Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi

Departament ”Transporturi”

Proiect de an
la disciplina: Sisteme noconvenționale de propulsie și
transport
TEMA: Autovehicule pe bio-diesel

Masterand: Zaharia Stefan, SETR-211

Conducător: conf., dr. univ. Manoli Ilie

Chişinău – 2021
 1 COMBUSTIBILUL BIO-DIESEL

1.1 Definirea combustibilului bio-diesel

Biocarburantii - numiti biodiesel si bioethanol - sunt produse extrase din plante si apoi prelucrate,
mai ieftine decat motorina - daca nu sunt accizate - si nepoluante. Este suficient sa amestecam dieselul cu
biodiesel (20%) se va micsora drastic emanarea gazelor toxice.

Biodiesel este combustibil de motor, alternativ, nepoluant, care se produce din ulei de rapita sau din
alte uleiuri vegetale (soia, ricin, floarea-soarelui, porumb etc) prin esterificare cu metanol. Biodieselul
obtinut are aceleasi calitati ca si dieselul pe care-l poate inlocui complet sau se poate amesteca cu el.

In figura 1 sunt prezentate procesul de obtinere si formula chimica a bio-dieselului:

Fig. 1 procesul de obtinere si formula bio-dieselului

El este destinat tuturor tipurilor de motoare diesel si poate fi folosit in motoarele diesel fara nici un
fel de modificari suplimentare. Este un produs nepoluant de ultima generatie, care va inlocui motorina
datorita efectelor sale antipoluante. Este un produs ecologic biodegradabil

Biodiesel nu contine derivate din petrol dar poate fi amestecat in orice proportie cu motorina clasica
(obtinuta din petrol) pentru a crea un combustibil lichid ce poate fi folosit la motoarele cu ardere interna fara
nici un fel de modificari sau cu modificari minimale ale motoarelor.

Acesti biocarburanti inclusi in benzina si motorina au drept rol reducerea noxelor din
atmosfera. Biodieselul este practic, biodegradabil, netoxic si nu contine sulf sau benzenuri.
 Schema tehnologică de obţinere a biocombustibilului din ulei de rapiţă

1.2 Scurt istoric al utilizarii combustibililor alternativi

In anul 1900 la Expozitia Mondiala de la Paris, Dr. Rudolf Diesel a prezentat prototipul de motor cu
aprindere prin compresie (Diesel) alimentat cu, atentie, “ulei de arahide” (Lowry, 1990).

In 1911, Dr. Rudolf Diesel a spus ca : “motorul sau cu ulei vegetal va ajuta considerabil la
dezvoltarea agriculturii in tarile cu potential agricol”. Deci la vremea cand inca nu exista derivatul
petrolier numit motorina , functionarea motorului cu compresie era cu ulei vegetal. Dupa anii ‘40 doua
evenimente au cauzat schimbarea combustibilului pentru motoarele cu injectie. Primul abundenta
furnizorilor de motorina la pret scazut in balanta cu uleiul vegetal; al doilea poluarea crescuta cu monoxid de
carbon facuta de automobilele pe benzina din acea epoca.

Folosirea uleiului ca si combustibil in motoarele diesel s-a mai practicat in timpul celui de-al doilea
razboi mondial.In ultima parte a razboiului nemtii nemaidispunind de carburanti suficienti au inceput sa
folosesca si uleiul vegetal in motoarele, diesel in special cele de la motoarele de tancuri. Au existat studii si
experimentari care atesta acest lucru.

Uleiurile vegetale au fost primul combustibil, probat la sfârşitul secolului XIX în motorul cu compresor al
lui Rudolf Diesel. În 1990, în Germania a fost elaborată tehnologia de utilizare a uleiului bogat în acid iruc
pentru a obţine esterul metilic, care ar putea fi întrebuinţat de motoarele Diesel. În 1991, în Olmule (Austria)
a fost dată in exploatare prima fabrică din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur.
 1.3 Necesitatea utilizarii combustibilului bio-diesel

Cu exceptia resurselor energetice bazate pe energie hidraulica si nucleara, celelalte resurse clasice
provin din utilizarea combustibililor fosili, cum ar fi carbunele, petrolul si gazul natural. Oricum, aceste
ultime resurse sunt limitate, si se apreciaza ca epuizabile pana la sfarsitul secolului. De aceea gasirea unor
resurse alternative de energie este absolut necesara si vitala omenirii.
Din 2006, motorina comercializata pe piata romaneasca va trebui sa contina 2 la suta motorina
ecologica - biodiesel. Din 2010, proportia va creste la 5,17 la suta.
De la 1 ianuarie 2007, specificatiile carburantilor se schimba, conform cerintelor de la capitolul
„Protectia mediului“. In Romania se va putea vinde numai benzina si motorina Euro 4 si Euro 5.
Aceasta va insemna ca fabricantii vor trebui sa micsoreze continutul de sulf din benzina si motorina
comercializate. De anul viitor, in statele UE se vand numai carburanti cu cel mult 50 de parti pe milion de
sulf (ppm), adica Euro 4. Din anul 2010, se vor schimba din nou specificatiile, si se vor vinde doar
carburanti cu maximum 10 ppm, asa-numitele fractii „ultralow sulfur content“, adica Euro 5. Unele
companii petroliere si-au planificat trecerea la Euro 4 in doua etape: 2005-2007 si 2007-2009. Altele vor
face investitiile pana in anul 2010. Firmele care nu-si vor schimba tehnologia vor iesi de pe piata sau se vor
axa pe productie si comercializare de fractii destinate vanzarii in zone in care nu exista obligativitatea
alinierii la standardele europene, precum Ucraina sau Republica Moldova.
Se preconizeaza ca in anul 2020, 20% din benzina sau motorina din livrate in Romania va trebui sa
fie etanol, respectiv biodiesel. Depozitele de reziduuri petroliere, stocate la unele rafinarii de aproape un
secol, trebuie desfiintate, avand insa perioade de tranzitie stabilite, in toata tara, pentru fiecare in parte.

1.4 Avantajele utilizarii combustibilului bio-diesel

Utilizarea combustibilului bio-diesel drept combustibil pentru motoarele cu ardere interna prezinta o
serie de avantaje:
- principalul avantaj, conform specialistilor, il reprezinta reducerea poluarii;
- este biodegradabil intrand in ciclul de descompunere naturala. In plus producand biodiesel
micsoram importul de benzina si diesel care de pe zi ce trece este tot mai scump si facilitam totodata si
agricultura;
- este simplu de utilizat, netoxic si nu emana in procesul de ardere gaze ce contin noxe periculoase
cum ar fi NOx sau Sox;
- este simplu de utilizat, netoxic si nu emana in procesul de ardere gaze ce contin noxe periculoase
cum ar fi NOx sau Sox;
- este mai ieftin decat motorina, nu trebuie facute modificari la motor, reduce emisia de dioxid de
carbon cu 80% si pe cea de monoxid de carbon cu 50%, ” Combustibil 'verde'
- Prezinta o serie de beneficii de natura economica:
- pretul unui litru de biodiesel este sub cel al motorinei;
- fermierii, profitand de cererea mai mare, pot obtine preturi mai bune pe culturile de soia,
floarea-soarelui sau rapita; fermierii mai mari isi pot face din plante propriul biodiesel, reducandu-si astfel
considerabil costurile de productie. Daca un fermier isi face singur biodiesel, in mai putin de un an
recupereaza cheltuielile.
- avand in vedere profitabilitatea in crestere a acestor culturi, se estimeaza o majorare a
suprafetelor cultivate, ceea ce va duce la echilibrarea productiilor;
 - biodiesel este mai bun pentru mediu deoarece este fabricat din materie prima reciclata si are
emisii poluante reduse comparativ cu motorinele extrase din petrol. Este mai putin toxic decat sarea si se
biodegradeaza la fel de repede ca zaharul;
- producand biodiesel micsoram importul de benzina si diesel care de pe zi ce trece este tot
mai scump si facilitam totodata si agricultura;
- aceasta optiune este ideala in agricultura cind toate lucrarile se efectueaza primavara.vara si
toamna cind temperaturile sint inca favorabile;
- uleiul vegetal presat la rece este agreat ca si biocombustibil in CE prin Directiva
2003/30/EC din 8 mai 2003. (L123, volumul 46)
- uleiul vegetal din presarea la rece nu este clasificat ca lichid inflamabil si in consecinta
poate fi depozitat si transportat fara autorizare intrucat este in clasa “0” de pericol ca si apa sau solutiile
apoase
- nu este supus taxelor, accizelor pentru ca nu polueaza mediul (prin lipsa sulfului, fosforului
si a neutrabilitatii ecologice privind bioxidul de carbon din gazele de ardere)
- are aceiasi putere calorica ca si motorina, si arderea este completa
- pretul de cost aproape 1,5 – 2 ori mai mic ca al motorinei
- nu se plateste nici o taxa-nici TVA- cand se proceseaza din productia proprie (se achita
TVA doar pe contravaloarea procesarii)*
*in cazul producatorilor agricoli
- in timpul admisiei in motor “unge” interiorul
cilindrului (se schimba sunetul dieselului)
- permite recuperarea fostele terenuri industriale, imbibate
cu diferiti poluanti.
Pentru a le face reutilizabile, in aceste zone se cultiva plante care absorb si tolereaza diferitii
contaminanti, iar procesul poarta numele de bioremediere.
In cele mai multe cazuri aceste culturi trebuie distruse dupa ce procesul s-a incheiat, dar o initiativa
a Universitatii de Stat din Michigan va testa fezabilitatea cresterii pe aceste terenuri a unor plante care
produc biodiesel, relateaza RenewableEnergyAccess.
Un profesor de la universitatea din Michigan, impreuna cu organizatia nonprofit NextEnergy si
sponsorizat de DaimlerChrysler va examina posibilitatea cresterii unor culturi de soia, floarea soarelui,
rapita sau porumb in zonele poluate - cunoscute si ca terenuri maronii -, precum si cea a bioremedierii cu
aceste plante.
In prezent, proiectul este doar o parcela de un hectar situata in statul Oklahoma din SUA intr-o fosta
zona de deversare a deseurilor industriale. Pentru inceput, grupul de cercetatori condus de Thelen va studia
daca culturile crescute in terenurile poluate produc recolte destul de bogate pentru a fi viabile economic in
productia de biodiesel.
De asemenea, un alt obiectiv este bioremedierea terenurilor maronii. Daca aceste plante extrag
toxinele din sol si in acelasi timp isi pastreaza calitatea pentru productia de biodiesel, echipa va incerca
diferite soiuri pentru a obtine randamente maxime. Se spera ca de indata ce guvernul va standardiza
combustibilul B20 - un amestec de 80% motorina si 20% biodiesel - va putea sa recomande cele mai bune
soiuri de cultura.

