nici regimurile de extrema dreaptă
(Italia), nici de extrema stângă (U. R. S. S.J;
nici frământările adânci şi contradictorii
din Germania, în care două partide puter­
nice şi ambele duşmane tratatelor de pace,
—hitleriştii şi comuniştii—îşi dispută pute­
rea; nici acţiunea revizionistă a Ungariei,
care mai frenetic ca oricând îşi strigă ideia
ei revanşardă ; nici politica Sovietelor, care
prin campania ei de încheiere de pacte de
neagresiune cu statele vecine, nu urmăreşte
atât garantarea păcii în orientul Europei,
cât ruperea frontului franco-polono-român.
Dar deşi discuţiunile în jurul acestor pacte
de neagresiune au întins unele coarde şi
au adus la un moment dat suspiciuni în
special în ceea ce priveşte amiciţia polono-
Sept.-Oct. 1932.
A A
Julietta
JV. Titulescu, Ministrul Ajacenlor Străine.
română, comunitatea de interese a acestor
ţări la graniţa civilizaţiei şi culturii euro­
pene, comunitate construită pe baze orga­
nice, iar nu din consideraţiuni de moment
—nu poate fi pusă la îndoială. Politica ex­
ternă, fermă şi loială a Franţei, marea
noastră îndrumătoare la porţile răsăritene
ale Europei, schiţată încă odată în răsună­
torul discurs pronunţat de d-l E. Herriol
la Toulouse, rămâne o garanţie pentru con­
tinuitatea şi tăria legăturilor noastre po­
litice.
Aceste evenimente au avut darul să pro­
voace repercusiuni şi în politica noastră
internă. Neînţelegerea diplomatică Vaida-
Voevod—Titulescu a adus demisia guver­
nului Vaida şi constituirea unui nou gu­
vern naţional-ţărănist sub preşedenţia d-lui
Iuliu Maniu cu dl N. Titulescu la externe.
De sigur, nu trăim vremuri în care să ne
Mihai Viteazu bucure schimbările dese de guvern, dar când
ne gândim că prin această din urmă schim­
(După vitroul castelului bare, greutăţile noastre găsesc la cârma fă
regal Peleş din Sinaia).
rii doi bărbaţi politici de seama dd. Maniu
şi Titulescu, putem să privim viitorul mai
cu încredere: bogata experienţă şi perfectul
»^»n^raens»®
loialism constituţional şi demo­
cratic al celui dintâi, autoritatea
necontestată, de atâtea ori pusă
cu real folos în slujba ţării, a
celui de-al doilea, constituie ga­
ranţii serioase pentru o astfel de
încredere.
Nu putem vorbi de noul gu­
vern, fără a pomeni de noul mi­
nistru al apărărei naţionale dl
General N. Satnsonovici, fostul
şef al Marelui Stat Major al Ar­
matei. Figura lui apare astăsi
cu atât mai proeminentă pe ecra­
nul vieţii noastre politice, cu căt
în silele turburi de astăsi, con­
vingeri ferme în privinţa rolului
armatei pentru apărarea noastră
naţională, aşa cum le-a expri­
mat noul ministru al apărărei
naţionale la luarea în primire a
guvernului, sunt mai necesare
ca oricând. înconjuraţi de duş­
mani, a spus d-sa, noi trebuie
să facem ca armata noastră să
poată trăi prin energii româneşti.
Formula «prin noi înşi-ne» ră­
mâne valabilă în întregime pen­
tru armata noastră. Toate gândurile şi toate nădejdile nădejde nouă, ne-a, consolidat încrederea. Regele Carol I,
noastre— către armată, pentrucă este singura
nădejde pentru sile grele. Experienţa marelui răsboi, Acesta este eresul intereselor naţionale. Să-l păstrăm.
BCU Cluj / ECONOMIEI
Central University Library
SĂRBĂTOAREA
upă încetarea războiului mon­
dial, o ciudată stare de lucruri
s'a întronat în societatea europeană;
stare de lucruri care, ne-o aminteşte
istoria, s'a produs şi altădată — în
proporţiuni mult mai reduse însă,
în urma războaelor mari purtate pe
continentul nostru.
Cu foate că războiul distrusese
cantităţi imense de bunuri, de oa­
meni şi de capital, cu toate că re-
percursiunea acelor pierderi cerea
societăţei europene o restrângere a
pretenţiunilor ei de viaţă, totuşi e-
xuberanţa în cheltueli, atât a indi­
vizilor cât şi a colectivităţilor, aso-
ciaţiuni şi state, n'a mai cunoscut
margini. Cheltuelile, fie pentru năs­
cocirea şi satisfacerea unor plăceri
necunoscute altădată, fie pentru in-
vestiţiuni, uneori din cele mai fan­
tastice, au fost înspăimântătoare.
Fenomenul acesta ciudat se poate
uşor verifica şi în ţara noastră.
Priviţi în jurul D-voastră astă-zi,
când legile economice neiertătoare
vă cheamă la o crudă realitate, şi
comparaţi viaţa de odinioară a oa­
menilor şi a întreprinderilor din
vremurile de adevărat belşug di­
naintea războiului, cu viaţa indivi­
zilor şi a întreprinderilor colective
din zilele de mincinoasă prosperi­
tate de după război,
O disproporţie ameţitoare între
CELE T R E I CRIŞURI
General N. Samsonovict Julietta
Ministrul apărărei nationale.
noastră a sis cândva că devisa Coroanei este : «Prin noi înşi-ne».
Cluj
averilor rămase a fost mijlocită de
procesul atât de cunoscut şi atât
de : Dr. Gheron Netta
Directorul Institutului Economic Românesc.
starea şi cheltuelile făcute atât de
individ cât şi de colectivitate.
Rezultatul acestei stări de lucruri
îl simţim în fiecare zi mai aspru,
mai neîndurător şi trezindu-ne îi
cerem cu insistenţă lămurirea.
Da ! Cu toată ruina înfricoşătoare
care a urmat războiul, exuberanţa
cheltuelilor s'a putut întreţine o bu­
cată de vreme. Din nenorocire însă
această exuberanţă în cheltueli s'a
făcut prin măcinarea continuă a a-
verilor adunate prin muncă de dece­
nii dearândul, averi rămase încă în
picioare după trecerea războiului.
Se ştie că această măcinare a
Emblema Economiei fixată de Congresul
International al Caselor de Economie
(Milano 1924).
isssmmmsmmmsm
în care angajasem soarta ţărei şi
poporului, trebue să ne fi învă­
ţat ceva.
Cu inima strânsă de durere
ne amintim, când aşteptăm cu
ochii la cer sosirea materialului
de răsboi. reserva noastră, pe
care o trimitea cu bunăvoinţă ţă -
rile aliate şi amice. Dar nu pu­
tem uita, riscui ile şi piei aerile
de tot felul a acestor indispen­
sabile materiale, care făceau cale
lungă peste mări şi ţări, pentru
a ajunge la destinaţie. Au fost
vase româneşti, încărcate, — car-
gobotul Bistriţa, înecat de un sub­
marin german pe coastele Nor­
vegiei, am avut numeroase va­
goane pline cu materiale, dosite
ori rătăcite în fundul Rusiei,
prietena, care ne pnpara 'SUi-
cesele viitoare».
Iată pentru ce, declaraţiile fă­
cute de D-l Ministru Grai Sarn-
sonovici în parlament, de a în­
trebuinţa bogăţiile şi toată enei-
gia românească pentru dotarea
armatei,—repetăm— nea înviorat
<Cele Trei CrişnrU.
de desbătut al inflaţiunei.
Dar delà o vreme, treptat şi nu
în toate ţările continentului nostru
deodată, nebunia colectivă a chel­
tuelilor fără frâu şi a investiţiunilor
fantastice a fost oprită în marşul
ei nefast.
Ea a fost oprită in unele ţări nu
numai de restabilirea ordinei în fi­
nanţele publice şi în emiterea de
hârtie monedă ci şi de istovirea ul­
timelor rezerve de avere publică
sau privată care o mai făcea po­
sibilă.
Cu amintirea unor necesităţi, pe
care le-am născocit şi le-am crescut
peste nevoile unei normale şi sănă­
toase desvoltări, pe ruinele unor
creaţiuni înjghebate cu mult peste
puterile noastre reale, sub impulsi-
unea falşului belşug fluturat de in-
Haţiune, stăm azi desamăgiţi şi pri­
vim desorientaţi mirajul care se
destramă dinaintea ochilor noştri şi
ne cheamă la realitate.
Nădejdea însă nu trebue să o
pierdem. Criza economică ne chi-
nueşte astă-zi nu numai pe noi.
De ea se sbuciumă întreaga lume.
Acelaşi fenomen pe care l-am
observat în ţara noastră îl putem
urmări, mai intens sau mai atenuat
şi aiurea.
Toate ţările au fost amăgite şi
turburate de inflaţiune, atât acelea
care au practicat-o cât şi acelea
care s'au ferit de ea.
In toate ţările extensiunea exce­
sivă a creditului, care se datoreşte
 inflaţiunei, a provocat cheltueii ne­
săbuite, o viaţă de falsă bună-stare,
investiţiuni cu mult prea mari faţă
de forţele reale ale acelora. Exten­
siunea excesivă a creditului a dus
la risipă, la istovirea capitalurilor
de rezervă, la o producţiune exage­
rată care nu găseşte consumatori.
Astăzi, se caută soluţiuni pentru
a scoate lumea din această situa-
ţiune. Magicieni născocesc formule
prin care s'ar putea păstră mai de­
parte, sub o înfăţişare sănătoasă, o
stare bolnavă de lucruri şi s'ar putea
agonisi capitaluri altfel decât s'au
agonisit dealungul vremurilor.
Unii cer o intensificare a produc-
ţiunei de metal preţios şi o repar­
tizare mai potrivită a lui între sta­
tele lumei.
Prin aceasta se crede că se vor
pune noui capitaluri la dispoziţiune
ţărilor care şi-au irosit capitalurile
proprii în cheltueii şi investiţiuni
fără frâu.
Alţii cer, pentru a putea valorifică
investiţiuni în întreprinderi de mare
producţiune fără debuşeu, o înfrâ-
nare imediată şi severă a spiritului
de economie al popoarelor.
Acesta, spiritul de economie, ar
fi dăunător vieţei economice mon­ muncă chibzuită şi prin economie. zarea în industrie, poate aceeaşi
diale în epoca de supraproducţiune Drumul economiei pentru însănă­ inteligenţă să fie refuzată atunci
în care se găseşte. toşirea vieţei economice este fără când este vorba de consumarea bu­
„In timpuri de criză—spun e i - îndoială lung dar el este sigur. nurilor create cu atâta spirit de e-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
este absurd să se facă economie. In
timpuri de criză lumea trebue să
Problemele economiei preocupă
în statele apusene în modul cel mai
conomie ?
F ă r ă îndoială că nu.
animeze cererea de bunuri : lumea intens, de mai bine de jumătate Şi atunci, economia, preconizată
trebue să consume mult, din ce în deceniu, pe cei mai mulţi dintre de inteligenţele superioare, care au
ce mai mult şi cât mai mult posibil, conducătorii gospodăriei publice şi creeat şi au aplicat standardizarea
pentru ca printr'o cerere mărită să private. Şi cu drept cuvânt. şi raţionalizarea în producţiunea de
se dea de lucru producătorilor". Fiind-că dacă economia are la bunuri, trebue să se coboare în
Din fericire psihologia maselor bază inteligenţa, şi dacă această masele largi ale consumatorilor de
nu este aplecată să mai susţie şi a- inteligenţă, pentru a realiza un mac- bunuri.
ceastă erezie. „Psihologia maselor simum de economie în producţiunea Apreciind deci valoarea etică, mo­
este în mod natural orientată în de bunuri, a creeat în anii de după rală şi gospodărească a economiei,
spre economie nu în timpuri de război standardizarea şi raţionali- majoritatea ţărilor de înaltă cultură
prosperitate, ci în timpuri de depre­ ale apusului cred necesar să facă
siune". din virtutea economiei o dogmă pe
Teoria aceasta a mărirei cheltu- care se silesc să o împlânte cât mai
elilor în momentele de depresiune— adânc în sufletele popoarelor lor.
teorie care şi-a găsit ecou şi în o- Economia nu este deci o virtute
pinia noastră publică — este com­ negativă, ea nu este avariţie.
bătută actualmente chiar în ţara A economisi nu însemnează a
din care ea a pornit, tezauriza.
Soluţiunea m ă r i r e i cheltuelilor A economisi însemnează a pros­
pentru a susţine o producţiune per­ peră ca individ, a prosperà ca co­
manentă cu mult preà mare faţă lectivitate, întrucât acesteia i se
de nevoile popoarelor sărăcite, este pun la dispoziţiune, pentru produc­
o soluţiune absurdă, o soluţiune ţiune, bunurile rezultate din econo­
care creează un cerc viţios din cele mie.
mai primejdioase prosperità ţei o- Virtutea economiei, acolo unde a
menirei. fost cu înţelepciune cultivată, a sal­
Dar atunci care este soluţiunea vat popoare de la prăbuşire ; ba
pentru îndreptarea starei economice mai mult virtutea economiei le-a
a popoarelor ? Soluţiunea, nu o vom ridicat sus de tot în mijlocul celor­
da noi. lalte popoare.
Soluţiunea o vom lua de acolo Exemplul cel mai viu şi cel mai
de unde ea a fost mult chibzuită recent ni-1 dă Franţa.
şi pe alocurea cu mare succes în­ Credinţa în binefacerile econo­
cercată. miei, atât pentru naţiune cât şi
Marele state ale Europei apusene pentru umanitate, este atât de mare
se reîntorc cu resemnare, dar cu în ţările apusene încât acestea au
multă încredere, la restaurarea ca­ avut generozitatea să o împărtă­
pitalurilor de care au nevoe prin lndemn către tineret pentru Economie. şească tuturor naţiunilor lumei.
 MANEVRELE REGALE
M. S. Regele Carol II primeşte
In acest scop au fost convocate
două congrese internaţionale, unul
la Milano in anul 1924 şi altul la
Londra în anul 1929. La congrese
au participat aproape totalitatea sta­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
telor civilizate din lume.
Preocuparea de căpetenie a con­
greselor a fost găsirea mijloacelor
celor mai potrivite pentru desvol-
tarea spiritului de economie şi pre­
vedere la toate popoarele.
Din această preocupare s'a năs­
cut „sărbătoarea economiei".
In majoritatea statelor lumei anul
acesta s a celebrat pentru a şaptea
oară „sărbătoarea economiei".
Cu acest prilej s'a făcut cea mai
intensă propagandă în masele largi
ale poporului pentru susţinerea spi­
ritului de economie.
In ţara noastră, cu toată timidi­
tatea pe care ne-o dă împrejurările
grele prin care trecem, am încercat
să ridicăm pentru a treia oară, la
„sărbătoarea economiei", un imn
de slavă virtuţei de la care şi noi
vom vedea mântuirea. Şi imnul nos­
tru timid, dar perseverent, se pare
că începe să fie auzit şi înţeles a-
colo unde trebue.
In primul rând opinia publică, re­
prezentată prin presa de toate fe­
lurile, a primit cum se cuvine acea­
stă manifestare care nu ţinteşte
altceva decât salvarea şi binele Pa­
triei.
Atât în anii trecuţi cât şi în anul
acesta presa, în unanimitate, a pu­
blicat, cu prilejul zilei de 31 Octom­
brie, numeroase articole chemate
să trezească în masele largi, înţeles
şi interes pentru economie.
Şi tot ca un ecou al glasului nos­
tru socotim şi măsura, atât de bi­
nevenită p e n t r u mica economie,
luată în anul trecut pentru reorga­
defilarea Infanteriei. Foto Royal
nizarea casei de economie a statului.
In adevăr casa de economie a
statului, de pe lângă casa de depu­
neri şi consemnaţiuni, instituţiune
învechită şi rutinară, a fost trans­
formată, pe 'baze corespunzătoare
timpului, în „Casa Generală de E-
conomii". Această instituţiune, că­
reia mica economie îi poate încre­
dinţa fără niciun fel de grije ago­
nisita, are posibilitatea astăzi de a
pătrunde, prin organizarea econo­
miilor la oficiile poştale, până în
PRIN PUTERILE
/ ° r i z a cea mai gravă şi periculoasă
^ prin care trecem e de bună
seamă criza morală, nu cea mate­
rială. Aceasta din urmă atinge su­
prafeţele şi nu exclude putinţa unui
remediu mai rapid în timp. Cea
Prof. G. Murnu, Membru al Acad. Rom.
cele mai pierdute sate din văile
munţilor.
Atenţiunea ce s'a dat acestei ins-
tituţiuni ne întăreşte credinţa că
conducătorii noştri au înţeles pe
deplin că drumul spre renaştere,
recomandat cu atâta căldură de oa­
meni clar văzători ai lumei, nu poate
să fie decât drumul economiei.
Domnul profesor Nicolae Iorga,
fostul preşedinte al consiliului de
miniştri şi ministru al instrucţiunei
publice, înţelegând sensul străduin­
ţelor noastre şi importanţa desvol-
tărei spiritului de economie pentru
viitorul naţiunei, a dispus ca în ziua
de 31 Octombrie, în toate şcoalele
din ţară, dascălii de toate gradele
să lămurească elevilor lor înaltul
înţeles al economiei.
«Mai presus de toate învăţaţi co­
pii să facă economii căci economia
este temelia sigură a tuturor virtu­
ţilor» spunea Victor Hugo, genialul
poet al Franţei, bravului popor
francez.
"Economia fericeşte familia şi
fortifică naţiunea, să luăm bine în
seamă acest lucru» repeta George
Washington poporului său, atunci
când punea bazele republicei Statelor
Unite ale Americei.
Că Franţa şi Statele Unite păs­
trează astăzi cea mai mare parte
din aurul lumei şi deci preponde-
ranţa politică printre statele con­
temporane, mai întrebăm de ce?
Cuvintele oamenilor lor mari ne-a
arătat-o lămurit şi aceste cuvinte
le vom repeta şi noi mereu popo­
rului nostru pentru mântuirea lui. •
NOASTRE
de: Prof. G. Murnu
dintâi stoarce seva noastră lăuntrică
şi prepară marasmul definitiv, ire­
mediabil. Unii văd întrînsa o psi­
hoză postbelică, un fenomen care
se observă şi la alte popoare şi care,
deci, n'ar fi ceva particular ţării
noastre. Ar fi, adecă, un viitor co­
mun provocat de împrejurări ex­
terne şi căruia ne supunem, împinşi
de-o fatalitate inexorabilă.
Să nu uităm însă că noi Românii
în virtutea justiţiei imanente, am
fost printre cei mai de seamă be­
neficiari ai răsboiului mondial. Tri­
umful nostru, prin realizarea visu­
lui nostru milenar şi împlinirea unei
dreptăţi, pentru care am însângerat
şi suspinat veacuri dearândul, e u-
nul din cele mai grandioase care
poate să fie pentru o naţiune. Faţă
de achiziţia din războiu a Franţei,
bunăoară câştigul nostru în spaţiu
este comparativ imens. Şi cu atât
mai satisfăcător, cu cât sacrificiele
noastre materiale şi umane au fost
cu mult mai inferioare. Era normal
prin urmare ca rezultatul acesta
s î n m a m CELE T R E I CRIŞURI m&smm&smmiïm
fericit şi cu totul excepţional să MANEVRELE REGALE
aibă asupra noastră o repercusiune
morală nu de deprimare şi scădere,
ci din potrivă, de-o extremă ten­
siune şi exaltare a energiilor noastre
active şi constructive.
Şi un asemenea efect era cu atât
mai de aşteptat, ca mai logic şi fi­
resc, cu cât poporul român, în plină
vigoare juvenilă primitivă, e încă
refractar unor afecţiuni morale care
sunt apanajul popoarelor vârstnice
şi anemiate de-o civilizaţie seculară.
Am absoluta convingere că masele
populare la noi au rămas sufleteşte
până astăzi aproximativ tot aşa de
intacte şi sănătoase ca şi în vre­
murile cele mai bune din trecutul
nostru istoric. De-o psihoză gene­
rală, deci, nu se poate vorbi la noi.
Ea n'ar putea fi admisibilă decât,
cel mult, dacă s'ar limita la o pă­
tură subţire care a beneficiat de
roadele unei culturi oarecare, şi şi-a
creat necesităţi artificiale de viaţă,
o excescenţă citadină sau rurală,
care şi-a întins tentaculele parazi­
tismului spre acapararea puterilor Defilarea artileriei. Foto Royal
de producţie naţională : o coaliţie
de forţe devastatoare ale unui mas­ loacele, acţiunea subterană a agen­ mai multe centre se semnalează
cat vandalism, mai primejdioase de­ ţilor disolvării noastre naţionale. mişcări şi grupări de solidarizare,
cât toate invaziile barbare care au De aceia şi statul român, ca nici care, concentrate şi bărbăteşte con­
bântuit în decursul vremii pămân­ un altul de pe pământ, e invadat duse, pot să măture pleava egocen­
tul Romanilor. de toate gunoaele din lume, care trismului orb sau cinic ce submi­
Boală ? fenomen obişnuit social ? infiltra otrava lor virulentă în mai nează temeliile existenţei noastre
BCU Cluj / Central University Library Cluj
E indiferent termenul. Adevărul e toate ramurile vieţii şi activităţii
noastre publice.
colective.
Expediţia aceasta a conştiinţei
că această coaliţie există şi e or­
ganizată ca cea mai conştientă şi In potriva acestei camuflate ex­ naţionale deplin trezite şi solidari­
iscusită campanie de exploatare. pediţii de forţe subversive antina­ zate va fi cea mai grea, dar şi cea
Dar ceiace e şi mai dureros e că, ţionale cu ce răspundem noi efectiv ? mai glorioasă. Pentru ca biruinţa
în fruntea coloanelor ei, ne întâm­ Sigur că am putea răspunde mobi­ să fie pe totdeauna trainică şi de­
pină intelectuali indigeni care se a- lizând energiile noastre spirituale săvârşită, se cere ca bază mai im­
comodează foarte bine cu acest în- care sunt cu mult mai mari şi mai perios o singură deviză de multila­
năbuşitor mediu de exploatatori, se covârşitoare şi pot înfrânge mai terală aplicaţie, aceia care rezumă
asimilează atraşi fiind de avantaje puternice coaliţii decât aceia care tot recordul uriaş şi eroic al bunilor
materiale şi morale, şi nu se sfiesc ne stă în faţă. şi străbunilor noştri: «prin noi în­
a făptui tot ce li-i cu putinţă ca Din fericire, alarma e dată şi din şine».
ţara cu întreg poporul nostru să
fie tributară ambiţiei lor fără mar­
gini şi scrupul. Ca urmare aparatul
administrativ al ţării se destramă „PRIN NOI ÎNŞINE"
văzând cu ochii, ba chiar infectat
şi angrenat cât mai mult în vârtejul de : Victor Slăvesctt.
întreprinderii lor nelaste, devine in­
strumentul ei cel mai docil. C~K['& fost lozincă mai puţin int,e- puţin înţeles de cât creatorul ace­
Aşa se explică de ce demnitatea leasă, mai batjocorită, mai stei lozinci.
şi interesele de stat sunt sacrificate, mult ridiculizată de cât aceasta. Şi astăzi, după doi ani numai de
de ce în viaţa obştii noastre lipseşte N'a fost om mai atacat şi mai la moartea lui şi după câţiva ani
programul integral intangibil na­ de noui experienţe politice, când ne
ţional, ce se impune ca imperativul amintim cum ne găseam şi când
cel mai categoric al viabilităţii noas­ constatăm unde mergem şi în ce
tre; şi de ce, în sfârşit, între con­ stare am ajuns, nu cred să existe
conştiinţă omenească mai înţelegă­
ducători şi conduşi, între clasa di­ toare care să nu recunoască toată
