Sunteți pe pagina 1din 9

114 PATOLOGIA ERUPTIEI

. DENTARE

Tulburări ale erupţiei Factori generali:


• endocrinopatii: hipertiroidism, hipergona-
dinţilor permanenţi dism, hiperpituitarism;
• boli febrile.
Tulburări eronologice de În erupţia tardivă a dinţilor permanenţi
sunt incriminaţi:
erupţie Factori locali:
• persistenţa dinţilor temporari pe arcadă peste
După cum precizam anterior, există o va- vârsta normald de exfoliere;
riabilitate mare a cronologiei erupţiei dinţilor • obstacole În calea erupţiei dentare (dinţi su-
permanenţi În populaţia normală, fiind mai re- pranumerari, fibromucoasă densă, osteoscle-
levantd aprecierea vârstei dentare În raport cu roza posttraumatică, formaţiuni tumorale);
vârsta cronologică, la nivelul Întregii dentiţii, • lipsa spaţiului pe arcadă;
decât localizat pentru un dinte. Variaţiile de ± • modificări de poziţie ale mugurelui dentar;
lan se Încadrează În limite normale 6 • • angioamele viscero-craniului;
Factorii care infuenţează aceastd variabi- • amelogeneza imperfectd, forma hipoplazicd 6 ;
litate su nt: • fibromatoza gingivală ereditară 6 ;
• sexul (apariţia mai devreme cu 3-5 luni a • hiperplazii gingivale În tratamentele medica-
dinţilor permanenţi la fete); mentoase 6 cu:
• clima; • anticonvulsivante
• mediul urban / rural, factorii socio-economici; • ciclosporina A (administrată În inter-
• diferenţele ras ia le; venţiile după transplanturi de organ)
• ereditatea. • blocante ale canalelor de Ca (nifedi-
Variaţiile patologice În cronologia erupţiei pin, verapamil, utilizate la copii pen-
dinţilor permanenţi sunt produse de factori ge- tru a controla hipertensiunea indusă
nerali şi factori locali. de ciclosporine administrate după
În erupţia precoce a dinţilor permanenţi transplanturi);
sunt, astfel, incriminaţi: Factori generali:
Factori locali: • endocrinopatii: hipotiroidism, hipoparatiroi-
• poziţia superficială a mugurelui dentar; dism;
• extracţia precoce a dintelui temporar accele- • carenţe alimentare şi vitaminice;
rează uneori erupţia dintelui permanent suc- • tulburări metabolice: rahitism;
cesional; • boli distrofiante osoase: disostoza cleidocra-
• procese inflamatorii periapicale ale dinţilor niană;
temporari, cu rizaliză accentuată; • tulburări psihice (oligofrenia);
• exces de spaţiu pe arcadd: În prognaţia man- • iradieri ale mamei În timpul sarcinii (Fig. 3.6).
dibulară adevărată poate fi caracteristicd
erupţia precoce generalizată, mai ales mandi-
bulară 4 ;

Figura 3.6. Erpţie Întârziatăa dinţilor permanenţi: aspect clinic şi radiologic.