1.5 Dezavantajele utilizarii combustibilului bio-diesel

Biodiesel-ul prezinta si unele dezavantaje:

- poate fi considerat ca un diluant mai slab care corodeaza produsele metalice si nemetalice. Din
acest motiv este nevoie inlocuirea tuturor garniturilor de caucuic din pompa de injectie cu materialul numit
Viton care rezista la biodiesel. De asemenea este necesara schimbarea mai deasa a filtrelor de ulei si
combustibil din cauza inbicsirii premature cauzate de efectul de corodare.
- diferenta de pret intre diesel-ul fosil si biodiesel nu este asa de mare (marile companii petroliere
cumpara en-gros instalatiile de fabricat biodiesel ca sa-si poata impune politica proprie).
- folosirea biodieselului poate duce la deteriorarea sistemului de alimentare cu combustibil.
-nu se va putea produce acasa deoarece al doilea produs folosit la fabricare si anume metanolul e pus
pe lista sustantelor periculoase si interzise ( in primul rind datorita toxicitatii si in aldoilea rand faptului ca se
foloseste la fabricarea drogurilor artificiale).
 - are viscozitatea de 10 ori mai mare ca motorina
- are punctul de inflamabilitate ridicat (intre 270s si 321s grade celsius) comparativ cu motorina
(55s-70s grade celsius)
- nu se pastreaza pentru utilizare mai mult de 6-8 luni
- nu se poate folosi ca si combustibil direct ci numai dupa montarea unui CONVERTOR care
corecteaza vascozitatea si asigura comutarea pe ulei cand parametrii acestuia sunt similari cu cei ai
motorinei

1.6 Cultivarea rapitei in Republica Moldova si folosirea biodiselului

Condiţiile climaterice din republica Moldova permit cultivarea rapiţei pentru boabe şi pentru masă verde în
ultimii 10 ani, rapiţa s-a cultivat pe suprafeţe neinsemnate in anul 2008-57,1 mii ha.

Rapiţa este o cultură din familia crucifere, care s-a format în rezultatul încrucişării spontane a verzei foliate
şi a ridichioarei şi a selecţiei naturale. Este cea mai veche cultură oleaginoasă care se cultivă în Europa de
peste 5-6 mii de ani. Până în secolul trecut.

Compania „ Rompetrol - Moldova" a extins sortimentul combustibilului comercializat la staţiile PECO,

datorită livrării în republică a motorinei „ Efix Diesel", care conţine 3% biodiesel (standard Euro-4) şi un
pachet de aditivi speciali care înlătură depunerile de calamină în MAI. Totodată, testele au arătat, că se
reduce consumul de combustibil cu 1% .
 Comparaţie între proprietăţile motorinei Diesel si Biodiesel

Proprietate Mot. Diesel Biodiesel

Compozitie HIDROC. C10-C21 Esteri Acizi graşi C12-C22

Visc. Cinem. la 40 C 1,3-4,1 1,9-6,0

Densitate specifica la 15ºC 0,85 0,88

C, % masa 87 77

Hidrogen, % masa 13 12

Oxigen,(prin diferenta),%m 0 11

Sulf, % masa 0,05 max 0,0-0024

Limite distilare, C 188-343 182-338

Punctde inflamabilitate, C 60-80 100-170

Cifra cetanica 40-55 48-65

Punct de congelare, C -35 la -15 -15 la -10

Influenta regimului de functionare cu diesel si cu biodiesel

 1.7 Materii prime pentru obtinerea biodieselului

Uleiurile vegetale si grasimile animale reprezinta un potential inepuizabil de energie, ce poseda,

dupa prelucrare, caracteristici energetice asemanatoare si de nivelul celor detinute de combustibilii de tip
diesel (motorina). Astfel s-a dovedit ca produsul final al estrificarii si anume esterul acid gras
(biodieselul) obtinut din prelucrarea grasimilor are caracteristici fizice foarte apropiate de cele ale
combustibilului tip diesel clasic. Si mai mult, trebuie subliniat faptul ca, acesti noi combustibili, fie ei metil
sau etil esteri de acizi grasi, pot fi folositi direct in motoarele diesel, fara a le aduce modificari constructive,
rezultand depuneri nesemnificative in timpul combustiei lor.

Combustibilul obtinut din alte surse decat cele clasice (exploatarile de petrol) denumit in continuare
'Biodiesel' se poate fabrica (obtine) din mai multe tipuri de materii prime dintre care principalele sunt
prezentate mai jos:Principalele materii prime utiliate pentru producerea bio-dieselului

rapita;
soia;
uleiuri vegetale de soia;
uleiuri vegetale de rapita;
floarea soarelui;
grasimi animale;
deseuri de uleiuri vegetale.

Cel mai frecvent se realizeaza din soia, floarea-soarelui, rapita, porumb, sfecla de zahar, dar poate fi
utilizat chiar si uleiul alimentar.

a) Rapita

Utilizarea rapitei pentru obtinerea bio-dieselului pare a fi solutia cea mai eficienta in momentul
actual. Rapita a fost traditional mai putin folosita in agricultura ceea ce face cu atat mai atractiva cultivarea
ei in scopul productiei de biocarburanti. Uleiul de rapita produce cel mai bun biocarburant.

Rapita este cea mai economicoasa cultura (figura 2), iar preturile pe plan mondial sunt bune. De la 1t
de seminte de rapita se obtin in jur de 350 kg de ulei si cca 650 kg de turte (in cazul presarii la rece). Din
punct de vedere al suprafetei insamantate obtinem minim 1 t/ha ulei si 2 t/ha turte. Pretul de vanzare a
semintei de ulei de rapita este in jur de 240 euro/t. Turtele se vand la 175 euro/t, iar pretul la uleiul obtinut
este in jur de 600 euro/t. Mentionam ca statul incurajeaza productia de biodiesel din motive ecologice si
economice (diminuarea importului de carburant) oferind diverse facilitati. Comparativ, pretul de vanzare la
motorina D2 este de 0,795 euro /l, iar pretul la biodiesel este de 0,709 euro /l.

Suprafata mondiala cultivata cu rapita pentru ulei s-a extins de la 5,1 milioane ha in perioada 1941-
1950, la peste 25 milioane ha in prezent. Cresterea suprafetelor a fost conditionata de succesele cercetarii
stiintifice, din ultimii 35 de ani care, treptat, au modificat total, atat compozitia chimica a uleiului, cat si a
srotului. Au fost create soiurile de tip zero-zero '00' (lipsite de acid erucic in ulei si cu continut scazut de
glucozinolati in srot).
 Fig. 2 Cultura de rapita

Soiurile de tip '00' se deosebesc fundamental de soiurile de rapita traditionala. Au fost inlaturate
restrictiile pentru utilizarea uleiului in alimentatia umana prin eliminarea acidului erucic din ulei. Continutul
in glucozinolati al srotului a fost diminuat pana la sub 30 micromoli/g si chiar sub 15 la unele linii
performante.

Spectrul acizilor grasi ai soiurilor de tip '00' a transformat uleiul de rapita intr-un ulei fara restrictii
alimentare. Dupa continutul in acid oleic si acid linoleic (81,5%), uleiul de rapita se alatura celor mai
preferate de consumatori: masline, arahide, porumb, floarea-soarelui si soia.

In Romania, crearea de soiuri de tip '0' si '00' a devenit obiectul cercetarii stiintifice in anul 1980, in
cadrul unui program de colaborare dintre Universitatea de Stiinte Agricole din Bucuresti si I.C.D.A.
Fundulea. Primul soi romanesc de rapita pentru ulei (Triumf), lipsit de acid erucic si cu continut in
glucozinolati de peste 30 micromoli/g srot, a fost omologat in anul 199 Cercetarile au continuat, dupa anul
1997, in cadrul SC ITC SRL unde au fost create mai multe linii superioare din acest punct de vedere,
comparativ cu cele mai performante soiuri straine de tip '00', dar si cu toleranta buna la iernare.

