6.4- Mortare Mortarele ‘int amestecuri bine omegenizate de liant, api gi nisip,folesite la exsoutarea zidiriiler sau a tenouielilor. Dapd natura liantului de bazd, mortarele se clesifict astfel: mortare pe bagi de var, pe bazi de ciment, pe basi de ipsos aan pe basi de piminturi argiloase. Dupd resistenga la compresiune: M4, Mlo, M25, M50, Mle. Indicele (4,10...) reprezinté rezistenja la compresiune in daN/ cn®, Mortarele pe baz de piminturi argiloase sunt de marea 4 ei to, cele ps bazd de var de marca 4,10,25 dar cele pe bazd de ci- ment de marca 10,25,50 si loo. Varul stins manual se poate intrebuinge pentru mortare de zidirie, dup cel putin 2 siptimini iar pentru mertare de tencu- dali, dupé cel pugin dowd luni de pistrare in groapi. Paminturile argiloase se intrebuinteszi sub formi de posta, Se utiliseazd argile prifosse si prafuri argiloase eu un continut de frectiune sub 0,002 mm df minimum 15%,lipsite de subetante or- ganice gi sulfuri. Mortarele se preparé mecanic, in stazii centralizate, ier in cagurile unor cantitati mici manual. Frepararea manuald se face diferit, in functie de natura liantulud folosit. Mortarele de var_ se amestect intr-o ladé in care se pune intai varal 91 apa gi se adaugié treptat nisipul, omogenizindu-se pani ce mortarul prezinté 0 culoare unifw ma, Mortare: ment se preparé pe o platformé (de beton sau ecinduri) prin amestecare pind la omogenizare a nisipului ou cimentul, dupi care se introduce apa necesari. “ver se obtin prin prepa rerea prealebili a mortarului de var dupi cere se adaugé ipsosul, sub forma uned paste fluide, inainte de punere in operi. In tabe~ Jul 6.3.82 dau dozajele uguele pontra aiteva tipuri de mortare folosite la cidirie (se evidentiazi prin eddugarea literei 2 dupa merci : MloZ), iar in tabolul 6.4 pentra mortarele de ten— cuialaTabelul 6.3 Marea mor- Tipul mor- Ciment Var Argilé Nisip tarului tarului kg/m? kg/m? passé kal 3 Nuoz Argilé- 117 - 1.660 u = 215 - Be 1.600 argilé M loo Z ciment-var 275 5 = 1.600 MlooZ — cisent 323 - - 1.600 Tabelui 6 Mareé Tipul Ciment Var Argilé Ipsos Nisip mortar morterului = ig /_? g/m? e/a? e/a? g/m? M42 argilk - - ‘500 é 1400 Milo? argilé-ciment 145 - 325 - 1500 M4? var - Soo = - 1550 MloT var-cdment 145 325 - - 1500: NZS? var-ciment igo 260 = - 1500 M25 ciment-argili 260 - 18 - 1500 M5oT cimnt-argildé 290 - ne - 1550 MoT ciment-var 290 «lle = - 1450 Mloo? ciment-var 310 6 = - 1350 Moot ciment 385 - - - 1550 Mlof ipsos-var - zo = 300 1325 MZ5T — ipsos - - - 490 1400 M50 —s past ipsos - - - loco =PRODUSS GERAMICE Se numese produse ceremice pentru constructii produsele ob- finute prin fesonarea unei paste argiloase preparoti ou anumite Sdeasuri gi in enumite condifii 91 apod arse 1a temperaturi oun prinse intre 9o0-1400°C, diferitk dupé natura produsula: Argila so caracteriseszi prin plasticitete astfelsrin inmudere cu spi gi frimintare poste fi fusonati (manual sau me= canic) luind forms doriti. Uscste in aer liber piesele fasonate pierd o parte din apa de enestec gi se intéresc. Prin uscare for- feta 1a 110°C produsul intérit igi pierde 91 restul de api. To~ ‘usd deci vine in contect cu apa se inmoaie reckpiténdu-gi plac- ticitatea, In procesul de ardere, 1a depigirea temperaturii de 500% argila pierds apa de constitutie 91 astfel igi pierde definitiy Plasticitates, devenind stabili feti de api( chiar micim ti in pulbere of frimintaté cu api nu se mai lesi fesonatd), In continuarea procesului de ardere,intre 800...1000°C din cauza unor transformari chimice