rigenti! şi popor, cască o îngrozi­ înţelepciunea şi tot patriotismul ace­
toare prăpastie caşi când ar fi vorba lei lozinci.
de cuceritori şi cuceriţi, de două
rase cu totul protivnice, ireconcilia­ Ce subiect de meditare, ce motiv
bile. Ceiace agravează consecinţele de adevărată reculegere.
acestei conspiraţii de inconştienţă *
indigenă care merge până la orbire S'a atribuit *formulei
* ,,prin MOI
este că în tabăra ei se adaogă ma­ ! înşine" un caracter de xenofobie.
sivul contingent al elementelor ete­ I Ce eroare sau ce rea credinţa!
rogene, care în modul cel mai firesc I Dacă formula de mai sus repre­
alimentează şi sprijină din răsputeri, zintă afirmarea încrederii în forţele
cu tot fanatismul şi cu toate mij- Prof. Victor Slăvesai. naţionale; dacă această formulă în-
mWimmimmtöm
seamnâ hotărârea unei naţii de a-şi
încorda propriile ei puteri, în sfor­
ţarea către propăşire; dacă prin a-
ceastă lozincă se înţelege nestră­
mutata hotărâre de a scoate din so­
lul şi subsolul ţării - toate darurile
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ce ne-au fost date, în sensul şi cu
scopul de a asigura belşugul celor
care au apărat-o cu atâtea jertfe ;
atunci da, formula aceasta poate să
fie considerată ca o formulă xeno­
fobă.
De când dreptul de a fi stăpân
în casa ta înseamnă o atitudine de
agresivitate faţă de alţii?
De când atitudinea de ocrotire a
forţelor naţionale înseamnă o atitu­
Premergătorii naţionalismului
Mihail Eminescu — Mihail Kogdlniceanu — Dionisie Marţian — Vasile
Conta — P. S. Aurelian — I. Ionescu delà Brad — A. C. Cuza —
Vintila Brătianu.
C ine a cercetat în de aproape via­
ţa poporului român din seco­
lul trecut, a putut admira străduin­
ţele lui pentru crearea unei vieţi
economice naţionale, care fusese
prea mult timp viciată de tot felul
de elemente străine neamului nos­
tru, pentru ca acesta să nu reac­
ţioneze vânjos.
Lupta se dădu mai ales în a 2-a
jumătate a secolului al 19-lea, pe
vremea când după revoluţiile de la
1821 şi 1848, Românii, dominaţi în
spiritul lor de ideile naţionaliste ale
epocii, voiră să-şi croiască un drum
propriu în lume, câştigând, prin bă­
tălii grele şi eroice, independenţa
ţării şi regatul.
Numai că în această luptă, par­
tea leului atribuindu-se oamenilor
CELE TREI CRIŞURI
dine de luat în batjocură şi de ju­
decat ca primejdioasă intereselor
generale ?
Formula aceasta deschidea dru­
muri noui tuturor iniţiativelor şi tu­
turor energiilor creatoare naţionale.
Formula aceasta încuraja toate
acţiunile constructive şi îndemna
la mobilizarea tuturor forţelor dor­
nice de muncă.
Formula aceasta a patronat epoca
de prosperitate economică naţio­
nală, din ţara noastră, la care ne
mai putem gândi ca la o amintire,
căci cruda realitate de azi ne arată
unde am ajuns de când am pără­
sit-o.
economic
de : A. C. Cusin.
politici, în fruntea cărora va stră­
luci totdeauna figura epică a lui
Ion Brătianu, se uită adesea con­
tribuţia hotărâtoare, dată cu gene­
rozitate şi din cel mai cald patrio­
tism, de cugetătorii de atunci şi
scriitorii noştri, între cari un Dio­
nisie Marţian, un P. S. Aurelian,
un Vasile Conta, Mihail Cogălni-
ceanu, Mihail Eminescu, I. Ionescu
de la Brad şi alţii, pregătiră prin
pana lor pregnantă şi convingătoare,
atmosfera prielnică pentru renaşte­
rea economică a Statului român.
Naţionalismul lor nu era un crez
de tarabă. El pornea dintr'o poruncă
divină a sufletului lor, care credea
într'o misiune românească pe pă­
mântul acesta. Pentru ei nu exista
alte creaţii adevărate şi eterne ale
mmWmmmmSm
Formula aceasta, dacă o vom rea­
duce iarăşi la lumină şi dacă îi vom
închina mâine puterile noastre, ne
va salva din dezastrul de mâine şi
ne va face să ne întâlnim din nou
cu belşugul şi buna voioşie.
*
* *
Nu am putea tăgădui nici un
moment utilitatea ajutorului din a-
fară. Niciodată „Prin noi înşine"
n'a înseninat o credinţă de exclu­
sivitate sau de xenofobie.
Dorim, cerem, aşteptăm colabo­
rare din afară, dorim şi avem nevoie
de asistentă technică, de sprijin şi
îndrumări ; oferim cu plăcere, ori
cui vine cu inima cinstită, să-i ce­
dăm beneficii cinstite câştigate prin-
tr'o încordare frăţească de umăr la
umăr, de ban lângă ban, de minte
lângă minte. Dar nu putem ajunge
nici iobagi în ţara noastră, nici să­
raci lipsiţi în ţară bogată, nici sala­
hori în slujba unui capital hrăpăreţ
şi nemilos.
Trebue să recunoaştem franc că
experienţa ultimilor ani ne-a dove­
dit că am greşit şi noi, cei de aci;
şi ceilalţi cei de dincolo de hotarele
noastre.
Cum viaţa popoarelor nu se soco­
teşte cu anii ci cu secolele, este bine
ca folosind experienţa trecutului, să
ne dăm mâna cel puţin pentru viitor.
Formula „prin noi înşine" este
destul de coprinzătoare pentru ca
să deschidă drumuri, unde mândria,
demnitatea şi simţul nostru de inde­
pendenţă să se poată înfrăţi cu in­
teresele celor din afară.—Cu o sin­
gură mare credinţă: să ni se răs­
pundă cu aceaşi inimă curată şi cu
acea masivă bună credinţă, cu care
întindem mâna noastră.
omenirei, decât acele cari porniau
din frământările şi munca proprie
a naţiunilor. Gândul înaripat şi fap­
ta nobilă şi făcătoare de minuni,
nu-şi aveau pentru dânşii izvorul
dătător de apă vie, decât în adân­
curile virgine ale sufletului naţional.
M. Kugalniceanu. (1827-1891).
 îndureratele critici politice ale lui
Eminescu contra falsificării forme­
lor de organizare ale Statului, care
pentru el trebuiau să fie definitivate
într'un cadru simplu şi curat, care
să coste puţin şi să se bazeze ca
viaţă pe caracterul milenar al po­
porului nostru ;
Frumoasele cuvântări ţinute de
Mihail Cogălniceanu la instalarea
lui Alex. Cuza, ca domn, şi în tim­
pul domniei sale, cari şi întreaga
operă monumentală a marelui scrii­
tor, cari reprezintă şi azi cele mai
sublime pagini ce-au fost închinate
vre-odată în literatura românească,
clasei noastre ţărăneşti ;
Pledoaria avântată şi inzistentă a
lui Dionisie Marţian pentru crearea
unei clase de mijloc naţionale, cu
acele sfaturi cuminţi date părinţilor
noştri de-aşi pregăti viitorul copii­
lor lor în comerţ şi «manufacture»
cum zicea el industriei de odinioară ;
înaltele prelegeri şi subtilele lucrări
ale lui Vasile Conta, care predica
de la catedră şi delà tribuna pu­
blică, crezul naţionalismului unei
clase intelectuale pe cari el ar fi
vrut s'o vadă asvârlindu-se cu ar­
doare în promovarea tuturor miş­
cărilor patriotice.
Lucrările migăloase şi erudite ale
lui P. S. Aurelian şi I. Ionescu de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
la Brad, cari vroiau să dovedească
sursele de bogăţii româneşti ce se
cereau cercetate şi valorificate prin
proprii mijloace ; sunt documente
ale unor vremi cari azi mai mult
ca oricând se impun din nou aten­
ţiei generale.
Premergătorii naţionalismului eco­
nomic, fie pe terenul ştinţific şi al
propagandei, fie pe terenul politic,
au reuşit să ne lase o românie dor­
nică să se instruiască şi să lucreze
într'un domeniu care încă în pre­
zent conţine surprize îmbucurătoare
pentru cine îl studiează în dorinţa
sinceră de a învăţa.
Venirea lui A. C. Cuza, mai târ­
ziu, ca propagandist ştiinţific şi a-
cea a lui Vintila Brătianu, ca rea­
lizator politic, au găsit terenul lu­
crat şi pregătit.
Militili Eminescu (1846—1889).
Dionisie Pop Marţian.
Meritul lor este c'au înţeles gla­
sul vremii şi că, în afară de exa­
gerările inerente unei lupte pasio­
nate ca acea pe care au dus-o, au
continuat cu tot elanul o şcoală
care nu va putea să piară ; fără a
a nu periclita însăşi existenţa naţio­
nală a României moderne.
Ucenici ai lor, sântem aici pentru
a le continua opera şi pentru a da în
forme noi, un nou şi decisiv avânt ac­
ţiunii naţionalismului economic, sin­
gura bază trainică pe care edificiul
actual al ţării noastre va putea fi
ridicat.
Muncă şi Economie.
de: Gh. N.
mnul unei virtuţi, îndelung, şi orb
3 nesocotite, sburat la 31 Oct, cu prile­
jul «Sărbătoarei Economiei», de pe bu­
zele înfrigurate de griji ale tuturor
conducătorilor de popoare.
„Munca şi Economia"—strigă mare-
P. S. Aurelian.
şalul Hindenburg poporului german
sustras, o bucată de vreme, de expe­
rienţele nefaste de după război, delà
vechile lui virtuţi, — aduc unei naţiuni
bunăstarea şi libertatea".
„îndrumarea poporului către practi­
carea economiei trebue să fie grija ori­
cărui guvern, cu deosebire într'o pe­
rioadă de depresiune economică mon­
dială ca aceea prin care trecem astăzi",
spune fără înconjur democratul prim
ministru al Angliei, Mac Donald. Iar
ducele Mussolini, regeneratorul Italiei
actuale, privind cu încredere opera pe
care a săvârşit-o, afirmă cu hotărâre
că : „Voinţa tenace a poporului italian
de a munci şi de a economisi este ga­
ranţia sigură a viitorului său".
Pentru reîntronarea spiritului de e-
conomie, după cum am văzut din pre­
ţioasele mărturisiri streine, atât de ne­
cesar vieţii economice, poporului nostru
şi conducătorilor lui de azi şi de mâine
le incumbă următoarele îndatoriri :
1) „Să lupte sistematic contra peri­
culoasei idei de inflaţiune, precum şi
contra tuturor mijloacelor miraculoase
cari pretind, sub o formă sau alta că
sunt capabile să vindece în mod nă­
prasnic lumea de boala economică prin
care trece". Neliniştea şi nesiguranţa
provocată de inflaţiune şi de instabi­
litate monetară am văzut că împiedecă
formarea capitalurilor naţionale.
2) Să înlăture legile şi deciziunile
excepţionale, privind necesităţi econo­
mice temporare, întrucât ele nesocotesc
adevărurile bazate pe o lungă experi­
enţă economică, distrug sensul econo­
miei, ameninţă formarea capitalurilor
şi cauzează deplasarea avuţiei naţio­
nale, (evaziune).
3) ,,Să lupte contra nefastei tezaurizări
redând încrederea necesară instituţiu-
nilor de credit, către care numai în ast­
fel de condiţiuni se vor reîntoarce ca­
pitalurile tezaurizate".
4) „Să recomande şi să practice eco­
nomia individuală şi în societate căci
numai astfel vom putea să formăm
capitalul naţional necesar bunei stări
şi progresului continuu".
Iar erezia ce-şi face loc în unele cer­
curi, că actul de a economisi este an­
tieconomie şi antipatriotic, să fie res­
pinsă ca nebună, întrucât adevăratul
fundament al prosperităţii permanente
nu poate şi nu trebue să fie căutat de­
cât în vechile virtuţi, muncă şi eco­
nomie.
Vintila Brătianu (1868—1930)
msmmmmmssm CELE T R E I CRIŞURI
Pictorul Mogoş : întoarcerea de la păşune,
Exploatarea bogăţiilor din Banat şi noui
mijloace de comunicaţie
Oravita, Oct. 1932. de : Ilie Rusmir.
BCU Cluj
până/ laCentral University Library Cluj
anatul întreg a fost dotat când ţării. Traficul de mărfuri şi persoane
făcea parte din monarhia aus­ graniţa iugoslavă este prea
tro - ungară cu o reţea bogată de mic ca să poată produce o rentabi­
căi ferate, şosele naţionale şi ju­ litate pentru căile noastre ferate,
deţene. Situaţia economică bună a fără exportul de mărfuri pe care
acestei provincii se datora şi reţelei cuscrii noştri iugoslavi îl refuză
bogate în căi de comunicaţie. mereu în ciuda alianţelor noastre
Apele Canalului Bega, Dunărei, şi prieteniei de care dau dovada în­
transportau grânele multe şi deri­ totdeauna.
vatele lor, lemnele de foc, bogăţiile In fosta monarchie toate căile de
subsolului—ieftin şi rapid. Atât pro­ comunicaţie gravitau spre inima
dusele agricultorului cât şi ale fa­ Ungariei, astăzi toate trebue să se
bricilor nu puteau fi concurate de îndrepte spre inima capitalei noas­
nimeni. Bunăstarea agricultorului de tre. Nimic de zis, dar bogăţiile a-
aci se datoreşte în parte şi mijloa­ cestei provincii deastădată caută
celor lesnicioase de comunicaţie. căi rapide şi ieftine pe cari actuala
Prin graniţa nenorocită trasată configuraţie de drumuri n u n i le a-
de forurile judecătoreşti internaţi­ sigură. Porturile noastre delà Du­
onale după revoluţia din anul 1918, năre, Buziaşul, Moldova Veche, Ber-
Banatul este ciuntit. I se taie arte­ zava cari ar putea fi admirabile de-
rele principale şi căile naturale pen­ buşeuri de desfacere pentru mărfu­
tru debuşeurile mărfurilor. Canalul rile noastre atât pentru export cât
Bega este înjumătăţit între noi şi şi pentru ţară sunt nişte debarcadere
sârbi, iar linia ferată Timişoara— din faţa cărora par'că s'a mutat Du­
Vârşeţ—Biserica Albă—Baziaş, este nărea. Vapoarele internaţionale, şle­
sortită pierirei prin faptul că o parte purile, degeaba stau în faţa lor să
este a noastră, iar alta a sârbilor se alimenteze, căci n'au linii din­
la fel liniile ferate ; Oraviţa—Jam— spre uscat potrivite cari ar putea să
Biserica albă, Stamora—Moraviţa; intensifice traficul de mărfuri.
Voiteni, jamul Mare—Vârşeţ. Ora­ In cei 13 ani delà unire până as­
şele spre cari gravitau — Biserica tăsi n'au observat niciodată, că va­
Albă ; Vârşeţ—prin faptul că au fost poarele internaţionale s'ar opri să
atribuite sârbilor, au pierdut şi a- încarce şi în porturile noastre. Con­
ceste căi ferate însemnătatea lor ducătorii de astăsi ai C. F. R. nu
pe care trebuiau s'o aibe, dacă e- s'au oprit niciodată pe aceste pla­
rau în acelaş stat. Toate acestea s'au iuri să studiese o problemă atât de
transformat în linii moarte, pe cari importantă pentru o întreagă pro­
organele noastre C. F. R. mai îm­ vincie şi chiar pentru ţară.
ping din când în când câte un tren Iniţiativa particulară în construc­
pentru a transporta bogăţiile foşti­ ţii de drumuri şi căi ferate a fost
lor grop latifundiari în interiorul întotdeauna un bun auxiliar al sta­
mMmmmsmmm
tului. Societatea U. D. R. a cărei
domenii se întind în partea sudică
a Banatului şi astăzi pe lângă toată
criza financiară face sforţări uriaşe
pentru a restabili comunicaţia ra­
pidă, atât cu Dunărea cât şi cu
căile ferate principale, care ne lea­
gă cu capitala ţării şi cu alte cen­
tre mari din ţară. Delà Reşiţa au
început inginerii să ne lege direct
cu calea ferată Timişoara-Bucureşti.
înconjurul de astăzi prin Lugoj şi
Timişoara nu este avantajos nici
din punctul de vedere al comerţului
şi din punct de vedere strategic. Să
depun mari stăruinţe ca să se des­
chidă linia ferată plănuită mai de­
mult delà Reşiţa prin comuna Câl-
nic, Ezeriş, Valea boului, Caranse­
beş, unde s'ar întâlni cu linia prin­
cipală care vine dinspre Timişoara.
Prin deschiderea acestei linii dru­
mul dinspre capitala ţării delà Re­
şiţa s'ar scurta cu 200 km., o sume­
denie de sate s'ar bucura de o cale
ferată pentru a-şi desface mărfurile.
Se ştie că atât statul, o coopera­
tivă particulară, cât şi societatea
U D. R. au făcut exploatări de
lemne pentru foc de pe versantele
apropiate ale codrilor dinspre Du­
năre. Datorită acestui fapt exportul
de lemne şi în general transportul
în cele trei debarcadere—începuturi
de port—a început să prindă viaţă.
Minele de cărbuni fosili (Huilă) delà
Cozla, Sf. Helena (Bieger), dease-
menea au aprovizionat multe va­
poare cu combustibil. Dar valea
Nerei cu pădurile ei seculare şi bo­
găţiile subsolului, aşteaptă un de­
buşeu de desfacere la Dunăre, o
cale de ieşire aci. Valea Carasu­
lui la fel aşteaptă că atât pădurile
ei cât şi produsele agricole, vitele
pentru export, în urma pierderii Bi­
sericii Albe şi a Vârşeţului, să aibă
un debuşeu de desfacere.
Necesităţile acestei regiuni cu bo­
găţii naturale încă neexploatate, cât
şi restul Banatului, ne cer o cale
ferată, directă la Dunăre, la unul
din porturile noastre.
Se pare că cercurile bine iniţiate
în aceste taine ale Banatului—con­
ducătorii U. D. R.—au văzut că Ba­
natul ciuntit trebuie să aibe o cale
de ieşire directă prin pământul ţă­
rii la Dunăre. Acesta cale ar lega
unul din porturile noastre Dunărene
prin valea Nerei cu calea ferată
Răcăjdia—Oraviţa—Reşiţa, iar deaci
cu Caransebeşul, iar altă variantă
— ar fi poate şi mai bună — dacă
bazinul Nerei se va lega pe deoparte
cu calea ferată Timişoara-Bucureşti
prin Iablaniţa, iar pe de alta cu u-
nul din porturile noastre. In felul
acesta toate versantele munţilor cari
gravitează spre valea Nerei cu toate
bogăţiile forestiere şi ale subsolului
s'ar pune în exploatare, iar din punct
de vedere strategic am avea o cale
ferată, care ne-ar aduce foloase in­
calculabile.
 DOUA
Balcicul
n calm profund domneşte pe noian.
Ilndina, cu bălaiele-i cosiţe,
în toiul formidabilei arşiţe,
strecoară'n mal argint aerian.
3)ar sus pe deal, în parcul suveran,
răcoarea se propagă prin şuviţe
de apă şi exotice mlădiţe,
ce schimbă 'ntreg ţinutul într'un Iau.
Qaroafa, stîujeneii şi glicina,
bujorii, macul, nuferii, verbina,
şi crinii albi, — în chip de porumbei,
fac horă în „grădina suspendată";
în timp ce'nvie mitul, prin alei,
I. Gr. Perieteantt. Semiramida, reîntruchipată.
DIRECŢIA CULTURII
in înţeleaptă iniţiativă a d-lui I. S ă n ă t a t e : educaţie sanitară
cunoaşterea social medicală a stă­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
D. Gusti, Ministrul instrucţiunii
publice, a luat fiinţă, pe lângă mi­ rilor locale ; conferinţe de igienă ;
nisterul artelor, o direcţie a culturii combaterea boalelor sociale ; so­
naţionale, cu scopul de a organiza cietăţi antialcoolice ; igiena casei
şi răspândi cultura în popor. Un se­ şi a corpului; legătura cu diferitele
nat cultural, alcătuit din reprezin- servicii medicale şi societăţi de
tanţii ministerelor cu atribuţii cul­ combaterea boalelor şi îndreptarea
turale înrudite, funcţionează de a- vieţii ţăranului, etc. educaţie fizică :
semeni în legătură cu personalităţile cercetăşie ; câmpuri de sport la ţară ;
reprezentative ale ştiinţei, literilor case de adăpost pe munţi; înotul ;
şi artelor. Se adaogă, pe lângă H - legături cu societăţile de sport ; tu­
celaş senat cultural, societăţile cul­ rism ; O. N. E. F. etc.
turale particulare cu filiale şi cu
activitate asupra unei întregi re­
giuni.
Iniţiativa, pornită din îndemnul
strâns legat de rosturile Institutului
social român, se bucură de cel mai
larg sprijin din partea reprezentan­
ţilor culturii.
Această direcţie a culturii na­
ţionale îşi impune un plan de ac­
tivitate care va avea darul să a-
propie suflet de suflet, împrăştiind
în neastâmpărul cugetelor lumina
dătătoare de viaţă şi de înţelepciune.
Ea va avea două secţiuni. Cea din­
tâi, de care va fi strâns legată cul­
tura poporului, va cuprinde preo­
cupări de educaţie morală şi inte­
lectuală. Cealaltă, cultura superioară
de creaţie, va trebui să organizeze
politica cărţii, alături de cercetările
ştiinţifice, de teatre, muzee şi altele.
Programul minim de lucru, în că­
mine şi societăţi culturale, pe care
îl desvăluim întreg în rândurile ur­
mătoare, dovedeşte îndeajuns folo­
sul ce se poate avea de pe urma
înfiinţării acestei direcţii a culturii Prof. D. Gusti, Ministrul Insti:
naţionale. şi Artelor.
SONETE
de: /. Gr. Perieţeanu.
Luptă navală
*3 marea azi un lac imens şi lin,
în care'şi spală cerut nori de vată.
Cinci pescăruşi plutesc în cârd, — o pată
vibrăudă pe al undelor senin.
2) in larg răsare-o creastă de delfin,
bizară lamă, din adânc săltată,
ce'n urmă-i lasă dîră argintată;
ai zice un minuscul submarin.
&l taie brusc marina preumblare,
stîrnind în preajmă-i albă fremit are,
— de-aeroplane mici, cel urmăresc
vertiginos şi dîrz. Intr'o secundă,
asupră-i s'au lăsat, îl ciugulesc...
<ßi nava plăzmuilă se afundă...
NAŢIONALE
II. Muncă şi p r o d u c ţ i e : educaţie
economică : îmbunătăţirea gospodă­
riilor ţărăneşti ; îndreptarea către
meserii şi industrii la oraş ; legă­
tura cu serviciile agricole, de pă­
duri, de ape şi cu cele de întrebu­
inţarea timpului liber al lucrătorilor;
educaţie cooperatistă : propaganda
cooperaţiei ; legătura cu oficiile coo­
peraţiei.
III. Acţiune m o r a l ă : educaţie
morală : legătura cu biserica, etc.
educaţie estetică: societăţi de coruri
şi de fanfare, de şezători şi de tea­
tru, sărbătorirea figurilor culturale
şi istorice, o zi a portului românesc
legătura cu teatrele, cu şcolile su­
perioare şi cu societăţile de artă
etc.
IV. Acţiune i n t e l e c t u a l ă : edu­
caţia scrisului: biblioteci populare;
publicaţii de cunoştinţe generale;
reviste de copii şi de adulţi ; şcoli
de bibliotecari ; legătura cu socie­
tăţile de scriitori şi de oameni de
ştiinţă, educaţia cuvântului : confe­
rinţe ciclice şi cursuri : şcoală su­
perioară ţărănească la sate; uni­
versităţi muncitoreşti şi populare
la oraşe ; legătura cu extensiunea
universitară, etc. şi cursurile de
adulţi, complimentare, etc.
însemnătatea programului dove­
deşte pe deplin în ce chip se înţe­
lege culturalizarea maselor, atunci
când sprijinul moral porneşte de
sus. Şi 'n această privinţă, pentru
izbânda înţelepciunii cu care se por­
neşte la drum, străduinţele fiecăruia
se cuvine să se adaoge la cea mai
Pubi, vrednică operă educativă a zilelor
noastre. C. T. C.
mmmmmmsăssm CELE T R E I CRIŞURI mmœmmmm^vk
MANIFESTAREA SUFLETULUI ROMANESC
INIŢIATIVA MARELUI ZIAR „UNIVERSUL."