In favoarea utilizarii rapitei ca materie prima pentru obtinerea bio-dieselului mai pledeaza
urmatoarele argumente:
-rapita este una din cele mai ieftine si usoare culture;
uleiul de rapita este preferat in locul uleiului de floarea soarelui, pentru ca uleiul de floarea soarelui este
preferat in consumul uman (sunt tari, precum Elvetia, unde nu este permis ca uleiul vegetal proaspat sa fie
folosit ca si combustibil decat refolosit din fast food-uri, restaurante si alte procese tehnologice care folosesc
uleiuri vegetale, tocmai din cauza ca este in alimentatia umana);
- se seamana si se recolteaza in afara perioadelor aglomerate;
are reactie favorabila la fertilizare;
- permite utilizarea completa a aceluiasi set de masini ca si la cereale;
- poate fi utilizata ca excelenta premergatoare pentru culturi succesive sau pentru cereale de toamna;
- ridica fertilitatea solului si impiedica eroziunea pe terenurile in panta;
- este o buna planta melifera;

- srotul rezultat in urma presarii este foarte bogat in proteine (38%-42%), glucide (31,5%-36,6%) si
saruri minerale (8%-9,8%) aceasta insemnand o excelenta valoare furajera.

Uleiul din rapita se dovedeste a fi un excelent inlocuitor al motorinei. Si pe fondul crizei acute a
petrolului, solutia combustibilului vegetal pare cea mai realista. Daca romanii abia fac cunostinta cu noua
tehnologie, in tari ca Brazilia, SUA si chiar Europa uleiul de rapita este folosit pe scara larga. In Germania,
exista peste 17.000 de statii de alimentare cu biodiesel, 2,5 milioane de autoturisme utilizand exclusiv acest
tip de carburant.

Uleiul de rapita poate fi folosit vara si pe timp calduros, direct in motor, in procent de 100%, sau ca
ados de 40% la motorina, pe timp rece.

In Uniunea Europeana se obtin anual 12 milioane de tone de ulei de rapita, din care 8 milioane de
tone in Germania.

b) Soia are in principal aceleasi calitati ca si rapita, dar producerea materiei prime si a uleiului sunt
mai costisitoare (figura 3)

Fig. 3 Seminte de soia pentru obtinerea bio-dieselului

c) Cerealele (figura 4) sunt folosite pentru obtinerea metanolului care participa la procesul
tehnologic de obtinere a uleiurilor vegetale. Cehia si mai recent Germania au gasit o solutie pentru crizele
generate de supraproductia de cereale prin folosirea din ce in ce mai accentuata a acestora ca solutii
energetice. Cerealele care nu pot fi folosite in industria alimentara au o eficienta mai buna decat carbunele
de exemplu.

Fig. 4 Porumb utilizat la obtinerea bioesterilor

d) Foarea soarelui permite obtinerea unor uleiuri vegetale de calitate, dar utilizarea ei este limitata
datorita folosirii superioare in alimentatie.
 e) Uleiul de arahide
Este primul combustibil folosit de Rudolf Diesel, inventatorul motorului diesel. Deoarece industria
cultivatoare si cea procesatoare de oleaginoase de la acea vreme nu puteau produceau cantitati mari de ulei,
s-a adoptat motorina pentru acest motor.
f) Uleiul de palmier
Cea mai mare companie petroliera japoneza, Nippon Oil, gigantul auto Toyota si compania petroliera
Petronas cauta solutii pentru producerea unui nou tip de bio-carburant, pe baza de ulei de palmier.
Cele trei companii vor incepe cercetarile in 2007, producerea de ulei de palmier urmand sa intre in
faza de testare in 2009, in Malaesia.
Uleiul de palmier este extras din nuci de cocosti se afla cel mai des pe lista ingredientelor pentru
producerea margarinei, a produselor de patiserie sau cosmetice.
Nippon Oil urmareste obtinerea unui avantaj pe piata bio-carburantilor, de aceea si colaborarea cu
Toyota Motor Corp. Si cu compania petroliera din Malaezia, cel mai mare producator mondial de ulei de
palmier.
Producerea de bio-carburant pe baza de ulei de palmier ar fi benefica si pentru mediu: va necesita
plantarea unui numar mai mare de palmieri, copaci cu o mare capacitate de absorbtie a dioxidului de carbon.

g) Carburanti din resturi alimentare

O alta sursa pentru obtinerea uleiurilor vegetale o constituie grasimile animale reziduale din
abatoare, dar si uleiurile recuperabile din fast-food-uri. Aceste surse de materie prima regenerabila este tot
mai des folosita, unele tari occidentale luand deja masuri stricte pentru colectarea si refolosirea acestora. In
general, uleiul obtinut pe aceasta cale se amesteca cu uleiul obtinut din rapita, floarea soarelui sau soia.

h) Alte materii prime

Cercetarea este pe cale sa descopere tehnici de productie „de a doua generatie” care pot produce
biocombustibili din materiale lemnoase, din ierburi si unele tipuri de deseuri.

1.8 Procesul tehnologic de obtinere a uleiurilor vegetale

Procesul de obtinere a biodieselului se bazeaza pe reactia alcoolului (in special metanol) cu

trigliceride prezente in grasimile de animale, uleiuri vegetale sau grasimilor regenerate, rezultand esteri de
acizi grasi (biodiesel) si glicerina (figurile 59). Pentru ca reactia sa poata avea loc este necesara incalzirea si
prezenta catalizatorilor (cel mai des folosit este natriu sau calium hidroxid).
Fig. 5 Obtinerea biocarburantilor

Fig. 6 Obtinerea bioetanolului

Fig. 7 Proces tehnologic pentru obtinerea biodieselului

Fig. 8 Obtinerea bioetanolului din plante

 Fig. 9 Elemente utilzate la obtinerea metanolului

Extractia uleiului de rapita respectiv a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice:

etapa I: extragerea uleiului,

etapa II: degumarea uleiului,

etapa III: filtrarea uleiului,

etapa IV: esterizarea,

etapa V: depozitarea uleiului/esterului.

 a) Extragerea uleiului

Prin presarea la rece a semintelor se obtine uleiul si turtele care contin 5% ulei si in jur de 33%
materie proteica. Iar prin presarea la cald a semintelor se obtine cu 19% mai mult ulei si srot. Turtele si
srotul de rapita sunt foarte hranitoare pentru animale, vaci si porci si pot inlocui in deplin pe cele din soia
sau floarea soarelui (figurile 10 si 11).

Fig. 10 Presa pentru presarea la rece

Procesul de presare a semintelor de rapita se desfasoara in 2 faze: in prima faza, de pregatire se usuca
semintele de rapita si se zdrobesc, iar in ce-a de-a doua faza semintele se preseaza la rece sau la cald (cel din
urma procedeu avand productivitate mai mare). Se obtine astfel uleiul de rapita si turtele de rapita (in cazul
presarii la rece) sau srot de rapita (in cazul presarii la cald).

Fig. 11 Presa hidraulica pentru presarea semintelor la cald

 Dupa presare uleiul este filtrat si depus in butoaie sau rezervoare. (figura 13)

Fig. 13 Rezervor de ulei

b) Fitrarea uleiului

Din materia prima uleioasa care contine mai putin de 4 % acizi grasi este necesar ca mai intai sa se
inlature apa. Catalizatorul se dizolva in metanol si se amesteca cu uleiul tratat.

Fig. 14 Filtrarea uleiului

Spre deosebire de carburantii conventionali, biodieselul are un conntinut foarte redus de sulf, ceea ce
reprezinta un avantaj, deoarece prezenta acestuia in aer formeaza ploile acide. Biodieselul nu contine nici
materii aromate precum benzenul. Prin arderea biodieselului se emana bioxid de carbon dar nu si noxe
toxice.
 Uleiul are mai multe utilizari: ulei energetic pentru vehicole si incalzit, materie prima pentru
biodiesel, ulei furajer pentru animale. Uleiul filtrat este foarte pur, avand doar120 mg/kg impuritati.

c) Esterificarea

Biodieselul este fabricat printr-un proces chimic numit transesterificare in care glicerina este extrase
din grasimile vegetale sau animale. Procesul are ca rezultat doua produse: metil-ester (denumirea chimica
pentru biodiesel) si glicerina (care de obicei se foloseste in fabricarea sapunului).

Fig. 15 Procesor pentru obtinerea biodieselului

Din cantitatea totala de ulei cca 80% prin procesul de esterificare se transforma in biodiesel iar restul
este glicerina pura.

Biodieselul folosit drept combustibil trebuie produs conform unor norme industriale stricte (ASTM
D6751) pentru a asigura performantele necesare. Biodiesel este singurul combustibil alternativ care
indeplineste 100% cerintele ecologice.

Procesul de obtinere a biodieselului se bazeaza pe reactia alcoolului (in special metanol) cu

trigliceride prezente in grasimile de animale, uleiuri vegetale sau grasimilor regenerate, rezultand esteri de
acizi grasi (biodiesel) si glicerina. Pentru ca reactia sa poata avea loc este necesara incalzirea si prezenta
catalizatorilor (cel mai des folosit este natriu sau calium hidroxid).