(cazuistica Praf Or. A. Bucur)
Tulburări topografice a oprit În evoluţia sa sub fibromucoasă, avem
de-a face cu o incluzie submucoasă. Incluzia
de erupţie partială defineşte situaţia În care dintele a per-
Reprezintă grupa anomaliilor dentare de forat mucoasa cu o mică parte din coroana sa ş i
erupţie În care se modifică poziţia topografică a s-a oprit În această stare.
dintelui pe arcadă. Aceste abateri de la normal
se referă la: ectopia dentară, transpoziţia şi he-
terotopia dentară. Etiologie
Ectopia dentară reprezintă anomalia ca- oserie Întreagă de autori susţin că În etio-
racterizată prin erupţia unui dinte la distanţă de patogenia incluziei dentare sunt incriminaţi fac-
locul său normal de erupţie, de o parte sau de tori locali şi factori de ordin general.
alta a liniei arcadei dentare (ectopie vestibulară După Berger, factorii locali ar fi:
sau ectopie orală). • neregularitatea poziţiei şi presiunii dintelui
Transpoziţia dentară reprezintă erupţia adiacent;
cu inversarea locului de pe arcadă a doi dinţi ve- • densitatea osului Înconjurător;
cini. Cele mai frecvente sunt transpoziţiile canin- • inflamaţii cronice de lungă durată care au ca
incisiv lateral şi canin-premolar unu . rezultat creşterea densităţii mucoasei acope -
Heterotopia este anomalia de sediu a ritoa re;
unui dinte ce se află inclus sau erupe la distanţă • lipsa spaţiului pe arcadă datorat nedezvoltării
de arcada alveolară; de exemplu, molarul de mandibulei sau maxilarului;
minte inferior inclus heterotopicÎn ramul ascen- • persistenţă de lungă durată a dinţilor tempo-
dent mandibular sau chiarÎn condil. rari;
Pentru ectopie şi transpoziţie, În majori- • necroza datorată proceselor infecţioase locale.
tatea cazurilor se aplică o terapie ortodontică de Dintre factorii generali, Berger subli-
redresare a poziţiei dintelui, cu o eventuală te- niază:
rapie chirurgicală asociată de tipul: extracţii den- a) cauze pre- si pastnatale:
tare, alveolotomie etc. • rahitismul;
În cazul heteropiei se practică extracţia • anemiile;
di ntelu i interesat. • sifilisul congenital;
• tuberculoza ;
Tulburări de dinamică a • disfuncţiile endocrine;
• malnutriţia.
erupţiei. Incluzia dentară b) cauze rare:
• disostoza cleidocran i ană;
Incluzia dentară reprezintă retenţia in- • oxicefalia;
traosoasă sau submucoasă a unui dinte complet • despicăturile labio-maxilo-palatine.
dezvoltat, peste perioada sa normală de erupţie, După Archer, explicaţia cea mai logică În
fără a avea posibilitatea sau tendinţa de a incluzia dentară este reducerea treptată a pro-
erupe 4 • cesului evolutiv al arcadelor dentare cu lipsa
În literatura de specialitate există definiţii spaţiului de pe arcadă pentru anumiţi dinţi. În
diverse 8 : menţinerea acestei teorii, autorul notează
Brabant şi Adal{{ definesc incluzia prin absenţa congenitală a molarului de minte man-
fenomenul ce Împiedică dinţii să treacă de os dibular sau maxilar sau prezenţa lor pe arcadă
sau ţesutul moale, pentru a ajunge la exterior. sub o formă de cele mai multe ori nanică, rudi-
Archer defineşte dintele inclus ca fiind mentară, la locul de erupţie.
acela care este neerupt complet şi este Brabant şi Meyerconsideră drept cauze
poziţionat În spatele altui dinte, os sau ţesut generale În incluzie:
moale astfel Încât erupţia sa În continuare este • bolile endocrine;
imposibilă. • bolile distrofiante;
Dechaume consideră incluşi acei dinţi a • avitaminozele.
cărorcavitate pericoronară nu prezintă nici o co- Factorii etiopatogenici diferd şi În funcţie de
municare cu mediul bucal, după perioada cro- dintele interesat de incluzie. De exemplu, există
nologică normală a eruptiei. deosebiri În etiopatogenia incluziei molarului de
Atunci când dintele a străbătut osul dar s- minte inferior faţă de incluzia caninului superior.
116 PATOLOGIA ERUPTIEI
, DENTARE

Pentru a avea Însă o imagine de ansam- 4, Osteoscleroza procesului alveolar, având


blu a etiopatogeniei În incluzia dentară, se im- drept cauză:
pune o descriere sintetică generală a factorilor • traumatisme;
posibil incriminaţi, urmând să particularizăm • procese inflamatorii, În special la nivelul din-
pentru fiecare entitate patologică În parte, telui temporar corespunzător;
Cauze locale: • osteită deformantă,
1, Tulburările care interesează dintele În
timpul perioadei de dezvoltare În grosimea Factori generali:
osului: • disfuncţii endocrine: hipotiroidism, nanism hi-
• plicaturarea sau alungirea lamei dentare care pofizar;
situează dintele În profunzime (Brabant); • avitaminoze (În special avitarninoza D);
• poziţia ectopică a germen ului dentar; • tulburări metabolice (rahitism, anem ii);
• modificarea axului de dezvoltare a dintelui; • factori ereditari;
• malformaţii coronare, radiculare sau corono- • cauze toxice (Razele X);
radiculare (dinţi fuzionaţi, rădăcini recurbate • anomalii cromozomiale (sindromul Down, sin-
etc); dromul Turner);
• traumatisme sau infecţii ale germenului den- • disostoza cleidocraniană;
tar (fracturi ale oaselor maxilare, difuzarea • procese de osteoscleroză secunda re hipoca 1-
infecţiei de la dinţii temporari), cemiei şi hiperfluorozei oaselor maxilare,
2, Obstacole În calea eruptiei dintelui:
• persistenţa pe arcadă, peste limita normală Frecventa
, incluziei dentare
cronologică, a dintelui temporar; Incluzia dentară este Întâlnită cu cea mai
• malpoziţii ale dinţilor vecini; mare frecvenţă la dinţii permanenţi şi rar la dinţii
• persistenţa unor dinţi supranumerari, erupţi temporari, Cel mai frecvent rămân În incluzie
sau În incluzie, pe locul de erupţie a dintelui molarii de minte inferiori, caninii superiori, mo-
permanent; larii de minte superiori, premolarii doi superiori
• prezenţa unor formaţiuni tumorale În calea şi inferiori, Incluzia poate interesa şi: incisivii
erupţiei dintelui (osteoame, odontoame etc); centrali superiori, dinţii supranumerari şi, cu
• fibromucoasă densă şi renitentă, hiperplazii totul excepţional, caninul inferior, molarul de 6
gingivale, ani, cel de 12 ani sau alţi dinţi,
3, Reducerea spaţiului de pe arcadă, prin di-
verse mecanisme: Forme anatomo-patologice ale
• incongruenţa dento-alveolară primară (macro- incluziei dentare
donţii);
• incongruenţa dento-alveolară secundară (prin Autorii clasifică incluzia În funcţie de cri-
ereditate Încrucişată); terii diferite:
• migrări dentare secundare extracţiilor precoce Dehaume clasifică incluzia după dinţii
ale dinţilor temporari; interesaţi:
• deficite de creştere scheletală În anomaliile • incluzia dinţilor temporari;
dento-maxilare (sindromul compresiei de • incluzia dinţilor permanenţi;
maxilar, retrognaţii maxilare, micrognaţii man- • incluzia dinţilor supranumerari,
dibulare etc); Parant clasifică incluziile În funcţie de
• tendinţa filogenetică de reducere dimensio- tehnica chirurgicală ce urmează a fi efectuată
nală a structurii osoase scheletale, (Fig, 3,7):