CC« o firească reacţiune

' a se bucura faimotsa
a afâfărilor ungureşti ţi a sprijinului de care, mai mult ca oricând, continuă
tendinţă de revizuire a tratatelor, ziarul „Universul" a pornit o campanie
patriotică de apărare a graniţelor României întregite. La meetingul ce a avut loc in zitto de 6 Noembrie,
vorbitori cu autoritate indiscutabilă au ridicat, în faţa unei mulţimi imense, strigătul de alarmă
a apărării româneşti faţă de agresivitatea maghiară. Lrăni acestei iniţiative succesul deplin şi un cât
mai adânc răsunet în sufletul poporului nostru care, dacă îngădue uneori rătăciri trecătoare, nu înţelege
să-i fie nesocotie drepturile şi jertfele.
In ce priveşte acţiunea Ren ni unei culturale a „Celor Trei Crişuri", ţinem să accentuăm, că consec­
ventă cu principiul de bază, al existenţei ei, din anul 1919 până astăsi „Cele Trei Crişuri" a cultivat din
toate puterile ideia înfrăţirei cu elementul minoritar, prin mijlocirea culturel şi va continua să
ducă şi pe viitor aceeaşi frăţească atitudine.
Ne găsim îusă în faţa unor provocări din partea guvernului din Budapesta şi este lesne de înţeles,
că nu putem rămâne nepăsători, în faţa acestei ofensive, stând neclintiţi pe aceiaşi poziţie ca în trecut,
pe basa dreptului etnic şi politic, consacrat de semnatarii tratatelor de pace.
Nu poate fi vorba de revisuirea Tratatului delà Trianon; iar acei ce 'ndeamnă aceste porniri,
vor stârni numai nemulţumiri şi nenorociri.
Aşadar, pacea trebue păstrată — şi ea nu va putea trăi, decât respectând alcătuirea tratatelor,
create de războiul mondial, cu ale cărui premise umane, au îndeplinit legea sfântă a naţionalităţilor.

PRETENŢIILE UNGARE.