Fig. 16 Rafinarie pentru obtinerea biodieselului

 c) Depozitarea

Depozitarea materiilor prime: seminte de rapita, floarea soarelui si soia, cereale, deseuri organice,
etc. se face in silozuri special construite.

Depozitarea uleiului brut sau filtrat se face in rezervoare etanse, prevazute cu armatura specifica
pentru protectie.

Pe timpul depozitarii, umiditatea, atat in silozuri cat si in rezervoare trebuie controlata strict, in
primul caz din cauza pericolului de autoaprindere iar la rezervoare pentru evitarea degradarii uleiului.

Fig. 17 Depozit de ulei

1.9 Instalatii utilizate la obtinerea biodieselului

Pentru producerea biodieselului sunt necesare prese hidraulice sau instalatii pentru presare la cald,
filtre, catalizatori, instalatii de esterificare, silozuri si rezervoare pentrru depozitarea materiei prime,
respectiv a uleiukui obtinut.

Prezint mai jos cateva dintre acestea:

a) Instalatii de producere a biodieselului de mica capacitate si industriale Biodiesel Warehouse

SUA DIY kit complet procesor biodiesel. In completul DIY kit, pe langa procesorul biodiesel standard, intra
si radiatorul de 303 litri de apa. Productivitatea procesorului este de 209 litri biodiesel la 3 ore si este
prevazut cu incalzire pentru perioada de iarna.

Componente DIY Kit procesor:

- pompa 12 GPM (2728 litri apa/ora);

- radiator cu termostat (303 litri);

- cantar digital, filtru pH hartie

b) Dublu DIY kit complet procesor biodiesel. Acest procesor are capacitate dubla fata de primul
DIY kit. Procesorul BioPro 190 este complet automatizat, produce 100% biodiesel combustibil. Compact,
usor manevrabil si usor transportabil. Proiectat si prevazut cu toate compartimentele necesare productiei de
biodoesel.
 Principiul de utilizare este simplu: se adauga ulei vegetal (nou sau uzat), metanol, o mica cantitate de
acid sulfuric si cenusa. In 60 de ore produce 189,5 litri de biodiesel pur. Acest procesor este complet
automatizat, astfel ca pe parcursul productiei nu este necesara nici o interventie de control, nefiind necesar
nici rezervorul pentru separarea combustibilului de glicerina. Cu ajutorul pompei se poate alimenta cu
biodiesel autovehicolele, direct din aceasta instalatie de procesare automatizata. Se poate folosi aceasta
instalatie si ca pompa mobila de biodiezel.

Caracteristici tehnice:

• Dimensiuni:0,5m x 0,5m x 1,7m (inaltime)

• Greutate:130 kg

• Construit din Stainless steel polipropilen

• Monitorizare complet automata

• Metoda de spalare cu apa Radiator Kerosen portabil - Model MH75KT.

Acest procesor are capacitate dubla fata de primul DIY kit

Fig. 18 Procesor biodiesel DIY

d) Instalatia pentru capatarea combustibilului biodiesel din uleiuri vegetale (figura 19) consta
din reactor de esterificare (1), reactor de spalare, reactor de amestecare (13), schimbatoare de caldura,
separatoare (3) si racitor. Reactorul de esterificare include o coloana-malaxor multicompartimentala (8),
doua recipiente de receptie si distribuire, un recipient de receptie si evacuare si un subansamblu de
amestecare (12). Coloana-malaxor multicompartimentala este constituita dintr-un corp cilindric, in interiorul
caruia este amplasat un arbore vertical. Pe arbore, perpendicular pe axa lui si pe suprafata interioara a
corpului, sunt fixate discuri cu orificii, care divizeaza spatiul coloanei-malaxor in camere de amestecare.

Reactorul de amestecare, amplasat pe suprafata exterioara a corpului reactorului de esterificare, este

executat in forma de spirala, in care, prin intermediul unor vergele de fixare rasucite intr-o spirala cilindrica,
sunt montate discuri cu orificii, formind camere de amestecare.

Reactorul de spalare este executat ca un cilindru cu o coloana-tampon de amestecare instalata in

centru si este divizat de catre schimbatorul de caldura in recipiente de spalare si de vaporizare cuplate intre
ele. Totodata, coloana-tampon de amestecare este cuplata cu recipientul de spalare cu ajutorul unui injector.
 Fig. 19 Instalatie pentru captarea combustibilului biodiesel

Acest utilaj pentru obtinerea combustibilului lichid din uleiuri vegetale si alcooluri
micromoleculare. Poate fi aplicata in industriile chimica, alimentara si in industriile de prelucrare.

AVANTAJE:

- necesita un consum redus al metalului;

- costul de producere a instalatiei este micsorat cu 30 % in comparatie cu instalatiile analogice
existente;
consum redus de energie electrica pentru obtinerea combustibilului biodiesel;
- obtinerea combustibilului biodiesel care reduce esential poluarea mediului ambiant.
d) Procesor P 800

Fig. 20 Schema procesorului P 800

 P800 este cel mai mic procesor din aceasta gama, avand o capacitate de procesare de 800 l/zi (240
000 l/an).

Foloseste ulei vegetal pentru a da motorina bio. Pretul sistemului se amortizeaza in maximum 2 ani.
Timpul de viata este de minimum 10 ani.
Gama procesoarelor biodiesel de aceasta categorie include capacitati de productie de la 800 la 30000 l/zi.

1.10 Bilantul energetic al producerii biocombustibililor pe baza de ulei de rapita

Nivel productiv Ulei de rapita Ulei de rapita esterizat

PRODUCTIA AGRICOLA

- productia agricola 3,2 t/ha 3,2 t/ha 3,2 t/ha 3,2 t/ha

76000 76000
-productia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha
MJ/ha MJ/ha

17460 17460
- consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha
MJ/ha MJ/ha

- input / output 1:4,3 1:4,3 1:4,3 1:4,3

- castig energetic 330% 330% 330% 330%

EXTRACTIA DE
Presare la rece PRESARE SI EXTRACTIE
ULEI

900
- consum energetic 900 MJ/ha - -
MJ/ha

Ulei de Turte de Srot de

Ulei de rapita
rapita rapita rapita

- productia 1,02 t/ha 2,1 t/ha 1,22 t/ha 1,9 t/ha

37700 38400
-productia energetica 45100 MJ/ha 31000 MJ/ha
MJ/ha MJ/ha

- consumul energetic 9100

9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha
total MJ/ha

- input / output 1:4,4 1:4,1 1:3,3 1:3,3

- castig energetic 310% 310% 230% 230%

ESTERIZARE

- consum energetic - - 7630 MJ/ha 7630 MJ/ha

 - - Biocombustibil Glicerina

- productia - - 1,21 t/ha 0,112 t/ha

-productia energetica - - 44890 t/ha 1900 MJ/ha

- consumul energetic
- - 20310 t/ha 870 MJ/ha
total

- input / output - - 1:2,55 1:2,55

- castig energetic - - 155% 155%

1.11 Calculul economic

Pentru Republica Moldova biocarburantii reprezinta si o oportunitate economica. In afara de boom-

ul investitional, exista avantajul reducerii necesitatii de import a carburantilor. Investitiile, evident, vor crea
noi locuri de munca, oportunitati de dezvoltare si venituri pentru populatia din zonele rurale, oportunitati
pentru dezvoltarea rurala durabila.

Dau mai jos un exemplu:

Un taran care seamana 1ha cu rapita sau floarea soarelui ar avea combustibilul asigurat pe un sezon.
Asta presupunind ca are o presa de ulei acasa sau in tovarasie cu mai multi. De pe un hectar ar putea presa
cam 1200kg de ulei. Ar putea iesi ca si pret la 40-50 centi pe litru in comparatie cu motorina care e aproape
1 euro. Si in acest fel si-ar putea crea si independenta energetica. Plus ca ar ecologiza si mediul deoarece
prin arderea uleiului se degaja numai bioxidul de carbon consumat in procesul de fotosinteza deci un circuit
inchis.
Din punct de vedere economic iata cateva consideratii:
1. productia medie in Europa din ultimii ani a fost de 2800 kg. la ha, rezulta deci o cantitate de ulei
de rapita de 1000 kg(pentru o extractie de cca 36%)
2.costurile cu producerea rapitei se ridica la 850-900 LEI/ha
3. costurile cu procesarea la presa aprox. 200 LEI/to de samanta respectiv, 560LEI/8to
4. veniturile pentru 1600 kg. srot aprox. 640 LEI(400LEI/to srot)
Rezulta un pret de aproximativ 820 lei/tona de ulei adica 760 lei/1000 de litri de ulei aceasta in
cazul producatorului agricol.
In cazul procesatorului (care cumpara rapita cu 650-700 lei/tona) pretul ajunge undeva la 1500
lei/1000de litri.

1.12 Utilizarea combustibilului biodiesel

Uleiul vegetal extras din semintele de rapita are doua mari intrebuintari in domeniul alimentar si
domeniul biocombustibilului, pretabilitatea si eficienta culturii fiind raportata diferentiat la aceste utilizarii si
la posibilitatile de valorificare a produsului finit.