intervenite intre constitu- engil argilei,produsul fasonat,pdstmindu-gi forma inipiald,de- vine dur gi rezistent la actiunile mecanice gi chimice, ta temperaturi de peste 1o00°C incepe o topire treptata. Topiturs umple porii din apropiere,astfel o& produsul devine din ce in ce msi putin poros, Asemenea produse se numese er uiimiticate (clincher,gresie ceramica). Dup& compsctitate pro- Gusele ceramice sunt de trei categorii: produse poroese (absorb- fie de api depigegte 6%), produse semivitrificate (absorbyia de api intre 1-6%) gi produse _vitrificate_(absordtia de apX sub Lk)» use Unele produse ceramice sant acoperite cu pojghite subtiri Ge mase sticloase,numite glazuri seu gmalturi, al curor rol este de a.le impermeabiliza,de a le miri rezistenja fati de agentii atmosferici gi de a le infrumuseta. 4 find (formet& din granule ou dimensiunea care nu depagegte 0,06 mm).Tol ceramicd brute teks ‘Gmizi pentru zidirie. Au densitates § Looo.. +1800 ke/m7, rezistente ls compresiune intre 50 gi Zoo daN/om*, A= 0,70 Kesl/m.h°C gi coeficiental de asinilare termici S= = 9,18 Keal/n*.n°c, Se fabrics urmitoarele sorturi de ciramizi: c&rimici pline, cérimizt cu gaurd verticole,ciriimizi gi blocuri ou gkumd orizon- tele, cirémizi guurite cu lembé gi uluo, cérémind de Placej(de~ numite plici ceramice din argild sagsé), Gexinizile_pline (STAS 457-86) se tabricd £64 géurd(ein- bolizate P) seu cu gduri verticale de uscare perpendiculare pe feta de efezare (volumul giurilor trebuie ef fie sub 15% din tox tal) si care se simbolizeazé Gu (2ig.7.1). Ca dimensiuni se pro duce un singur tip gi anume 240 x 115 x 63 om, Sériwizile_cu golurt_vertio: le (STAS 5185/2-86) sint simbolizs- te GV,avind aspectul din £ig.7.2 si dimensianile din taselul 7.1, Sinimizile_si biocurile cu Soeluri_orizontale (fig.7.3) se fae brick conform STAs 8560-86, au simbolul GO si dimensiuni: lungime 290 mm, lapime 290 sau 240 mm gi indlfime 138 mm, Yrezenta golurilor diminueaz&’ con- Guctivitatea termicé gi deci mire te rezistenja 1a transfer termic a cSrimizilor gi e zidiriilor execu- tate. De exemplu sidiria de cira- mid& plind are conductivitatea ter- mick (A ) de aproximativ 0,70 Pig.7ele Keal/moh°C,conéuctivitates zidéria ilor executate din clirdmisi cu goluri variazd intre 0,45 gh 0,60 Keal/m.h.°C,in functie de densitatea sparent’ a ciramizi- ler. Gorpurile geremice pentru penourd Bratabricate(tig.7.4) Se febrick conférm ST4S loS0l/1 gi 2-80 in trei tipuri ( B,) de marcé loo. Sérémizile exurite cu damba gi_uluc (fig.7.5) sunt fabri- Bos‘ cate conform STAS 2945-73 au lungimea de 190 sau 290 mm,inaltie Pig.TeZe mea de 190 mm gi au trei variante de grosime 45 mm(LU45),60 mm (LU60) 94 90 mm(LU90).Ble sunt folosite numai la perati nepor- tanga. Babel 7.1. Tipul Dimensiuni, om Lungimea,i Latimea, b _Inltimea bh 24 x 11,5 240 15 88 240 15 138 29 x 14 290 140 88 290 140 138 29 x 24 290 240 138 230 240 188 26,5 x 18 365 180 138 Placaj_se folosesc 1a plecarea elementelor de constructii 1a interior sau exterior, Ble se fabric& gi glazurate la fata vé- zuté (utili). Suprafata util& poate fi: netedé,rugoasd sau ou diverse reliefuri.Se fabrick fie dreptunghiulare,fie sub form de colyare cu dimensiunile din tabelul 7.2.pata IMO S23 = Ye ver Veta ° 6 Pig.7.36 . Pormat Dimensiuni (mm) Ly 1 g Dreptunghiulare 115 2 - 2 Colyare Cele dreptunghiulare se febrick sub formé de tuburi ou litimee 2g avand la mijlec nigte orestaturi.Inainte de montare (cu mortar) ele se despicé in doud printr-o lovituré de ciocan.