Cnenumărate
Chestiunea privitoare la revizuirea tratatelor de pace a devenit o chestiune veche. Găsindu-şi
originea în sprijinul acordat acum câţiva ani de d-1 Mussolini care încerca să trezească prin
discursuri agresive, conştiinţa maghiarimei considerată ca nedreptăţită, faimoasa
revizuire a tratatelor a trecut în ultimul timp la o primejdioasă acţiune politică. Până acum un
an ne aflam în faţa unor pretenţii, sprijinită de o puternică propagandă. Acum prin venirea
la putere a lui Gömbös, aceste deziderate au căpătat relieful unei realităţi politice ce trebue
să găsească un răsunet. Răsunetul conştiinţei româneşti, hotărîtă să se apere şi să păstreze
neatinse mai departe graniţe atât de dureros cucerite, a dat un preţios îndemn ziarului «Uni­
versul» care prin iniţiativa luată împotriva propagandei maghiare pe însuşi teritoriul românesc,
strânge acum rândurile româneşti pentru un definitiv strigăt de alarmă.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Astfel pornită problema, reacţiunea noastră trebue să fie imediată şi, cel puţin, deopotrivă
de puternică. Ziarul «Universul», care a înţeles aceasta, după cum a înţeles primejdia ce ar
putea s'o alcătuiască o generală nepăsare a intereselor româneşti, a afirmat în ultimile zile,
o neînfrântă voinţă de apărare. Statuia lui Minai Vi,
Au luat parte la această înălţătoare manifestare a conştiinţei româneşti reprezentanţi ai
Asociaţiilor culturale şi patriotice din toată ţara.
Reuniunea cult «Cele Trei Crişuri» Oradea, a
fost reprezentată prin D-1 Col. George Bacaloglu.
Marele număr al înflâcăratelor cuvântări
ce s'au ţinut, cu această ocaziune nu ne permite
în restrânsul spaţiu al revistei a reproduce toate
aceste importante declaraţiuni în care se cuprind
şi declaraţiile reprezentanţilor partidelor politice.
Desprindem însă câteva fragmente,—minu
nate declaraţiuni şi constatări, care fac să vi­
breze şi să trezească conştiinţa de patrie a^fie-
cârui bun român.
/. Gr. Periefeanu, fost ministru : ...Ungaria
ne pândea şi ne pândeşte. Mânată de un fana­
tism de rasă fără seamăn în Europa, notă dis­
cordantă în mijlocul civilizaţiei, Ungaria cere
revizuirea tratatului delà Trianon.
La această temerară tendinţă răspundem,
cu binişorul, fără nici o violenţă, dar cu fermi­
tate şi tărie, ca la 15 Mai 1848 ; chestiunea re­
zolvată prin tratatul delà Trianon şi înfăptuită
prin actul de autodeterminare al unirei, are la
bază, nu silnicia armelor, ci marele principiu al
naţionalităţii, şi un act care se reazămă pe un
astfel de fundament nu e susceptibil de revizuire.
Ţinutul Transilvaniei a aparţinut întot­
deauna românilor. El s'a bucurat de o autonomie
seculară; iar Unirea violentă de pe vremuri a
acestui principat cu Ungaria, n'a fost altceva
decât o situaţie de fapt contrară dreptului.4
Teritoriile naţionale nu pot fi obiectul tra­
ficului cu patrimoniile private, şi suntem departe
de epoca când înaltele interese puteau să rotun-
gească Statele. Grandioasa manifestare naţională din Bucureşti, de protestare c<
 snn^^^^H CELE TREI c R i ş u R i ^^^mmmmmm
MANIFESTATION DE L'ÂME ROUMAINE.
L'INITIATIVE DC GRAND QUOTIDIEN „UNIVERSUL".
CDéaction légitime contre les représailles hongroises et l'appui donné à la fameuse tendance pour
«^V la révision des traités, le journal „Universul* a commencé une campagne patriotique de défense des
frontières roumaines menacées. Au meeting qu'a eu lieu le 6 Nov., des orateurs d'une indiscutable
autorité ont donné l'alarme pour la défense des droits roumains contre les attaques hongroises.
Nous souhaitons à cette initiative un succès complet et une puissante répercussion dans l'âme
du peuple roumain qui, même s'il admet parfois certaines faiblesses, ne pourra jamais approuver le
mépris de ses sacrifices et ses droits.
En ce qui concerne l'action de la Réunion „Cele Trei Crişuri* — nous voulons souligner que
conformément à ses principes fundamentaux. depuis sa naissance (1919) et jusqu'aujourd'hui, cette
association culturale a tâché de réunir dans un seul faisceau, grâce à l'action de la culture, les mino­
rités et l'élément roumain. Nous continuerons à rapprocher, grâce au pouvoir de l'intellectualité—science
et art—, l'âme roumaine de l'âme hongroise
Mais les agissements et les provocations du gouvernement de Buda-Pesth ne peuvent pas nous
laisser insensibles
Nous protesterons vivement, forts de nos droits ethniques et des traités qui ont tracé nos fron­
tières actuelles, que le territoire roumain est intangible.
Il ne peut pas être question de révision du traité de Trianon; ceux qui encouragent ces tendances
ne peuvent qu: susciter des mécontentements et des malheurs
Il faut donc maintenir la paix, et elle ne peut durer qu'avec l'acceptation des traités suscités
par la guerre mondiale—et où a été envisagé en premier la loi sainte des nationalités.

LES PRETENTIONS HONGROISES.

a question de la révision des traités concernant la paix, après la guerre mondiale, est déjà
ancienne. Le concours que M r . Mussolini a accordé à l'action magyare — lout d'abord par
des discours aggresifs, excitant le tempérament inflammable des Hongrois, qui se croient mutilés,
puis par des gestes de haute signification politique, comme la dernière réception du premier
ministre hongrois à Rome — ces faits doivent être interprétés et il faut les tenir en haute con
sidération, car ils menacent l'édifice de la paix.
Depuis que M-r. Gömbös est devenu premier ministre, les revendications hongroises
deviennent plus bruyantes. C'est pourquoi la conscience roumaine, le patriotisme roumain ne peut
BCU Cluj / Central University Library Cluj
pas admettre qu'on puisse croire à la possibilité d'une modification de frontière, qu'elle a obtenu
grâce à des souffrances inouiers éculaires et au prix du sang des meilleurs de ses fils (800.000
hommes fauchés au decours de la grande guerre).
L'initiative admirable du journal «Universul» démontre l'attaque hongroise et montre à la
din Bucureşti concience patriotique des Roumains qu'il faut répondre dignement, mais fermement, au gouver
nement hongrois ; et à l'opinion européenne, que la Roumanie établie, grâce aux sacrifices qu'elle
a su s'imposer, dans ses frontières ethniques,
ne pourra jamais céder un pouce de son territoire.
Les représentants des associations culturales
et patriotiques de tout le pays ont participé â cette
belle manifestation de la conscience roumaine.
La réunion < Cele Trei Crişuri» Oradea y a été re­
présentée par Mr. le Colonel G.Bacaloglu.Le grand
nombre des chaleureux discours prononcés à cette
occasionne saurait évidement être reproduit dans
ces pages, comme nous sommes dans l'impossibilité
de reproduire les importantes déclarations des
représentants des divers partis politiques.
Nous en détachons cependant quelques frag­
ments, importantes déclarations et constatations
qui feront vibrer et réveiller la conscience et
l'amour de la patrie de tout bon roumain.
/. Gr. Perietseano, ex ministre: ...La Hongrie
nous guettait et nous guette. Poussée par un
fatalisme de race sans pareil en Europe, la Hon­
grie réclame la révision du traité de Trianon.
A cette bien téméraire tendance nous répon­
dons sans violence, mais avec fermeté, comme
le 15 Mai 1848 : la question résolue par le traité
de Trianon et rendue définitive par l'acte d'auto­
détermination de l'union, est basée non sur la
menace des armes, mais sur le principe des na­
tionalités, et un acte ayant de pareilles bases
n'est pas susceptible de révision.
La Transylvanie a toujours appartenu aux
Roumains. Elle a joui d'une autonomie plus que sé­
culaire ; et l'union brutale de jadis avec la Hongrie
n'a été qu'une situation incompatible avec le droit.
Les territoires nationaux ne peuvent pas
être objet de trafic comme-les patrimoines pri
tendinţelor revizioniste delà Budapesta (6 Noembrie 1932). vés, et nOUS sommes loin de l'époque OÙ le»
 mmmssssmsmsssm CELE T R E I CRIŞURI >2mmm>mm<>mw
Visita Delegaţiei Societ. balneare din Budapesta la Bucureşti.
Vizita de curând a delegaţiei societăţi
balneare a oraşului Budapesta ne-a dat pri­
lejul să afirmăm şi mai temeinic spiritul de
ordine ce ne călăuzeşte, mai cu deosebire
atunci când primim oaspeţi străini în mij­
locul poporului Cuvântările neînchipuit de
interesante ale delegaţilor străini cât şi ale
reprezentanţilor noştri, au pecetluit triumful
ştiinţei, care e chezăşia însăşi a civilizaţiei.
Excursii la Snagov, Constanţa şi Sinaia
au avut darul să încânte privirile, desfăşu­
rând sub ochii străinilor minunăţiile şi lru-
museţile ţării noastre.
Printre cei mai de seamă reprezentanţi ai
delegaţiei ungare e deajuns să amintim pe
d-nii: André de Tasnàdy Szütz, Guillaume
Kovaczhazy, Marlon de Hoszu, ziarist şi Eu­
gene Bleyér. Alături de reprezentanţii ştiin­
ţei româneşti, aceste nobile virtuţi ale cul­
turii maghiare au desvăluit, în cuvinte pline
de însufleţire, adevăruri ce se învrednicesc
de o netăgăduită încuviinţare, în legătură cu
triumful ştiinţei universale.
Cu acest prilej s'a afirmat şi mai puternică
personalitatea d-lui Dem. Dobrescu, primarul
g-ral al Municip. Capitalei, care a primit de­
legaţia în sala de onoare a Primăriei, cu tot
André de Tasnàdy Sziits, Guillaume Kovàcshûzy, Profesor dr. Mihdilescii, Marlon fastul cuvenit.
de Hoszu, ziarist, Eugene Bleyer, Dem. Dobrescu, Primarul Gral al Capitalei. G. B.