Biocarburantii pot fi utilizati in forma pura sau in amestec la autovehiculele existente si pot folosi
actualul sistem de distributie al carburantilor conventionali. Utilizarea lor asigura furnizarea de carburanti in
conditii de siguranta si protectia mediului si promovarea resurselor regenerabile de energie.
Biodiesel poate fi folosita pentru motoarele cu ardere interna care functioneaza cu motorina care
echipeaza in mod curent vehiculele de mare tonaj (autobuze, camioane, TIR-uri, nave maritime, etc).
In unele tari din Uniunea Europeana combustibilul Biodiesel este deja utilizat atat in consumul
industrial cat si in cel privat.
 Un exemplu in privinta utilizarii combustibilului biodiesel il constituie automobilul citroen Nivan
(figura 21)
Fig. 21 Autoturisn Nivane

Gama masinilor Minavan

este astazi intr-o etapa de stationare.
Salvrea vine de la tehnologiile
moderne care mai reannoiesc datele
problemei. Ca sa nuse uite cu totul
de existenta modelului minivan C8
Citroen a anuntat ca va introduce
doua motorzari noi diesel ambele cu
un volum de doi litri, capabile sa
functioneze si pe biodiesel rafinat
din uleiuri vegetale. Puterea primei
motoizari este de 120 CP si ii asigura
o fuga C8-lui pana la 180 km/h si un
consum mediu de 5,5 l/100 km, iar
cea de-a doua dezvolta 136 CP si o
viteza maxima de 190 km/h. Aceste
surse vor inlocui vechiul diesel de
2,2 l de 130 CP, lasand in cazul propulsorului de 110 CP doar optiunea cu cutie automata. Familia
motoarelor pe benizna ramane neschimbata si include doua surse in patru cilindri de 2,0 l si 2,2, l precum si
o sursa V6 de 3,0 l.

De asemenea, biodieselul este utilizat pentru propulsarea si altor autoturisme, autocamioane,

autospeciale si autobuze (figurile 2..26)

Masini care utilizeaza combustibil biodiesel

Fig. 22 Autospeciala
Fig. 23 Autofurgoneta

Fig. 24 Autobuz

Fig. 25 Masina de curse

 Fig. 26 Tractor

De asemenea, biodieselul poate fi in motoare clasice diesel (figura 27)

Fig. 27 Motor clasic alimentat cu biodiesel

1.13 Livrarea combustibilului biodiesel

De la rafinarii, combustibilul biodiesel este transportat la statiile de livrare in autocisterne (figura 28)

Fig. 28 Autocisterna pentru transport biodiesel

 Statiile de livrare a combustibilului biodiesel pot fi separate, sau cu pompe in incinta statiilor de
livrare a combustibililor pe baza de hidrocarburi (figurile 29 si 30).

Fig. 29 Statie de alimentare cu biodiesel

Fig. 30 Statie de alimentare cu biogaz in Tucson (Arizona)

In concluzie, circuitul materie prima-obtinere biodiesel-utilizare- materie prima este cel prezentat in
figura 31
 Fig. 31 Circuitul plante-biodiesel-utilizator-plante

2 UTILIZAREA BIO-DIESELULUI IN ANUMITE ZONE GEOGRAFICE

1 Utilizarea biodieselului in afara Europei

Pe plan mondial exista preocupari pentru producerea si utilizarea bio-dieselului. Cele mai
reprezentative exemple sunt S.U.A. si Brazilia:

a) S.U.A.

In Statele Unite, unde etanolul este produs din porumb, exista planuri de sporire a productiei.
Cercetarile americane asupra sporirii eficientei costului sunt de interes considerabil, intrucat productia de
etanol din porumb este cu 30% mai costisitoare decat productia din sfecla de zahar.

Statele Unite sunt pe locul doi, in ceea ce priveste capacitatea de productie a combustibililor bio,
unde acest combustibil a patruns la toate nivelurile. Spre exemplu, potrivit Reuters, pana si parcurile de
masini ale NASA merg cu combustibil de acest tip.

Pe coasta de est a SUA (figura 32) sunt statii de combusitibili unde se poate alimenta automobilul
numai cu combustibili bio.

Fig. 32 Repartitia statiilor de alimentare cu biodiesel pe coasta de est a S.U.A.

 Motivul pentru care in SUA se produc combustibili bio este acela ca productiile de porumb si soia
sunt foarte mari deoarece sunt subventionate, dar si pentru ca fermierii americani au o sustinere puternica in
Senatul american.

b) Brazilia

In Brazilia, preocuparea pentru producerea si utilizarea bio-dieselului se datoreaza contributiei

statului. In timpul primei crize mondiale a petrolului, in 1973, cand pretul a crescut de patru ori, brazilienii
au examinat pentru prima data aceasta alternativa. Dat fiind faptul ca la acea data importau 80% din
carburant, asa cum e cazul in prezent in Balcani, acestia cheltuiau jumatate din venitul national pe respectiva
marfa. Pentru a iesi din aceasta capcana, tara s-a lansat intr-un proiect care viza inlocuirea benzinei cu
etanolul produs din trestia de zahar (figura 33)
In acest an, datorita acelei decizii, Brazilia se va declara independenta de importurile de petrol. Cu o
productie de 3,6 miliarde de galoane de etanol si exporturi de alte 600 de milioane, Brazilia acopera
jumatate din piata mondiala. Pe piata interna, sapte masini din zece utilizeaza etanol, la un pret cu o treime
mai mare decat cel al benzinei. Brazilienii vor introduce etanolul chiar si in industria liniilor aeriene.
In Brazilia, biodieselul este disponibil pentru ca sunt culturi uriase de porumb si soia.
Intr-un moment cand pretul petrolului este din nou o sursa de ingrijorare mondiala, miracolul
brazilian atrage mai multa atentie decat oricand.
Exemplul brazilian demonstreaza ca guvernele trebuie sa introduca utilizarea etanolului, intrucat
prima faza este intotdeauna ineficienta din punct de vedere al costului. Agricultorii trebuie sa primeasca
stimulente pentru cultivarea porumbului, rapitei si a altor materii brute. Guvernele trebuie sa finanteze
extinderea retelei de statii pentru alimentarea cu noul carburant si trebuie sa impuna institutiilor statului sa
utilizeze vehicule pe baza de biodiesel sau etanol.
Urmatorul pas este scutirea de impozite pentru utilizarea vehiculelor 'ecologice', acest lucru fiind
urmat de contingente pentru utilizarea carburantilor biologici. Ce se va intampla cand toate acestea vor fi
puse in practica? Filiala Volkwagen din Brazilia poate raspunde la aceasta intrebare. Anul trecut, aceasta a
fost gazda a peste 38 de delegatii din mai mult de zece tari, toate interesate de vehiculele cu alimentare
flexibila.
Numarul statelor care folosesc carburantii alternativi este insa mult mai mare. In Filipine, de pilda, se
incurajeaza producerea si utilizarea biodieselului realizat din nuca de cocos.
In figura 34 sunt prezentate statele de pe continentul American care utilizeaza biodiesel.

Fig. 33 Zone cultivate cu plante bioenergetice in Brazilia

 Fig. 34 Statele Americane care utilizeaza biodiesel

2 Utilizarea biodieselului in Uniunea Europeana

a) Necesitate si legislatie

La nivelul UE, exista o directiva in care statele membre sunt obligate sa utilizeze in proportie de
peste 6% din consumul de energie biodiesel in perspectiva anului 2010.

Standardele internationale (Directiva 2003/30/EC a Parlamentului European din mai 2003), se refera
la Biodiesel ca fiind provenit doar din esterificarea uleiurilor vegetale sau grasimilor animale; denumirea se
aplica atat esterilor (B100), cat si amestecurilor ester-motorina B20 – 20%ester, 80%motorina).

Uniunea Europeana si-a propus ca 5,75% din cantitatea de carburanti consumata in 2010 in spatiul
UE sa provina din culturile bioenergetice.

UE produce 75% din cantitatea mondiala de biodiesel. Germania

este lider al pietei in acest sector, cu peste 50% din productia de biodiesel a UE, adica 1,03 milioane tone la
nivelul anului 2004.
 Fig. 35 Productia de biogaz in Uniunea Europeana

UE a reglementat exhaustiv acest sector in anul 2003, atunci cand a acordat subventii specifice
pentru culturile bioenergetice si a stabilit tinte pentru utilizarea biocarburantilor in propulsarea
autovehiculelor.

Carburantul derivat din plante industriale, in special din semintele

de rapita si floarea soarelui, se transforma intr-o investitie importanta.

Reglementarile UE stipuleaza ca cel putin 2% din dieselul aflat pe piata in acest an trebuie sa fie pe
baza de plante, iar cresterea anuala a cotei de piata este preconizata la 0,75% pana in 2010.

Capacitatea de productie a combustibilului bio in Europa s-a dezvoltat fulminant in ultimii ani, mai
ales in Germania si Franta (figura 35)
 Fig. 35 Dinamica productiei de biodiesel in Germania

Avand in vedere cresterea semnificativa a pretului petrolului, precum si ingrijorarile sporite cu

privire la sursele de aprovizionare cu energie stabile, sigure si adaptate la mediu, promovarea utilizarii
biocombustibililor in sectorul transporturilor reprezinta o prioritate pe agenda politica europeana. In prezent,
biocombustibilii reprezinta singura solutie in vederea reducerii semnificative a dependentei de petrol in
sectorul transporturilor.