Tratatele de pace, încheiate în urma marelui răz­ grands intérêts pouraient arrondir les Etats.
boi, n'au făcut altceva decât să consacre o situaţie de Les traités de paix d'après-guerre n'ont fait que
BCU Cluj / Central University Library Cluj
drept public pozitiv, conformă cu principiile de drep­ consacrer une situation de droit public positif, con-
tate şi de umanitate, ocrotind o limbă, o credinţă şi forme au principes de justice et d'humanité, defen-
o conştiinţă naţională seculară!... dant une langue, une foi et une conscience nationale
I. Petrovici, fost ministru : ...Dar nu numai din punct séculaire...
de vedere etnic ne împotrivim cu ultima energie îm­ /. Petrovici, ex ministre: ...Non seulement du point
potriva tendinţei de revizuire a graniţelor, dar dintr'un de vue ethnique nous résistons avec la plus grande
punct de vedere mult mai înalt, din punctul de vedere énergie contre la tendance de révision des frontières,
al civilizaţiei universale, pentrucă libertatea este o mais d'un point de vue beaucoup plus élevé, du point
parte integrantă din orice civilizaţie omenească, şi ori­ de vue de la civilisation universelle, car la liberté est
care ar fi pesimismul care se desprinde, nu mă îndo- une partie intégrante de n'importe quelle civilisation
esc că pe această chestiune vom avea aliaţi : în mo­ humaine, et quelque soit le pessimisme qui se dégage,
mentul de faţă ceeace doreşte mai mult Europa, este je ne doute pas que, sous ce rapport, nous aurons des
liniştea. alliés. A ce moment, ce que l'Europe désire surtout,
Europa, obosită, iubeşte liniştea cu pasiune şi atunci c'est la tranquillité. L'Europe fatiguée aime la tran-
se întâmplă că apleacă urechea mai cu complezenţă quillité. Cependant elle écoute plus complaisamment le
la îndrăsneţii cari fac gălăgie, decât la cuminţii cari cri des mécontents qu'aux droit de ceux qui ont rai-
au dreptate, dar care tac din gură. Aceasta fiind situa­ son mais savent se taire. Nous devons donc pousser
ţia, trebue să ridicăm glasul dreptăţii le cri de notre droit.
noastre. Ce jour sera un moment historique
Ziua aceasta o să însemne un mo­ et je remercie les organisations de
ment istoric şi mulţumesc organizato­ cette réunion pour nous avoir réveillés
rilor acestei întruniri, cari au făcut să dans un moment d'indifférence inof-
renunţăm într'un moment de primej­ fensive, mais bien dangereuse...
die naţională, la o toropeală onestă, Dr. I. Costinesco: ...Les états se sont
dar extrem de periculoasă... constitués selon le principe démocra-
Dr. I. Costinescu : ...Nimeni, oricine şi tique des nationalités dominantes.
oricât s'ar crede de genial şi tare, nu Personne, tout fort ou génial qu'il
va putea schimba acest principiu. Ro­ soit, ne pourra pas changer ces prin-
mânii trăiesc astăzi în fruntariile lor cipes. Les roumains vivent aujourd'hui
naturale — prin drept şi prin dreptate dans leurs frontières naturelles, sellon
suntem în casa, în ţara noastră. la justice et leur droit.
Toate văicărelile unor inconştienţi Les lamentations des inconscients
nu ne ating ; stăm liniştiţi la postul ne nous atteignent pas ; nous restons
nostru. Dar liniştea conştiinţei noastre calmes à notre place. Mait le calme de
să nu fie luată drept slăbiciune. Vrem notre conscience ne doit pas être at-
pace şi bună vecinătate, dar dacă acolo, tribué â une faiblesse. Nous désirons
la Budapesta, cer unii o bucată din la paix avec nos voisins, mais si, à
ţara aceasta românească, avem un Budapest on demande un morceau
singur răspuns : de terre roumaine, nous avons une
Lăsaţi vorba—îndrăzniţi s'o luaţi!... /. Petrovici, Jost ministru dernière réponse : Oser le prendre !...
m<mmmwmmm& CELE
DOUĂ
Insulă
Cu fruntea ei tâiatd'n marmor clar,
Cu păru 'ntunecatelor păduri
Sibila murmurând din mii de gurii,
Oracole uitate de pescar,
Stă insula pe marea din bătrâni.
Păraele de munte îşi dau brânci,
Alunecă şi cad şi râd pe stânci
Şi duc trupşorul nimfelor pe mâni.
Sonor fântâni în amfore mai curg,
Tot spală pânza fetele la mal,
Şi'n ape limpezi prinsă în cristal
.Vausica se scaldă în amurg.
Clise, unde e corabia ta
Să ancoreze'n golful ăsta mic.'
Sub cerul clasic n'a murit nimic
Şi ce-a cântat Homer, va mai cânta.
Al IX-lea congres internaţional
Istoriei Medicinei
Bucureşti Septembrie, 1932. de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
adevărată sărbătorire medicală s'a
desfăşurat în cursul lunei Septem­
brie, la Bucureşti, unde a avut loc
al IX-lea congres internaţional al Is­
toriei Medicinei
Preşedinte al acestui congres fusese
designat Profesorul Severeanu, nestorul
chirurgilor români, bătrânul venerabil
care s'a stins din viaţă la 90 ani. Atunci,
în unanimitate savanţii străini au încre­
dinţat această cinste D-rului Gomoiu,
chirurg al Spitalului Brâncovenesc şi
acel care a înfiinţat acele admirabile
instituţiuni sanitare puse sub ocrotirea
M. S. Elena. D-rul Gomoiu care con­
duce societatea română de istorie a
medicinei şi care a dat la lumină lu­
crări importante din trecutul medical
al ţărilor româneşti a organizat cu
tenacitatea şi energia ce îl caracte-
terizează acest măreţ congres al cărui
succes desăvârşit a depăşit toate aş­
teptările
La şedinţa de deschidere la Ateneu
salutul tuturor savanţilor ce repre­
zentau nu numai Europa ci şi America,
a fost primit de Majestatea Sa Regele
Carol al II-lea, care întrunchipează
Prof. Dr. C. Bacaloglu
TREI CRIŞURI mmsmsmsmsm
POEZII
de : Ion Pillât
Stanţe
lean Moréas
Aeriană zare scăldată în lumină,
Al golfului de-acolo cerc sclipitor şi pur,
Fum stând în neclintire pe a colibei clină.
Voi, chiparoşi, în negru tăia/i pe val de-azur.
Măslini de pe Kefisos, frunziş al armoniei
De gândul lui Sofocle în vânturi clătinat,
Coloane, marmuri frânte, în ciuda vitregiei
Răsare viitorul din templu minar.
Parues, Hymèt, pisc mândru, ce'u umbra
înserării
Mai /ii lumina zilei pe şoldul înspuzit,
Mun}i, arbori, zări, molozuri şi maluri ale
mării,
Din nou când ne văzurăm, mani şi îndră­
gostit.
(Din ,,Caetul Verde" care apare).
şedinte al camerei Ciceo Popp, subli­
al niind că Parlamentul în trecut şi în
viitor va lua în seamă imperativul ca­
tegoric al preocupărilor sanitare, a a-
rătat cât de mulţumiţi şi onoraţi sun­
: Prof. Dr. Constantin Bacaloglu. tem de participarea savanţilor străini.
In urmă, la Patriarchie, Patriarhul Mi-
speranţele de bine şi propăşire ale ron a primit oaspeţii şi le-a dat înalta
României întregite. Sa binecuvântare.
Din discursul Majestăţii Sale Regelui Semnalăm în Bucureşti, frumoasa
Carol II reţinem această frază «Con­ recepţiune de la Ministerul de Externe,
gresele internaţionale reprezintă din şi mai ales aceea de la D-l Profesor
partea popoarelor o pornire de cunoaş­ Dr. Angelescu. Colecţiunea artistică ce
tere şi de apropiere în scopul de a împodobeşte saloanele eminentului chi­
mări patrimoniul comun de civilizaţie». rurg şi profesor a stârnit un interes
Cităm printre reprezentanţii ţărilor general.
străine, celebrităţi mondiale : Laignel Marii noştrii pictori, Grigorescu, An-
Lavastine, Guyard, Levy Valensy dreescu, Luchian, Verona prin frumoa­
(Franţa), Rolleston, Johnston (Anglia sele pânze ce posedă D rul Angelescu,
Giordano, Capparoni, Florio Castigli- construiesc o splendidă imagine ale
oni, Giuseppe Favaro (Italia), Sticker, artei româneşti.
Goldschmidt (Germania), Huseyl, Re- Trebue de asemenea menţionat prân­
gep, Husseim (Turcia), Lajo Thaller (lu- zul delà villa Paradon a D-lui Karmitz.
;oslavia), Stoianoff (Bulgaria), Ricardo Intr'un cadru feeric, desprins din
? eorge Portugalia), Tricot, Carez i Bel­ descrierile orientale ale unei mii şi una
gia), Sarafide (Grecia), Szumanovsky nopţi, legănaţi de muzica naţională ro­
(Polonia), Ficher (Austria), Oliver (Sp­ mânească, într'o atmosferă de c a l d ă
ania), Fulton, Gouveia (America) Re- prietenie, recepţiunea D-lui Karmitz a
inondo (Argentina), etc fost minunată Castiglione (Italia) a
Şedinţele ştiinţifice s'au desfăşurat stârnit un entuziasm de nedescris, ca
în curs de trei zile la universitate. şi Laignel Lavastine (Franţa), relevând
Multiplele chestiuni în legătură cu is­ faptul că în România, delà frontieră
toria medicinei, cu începuturile de or­
ganizare ale luptei împotriva epidemii­
lor, în deosebi c i u m a bubonică în
România, în Franţa, în Polonia, au
făcut obiectul comunicaţiunilor savan­
ţilor străini şi români.
Oaspeţii noştri au fost conduşi să
viziteze instituţiunile sanitare de seamă
din capitală Semnalăm vizita de la
morgă, instituţiune remarcabil orga­
nizată, la Salvarea, la Sanatoriul model
al Profesorului Gerotă, etc.
De asemenea la jurnalele româneşti
cu renume, în frunte cu «Universul».
Parlamentul român, a primit într'o
şedinţă festivă reprezentanţii ţărilor
străine şi prin călduroasa elocuţiune
a Profesorului v e n i ţi an Giordano, a
făcut să vibreze legăturile indisolubile
de sânge ce ne leagă de Italia. D-l Pre­ Dr. Victor Gomoiu.
wm>mm^^mmm
Canalul Filipoiu.—Intrarea
străinul, mai ales cei de acelaş sânge
latin simte o dulce mulţumire, pare că
ar fi în patria lui.
Mai ne rămâne să descriem, escur-
siunile ce s'au succedat în cursul săp-
tămânei următoare. D l Gomoiu a al­
cătuit un itinerariu bine chibzuit ca să
BCU Cluj / Central University Library Cluj
evidenţieze farmecul, pitorescul neîn­
trecut al scumpei noastre patrii.
Străinii mergeau, cum îmi spuneau
mulţi dintr'înşii, din surprindere în sur­
prindere, din emoţiune în emoţiune.
Mai întâi salinele din Slănicul Pra­
hovei. Vizita lor, sub bolta şi cu pereţii
lor sclipitori la lumina electricităţii, cu
muzica militară, constituia un spectacol
unic pentru cei mai mulţi dintre străini.
După aceea valea Teleajenului, e
o r e g i u n e necunoscută chiar multor
români. La cheia, la preventoriul creat
în creerul munţilor de D-rul Gomoiu,
priveliştea e încântătoare O pajişte
splendidă, în fund zidul Carpaţilor, şi
jur în prejur păduri seculare. Nu se
putea alege un loc mai prielnic pentru
o d i h n a trupului şi a minţei. Câţi
nu vor profita de această instituţiune
isvorâtă din sunetul creştin al D-rului
Gomoiu, şi îl vor binecuvânta?
Un serviciu religios oficiat în amurg
SAGHI
C7)ornind de la Blaj, după câteva po-
păsuri, începe a se lămuri un drum
alb ce amijă printre copacii frunzoşi.
Ne apropiem Se arată lămurit o clă­
dire nouă albă pe creştetul stâncei, pe
când zidiri medievale, întunecate de
umbra trecutului, înconjoară şi peste
care resar : turnuri, metereze, clopot­
niţe, acopereminte seculare.
întregul trup,al falnicei cetăţi e fe­
rit între dealuri ce o înconjoară roată,
pe când în văi rodnice şi poene lumi­
nate, cirezi de soi şi îngrijite pasc şi
se adapă în Târnava Mare ce le fură
chipul în ape limpezi.
Intrând în Săghişoara prin gară, te
CELE T R E I CRIŞURI
în lacul Şerban. Foto Press
a precedat o bogată masă colegială
pe care mâna de fee a D-nei Gomoiu
a îmbogăţit-o cu toate bunătăţile.
Prin trecătoarea delà Bratocea, apoi
în Transilvania pe drumul Braşovu­
lui, toate şcolile cu dascălii lor, în
veşminte de sărbătoare au asvârlit
fiori în calea oaspeţilor noştri
La Sinaia recepfiune oficială a Efo­
riei, apoi a doua zi Principele Brân-
covan şi Principesa, la Breaza într'un
castel cu un parc de o frumuseţe cla­
sică, care ne strămuta cu gândul în
cele mai încântătoare castele din
Franţa, au primit congresiştii cu o a-
mabilitate şi o bună voinţă desăvârşită.
*• O şezătoare, cu cântece şi danturi
româneşti s'a d e s f ă ş u r a t în cursul
dejunului.
Cu ce dragoste, cu ce entusiasm au
subliniat aplaudând, savanţii străini, şi
cu ce emoţiune am privit noi românii
dansul .Ca la Breaza" în care trei
perechi, un moşneag şi o băbuţă, doi
ţărani în puterea vârstei şi doi copi­
laşi drăgălaşi au desvăluit tutulor fru­
museţea folklorului român. Românii
şi-au alinat întotdeauna durerile prin
cântece şi danturi.
La Câmpina, puţurile de petrol, la
ŞO A R A
de: Adela Xenopol.
Adela Xenopol
m@mmw®mmm
Ploeşti, rafinăriile, au arătat o latură
economică a bogăţiilor ascunse în pă­
mântul românesc şi progresele până
astăzi înfăptuite.
La sfârşitul acestei prime escursii.
o seară pe marginea lacului Snagov,
Seară cu lună, plină de farmec, după
ce am vizitat vechea mănăstire din
secolul al XV-lea care a interesat mult
mai ales pe Savanţii francezi şi Itali­
eni Primăria oraşului Bucureşti a o-
ferit o masă bogată congresiştilor.
Şi fiindcă am vorbit de energii ro­
mâneşti relevând meritele D rului Go­
moiu, e locul să spunem şi să punem în
evidenţă şi energia Primarului D Do-
brescu, care a dăruit Bucureştilor
frumosul parc al lacului Snagov.
Ultima escursiune a fost la Vâlcov,
De la Brăila o plimbare pe canalul
Filipoiu, după o masă pescărească cu
crap la proţap şi cu supă de peşte.
Câţi români se duc departe în ţări
străine ca să admire frumuseţi ale
naturei, şi ignorează peisagele de ne­
întrecut farmec ale ţârei româneşti?
Pe canalul Filipoiu, se desfăşură
acelui ce îl vizitează în legănatul mol­
com al bărcei de pescar, un specta­
col care cum spunea Profesorul Laig-
nel Lavastine, aduce aminte tablouri
minunate ale primitivilor Italieni. Flori
de nufăr, pe un lac transparent ; măr-
ginele cu o vegetaţie luxuriantă, cu
sălcii ce îşi apleacă crăngile în luciul
apei ; stoluri de păsări, cu pene albe
ori sure, cu ochii roşii, şi pe care
pleoscăitul lopeţilor nu le turburau din
poziţiunile lor hieratice In fund spre
dreapta dealurile Dobrogei.
Toţi vizitatorii nu mai vorbeau ; toţi
erau pătrunşi până în adâncul sufle­
tului lor de frumuseţea Deltei Dunărei.
La Vâlcov am vizitat locuinţele pes­
carilor şi cu barca am alunecat până
în largul Mărei Negre.
Al 9-lea congres al Istoriei Medicinei
ne-au spus-o şi repetat-o toţi savanţii
străini cu greu va fi întrecut vre-o
dată prin organizaţiunea sa impecabilă,
prin lucrările înfăptuite, prin excursiu-
nile cari au arătat tuturor frumuseţile
ţărei româneşti
El a constituit o propagandă de în­
frăţire a popoarelor în spre idealul
păcei şi a câştigat inimile savanţilor
străini, care sunt convins că au plecat
cu o mai adâncită înţelegere şi cu
mai multă dragoste pentru România
Mare.
opreşte frumuseţea sanatoriului Şaleu'
căruia nu-i pasă de vechimea duratei'
trecând mereu din mâini, în mâini
vrednice.
E un adevărat odor, izolat în ver­
deaţă. Curpene de trandafiri se caţără ;
râd flori ce se aştern pe tăpşan în faţa
şaleului mare.
Dupe câţiva paşi, umbra răcoritoare
a parcului, adie şi aţine plăcut calea,
înainte de a intra în orăşel, pe sub
podul de lemn acoperit şi întunecos
ca un tunel.
Dacă aş spune că orăşelul e frumos,
m'aş abate într'o admiraţie grotescă,
totuşi e pitoresc prin aşezarea minu­
nată, şi interesant prin vechimea păs­
trată cu sfinţenie de către locuitori.
Ei îşi petrec fericirea şi nenorocirea
în aceleaşi locaşuri, unde şi-au petre-
mmmemmssmm
cut fericiri şi nenorociri ale generaţii­
lor din care fac trup şi suflet.
Sasul e turnat în acelaş tipar. Vea­
curile stau troenite în ziduri, iar gene­
raţiile se prevăd în acelaş tip conser­
vator.
Individualitatea şi deci caracterul
păstrează calităţi de rasă ce menţin a-
celeaşi apucături : ordine, hărnicie, cu­
răţenie, cumpătare, respect pentru tot
ce este de respectat, şi deci au impus
BCU Cluj / Central University Library Cluj
pe ori unde şi-au sălăşluit coloniile.
Se impun fiindcă sunt normali, fiindcă
au mai puternică individualitatea de
cât vremelnică personalitatea, care de
multe ori, naşte avorturi sociale.
Ca şi elveţienii sunt normali, fiindcă
trăesc prin virtuţi şi în orbita posibili­
tăţii lor de capacitate. Le lipseşte hi­
pertrofia vanităţii şi exaltarea ambiţiu­
nilor multor neputincioşi, susţinuţi de
autoritatea averei, sau alte privilegii
de protecţiune reptilă Ca ori care po­
por civilizat sufleteşte el se bucură de
fericirea căminului său, iar afară îşi face
datoria către stat şi societate.
Casele săseşti, mai mult scunde, for­
mează nu un şir ci un zid, un front li­
nie, în care se deschid aceleaşi feres-
trui pătrate, cu obloane verzi, aceleaşi
porţi despărţitoare de proprietate.
Un amănunt e şi în culoarea faţa­
dei, menită să hotărnicească Astfel
pe lungimea zidului se succed : verde,
cenuşiu, galben, albastru, roz şi în fie­
care an se primenesc.
O singură stradă duce de la o bari­
eră la cealaltă şi din ea câteva stră­
duţe se abat pe laturi Din piaţă por­
neşte suiş pe dreapta. Cetatea a fost
şi a rămas vatra orăşelului, care mai
târziu şi-a revărsat prea plinul, tupilat
sub puternicele ziduri
Pe un dâmb, o clădire mare, e pre­
fectura de judeţ şi cu toate că nu are
vechime, totuşi se menţine mai armo­
nios în ansamblu de cât Liceul săsesc
modern, care înlocueşte turnul culmi­
nant al cetăţii măcinat de veacuri.
Scara ce duce până la vechea bise­
rică de lângă liceu, mi-a amintit de
bisericile catolice pe înălţimi, în jurul
lacului Lugano şi spre care urcă ca­
nonic sute de scări, devoţii.
Brâul zidului cetăţii e destul de în­
căpător, de oarece adăposteşte: trei
biserici, metereze, două licee, şcoli pri­
CELE T R E I CRIŞURI
mare, prefectura, primăria şi peste 150
case cu două sau trei caturi.
Se simte înghesuială: uliţe înguste,
scurte, trecători pe subt bolţi, scări
înguste de piatră printre ziduri, pe
unde te urci şi scobori în alte uliţi în­
guste, pe lângă turnuri ce fac trup
cu zidul.
înaltul turn pătrat cu acoperiş mă-
estrit în cinci coifuri mici, cu unul mai
mare pe creştet, şi împrejmuit de un
cerdac sub straşină, e numit Turnul
Porţii şi face fala cetăţii.
Rotogolul ceasului secular în cadrele
zodiacului, sclipitor de bronz şi mo­
zaic, cântă o veche arie la amiază şi
miez de noapte, amintind ţara natală
a colonilor unde se află astfel de tur­
nuri cu ceasornice cântătoare El bate
în două soroace, lunga timpului căra­
re*), căci pe lângă mecanismul mo­
dern, un pitic burtos şi bărbos, îngână
ceasurile în ton sopranic, lovind cu un
ciocănel în toba-i de aramă. Pare un
*. Eminescu.
LA POLITIQUE
ous continuons à reproduire le texte
de Vadmirable élude de M. l'in­
génieur I. P. Gigurtu, dont la haute
compréhension des problèmes industri­
els est depuis longtemps consacrée.
La question de la politique de l'or est.
d'ailleurs, d'une vibrante actualité et
saura fixer l'attention de tous ceux
qui s'occupent des problèmes indus­
triels et financiers contemporains.
Le problème de /'or.-Parallèlement
à celui-là, il y eut un autre procé­
dé inattendu ; les grands bénéfices
accumulés par les profiteurs de
fluctuations des monnaies et des
prix, les nouvelles industries créés
dans les pays neutres, la transfor­
mation des industries de guerre,
tout cela a contribué à l'optimisme
général et à l'augmentation de la
production. Nous avions d'un côté
une augmentation des instruments
>mwmwm^mmm
ecou slab ce se pierde în adânc de
veacuri.
A fost, a fost! el e voinicul de odi­
nioară.
Cetatea Săghişoara are ceva carac­
teristic prin intenţia clădirei. Nu e ce­
tatea cavalerilor feodali, ci o cetate
burgheză şi ţărănească, având mai mult
menirea economică de cât politică
Politica e un cuvânt al cărui înţeles
nu are interpretarea cuvenită când îl
asociem la hoarde barbare ce năvă­
leau în numele unui cap de bandă iar
nu al unei ţări. Năvălirile nu erau por­
nite de la conflicte de idei, ci din dic­
tatura stomacului.
Sălbaticii care nu ştiau lucra, pân­
deau şi prădau pe acei civilizaţi, care
îşi aveau viaţa căminului organizată
şi îndestulată.
In faţa acestei primejdii, hunii aşe,
zaţi se întăreau cu ajutorul saşilor,
maiştri în zidiri şi cetăţi de apărare-
In cetate turnurile nu erau numai
metereze, ci mai cu seamă tainiţe pen­
tru rezerva alimentelor.
Turnurile breslaşilor, spun că, de pe
atunci a fost un început de solidari­
tate a meseriaşilor pe categorii Astfel
fiecare breslă, câte fiinţau pe atunci, a-
veau în cetate turnul lor propriu, me­
seriei, cu merindele de rezervă pe care
trebuiau să le apere, şi astfel, apărând
hrana, apărau familia şi ţara.
Saşii îşi mai ascundeau grânele şi
merindele şi în zidurile duble ale bise­
ricilor, şi le scoteau la soroc răbojit.
Astăzi ca od nioară. străbunii lor, saşii
păstrează vechiul obiceiu.
In Turnul Porţii, se află un muzeu
săsesc, care vorbeşte din cele mai ve­
chi timpuri, senine sau tulburi, prin
care au trecut aceşti vrednici coloni,
meseriaşi, plugari şi zidari, care au
adus civilizaţiunea apusană şi au
răspândit-o asupra poporului de başti­
nă dacii şi romanii, cât şi peste năvăli­
torii aşezaţi ungurii—hunii.
Şcoli frumoase săseşti şi româneşti,
radiază astăzi lumina instrucţiunei, ce
pe acolo se aşează trainic pe puternica
temelie a educaţiunei seculare
DE LOR
par : Ing. I. P. Gigurtu.
de change, des facilités de crédit
et de circulation, augmentation qui
tendait à la hausse des prix ; de
l'autre côté, une augmentation de
la production, une offre de plus en
plus grande de marchandises, qui
devait amener une baisse des prix.
Or, voici qu'intervient un nouveau
facteur: le problème de l'or:
Nous avons vu que la production
de l'or a baissé pendant la guerre
et que depuis, elle va en croissant
avec la tendance d'arriver à la pro-
duction d'avant-guerre, mais le pour-
centage de l'augmentation ne cor-
respond pas au pourcentage né-
cessaire à la circulation actuelle.
D'une part, il y a une demande
d'or de plus en pìus forte pour les
banques d'émission, lesquelles, ayant
augmenté leur émission, avaient be-
soin d'or; de l'autre, une offre
raaisraMmaHRs
O amintire drept
Deşi, scriitorului acestor rânduri nu
i se poate imputa circumstanţa unei
virste înaintate, care singură poate
i a r justifica mai bine înfăţişarea unui
lucru din trecut, va cuteza să omagieze
pe d. prof. C. Rădulescu-Motru, sărbă­
toritul frumoasei virste profesorale de
35 de ani, în cadrul unei simple, unei
banale amintiri.
Mă întorc cu câţiva ani în urmă,
când, păşind pentru prima oară la
lecţiile de filosofie am făcut cunoştiinţâ
cu autorul 'personalismului energetic*.
carte de care mă lega o puternică sim­
patie date fiind împrejurările oarecum
excepţionale când o primisem.
Facultatea de filosofie îşi deschidea
porţile în acel an cu un curs de psi­
hologie ţinut de sărbătoritul de astăzi.
In mintea încă prăfuită de didacticis­
mul pedagogiei rutinare a liceului, i-
magina disciplinei filosofice mi se în­
făţişa curios de pedantă, şi într'o oa­
recare măsură, bogată în orizontul
speculaţiunii, N'aş putea spune, dacă
această reflexie o făceam cu adevărat
atunci, sau dacă îmi dau deabia acum
seama, că aşi fi putut să o fac. E un
caz mai complex decât îl credem, a-
ceastă elaborare a gândurilor noastre,
despre care mintea nu-şi poate da în­
inférieure ; donc, la valeur du métal
devait monter. Ici, il nous faut men­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tionner l'adoption de l'étalon or par
les Indes, ce qui fit monter encore
la demande et donc celu-ci : le prix
des marchandises, a-t-il baissé par­
ce que, conformément à la théorie
quantitative absolue, nous avons eu
manque d'or donc une hausse de
la valeur de l'or, et, par conséquent
de la monnaie ? Ou tout cela est-il
la conséquence d'une augmentation
inattendue de la production, comme
suite à la rationalisation qui a con­
tribué à la baisse des prix en vue
d'une augmentation de la vente?
Mais la rationalisation a eu un effet
encore plus imprévu. Elle a été la
cause première de la sous-consom­
mation et de l'accumulation de
stocks de matières premières et
demi-fabriquées, lesquelles ont alors
contribué â la baisse des prix. L'ef­
fet direct de la rationalisation a
été le chômage qui, lui aussi, est
un des facteurs principaux de la
crise.
Le Chômage.—Le chômage est le
résultat de l'élimination graduelle
de l'homme du processus de la pro­
duction, ou plutôt l'effet du rempla­
cement de la main de l'homme par
la machine. Il est la conséquence
de la situation dans la quelle se
sont trouvés tous les producteurs en
voyant qu'ils ont trop produit et
qu'ils doivent produire aussi bon
marché qui a conduit l'Amérique
aux spéculations délirantes des an­
nées 1928 et 1929.
Cependant les loi, naturelles de
l'humanité ou l'équilibre naturel, sont
CELE T R E I CRIŞURI mmmmkmmmm
omagiu
totdeauna seama de trăirea lor istorică.
In ori şi ce caz, în cunoaşterea mea,
figura profesorului Motru apare de­
terminată de aceste contururi explica­
bile dintr'un anumit punct de vedere.
O figură masivă şi liniştită, neturbu­
rată decât de nesincronismul fosfores­
cent al ochilor puternici de pătrunzători
purtată pe un corp bine închegat, dădea
profesorului, ce urca cu paşi înceţi ca­
tedra, un aer puţin doctoral, stilizat
doar de şiretul ochelarilor care atârna
pedagogic şi cu oarecare distincţie pe
un piept de cutezătoare formaţiune.
Fraza simplă dar pilduitor de coni-
preansivă, cumpănită şi sgârcită în
periodice ce asigură faima unui ora­
tor, dar mă îndoesc dacă presupun şi
pe omul de ştiinţă.
Simţeai că profesorul de psihologie
chibzuea matematic asupra cuvântului
utilizat pentru descoperirea şi expli­
carea celor mai tainice ascunzişuri ale
sufletului. In gestul său se trăda o ap­
titudine a medicului, iar în crispările
feţei, ceva din corul conştiinţei sale,
dornice să exteriorizeze mai nimerit
ce gândea Iar, când voia să împărtă­
şească păreri proprii, înălţa această
dorinţă a conştiinţei la rangul unei
adevărate vocaţii.
plus fortes que toute prevision hu­
maine. Chacun a le droit de vivre
s'il travaille ou s'il veut travailler.
Şi la société ne veut pas lui donner
du travail il est juste qu'elle le nou­
rrisse ; ainsi, en définitive, c'est en­
core la production qui doit payer
les hommes qu'elle n'a pas voulu
utiliser. Dans la pratique, c'est V
Etat, le représentant de la collec­
tivité, qui a dû intervenir et le pro­
blème du chômage est devenu un
problème d'Etat. Nous ne nous o-
ccupons pas de la façon dont cha­
que Etat a entendu résoudre le pro­
blème, ni des fautes qui ont souvent
été comises, mais il est certain que
les budgets des Etats n'ont pu être
équilibrés, par suite de l'entretien
des chômers. D'un autre côté, la
consommation a baissé par suite de
l'élimination de la masse conso­
mmatrice de gens sans travail et
d'un grand nombre d'autres qui,
devant le spectacle qu'ils ont quo­
tidiennement sous les yeux, dépen­
sent avec plus de prudence.
Par suite des déficits l'Etat est
forcé à mettre des impôts, lesquels
pèsent sur la production et diminu­
ent la force de consommation ;
Prof. C. Rădulescu-Motru.
Aşa am cunoscut pentru prima oară
pe profesorul C. Rădulescu Motru, şi
aceste impresii brodate iniţial pe su­
fletul studentului de atunci, fără îndo­
ială, că au influenţat într'o mare mă­
sură preocupările lui ulterioare.
M. Gh. Constantinescu.
celle-ci a pour effet de réduire les
bénéfices, et devant ces résultats
et leurs répercussions politique pos­
sibles, le capital devient timide.
La crise bancaire. — Ce fut là la
situation générale de l'économie
mondiale au début de la crise, com­
pliquée encore par le côté politique
des réparations et l'incertitude sur
la manière dont il allait être solu­
tionné, incertitude qui a eu pour
effet l'apparition d'un nouveau fac­
teur parmi les causes de l'état de
choses qui nous préoccupe. Cette
incertitude et les résultats déficitai­
res des entreprises ont provoqué
une baisse des valeurs mobilières,
suivie de crachs à la Bourse qui
menacèrent ensuite l'existence des
banques, par suite de l'insolvabilité
des débiteurs ; comme conséquence
de cette situation, les déposants re­
tirèrent leurs dépots, la monnaie
devient improductive et, dans les
pays où l'on craint des changements
politiques ou sociaux, le capital
s'expatrie; cete expatriation équi­
vaut à la migration de l'or.
La dépréciation de la livre ster­
ling. Tout cela contribue à la fois
à la crise générale actuelle qui a eu
un résultat tout à fait inattendu :
la dépréciation de la livre sterling.
Pour que l'Angleterre en soit arri­
vée à prendre une pareille mesure
après avoir fait des sacrifices énor­
mes pour la révalorisation de sa
monnaie a la parité de l'or, c'est
que le facteur politique n'a pas trou­
vé d'autre solution aux problèmes
économiques et sociaux qui se po­
saient â l'Empire .Britannique.
 POEŢII la crise rien que par l'insuffisance
de l'or et sa répartition irrationnelle.
«O Novembre, tu sais que c'est ta feuille Et nous voici revenus par l'en-
morte qui parfume mon coeur»
chainement logique à l'objet réel
Jean Moréas. de cette conférence. Nous n'avions
Slut suflete pe care noaptea le-a-nvăluit şi le-a cuprins, que deux voies pour arriver à ce
In ele rasa de lumină nici nu 'ndrăsneşte să coboare:
Acolo râsul—când străbate—se schimbă-n imnuri mortuare point: ou d'exposer les différentes
Şi gluma cea mai inocentă-i o lovitură din adins. théories en cours, ou de procéder
commes nous l'avons fait en suivant
Un gest greşit, o vorbă rece, o fluturare de batistă,
O uitătură mai peziţă, chiar dacă nu e cu venin, la chaine des facteurs économiques
Este destul să le deschidă răni vechi, adânci, din chiar senin, et politiques dominants qui devait
Este destul să le-amărească şi mai cumplit viata tristă. nous amener à poser le problème.
Pe marea sufletelor astea pluteşte-o-ntreagă lume moartă Certains disent que la cause de
De vise nebuneşti, iluzii şi de dorinţe fel de fel, la crise est l'insuffisance de l'or.
Ca nişte ţăndări sângerânde a unor vase de resbel, Nous avons donné au début les
Pe care vântul, dupe luptă, deasupra valului le poartă. quantités et la répartition de l'or,
In fata lor vorbiţi cu grijă, când nu puteţi ca să tăceţi : nous avons dit que nous n'étions
Atât de dragă le e pacea adâncă, fără de hotar — pas pessimistes quant au maintien
Şi-atâta groază au de lume şi de concertul ei barbar! et à l'augumentation de la produc­
...Fiţi buni cu inimele acestea: ele sint inimi de poeţi.
Const. Rîuleţ. tion — mais poser le problème
des prix et soutenir que les prix ne
dépendent que de la quantité de
le tapis le problème de l'étalon or l'or c'est ce qui nous semble désor­
La dépréciation de la livre a pro­ mais impossible. Nous ne saurions
voqué des pertes à tous les pays et et de la répartition de Vor.
Ainsi, aujourd'hui nous avons: nous ralier à la théorie qui admet
à beaucoup de banques d'émission que les prix sont fixées par la pro­
qui possédaient des livres ou dont d'un côté les Etats Unis et la France
qui, à eux deux, possèdent les 3/5 duction d'or, c'est-à-dire p a r l e pour­
la stabilisation monétaire se basait centage annuel de la production
sur le „gold exchange standard", de l'encaisse métallique du monde,
puis les Pays Bas, la Suisse, l'Italie, par rapport au stok existant, pour­
c'est-à-dire, en plus de l'or, aussi centage qui droit être égal à celui
sur des devises or, dans l'espèce la Roumanie et les autre pays qui
ont fait leur stabilisation avec le du développement économique, fixé
des livres sterling. en général, selons divers calculs, à
Il y a des pays qui ont pu sup­ concours de la France ; de l'autre,
l'Angleterre, les pays Scandinaves, 3%. Si nous examinons les prix de
porter ces pertes, l'Etat les ayant gros, nous constatons qu'il corres­
repris pour son compte par des le Canada, l'Australie, le Japon, etc.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
qui ont renoncé a la convertibilité pondent, comme tendance générale
conventions spéciales (c'est le cas aux variations de l'encaisse métali-
de la France), d'autres se sont vu du papier monnaie en or.
que, sauf dans les crises cycliques
forcés à renoncer à leur tour à La lutte contre l'or. — Dans ces ou occidentelles, mais c'est juste­
l'étalon or, leurs relations avec le conditions, on voit recommencer la ment pendant ces crises que nous
marché londonien étant tellement lutte contre l'or. De nouveau revien- souffrons et ce sont leurs causes
étroites qu'ils auraient eu de trop nent les théories du remplacement que nous recherchons et que nous
grosses pertes s'ils avaient main­ de l'or en tant que mesure des va- voudrions éviter.
tenu la parité or. La decision prise leurs ou instrument de change in- (A suivre).
par la Grande Bretagne a remis sur ternational. Et l'on essaie d'expliquer

OPERA SOCIALĂ multă pricepere - Din acest punct de

Opera Medico-Socială a Casei Centrale
a Asigurărilor Sociale din România
e împlinesc 20 de ani delà înfiin­
S ţarea unei instituţii cu caracter so­
cial din vechiul regat, care purta altă
dată denumirea de Casa Centrală a
mesenilor, creditului şi asigurărilor
muncitoreşti. In 1920 se desfiinţează
Casa Centrală a meseriilor şi este în­
locuită de Casa Centrală a Asigură­
rilor Sociale pentru aplicarea tuturor
dispoziţiilor relative la principiul de
asigurări şi de mutualitate liberă.
Se împlinesc şi zece ani de condu­
cere a d-lui Mihail Enescu, actualul
Director General.
In aceşti zece arii Casa Centrală a
Asigurărilor a avut o activitate con­
structivă şi financiară, pe care n'a
avut-o nici o altă instituţie similară
din România. Asigurările sociale nu
constitue azi o instituţie specific mun­
citorească ; ea devine o instituţie pen­
tru nevoile salariaţilor de ori ce fel
ar fi ei Bine înţeles că salariaţii ma-
rei industrii formează baza unor ast-
vedere actuala conducere a D-lui
Enescu a dat dovezi că posedă însu­
şirile cerute — Căci zilnic avem un
conflict ce se iveşte între pretenţiile
asiguraţilor şi revendicările corpului
medical. O bună conducere are datoria
de : Emil Gheorghiu
fel de instituţiuni. Toată lumea este
convinsă că asigurările sociale sunt
un factor indispensabil pentru a men­
ţine progresul statelor din punct de
vedere social, dând acestui termen
cea mai largă interpretare.
Dar, ce s'ar putea propune ca fiind
mai bun într'o societate unde cei mai
mulţi câştigă existenţa lor, lucrând în
mod continuu şi istovindu se?
Astfel, prin legea asigurărilor socia­
le, se realizează o eficace protecţie
pentru viaţa acelora, cari n'au alt ca­
pital, decât puterea de a munci şi nici
alt venit, decât salariul pe care-1 obţin.
In plus, legea asigurărilor pune la
adăpost pe toţi acei ce sunt amenin­
ţaţi de boală, accident, invaliditate,
bătrâneţe şi deces
Fără legea asigurărilor nu putem
avea pacea socială pe care toată lu­
mea o doreşte.
Pentru aplicarea acestei legi se cere M. Enescu, Director general al Casei
din partea conducătorilor mult tact şi Centrale a Asig. Sociale.
mwrnwrnrnmimm CELE
să niveleze animozităţile dintr'o parte
şi din cealaltă.
Asiguraţii, lucrători ori salariaţi văd
în asigurări un impozit şi nu sunt—
unii din ei - favorabili principiului de
mutualitate, pe care-1 admit când nu
intervine statul. Medicii văd în Asi­
gurări o concurenţă deoarece li se ia
o bună parte din clientelă.
Dacă dreptatea aparentă ar fi de
ambele părţi, dreptatea reală nu apar­
ţine nimănui. — Căci, după cum a
spus D-l Laval, fost Ministru al Mun­
cii şi prim-ministru al Franţei : „ori
ce s'ar întâmpla, ori ce revendicări
s'ar face, ori ce interese particulare s'ar
compromite, rămâne clar pentru toată
lumea că asigurările sociale sunt o
necesitate pentru Franţa, ca pentru
orice ţară care doreşte să reziste cu­
rentelor noi ce suflă din toate părţile".
In ultimii 20 ani în Europa, Asigu­
rările sociale au contribuit la o inter­
naţionalizare „sui generis" care a a-
dus un progres neaşteptat. Societa­
tea Naţiunilor, creată prin tratatul
delà Versailles, a dat tonul lumei în­
tregi, prin activitatea prodigioasă a
Biroului internaţional al Muncii.
In România a pătruns ideea de
mult; ea nu trebuie decât să fie în­
treţinută şi de aceea rolul Instituţiei
noastre este covârşitor de mare. D-l
Enescu în raporturile pe care le-a
avut la Geneva cu Biuroul internaţi­
onal al Muncii şi cu regretatul Albert
Thomas, mare filoromân, a adus în
instituţia noastră un suflu occidental.
Dacă în aceste momente, din cauza
BCU Cluj / Central University Library Cluj
crizei ce bântue şi din cauza numă­
rului prea mare a medicilor la oraşe
faţă de acei delà ţară, ceeace consti­
tue o criză medicală explicabilă, se
caută să se învinuiască Asigurările,
este o nevoie de moment de a com­
bate, fiind că e mai uşor să combaţi
decât să găseşti soluţie.
Să nu se uite că Asigurările sociale
sunt în lumea întreagă considerate ca
un factor de îmbunătăţire a situaţiei
sanitare dintr'o ţară Concepţia D-lui
Regimul Gömbös, regimul
£^asionată de evenimentele politi-
ÔL cei interne presa noastră ar fi
trecut la ordinea zilei asupra schim­
bării de guvern din Ungaria dacă
declaraţiile bătăioase ale lui Göm­
bös, rostite la Radio pentru maghia­
rii de pretutindeni, repetate apoi in
parlamentul maghiar pentru străi­
nătate, nu ar fi forţat-o să se oprea­
scă asupra programului premierului
maghiar. Punctul cardinal al aces­
tui program e revizuirea tratatelor.
E prima dată, când delà locul de
răspundere pe care-1 ocupă fostul
ministru de răsboi în cabinetu Kâ-
rolyi,se aruncă mănuşa statelor «suc­
cesorale». Până acum asemenea de­
claraţii s'au rostit de către persoane,
cari nu ocupau situaţii de răspun­
dere şi vânau o popularitate ieftină.
Azi răsboiul se declară delà ţară la
ţară, căci din gravitatea declaraţiei
nu scade faptul, că Mica Antantă a
T R E I CRIŞURI
Enescu îşi dă ^roadele.— Putem astfel
înscrie la pasivul său : Combaterea
sifilisului pe o scară întinsă graţie sal-
varsanizărei în masă a asiguraţilor,
înzestrarea şi crearea de dispensării
model, crearea de sanatorii noi, sus­
ţinerea organizaţiilor medicale din
Ardeal, ameliorându-le şi în fine marea
încredere de care se bucură în sânul
corpului medical român, etc —Opera
lui constructivă este terminată prin
clădirea monumentală din B-dul Carol
Nr. 17 care rezolvă odată pentru tot­
deauna problema sanitară a funcţio­
narilor Casei Centrale.—Să nu se uite
că funcţionarii lucrau în diverse clă­
diri, unde mijloacele de higiena nu se
puteau realiza şi unde din contactul
zilnic cu bolnavii riscau să se înbol-
năvească.
Prin crearea de servicii centrale
higienice se dă posibilitatea unei ac­
tivităţi temeinice şi ferite de orice
risc profesional funcţionăresc.
Astfel D-l Enescu a rezolvat pro­
surprizelor
de : Traian Birăescu.
trecut la ordinea zilei asupra ei şi
nici precizarea, că această revizuire
e dorită, pentru circumstanţe lesne
de înţeles, pe cale paşnică de către
prim ministrul Ungariei. Revizuirea
Tuliu Gömbös, Preş. Cons. Mini's, maghiar.
mmœmBmmmm
blema Asigurărilor, cu două tăiuşuri ;
pe deoparte construind localul pentru
asistenţa medicală civilizată şi pe de
altă parte înălţând în Bucureşti cu
banii asiguraţilor — cari s'au întors
înapoi la meseriaşi şi lucrători, evi­
tând şomajul,— un local cu care ori
ce ţară din lume s'ar putea făli.
Nu mai rămâne decât să se reali­
zeze ultimul deziderat al claselor mun­
citoare şi salariate : unificarea legi­
slativă. Actualmente se lucrează şi în
această direcţie şi d-l Ministru D R.
Ioanifescu a propus o comisiune pen­
tru înfăptuirea unei legi noi a Asigu­
rărilor sociale.
Se va creia, sunt sigur, prin această
lege, autonomia mult dorită a Asigură­
rilor, alături de un control imparţial
din partea Statului. La opera con­
structivă reală se va adăuga această
operă spirituală legislativă, care îm­
preună vor forma un tot demn de
toată admiraţia care se cuvine în ace­
ste timpuri de mari frământări sociale.
este şi rămâne un atentat la inte­
gritatea statelor Micei Antante.
Independent de faptul, că Mica în­
ţelegere nu a făcut demersurile ne­
cesare ca să pună capăt unor în­
drăzneli de felul celei arătate, să ve­
dem, care a fost rezultatul acestor
declaraţii.
In primul rând a oprit în loc pro­
cesul de demobilizare sufletească a
minorităţilor maghiare din statele
Micei Antante. E un prim succes a
lui Gömbös. In al doilea rând le-a
făcut să întrezărească într'un viitor
mai apropiat sau mai îndepărtat po­
sibilitatea realipirei lor la Ungaria
şi deci să considere ca un provizo­
rat situaţia actuală, geografia poli­
tică creiată prin tratatele de pace şi
evident, ca o consecinţă să distrugă
ori şi ce rămăşiţe de loialitate a a-
cestor minorităţi faţă de ţările lor
adoptive.
De unde îndrăzneala acestui atac
făţiş în contra Micei Antante a lui
Gömbös ?
Până mai ieri era şeful unui hit-
mm®mm®§mmm CELE T R E I CRIŞURI mmmmssssmmm
PICTORUL MOGOŞ
In pictura românească din zilele noastre,
pictorul Mogoş ocupă locul de frunte, pe
care nu-1 cuceresc decât îndrăgostiţii de
frumos ce-şi închină jertfele unui ideal. Pic­
torul Mogoş e un creator de-o fecunditate
rară. Impresionant şi convingător, printr'o
factură şi un desen impecabil şi mai presus
prin coloritul său simpatic şi natural, artis­
tul s'a impus după război ca un adevărat
apostol al artelor plastice.
Prefirând în pulbere luminoasă privelişti
odihnitoare, de sub penelul măiestrului firea
se smulge învestmântată într'un colorit vioi,
plin de bogăţie şi de frăgezime.
Peisagiile lui Mogoş sunt adevărate frag­
mente din viaţa ţăranului nostru, poetizată,
— iar pajiştile şi orizonturile cu cerul trans­
parent, redate real cu perspective juste, do­
vedesc că le-a trăit şi le-a simţit. Pictorul
Mogoş va lăsa în urma sa opere pentru cari
generaţiile viitoare nu vor avea decât cu­
vinte de laudă, admiraţie şi recunoştinţă. Pu­
ternicul său talent îl călăuzeşte spre izbândă.
Pictorul Mogoş în atelierul sdii, si George Ranetti.