Conform Politicii Energetice pentru Europa, Comisia Pentru Transporturi se angajeaza sa incurajeze
producerea si utilizarea biocombustibililor, propunand stabilirea unui procent minim obligatoriu pentru
biocombustibili de 10% din carburantul pentru autovehicule pana in 2020.

O serie de politici pot contribui la stimularea utilizarii si producerii de biocombustibili la nivel

european. Scutirea de taxe reprezinta o forma de sprijin pe termen lung pentru sectorul biocombustibililor.
De asemenea, mai multe state membre au anuntat introducerea obligatiilor privind biocombustibilii. Astfel,
furnizorii sunt obligati sa plaseze pe piata un procent de biocombustibili, oferind investitorilor o retea sigura
si dezvoltand industria biocombustibililor.

b) Materii prime

Culturile energetice sunt culturile agricole utilizate pentru obtinerea de biocarburanti/

biocombustibili si de energie prin biomasa, si sunt folosite in UE cu precadere pentru productia de
biocarburanti si mai putin pentru productia de energie electrica sau termica.

Uniunea Europeana incurajeaza obtinerea energiei bio din rapita, soia sau floarea – soarelui,
materiile prime din care biodiselul poate fi obtinut.

Conform normelor adoptate de Bruxelles, ponderea energiei electrice produsa din resurse
regenerabile, fata de consumul national brut de energie electrica, trebuie sa ajunga la 33% pana in anul 2010.
Anul trecut, energia produsa din resurse regenerabile a reprezentat sub 1%. Noile reglementari sunt
determinate de pretul crescut al carburantilor fosili si nivelul alarmant al poluarii la nivel global.
 c) Investitii

Avand in vedere cresterea semnificativa a pretului petrolului, precum si ingrijorarile sporite cu

privire la sursele de aprovizionare cu energie stabile, sigure si adaptate la mediu, promovarea utilizarii
biocombustibililor in sectorul transporturilor reprezinta o prioritate pe agenda politica europeana.

In prezent, biocombustibilii reprezinta singura solutie in vederea reducerii semnificative a

dependentei de petrol in sectorul transporturilor. Conform Politicii Energetice pentru Europa, Comisia
Pentru Transporturi se angajeaza sa incurajeze producerea si utilizarea biocombustibililor, propunand
stabilirea unui procent minim obligatoriu pentru biocombustibili de 10% din carburantul pentru autovehicule
pana in 2020.

d) Utilizarea combustibillui biodiesel la autovehicule

Sectorul transporturilor in Europa se dezvolta in mod constant. Masinile si camioanele ofera avantaje
socio-economice atat de mari, incat ar fi greu de imaginat cum ne-am descurca astazi fara ele.

Cu toate acestea, situatia devine de neconceput. O treime din emisiile de CO 2 provin din transporturi,
gazele cu efect de sera fiind principalul motiv pentru schimbarea climei. In viitor, se preconizeaza o crestere
semnificativa a acestor emisii. In plus, sectorul transporturilor se bazeaza in proportie de 98% pe petrol, o
cantitate semnificativa importata de combustibil fosil care va deveni mai scump pe masura ce rezervele se
vor diminua.

UE propune o solutie imediata pentru aceasta situatie: incurajeaza inlocuirea motorinei si a benzinei
cu biocombustibili. Acestia sunt combustibili curati, regenerabili, produsi din material organic. Dezvoltarea
sectorului va conduce si la crearea de locuri de munca si va deschide noi piete pentru productia agricola. De
asemenea, biocombustibilii contribuie la solutionarea aspectelor comune complexe, respectiv diversificarea
surselor de energie si realizarea obiectivelor prevazute in Protocolul de la Kyoto.

In cadrul directivei privind biocombustibilii, adoptata in 2003, Europa si-a stabilit drept obiective
inlocuirea a 2% din benzina si motorina utilizate in transporturi cu biocombustibili pana in 2005, respectiv
5,75% pana in 2010. Obiectivul prevazut pentru 2005 nu a fost atins. Se asteapta un progres substantial pana
in 2010, desi acesta nu va fi suficient pentru atingerea obiectivului propus pentru 2010. Prin urmare,
Comisia propune consolidarea cadrului legislativ, care prevede atingerea a minim 10% din ponderea pe piata
a biocombustibililor in 2020.

In prezent Germania este pe locul intii in acest domeniu. Statistic se presupune ca sunt aproximativ
5000 de masini din Germania care circula cu ulei. Cam jumatate sint transformate de firme specializate si
jumatate sint home-made. Tehnologia in principiu este destul de simpla si consta in mare in aducerea
uleiului prin incalzire la o viscozitate apropiata de motorina pentru a putea fi injectata in motor.

In Germania exista un program experimental cu 100 de tractoare modificate care se intinde pe durata
a 5 ani. Nu toate motoarele functioneaza 100% bine cu ulei asta si din cauza tehnologiei inca nepuse la
punct.

Din pacate, sunt numai 2-3 firme mici care se ocupa de experimentare. Companiile mari
producatoare de masini inca nu sunt interesate, pentru ca ar trebui sa investeasaca prea mult in schimbarea
tehnologiei.
 Tab. 3

Progresul inregistrat in utilizarea biocombustibililor in statele

membre, 2003-2005

Stat membru Cota de piata a Cota de piata a Cota de piata a Obiectiv

combustibililor in combustibililor in combustibililor in estimativ la
2003 (%) 2004 (%) 2005 (%) nivel national
in 2005 (%)
Austria 0.06 0.06 0.93 50
Belgia 0.00 0.00 0.00 00
Cipru 0.00 0.00 0.00 1.00
Republica Ceha 1.09 1.00 0.05 3.70[1]
Danemarca 0.00 0.00 nu exista date 0.10
Estonia 0.00 0.00 0.00 00
Finlanda 0.11 0.11 nu exista date 0.10
Franta 0.67 0.67 0.97 00
Germania 1.21 1.72 3.75 00
Grecia 0.00 0.00 nu exista date 0.70
Ungaria 0.00 0.00 0.07 0.60
Irlanda 0.00 0.00 0.05 0.06
Italia 0.50 0.50 0.51 1.00
Letonia 0.22 0.07 0.33 00
Lituania 0.00 0.02 0.72 00
Luxemburg 0.00 0.02 0.02 0.00
Malta 0.02 0.10 0.52 0.30
Tarile de Jos 0.03 0.01 0.02 00[2]
Polonia 0.49 0.30 0.48 0.50
Portugalia 0.00 0.00 0.00 00
Slovacia 0.14 0.15 nu exista date 00
Slovenia 0.00 0.06 0.35 0.65
Spania 0.35 0.38 0.44 00
Suedia 1.32 28 23 3.00
Regatul Unit 0.026[3] 0.04 0.18 0.19[4]
UE25 0.5% 0.7% 1.0% (estimare) 1.4%

Sursa: rapoarte nationale elaborate pe baza directivei privind biocombustibilii.

3 Utilizarea biodieselului in Romania

a) Necesitate si legislatie

In momentul aderarii la Uniunea Europeana, 2% din carburantii folositi in Romania a trebuit sa fie
bio. Acest procent va creste treptat, pentru a ajunge la 5,75% pana la sfarsitul anului 2010.
 In zona de sud-est a Euroei, romanii au fost primii care s-au lansat in lupta pentru cota de piata, atat
pe plan intern cat si in Europa. Tara produce acum trei milioane de tone de biodiesel anual.

Prin eliminarea, conform noului Cod Fiscal, a taxelor speciale aplicate concesionarilor din sectorul
utilitatilor publice pentru amplasarea pe domeniul public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale a
retelelor de transport si distributie a energiei electrice, a gazelor naturale si a altor utilitati se evita impunerea
unui cost suplimentar impus de comunitatea locala, care era suportat de toti consumatorii la nivel national,
se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului. Eliminarea accizelor pentru
biocarburanti (bioetanol si biodiesel) reprezinta un instrument important pentru promovarea utilizarii
surselor regenerabile de energie in vederea reducerii emisiilor poluante. In 2007, Romania trebuie sa
inregistreze o cota de consum de biocarburanti de doi la suta din totalul combustibililor consumati la nivel
national, iar cota va creste gradual pana la 5,75 la suta pentru anul 2010.

Noul Cod prevede, totodata, scutirea de la plata accizelor pentru energia electrica obtinuta din surse
regenerabile. Aceasta masura contribuie la implementarea legislatiei europene si respectarea angajamentelor
asumate fata de Uniunea Europeana. Ponderea energiei electrice produsa din surse regenerabile este, pentru
anul 2006, de 2,22 la suta din consumul intern brut de energie electrica si va ajunge, in perioada 2010-2013,
la 8,3 la suta.

Proiectul de Cod Fiscal, aprobat de Executiv, prevede si scutiri la plata taxei de import de gaze prin
sistemul de transport (prin conducta) a gazului natural, precum si pentru importul de energie electrica.

b) Materia prima

In ceea ce priveste materia prima, Romania are o capacitate de furnizare de ulei vegetal din floarea
soarelui, soia sau rapita de 500-550 mii tone pe an, ceea ce se traduce in aceeasi cantitate de biodiesel pe an.