lerism specific maghiar, un fel de
fascism îmbinat cu şovinismul ma­
ghiar bine cunoscut, brodat pe un
antisemitism feroce. Cu o tristă re­
putaţie în l u m e a evreo-maghiară
epocă de răsbunare uşoară a ma­ BCU Cluj / Central University Library Cluj
încă de pe timpul «teroarei albe»—,
ghiarilor de *rasă> în contra ovrei­
lor, — ce a urmat după ce armata
română a înfrânt pe Bela Kun şi a
evacuat Budapesta, pe acelaş Göm-
bös îl găsim şi în fruntea trupelor
ce au alungat, mai apoi au prins şi
predat Antantei pe fostul rege Ka-
rol al IV când acesta a încercat
să-şi reocupe tronul.
Deci antisemit şi partizan al ale­
gerii libere a Domnitorului, în opo­
ziţie directă cu legitimiştii lui Ap-
ponyi, cari bănuiesc încă pe Horty,
că voieşte să-şi prelungească dom­
nia, fie şi ca Regent, până la infinit.
Intrat în conştiinţa publică ma­
ghiară ca un adversar hotârât al
Habsburgilor şi ca o dedublare mai
reuşită şi mai îndrăzneaţă a conte­
lui Bethlen, nu s'ar putea spune, că
Gömbös nu a avut succese din pri­
mul moment, atât în politica internă,
cât şi în cea externă.
Declaraţiile sale privind revizui­
rea, au avut darul să îndrepte spre
el simpatiile tuturor maghiarilor, cari
fie, că trăiesc în Ungaria, fie că sunt
risipiţi în statele Micei înţelegeri,
nu au învăţat nimic din lecţia isto­
rică a anilor 1914—1920 şi în urma
educaţiei lor îşi închipue, că fiind
"poporul cel ales* ar putea să-şi con­
tinue traiul de paraziţi pe spatele
altor popoare, în cadrul Ungariei
milenare şi după marele act de drep­
tate istorică. Ceiace rămâne sem­
nificativ, în declaraţiile, ce privesc
politica externă a Ungariei este noua
orientare conturată v a g d e c ă t r e
Gömbös. După ce premierul Unga­
riei mulţămeşte Italiei lui Mussolini
şi Angliei lordului Rothermerer pen­
tru concursul avut şi simpatiile ma­
nifestate până acum faţă de "Un­
garia ciuntită», declară că ţara sa
de aci încolo îşi îndreaptă privirea
spre altă direcţiune, spre răsărit.
Evident, declaraţia aceasta a pro­
dus senzaţie; presa din Budapesta
a început să vorbească şi să scrie
despre uniunea personală româno-
maghiară, minoritatea maghiară de
la noi a devenit deodată ultradinas-
tică, începând nestingherită să vor­
bească despre posibilităţile acestei
încuscriri, ba s'a reîmprospătat şi
caracterul, pe care 1-a putut să-1 aibă
audienţa delà Timişoara a contelui
Bethlen. Iar pentru ca să avem o
ideie fidelă a stării sufleteşti din ca­
pitala Ungariei, e momentul să ară­
tăm aici, că până şi ministrul nos­
tru la Budapesta a fost intervewiat
asupra parerei ce o are despre u-
niunea personală româno-maghiară.
Suntem datori însă să subliniem
starea de spirit din Ungaria.
Ca popor practic, învăţat să tragă
maximul de foloase din toate re­
laţiile, în ciuda aparenţelor contrare,
Ungaria a început să se îndepărteze
de Italia, încercând o apropiere de
Franţa. Simpatia «ieftină» a Italiei
faţă de Ungaria «nedreptăţită», sim­
patie, care în mod practic nu a dus
decât la un simplu tratat comercial
dintre cele două ţări, din care Ita­
lia trage folosul cel mai mare şi ma­
nifestările de simpatie mai mult de
cât sgomotoase, cu discursuri din
partea bărbaţilor de stat italieni în­
dreptate adeseori în contra Micei
Antante pentru a mângâia speran­
ţele maghiare, în faţa bărbaţilor de
stat serioşi din U n g a r i a , nu mai
prind. Italia sesizată de schimbarea
spiritului din Ungaria, imediat după
ce Gömbös s'a rostit pentru o altă
orientare, a şi invitat la Roma pe
prim-ministrul Ungariei. întâlnirea
Mussolini Gömbös va avea loc luna
viitoare. Aceiaşi e situaţia şi faţă de
Anglia, mai ales după ce în opiniu-
nea publică maghiara a început să-şi
facă drum convingerea, că Lordul
Rothermerer nu a fost cu totul de-
sinteresat în campaniile duse în fa­
voarea Ungariei şi că concursul « teo­
retic» al acestuia nu aduce nici un
folos real şi imediat vecinilor noştri.
La schimbarea aceasta a simpatii­
lor Rothermeriştilor maghiari a u
contribuit şi legitimiştii,cari pe drept
sau nedrept, pentru moment nu im­
portă, au răspândit svonul, că în­
treaga campanie a Lordului englez
nu urmăreşte alta, decât după cap­
tarea simpatiilor maghiare introdu­
cerea fiului său pe tronul Ungariei.
Dealtfel versiunea aceasta a fost a-
limentată şi de către devotaţii lui
Horty, deci şi de către Gömbös, cari
şi-au dat seama, că dacă faţă de le-
gitimişti deţin atout-ul, că reîntro-
narea Habsbuigilor ar însemna ata­
carea şi ocuparea Ungariei de către
Mica înţelegere, faţă de Rothermişti
cade şi acest argument şi sunt siliţi
să se declare pe faţă.
Faţă de acest spirit al Ungariei
cum se comportă Gömbös?
Pentru a avea concursul unei a-
numite finanţe şi mai ales a presei
din străinătate, una din declaraţiile
prime ce le-a făcut, a fost aceia pri­
vitoare la populaţia ovreiască. Göm­
bös a ţinut să aducă la cunoştiinţa
acestei populaţii, că şi-a revizuit cu
totul convingerile privitoare la ovrei,
că găseşte, că e tot atât de bun ma­
ghiar şi patriot, ca ori şi care alt
>mwM<>m>m>zmmm C E L E
maghiar, ovreiul, ce s'a identificat
ca limbă, sentimente şi străduinţe
cu poporul maghiar.
Ştiind, că legitimiştii sunt încă
foarte tari, numărând în rândul lor
tot ce are mai proeminent poporul
maghiar şi mai ales întreaga aris­
tocraţie, atunci când a întocmit gu­
vernul său, din care intenţionat a
eliminat orisi ce aristocrat,—e sin­
gurul guvern fără conţi şi baroni,—
i-a împăcat pe aceştia, cu formula:
«încă nu a sosit timpul să se re-
T R E I CRIŞURI
pună în discuţie problema domni­
torului; se poate accelera mersul
vremurilor dacă vom câştiga asen­
timentul cel puţin a unei părţi a
Micei Antante, fie pentru alt rege,
fie pentru un rege chiar şi din fa­
milia Habsburgilor dar altă ramură
decât cea urâtă de poporul maghiar».
Declaraţiile acestea dodonice pen­
tru cei ce nu cunosc starea de spi­
rit din Ungaria, dacă au pus în gar­
dă pe legitimiştii intransigenţi, apoi
au désarmât cu totul pe cei ce, ne-
m<>m>mwz<>
mulţămiţi de regimul Horty, doreau
un Rege, ca să scape de Regent.
Şi astfel de vre-o câteva zile la
Budapesta se discută pe lângă uni­
unea personală şi despre aducerea,
cu asentimentul Antantei, pe tronul
Ungariei a soţului fostei Principese
Iliana, se comentează articolele a-
părute în ziarul «Patria» privitoare
la botezul de Mödling.
Până una alta însă Gömbös a pri­
mit invitaţia lui Mussolini şi se ştie
cum a fost primit şi sărbătorit.

realitatea în chip nepărtinitor, fără ten­ ţios, vrednic de luare-aminte şi de cin­

NOTE
„Institutul Social Banat-Crişană".
—Zilele trecute a fost inaugurat la
Timişoara „Institutul Social Banat-
Crişană" înfiinţat pentru ca să cerce­
teze problemele ştiinţelor sociale pri­
vitoare la starea socială a regiunei
dealungul frontierei de Vest, să con­
tribue la răspândirea cunoştiinţelor
sociale, folcloristice, artistice, technice
Institutul a luat fiinţă cu concursul
d. D-trie Gusti Ministrul Instrucţiunei
Publice şi preşedintele Institutului So­
cial Român din Bucureşti, încadrând
tot ce are Banatul şi Crişana mai de
seamă în lumea politică, socială, eco­
dinţe morale şi principii, teorie care a
dat, în veacul al XIX, atâtea strălucite
exemple literare şi care este, mai ales,
o doctrină realistă unde regăsim, ală­
turi de Flaubert, Tolstoi şi Zola, multe
puternice talente din toată literatura
europeană.
D-l Prof. M. Dragomirescu care a
fost alături de Maiorescu, un părtaş
înflăcărat al acestei doctrine, nu şi-a
renegat în romanul său, teoriile de altă
dată „Copilul cu trei degete de aur"
este un roman realist, lipsit de preocu­
pări sociale după cum e lipsit de ten­
dinţe de moralizare. Ceiace nu împie­
dică anumite simpatii. Anume, simpatia
autorului pentru personagiul principal
stire, dar o adevărată operă de cultu­
ralizare, căreia i se adaogă un bogat
material informativ,—rod al stăruinţe­
lor şi al îndelungatei cercetări pe acest
tărâm.
Dacă ţara românească desvăluie nea­
semuite frumuseţi în faţa celui ce-i cau­
tă aşezările, mai vârtos se învredni­
ceşte de laudă cel ce caută să puie în
lumină bogăţia acestor aşezări din sla­
va cărora răsare mândră o naţie dă­
tătoare de virtuţi şi de înţelepciune.
Lucrarea d-lui AI Bădăuţă e un în­
dreptar care merită, pe lângă luare-
ammte, şi cele mai cinstite cuvinte de
laudă I,
A >