Ministerul Agriculturii din Romania a inceput deja sa stimuleze productia de biocarburanti prin mai multe
instrumente directionate catre stimularea culturilor specifice. Subventia pentru toamna 2006, de 1 RON/
litrul de motorina folosit in agricultura, s-a extins si la biodieselul folosit in agricultura.

S-au acordat subventii specifice pentru culturile de soia si floarea soarelui (500 RON/ ha pentru soia
traditionala si cate 800 RON/ ha pentru soia si floarea soarelui ecologica). Din 2007, va intra in functiune un
sistem mai amplu de sustinere financiara a culturilor bioenergetice – atat plata europeana de 50 euro/ ha, cat
si subventia specifica pentru culturile de rapita si floarea soarelui.

In urmatorii ani, culturile agricole de rapita vor creste cel mai rapid in Romania. Datorita interesului
mare pentru biocarburanti, cat si stimulentelor acordate, suprafata cultivata cu rapita a crescut semnificativ
in ultimii doi ani, cu perspective si mai bune pentru urmatorii 5 ani (tabelul 3).

In 2010 se prevede sa se recolteze rapita de pe 500.000 de hectare.

Tab. 3

Suprafetele cultivate cu principalele plante 'energetice' din Romania

Anul soia rapita floarea-soarelui

2006 180.668 ha 181.524ha 1.054.900 ha
2005 143.949 ha 88.094ha 979.236 ha
 Afluxul de investitori staini, interesati de productia carburantilor biodiesel are impact si asupra
productiei de materii prime pentru obtinerea acestora. Ei doresc sa produca si materiile prime necesare
rafinariilor. La ora actuala, doua milioane de hectare necultivate sunt disponibile, iar in 2007 vor fi folosite
pentru culturi din care se va fabrica biocarburant, in principal rapita

Mai multe companii din vestul Europei au pornit o ofensiva pe piata romaneasca cautand mari
suprafete de pamant pe care sa cultive rapita pe care ulterior sa o transforme in ulei care, la randul lui, in
urma aditivarii sa se transforme in biodiesel. Biodieselul este un combustibil folosit pentru automobile in loc
de motorina, fiind mai ieftind si mai putin poluant.

Un exemplu in acest sens il constituie compania Eurostarsem care deja a incheiat intelegeri cu
fermierii pentru o suprafata de 25.000 de hectare in sudul tarii pentru rapita, iar proiectul prevede cultivarea
unei suprafete de peste 100.000 de hectare in perspectiva anului 2010.

O parte a rapitei va fi livrata catre producatorul german de tractoare Deutz, iar cealalta catre Yoshida
Industry AG, un producator german cu capital japonez de utilaje pentru transformarea rapitei in biodiesel. In
acest an vor fi construite si primele facilitati de productie a uleiului de rapita. Se merge pe principiul ca
biodieselul poate fi utilizat in orice motor diesel, fara nici un fel de alta modificare, iar pretul unui litru, fara
accize si taxe, este la o treime din cel al unui litru de motorina.

Din nefericire, inca in Romania se obtin randamente destul de mici la rapita de doar 2 -2,5
tone/hectar, iar pretul unei tone ajunse in depozitele portului Constanta variaza intre 220-225 de dolari/tona.

Nici investitorii autohtoni nu au ramas pasivi in fata acestei oportunietati. Omul de afaceri Adrian
Porumboiu, presedintele si actionarul majoritar al holdingului agricol Racova Com Agro Pan Vaslui ce
cultiva anual cu cereale o suprafata de peste 30.000 de hectare, din care o suprafata de peste 8.000 de hectare
cu rapita, cu o cifra de afaceri de peste 80 de milioane de euro, spune ca, din lipsa rafinariilor pentru
prelucrare, Romania se vede in situatia de a exporta rapita ca materie prima si nu ca produs cu valoare
adaugata cum este uleiul sau, de ce nu, chiar biodieselul. Holdingul sau cultiva anual. Exista cereri din UE
pentru rapita pentru urmatorii trei ani

In acest context, Romania are o capacitate de furnizare de ulei vegetal din floarea-soarelui, soia sau
rapita de 500.000-550.000 de tone anual, ceea ce reprezinta aceeasi cantitate de biodiesel pe an. Din 2007,
va intra in functiune un sistem mai amplu de sustinere financiara a culturilor bioenergetice - atat la plata
europeana de 50 euro/hectare (ha), cat si subventia specifica pentru culturile de rapita si floarea-soarelui.

In acest moment, pentru stimularea culturilor specifice, subventia pentru motorina prevazuta pentru
toamna 2006 de 1 RON/litru s-a extins si la biodieselul folosit in agricultura. Au fost acordate subventii de
500 RON/ha pentru culturile de soia traditionala si de 800 RON/ha pentru soia si floarea -soarelui ecologice.

Din productia estimata pentru acest an mai bine de jumatate se exporta, in conditiile in care inca nu
exista capacitati interne de prelucrare. Pentru anii viitori, specialistii estimeaza productii nationale de pana la
un milion de tone. Producatorii de ulei vad in productia de biodiesel o posibilitate de diversificare si
alternativa pentru a contracara supraproductia de ulei.

Suprafetele de teren din UE nu permit producerea unei cantitati mai mari de plante, de aceea
proportia ramane la doar 5%. Pentru contracarare, in SUA si UE se colecteaza cu strictete uleiurile reziduale
de la fast-food-uri pentru a fi transformate in motorina biodiesel.

In schimb, Romania are suprafete intinse care ar putea fi insamantate cu soia, rapita si floarea -
soarelui, in scop industrial.

Deoarece inca nu au inceput sa produca biodiesel, desi sunt obligate prin normele UE, unele rafinarii
din Romania amesteca in motorina 5% alcool etilic, iar altele, uree, pe post de motorina ecologica, sustin
surse specializate. Aceleasi norme UE nu vor mai accepta acest mod de ecologizare a motorinelor si vor
impune un amestec corect, introdus treptat: 2% din 2006 si 5,17% din 2010.

c) Investitii actuale si de perspectiva in instalatii pentru producerea biodieselului.

Pentru a respecta cerinta europeana, potrivit careia 2% din consumul de carburanti trebuie sa fie
reprezentat, anul viitor, de biocombustibil, Romania trebuie sa produca anul viitor cel putin 100.000 de tone
de biocombustibil. Oficialii Ministerului Agriculturii prognozeaza pentru anul 2007, o productie de 400.000
de tone. In acest an vor intra in functiune cel putin sase fabrici de biocombustibil: Martifer Lehliu, Ulerom
Vaslui, Ultex Tandarei, Expur Slobozia, Argus Constanta si Rompetrol.

Productia de biodiesel - carburanti ecologici - din tara noastra va atrage, in anul 2007, investitii de
aproximativ 240 milioane de euro, foarte multi agenti economici straini si autohtoni fiind interesati de
dezvoltarea acestui segment.

Potrivit oficialilor din cadrul Ministerului Economiei, anii 2007 si

2008 vor reprezenta adevarate varfuri investitionale in sector, in conditiile in care nu mai putin de sase
capacitati de productie sunt programate sa intre in functiune anul viitor in majoritatea judetelor din sudul
Romaniei. Este vorba atat de sectii speciale de productie a biodieselului pe langa fabricile de ulei alimentar,
cat si de facilitati de productie in cadrul rafinariilor petroliere.

Investitori romani si straini si-au exprimat deja interesul pentru a investi in acest sector. Este vorba
despre firme mari ca Petrom, Rompetrol si Lukoil, Autoelite SRL, Consortiul Martifer. Capacitatea
cumulata de productie a instalatiilor in care se va investi este de 400 mii tone pe an de biodiesel si 50 mii de
tone pe an de bioetanol.

La linia de start pentru productia de combustibili obtinuti din uleiuri vegetale s-au aliniat nu mai
putin de zece companii. Acestea intentioneaza sa investeasca masiv in rafinarii care sa produca astfel de
biocarburanti.

In cursa investitiilor au intrat si companii care nu au nimic de-a face cu productia de ulei vegetal,
materia prima pentru biodiesel. Este si cazul firmei Profiland din Galati, care va investi aproape 5 milioane
de euro pentru rafinaria de biodiesel, cu perspective de finalizare in luna noiembrie 2007.
Cele mai mari investitii de acest gen le-au demarat producatorii traditionali de uleiuri vegetale. Argus
Constanta (cu o investitie de 10 milioane de euro), Ultex Tandarei (40 de milioane de euro), Expur Urziceni
(20 de milioane de euro) si Ulerom Vaslui (18 milioane de euro) sunt marii concurenti pe aceasta noua piata.

Petrom, Rompetrol si Lukoil au prezentat deja ministrului Economiei si Comertului, o serie de

propuneri pentru introducerea si promovarea consumului de biocarburanti pe piata romaneasca. Astfel,
companiile propun introducerea treptata in consum a biocarburantilor in conformitate cu un calendar de
crestere a productiei interne, facilitati fiscale pentru producatorii de biocarburanti sau permisiunea de a
produce mai multe tipuri de biocarburanti si neimpunerea unei proportii fixe de biocarburant in carburantul
conventioanal.

Investitori autohtoni:

- Grupul de firme Racova Com-Agro-Pan investeste circa 18 milioane de euro la Vaslui pentru
construirea unei rafinarii care sa produca biocombustibil din ulei de rapita, floarea soarelui si posibil
porumb. Investitia va fi finalizata in a doua parte a acestui an. Se estimeaza ca din productia obtinuta va
saigura combustibil pentru masinile grupului, iar restul va fi comercializat pe piata.;

- Rompetrol si Argus Constanta si-au propus realizarea unor instalatii de productie a biodieselului, cu
investitii de 19 milioane de euro, respectiv 10 milioane de euro', a precizat Stanca. tinta pentru anul 2008
este atingerea unei cote de biodiesel de circa 400.000 tone, obtinut in principal din floarea -soarelui si din
rapita;

- In colaborare cu societatea Biotehnica SA, firma M Holding International Ltd. SRL din Sibiu a
inaugurat si primele “rapiterii” (primele statii de alimentare cu pompa) din tara, una la Sibiu pe strada
Metalurgistilor nr. 3 si una la Galati.

Investitori straini:

- compania germana MAN Ferostaal construieste la Atel si Loamnes, langa Sibiu, in parteneriat
public-privat, cu Consiliului Judetean Sibiu si compania Dadora din Germania. o fabrica de biodiesel,
valoarea investitiei fiind de 138 milioane de euro. Materia prima va fi asigurata de productiile din mai multe
judete din Transilvania si sudul Carpatilor. Aceasta fabrica, conform preconizarilor, va produce pana in
2008 400 tone de carburant zilnic de pe 120 000 de hectare.

- Portughezii de la Martifer investesc circa 55 milioane de euro pentru o rafinarie de biodiesel la

Lehliu Gara, in judetul Calarasi.Proiectul va fi finalizat pana in 2007. Fabrica are planificata o capacitate
semnificativa, de pana la 100 000 de tone de biodiesel anual, ceea ce reprezinta o treime din consumul de
carburant ecologic din Romania. Se estimeaza ca peste doi ani, capacitatea acesteia sa se dubleze. Investitia
totala a grupului pe acest segment se va ridica la aproximativ 500000 de euro. Reprezentantul companiei
crede ca, pana in 2010, ei vor asigura 30% din necesarul de biocarburant al Romaniei. Acest proiect va oferi
de lucru si agricultorilor, intrucat aceasta cantitate de carburant presupune cultivarea a 50 000 de hectare.

- un grup de investitori spanioli intentioneaza sa aloce 18 milioane de euro pentru constructia unei
fabrici de biodiesel in judetul Iasi.

4 Utilizarea biodieselului in sud-estul Europei

Balcanii sunt cu certitudine in masura sa prelucreze porumb. Romania produce deja aproximativ 10
milioane de tone metrice anual, Serbia 6,3 milioane de tone, iar Croatia 2,2 milioane de tone. Posibilitatile
de cultivare sunt mult mai mari.

Serbia intentioneaza sa construiasca prima sa fabrica anul viitor. Un producator local din sectorul
uleiului vegetal, Victoria Group din Sid, Vojvodina, intentioneaza sa construiasca o fabrica in valoare de 15
milioane de euro care va produce 100 000 de tone de biodiesel anual din seminte de rapita, soia si floarea
soarelui. De fapt, Serbia nu este straina de biocarburanti. In 1995, in timpul sanctiunilor, Corporatia
Agricola a Colectivului Belgrad, care alimenteaza capitala sarba, a produs aproximativ 10 000 de tone de
biodiesel.Cu toate acestea, statul sarb nu s-a implicat inca

Bulgaria

In Bulgaria, distribuitorul local de carburant EKO Petroleum a anuntat ca anul viitor va incepe
constructia unei fabrici de biodiesel la Vidin, in partea de nord-est a tarii. Aceasta centrala va costa
aproximativ 60 mn de euro. Pana in 2008, aceasta va produce 150 000 de tone de biodiesel anual, din 400
000 de tone de seminte de rapita cultivata pe 250 000 de hectare.

4 EFECTUL ANTIPOLUANT AL COMBUSTIBILULUI BIODIESEL SI MASURI DE

MENTENANTA

1 Efectul antipoluant

Biodieselul este un combustibil mult mai curat decat motorina si care a inceput sa fie folosit pe scara
larga in 2000 Poate fi folosit pentru orice motor diesel, fara ca el sa aiba nevoie de modificari.
 Biodieselul emana cu pana la 80% mai putine noxe decat combustibilul fosil (figurile xxx).

Fig. 36 Circuitul bioxidului de carbon la folosirea combustibilului clasic

S-a constatat ca prin simpla amestecare a dieselului cu biodiesel (20%) se micsoreaza drastic
emanarea gazelor toxice. Deoarece cerintele ecologice europene sunt tot mai severe privind micsorare
gazelor nocive emanate de autovehicole, este un motiv in plus pentru folosirea biodieselului, acesta fiind un
carburant nepoluant.

Fig. 37 Circuitul bioxidului de carbon la folosirea combustibilului biodiesel

 Fig. 38 Concentratia produsilor toxici la folosirea diferitelor tipuri de combustibili 1

De asemenea, utilizarea pe scara mai larga a biocarburantilor contribuie la indeplinirea

angajamentelor de la Kyoto privind schimbarile climatice. Aceasta datorita reducerii emisiilor de gaze cu
efect de sera. Romania s-a angajat, semnand Protocolul de la Kyoto, sa reduca aceste emisii cu 8% in
perioada 2008-2012, fata de nivelul lor din 1989.

Fig. 39 Concentratia produsilor toxici la folosirea diferitelor tipuri de combustibili 2

 Emisii specifice rezultate la utilizarea Biodieselului

Dioxid de carbon (CO2): fiecare tonă de carburant Diesel fosil emite aproximativ 2,8 tone de CO2 în
atmosferă. Conţinutul specific de carbon la o tonă de biodiesel este uşor mai scăzut, de aproximativ 2.4 tone
de CO2. Se poate crede că acest CO2 va fi recaptat şi refolosit de noua cultură de rapiţă refăcând ciclul
carbonului în natură. De aceea emisiile de la combustibilul Biodiesel pot fi considerate ca fiind nule.

Monoxidul de carbon (CO): Biodieselul conţine compuşi oxigenati, care îmbunăţăţesc procesul de
combustie şi diminuează emisia de CO cu până la 20%.

Particulele materiale (PM): Inspirarea de particule materiale s-a dovedit a fi o problemă foarte serioasă
pentru sănătatea umană. Evacuarea emisiilor de particule materiale de la combustibilii Biodiesel este mult
mai scăzută (peste 40%) faţă de emisiile totale de la combustibilii Diesel fosili.

Biodegradabilitatea: Combustibilii Diesel fosili se degradează în proporţie de numai 50% în primele 21 de

zile după evacuare, în timp ce biodieselul este În proporţie de 98% inofensiv după aceeaşi perioadă.
Utilizarea unui combustibil pur reduce riscurile de cancer până la 94%, iar folosirea unui amestec cu 20%
Biodiesel reduce riscul de cancer cu 27%.

Compararea emisiilor

Noxa emisă în Emisiile de noxe, %

gazele de
eşapament
Motorină Amestec 20%biodiesel- 100% biodiesel
80%motorină(B20)
petrolieră (B100)
Monoxid de carbon 100 -12,6 -43,2

Hidrocarburi nearse 100 -11 -56,3

Particule în 100 -18 -55,4

suspensie
Oxizi de azot 100 +1,2 +5,8

Toxine în aer 100 -12…-20 -60…-90

Efecte mutagenice 100 -20 -80…-90

Oxizi de sulf 100 -20 -100(lipsă)

Sulfaţi 100 -20 -100(lipsă)

 Masuri de mentenanta

Desi, combustibilul bio se amesteca cu cel traditional, acesta poate fi utilizat ca atare. Biodieselul nu
este doar curat, ci este si un bun curatator. Se recomanda ca, atunci cand se trece pe consum de biodiesel, sa
se verifice mai des filtrele si sa seschimbe atunci cand este necesar. Una dintre optiuni ar fi montarea unui
filtru mai ieftin inaintea celui clasic. Daca masina a stat mai mult timp cu motorina in rezervor s-ar putea ca
fundul acestuia sa rugineasca, iar combustibilul bio sa infunde filtrul. Totodata trebuie stiut ca piesele din
plastic ce vin in contact cu biodieselul se vor distruge.

Concluzii
Dupa cum demonstreaza experienta mondiala, utilizarea biocombustibililor este necesara din
considerente ecologice, economice, politice.
Trecerea industriei şi economiei mondiale la sursele renovabile de energie constituie direcţia de perspectivă
a întregii omeniri;
Sursele de energie tradiţionale (cărbunele, gazele naturale, petrolul) în plan mondial sunt limitate şi sunt
amplasate neuniform pe globul pământesc;
Pentru Republica Moldova printre cele mai importante surse renovabile de energie sunt sursele
bioenergetice;
Având în vedere tendinţa generală existentă în Europa, precum şi condiţiile climaterice naturale ale
poziţiei geografice a R. Moldova, şi totodată cerinţele socio-economice din republică, uleiurile vegetale şi
esterii vegetali au cele mai promiţătoare perspective economice de dezvoltare în direcţia de producere a
biocombustibililor.