nomică şi culturală. Noua instituţie este
de altfel afiliată I. S R. din Bucureşti
şi pentru a putea atinge scopul propus
lucrează cu şeapte secţiuni.
chemată să contribue, prin metode BCU Cluj / Central University Library Cluj
Salutăm cu bucurie noua instituţie
ştiinţifice la soluţionarea multelor pro­
bleme de pe graniţa de Vest (B.)
Sărbătorirea d-lui Prof. I. Petro­
vici.— Cei douăzeci şi cinci de ani de
activitate pe tărâm cultural ai d-lui 1.
Petrovici, au fost sărbătoriţi cu adâncă
evlavie într'o vreme când personalită­
ţile culturale se învrednicesc de cea mai
largă cinstire din partea contimpora­
nilor. Prisosul de cunoştinţi, cultura u-
riaşă, sufletul înfrăţit cu dumnezeirea,
au învăluit personalitatea d-lui I. Pe­
trovici într'o aureolă căreia i se înclină
cea mai nobilă floare a virtuţilor noas­
tre. Călăuzit de îndemnuri sănătoase,
crescut în altarul vredniciei româneşti,
profesorul care a străbătut cu gândul
veacuri de înţelepciune, caută însuşi o
netezire a cărărilor ce duc spre cul­
mile biruinţă. Pentru acesta, o săr­
bătorire însamnă mai mult decât un
popas în calea spre dragoste a lumii
înţelegătoare Şi setea de lumină a d-lui
Ion Petrovici, el însuşi un împărţitor
de lumină, se învredniceşte, şi de e-
vlavie şi de recunoştinţă.
C
Ă R
ŢI
Mihail Dragomirescu: Copilul cu
trei degete de aur. Intr'un volum con­
struit după linia clasică a romanului şi
prezentând un frumos echilibru artis­
tic, d-1 Prof. M Dragomirescu a dove­
dit, împotriva multor definiţii care res­
trâng priceperea criticului la critica
pură, că un erudit poate fi totodată, şi
anumite cazuri privilegiate, un incon­
testabil creator de frumos.
Este cunoscută tuturor teoria artei
pentru artă menită să zugrăvească
prezentat dealungul romanului cu o Elena Pop Hossu Longin: Amintiri
trăsătură viguroasă şi armonioasă tot­ (1880—1930) Cluj, 1932, Tipogr. P. Bari-
odată, trăsătura necesară pentru a face ţiu, format 8, pagini 156.
dintr'un personagiu o fiinţă adânc în­ In acest volum îşi strânge dovezile
sufleţită şi dintr'un suflet o oglindă
precisă a realităţilor dimprejur.
mănoasei şi binecuvântatei sale acti­
vităţi de o jumătate de veac, venerata
presidentă a Uniunii femeilor creştine
O. D. din Cluj, d n a E. P H. L., vrednica
I. Gr. Perieţeanu.— Glasul apelor — fiică a nemuritorului Gheorghe Pop de
Sonete.—O plachetă în care talentul Băseşti, preşedintele istoricei adunări
d-lui I. Gr. Perieţeanu se manifestă în naţionale delà 1 Decembrie 1918 în
toată plenitudinea. Sonetul, atât de fru­ Alba lulia. Câte nu sunt şi din câte
mos cântat de Petrarca, găseşte în domenii aceste dovezi ! încă tânără
versul d-lui I. Gr. Perieţeanu un slu­ domnişoară, d-sa lansează apelul pen­
jitor înţelept, călăuzit de originalitate. tru fondarea Reuniunii femeilor române
M a r e a , s c h i m b ă t o a r e ca văz­ din Sălaj şi tot d-sa contribui cu o
duhul ce-şi pleacă nalba peste unde, sumă însemnată pentru înfiinţarea şcolii
răsare în cuvântul înlănţuit în vers de menaj întreţinută de acea Reuniune.
plină de colorit şi de măreţie Icoane Stabilindu-se apoi la Deva, în capitala
repezi se înşiră în bogăţia cuvântului, judeţului Hunedoara, d-sa timp de 30
desprinse din armonia firii ca un chi­ de ani a fost presidentă şi marea ani­
lim îmbibat de soare. Versul, limpede matoare a Reuniunii femeilor române
ca însăşi unda ce-şi sparge clocotul din acel judeţ, înfiinţând faimosul Ate­
de stâncă, se conturează vrednic de lier de ţesături şi cusături naţionale din
cinstire, scăpat din dalta terţinelor Orăştie la 1907, unde multe femei delà
danteşti. ţară s'au parfecţionat în industria cas­
nică şi au câştigat şi parale frumoase
Admirabilele aquarele ale d-lui D. prin munca lor. Fiind nevoită să plece
Ştiubei, cari întregesc volumul, dove­ din acel judeţ şi să se aşeze la casa
desc un talent în plină maturitate, din părintească, d-sa găseşte timp şi ener­
sârguinţa căruia arta românească aş­ gie să conducă, pe lângă o vastă gos­
teaptă lucrări pline de simţire şi de podărie, numita Reuniune creştină delà
originalitate. Cluj, să dea concurs preţios Uniunii
femeilor române, As trei şi tuturor cau­
Al. Bădăuţă. — Privelişti româneşti. zelor mari ale neamului. j . G.
—Pe urma gândului regesc al M. Sale
Carol Il-lea, intenţia valorosului critic Ion Georgescu s Apologia religiei
Al Bădăuţă vine să întregească cea creştine catolice. Bucureşti 1932, editura
mai nobilă încercare de cunoaştere a S. Unire din Blaj, format 8, p. 200,
neamului din care îşi trage obârşia. preţ 40 lei. Mitropolia din Blaj a editat
Intr'adevăr, frumuseţile naturii sunt de această lucrare pentru a servi în cursul
multe ori aceleaşi. Rămâne să se vadă superior al liceelor, seminariilor şi şco­
în ce chip observă cel ce-şi ia sarcina lilor normale. Este prin urmare o lu­
să zugrăvească cu închipuirea lui col­ crare didactică. Distinsul profesor de
ţuri de fire-cu mult deosebite de ceiace limba şi literatura română de la liceul
pururi stă în faţa cercetătorului Şincai din Bucureşti, a isbutit însă să
Din acest punct de vedere, lucrarea facă o adevărată operă literară pe care
de curând apărută a d-lui Al. Bădăuţă oricare intelectual o poate ceti cu plă­
rămâne, nu numai un îndreptar pre- cere şi folos O semnalăm dar acestoral,
mssmsms&msmmi
S PI RIT Elz ŞIMORAVURI
l u grup de ofiţeri marinari romàni, de­
barcând acum câte-va zile, la Cotişi'antinopol,
au vizitat între altele şi «Muzeul Nationals
Pe un perete înalt odihnea celebrul tablou.
• Adam şi Eva în p a r a d i s , cu respectivul şarpe
încolăcit pe un măr.
In salonul muzeului se prezintă marinarilor
noştri un turc, vorbind o limbă franceză
aproximativă şi se oieri să le explice bogă
ţiile muzeului, începând cu celebrul tablou
arătat mai sus, grăind astfel: «Ici c'est Mon
sieur Adam. Ici, Madame Eva, dans le Paradis.
Au milieu, un serpent, qui étais le «peze­
venghi.
Ce «perzevenghi» de serpent a ofert » M-nie
Eva, une pomme, pour la donner a M-r Adam.,
qui a mangé la pomme avec gourmandise.
Alors, le bon Dieu s'est fâché et a dit: 'hai
sictir Je mon paradis*. —In urma acestor in­
teresante explicaţii, bravii noştri ofiţeri, au
sărbătorit pe simpaticul turc, dându-i câţi-va
piaştri bacşiş... ca în Turcia.
De şi oraşul Constantinopol, zace într'o
neagră sărăcie ne mai fiind capitala Turciei-
totuşi, aceiaşi ofiţeri marinari, au descoperit
în plimbările lor şi c â t e v a mărgăritare în­
crustate pe vitrinele turcescului oraş. Aşa —
la un bar de noapte, alături de o pisică neagră
desenată—scria : şanuar.
La un mare magazin-—firmă : la un leu de
aur : oliondor.
La o agenţie de căi ferate : vagolili.
La o vespasiană : tutalegu.
Limba franceză se poate făli, cu asemenea
firme mărgăritare.
La un colleur : se ştie cât de amaloaie sunt
cocheiele doamne in materie de vâpsitul părului.
Una din aceste doamne aşezată in f o i o l i u l
BCU Cluj / Central University Library
coitfeuiului. e s t e întrebată de acesta : Doamnă,
avem un blond V e n e t i a n de toată frumuseţea.
- Da? —Aşi dori sö-1 cunosc şi eu...
Un umorist închis in camera lui de hotel, aude
ciocănind la uşe.
- D-le, deschide uşa I
- (Linişte).
- D-le, am venit cu nota de plată de la croitor.
- (Linişte).
- D-le nu te m a i f a c e eşli acasă, uite sunt
g h e t e l e la u ş e .
Umoristul plictisit, li zise Încet convingător, pe
broasca uşei:
- Am i e ş i t azi d i m i n e a ţ ă tărâ ghete.
Ludovic al M-lea, ascultă In genunchi cu toată
curtea o frumoasă cântate bisericească.
La sfârşit regele întrebă pe Contele de Gram-
mont cum i a plăcut muzica :
- «Foarte dulce la urechi, Majestate dar prea
aspră la genunchi* răspunse Contele.
Intre prieteni : Dragul m e u , să ştii delà mine
că In timpul materialist de azi, femeea c a r e Iti
z i c e că e dtsinteresatâ se plăteşte şi m a i m u l t .
NOUTĂŢILE ZILEI
W n cursul acestei luni s'a sărbătorit cu un
^ deosebit iast aniversarea naşterii Maiestă­
ţilor Lor Regale Carol al II lea. Regina Maria
şi Marele Voevod Mihai. Cu acest prlle), ro­
mânii de pretutindeni au înălţat cele mai cu­
rate rugi pe altarele sufletului, in cinstea
Dinastiei poporului român
— Academia agricolă din Cluj a tost pa­
tronată în ucest an de Maiestatea Sa Regele
Carol al Il-lea care, într'o cuvântare minu­
nată, a amintit în ce chip se poate făuri te­
meinică pregătirea noastră din punct de ve­
dere al economiei nationale.
— S'au împlinit cinci sute de ani de când
Alexandru cel Bun. ocârmuitorul paşnic al
Moldovei delà 1400-1432, a trecut la viaţa
veşnica duoă o domnie lungă de 32 de ani
şi plină de fapte măreţe ăiruiie toate noro­
dului moldovenesc, a cărei bună stare ma­
terială şi sufletească a dorit-o şi a urmărit-o
CELE T R E I CRIŞURI
Lochmann întrebat tine i-a dat prmele prin­
cipii de înţelepciune ?
— «Orbii, cari nu pun piciorul înainte până
nu s'au încredinţat de soliditatea terenului cu
bastonul*.
Un bătrân, însurat - din imprudeţâ. cu o tânără
fată —din păcate sulerindă. sa dus la un medic
ca să-t consulte. Acesta examinează pe tânăra
şi nervoasa femee şr ad»esându-se domnului ti
zice :
— Vă sfâtuesc să vă mâiitaţi lata.
— Pardon — replica indignat domnul - este
solia mea.
Medicul surâse semnificativ...
Intre doi prieteni :
— Pentru ce Iţi baţi menu nevasta, prietene ?
Pentru câ spunea In toate părţile că nu e
fericită cu mine.
— Cum se face ia eşti asa frumos şi elegant
îmbrăcat ?
— Am pierdut pe vărul meu. acum doun
săptămâni.
— Bine, dar in doliu mare după un vâr ?
— Ştiu bine câ nu trebue. dar.. hainele erau
ale lui...
Un chirurg reputat, vedea In fiecare client un
operai
întâlnind pe un prieten, obsetvâ câ avea un
picior amputat.
— Ce ai păţit, întrebă doctorul pe bietul om?
— Un grav accident. Am căzut de pe scară
— Şi cine te-a operat ?
— Doctorul X.
— Ţi-a luat multe parale ?
— Zece mii lei.
— Zece mii pentru un picior răspunde repu­
Cluj
tatul chirurg. - Pentru acest preţ ţi-aş fi tăiat
*"
amândouă picioarele cu plăcere. -• >
- A apărut Reprezentaţie de adio. Un inte
Tinereţea esle o poliţă pe care o plăteşti la
bătrâneţe.
Omul vanitos nu ajunge niciodată să se cu­
noască pe sine.
Temniţa, ziua-noaptea e închisă, şi totuşi este
plină ; biserica toată ziua e deschisa şi totuşi
goală.
Dacă ai bani mulţi, găseşti rubedenii de tot
soiul şi ranguri-, dacă ai puţini, nimeni nu-ţi cere
rudenia.
Oamenii de la anumite vârste, nu mor - se
omor, prin abuzul de mâncare, băuturi şi plă­
ceri, care le pricinuesc tot felul de boli. artri-
(ism. gută, diabet, etc la care se adaogă Încli­
nări sexuale, care le curmă viaţa.
Aceşti oameni — bărbaţi şi temei — urmează
să se angajeze In cea mai cumplită luptă a vie»
ţel, lupta cu sine insuşi.
Aşa dar se recomandă : cumpătare în toate.
D-nul Prof. univ şi senator I. I. Nlstor a
primit invitarea să facă o conferinţă din istoria
românilor la universitatea dtn Berlin. Conferinţa
se va ţine la 7. Decembrie Ea tace p u t dinti'un
ciclu de 6 confetinţe aranjate la universitatea din
Berlin de p otesorul Gamilischeg. directorul se­
minarului de limbi romantice de pe lângă acea
universitate In ciclul acestor conferinţe va con
terenţia şi d-nul ministru Gusti.
— Eparhia Aradului se poate mândri câ exce­
lează prin legulantatea cu care se fac de 2-3 ori
pe lună. sfinţirile de biserici noui.
UMma sfinţire de bisulca a fost In satul bă
nâţtan Alioş şi a fost una dintre cele mai miş­
cătoare manifestări religioase.
— S'a stabilit definitiv crearea unui muzeu cu
numele renumitului sculptor Bourdelle.
El va fi instalat In casa unde a lucrat răposatul.
Se ştie că muzeul Simu din Bucureşti, se mân
dreşte cu opere datorite acestui mare artist.
%%m,%%%%%x%
- S'a stins din viaţă bătrânul artist — fost
societar al Teatrului Naţ. din Bucureşti — Ion
Petiescu — In vârstă de 79 ani
Artist de rasă. Ion Petrescu. a cinstit scena
românească, prin marele lui talent, sinceritatea
şi conştiinţa datoriei. Garda vei he de artişti Gr
Manoltscu, Pascali. Aristiţa Romanescu. I. Ni-
culescu, V. Hasnaş la care se adaogă cei cai;
sunt încă In viaţă C. Nottara. I Brezeanu. V
Toneanu. Catopol, Maria Ciucurescu şi până tu
Ion Petrescu formau pentru prima noastră scena
talanga înaintaşilor artişti, care a pus temelia
primei noastre scene şi a constituit mândria artei
dramatice româneşti.
Barbu St, Delavrancea. — Scriitor şt naţio
nalist, căruia Reuniunea,, Cele Trei Crişuri
îi va ridica un măreţ monument la
graniţa ţărei, la Oradea.
- •- .
resant volum de schiţe şi nuvele In Editura
.Scrisul Românesc", de eminentul prozator lor
Dongorozi.
- loseph Avenol. unul dintie experţii ti
nanciari cari ne-au vizitat situ ţia economică şl
financiară a noastră, a fost ales secretar genera!
al Societăţii Naţiuniloi în locul d-lui Eric Drum-
mond.
- Premiul Nobel pentru chimie pe 1932 a
fost decernat d lui Irving Lagmuir.
Noul laureat esle ştlul laboratorului de cerce­
tări electrice din Schenectady (Statele-Unite).
- Lordul Melhuen, mareşal englez In timpi;,
războiului şi comandant al Insulei Malta, a murit
in vârstă de 87 ani.
El se distinsese mai ales In războiul contra
burilor.
Dintre cei trei candidati, propuşi de regentul
Horthy pentiu postul de primar general al Bu
dapestei. municipalitatea a ales pe d-nul Aladar
Huszar cu 217 voturi
- In luna Octombrie a avut loc la Londra
prima adunare a noului partid lascisi englez de
sub preşedinţia lui Sir Oswald Mossley.
- Proectul de com. resiune al bugetului; in
Italia vizează In pane pe funcţionari. Aceştia au
asigurat guvernul, că ar consimţi cu bucurie o
reducere de salaiiu, dacă scumpetea vieţii ar
scădea in aceaşi proporţie.
D-1 Mussolini, reduse 7"o din salarii, dar In
acelaşi decret ordona ca In aceeaşi zi. aceaşi oră
preţurile locuinţelor şr articolele de prima nece
necesitate sâ fie scăzute In aceaşi măsură.
Comercianţii care n'au executat dispoziţia gu­
vernului, tură condamnaţi Ia 3 luni de închisoare
- Contele Karolly, fostul preşedinte de con
siliu din Ungaria a demisionat din locul de de­
putat din Camera din Budapesta.
D sa a declarat că este hotărât sa se retragă
definitiv din viaţa politică.
•*- -»» -»• -• ~ **- - -**--•
Autorităţile sau persoanele cari
posed liste de subscripţii pentru ridi­
carea „Monumentului Barbu Dela­
vrancea", sunt rugate a le trimete la
Oradea, pe adresa „Cele Trei Crişuri"
Casa Naţională, însoţite de sumele
colectate.
 BIBLIOTECA REVISTEI „CELE TREI CRIŞURI"

BIBLIOGRAFIC
Reviste şi publicaţii periodice.

Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice An. XXIV*

fas. 69 Văleni de munte.
Buletinul Stelei An. III Nr. 9 - 1 2 , 1932 Bucureşti.
xxxxxxxxxxxxxx*xxxxxx* Buletinul cărţei Româneşti An. IV Nr. 9—10 Buc.
Boabe de grâu An. III Nr. 7—8 Bucureşti.
Buletinul Presei An. I Nr. 1 1932 Craiova.
Cărţi primite: Cetatea-Albă An. II Nr. 4—7 1932 Cetatea Albă.
Cultura Poporului An. Ill Nr. 4, 5, 6, 1932 Cetatea Albă.
1. Ernest Eue „Spre statul ţărănesc" Institutul de Drumul Vremeiisr. 15—19 Oct. 1932 Craiova.
Arte grafice „Eminescu" 58 pag. lei 40. 1932 Bu­ Discobolul An. I Nr. 1—2 Bucureşti.
cureşti. Drumul nou foae de popularisare agricolă An. II Nr.
2. Roland Dorgèles „Crucile de lemn" Edit. Naţională 18 Bucureşti.
„S. Ciornei" 275 pag. lei 30 Bucureşti. Făt-Frumos An. VII Nr. 3—4 1932 Suceava.
3. loan Călugărit „Omul de după uşă" Ed. Naţională Gazeta Cooperatorului An. IV Nr. 18,19, 20, 21,1932 Buc.
„S. Ciornei" Bucureşti 16b pag. 1932. lei 25. Graiul Românesc An. VI Nr. 6, 7, 8, 1932 Bucureşti.
4. Prof. Dr. C. Bacaloglu ,,Sindrome Hematologice Gaseta Ilustrată An. I Nr. 1. Cluj 1932.
în legătură cu infecţiunile" Tip. „Cultura" "Bu­ Hyperion An. I Nr. 8, 1932 Cluj. '
cureşti. Legea Românească An. XII Nr. 21 Oradea.
5. Virgil Albescu „Dicţionar Român-Latin" Institutul Monitorul Comunal al Municipiului comunal Oradea
ele Arte Grafice Deva. An. VI Nr. 8, 9, 10, 11 1932.
o. loan Pop-Retegannl „Dascălul Ioniţă" Edit. ,,As­ Monitorul Municipiului Timişoara An. IX Xr, 28, 29,
tra" Sibiu. 30 1932 Timişoara.
* ,, Astra" în anii de după războiu Mişcarea Medicală Română An. V Nr. 5, 6 1932 Craiova.
* * Ed. Asoc. „Astru" Sibiu. Natura An. XXI Nr. 8 1932 Bucureşti.
8, Petre R. Petrescu „Să luăm aminte" Editura ,.As­ Orientări An. I Nr. 8, 9 1932 Moineşti Bacău.
tra" Sibiu. Poporul Românesc An. I Nr. 14, 15, 16 1932 gara Oli­
9 . Lucian Costiti „Astrele" Ed. „Tiparniţa" Craiova tila.
78 pag. lei 50. Pedagogia Experimentală, Nr. 3 Bucureşti.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
10. Petre Gârboviceattu „Monumentele noastre istorice" Realitatea Ilustrată An, Vl. Xr. 295, 29b, 297, 301 1932
Imp. Penitenciarului Văcăreşti 1932. 31 pag. Bu­ Bucureşti.
cureşti. Revista subofiţerilor An. XVIII Nr. 194-195, 1932 Buc.
11. /. KrishnaniM ti_ „Regalul Fericirei" Ed. Stelei Bu­ Roma An. XII Nr. 3 1932 Bucureşti.
cureşti 1932, 140 pag. 70 lei. Răboj An. I Nr. 8 1932 Bucureşti.
12. /. Gr. Perieţeanu „Glasul Apelor" Sonete Aquarele Rasa Literară An. I Nr. 1, 2 1932 Bucureşti.
de D. Stiubey. Tip. „Luceafărul" Bucureşti. Revista funcţionarilor publici An. VII .Nr.; 9-, 10 Bu­
13. Isaia Tolan „Noul Dicţionar Ortografic al limbii cureşti 1.932.
române" Tip. Lovrov Edit. „Ştirea" Arad. România Aeriană An. V I Nr. 5<S—60. 1932 Bucureşti.
14. Al. - T. Stamatiad „Catrenele lui Omar Khayyam" Revista Infanteriei An. XXXVI Xr. 367 1932 Buc.
Edit. „Cartea Românească" Bucureşti. Satul An. II Xr. 23 1932 Bucureşti.
15. Eiena Dr. Riegler „Iubire şi Ispăşire din Vechia Sănătatea pentru toţi Xr. .-.3—4 Oct..1932 Piatra Neamţ.
Indie" Tip. „Ştefaniu" Iaşi. Şcoala şi familia de mâine An. V Nr. 45, 46, 47 1932
lö. loan Georgescu „Apologetica religiei, creştine ca­ Bucureşti.
tolice" Edit. „Sfânta Unire" Blaj. Ţara Bârsei An. IV Xr. .5, 6 1932 Braşov.
17. Ion Gosilnn Principii în artă (cultul spiritului'- Li­ înmuguriri An. I Nr. 3 P., Xeamţ.
brăria Pavel Surit Buc. Ion Maiorescu An: II 5—6 Craiova.
IS. Constantin Fâutâneru „Interior" - r o m a n Editura- Revista Industrială An. XXXIV Xr. 5—/ Buc.
„Cultura Naţională" Bucureşti lei.60..
19. Ion Dongorosi: Reprezentaţie de adio—Schiţe şi
nuvele Edit. „Scrisul Romanesc'" Craiova. Adm. Bibliotecar Vasile Vornlcu.

.6
t
*
t
ES CEL ENTELE
FUMATI ŢIGĂRI

VOEVODUL MIHAI şi TOMIS

Higenice, delicioase. •

28354 S C R I S U L R O M Â N E S C C R A I O V A