Figura 3.7. Reprezentarea schematică a clasificării Parant.

totală
osoasă~
Incluzie ~ parţială

~ mucoasă~
totală

parţială
Există foarte multe clasificări ale incluziei rite şi gingivo-stomatite);
molarului de minte, având in vedere diversitatea • prezenţa unor fistule cronice, fără răspuns te-
situţiilor clinice şi radiologice care se pot Întâlni rapeutic;
la acest nivel. Acestea vor fi expuse În subcapi- • la inspecţie şi palpare se poate constata vesti-
toiul rezervat molarului de minte. bular sau oral, o deformare de consistenţă
Multitudinea de forme clinice ale incluziei dură care ar putea fi sediul dintelui inclus (de-
dentare perm ite clasificarea după următoarele formaţii osoase).
trei criterii: Semnelor clinice menţionate li se poate
După criteriul morfologic, se descriu: adăuga simptomatologia dată de fenomenele
• dinţi incluşi cu anomalii de formă ale coroanei patologice secundare declanşate uneori de dinţii
şi rădăcinii; incluşi. Incluzia dentară poate determina acci-
• dinţi incluşi cu angulaţie corono-radiculară; dente şi complicaţii cu manifestări clinice extrem
• incluzii ale dinţilor permanenţi, temporari sau de variate, unele foarte asemănătoare cu cele
supranumerari; produse de tulburările de erupţie dentară.
• anchiloze dentare ale dinţilor neerupţi.
După criteriul topografic, incluziile pot fi: Examene complementare În incluzia
• incluzii dentare intraosoase;
dentară
• incluzii dentare submucoase;
• incluzii dentare simetrice sau asimetrice. Pentru stabilirea diagnosticului de inclu-
După criteriul etiologie, se descriu: zie dentară, examenul radiologic este indispen-
• incluzie dentară de cauză locală; sabil, acesta aducând elemente deosebit de
• incluzie dentară de cauză generală. utile. De altfel, după cum precizam, incluzia
este, În multe cazuri, descoperită întâmplător,
cel mai frecvent cu ocazia efectuării unei radio-
Semnele clinice şi diagnosticul grafii de ansamblu a aparatului dento-maxilar,
incluziei dentare ortopantomograma.
Principalele date privind incluzia dentară
În funcţie de tipul dintelui inclus simpto- sunt furnizate de investigaţia radiologică:
matologia incluziei dentare este sau nu speci- • existenţa dintelui inclus;
fică. De cele mai multe ori, semnele clinice ale • poziţia dintelui inclus;
incluziei dentare trec neobservate pentru indivi- • adâncimea incluziei şi direcţia axului dintelui
dul respectiv şi familia acestuia, uneori chiar şi inclus;
pentru medic. Fie se exteriorizează prin fenome- • morfologia coronară şi radiculară;
nele patologice secundare pe care le • raporturile cu dinţii vecini;
declanşează, fie incluzia este descoperită acci- • raporturile cu structurile anatomice Învecinate:
dental, cu ocazia unui examen radiologic al re- sinusul maxilar, fosele nazale, canalul mandi-
giunilor vecine. bular etc (În funcţie de topografia incluziei);
• eventuale cauze ale incluziei: dinţi supranu-
Simptomatologie merari, persistenţa dinţilor temporari (anchi-
loză sau absenţa rizalizei), formaţiuni tumorale
La examenul clinic al arcadelor dento-al- (odontoame, adamantinoame);
veolare sunt observate o serie de tulburări ce ar • eventuale complicaţii ale incluziei dentare:
putea sugera prezenţa unei incluzii dentare: chisturi foliculare, focare de osteită, lezarea
• lipsa de pe arcadă a dintelui definitiv după un dinţilor vecini etc;
timp mai mare scurs de la perioada sa normală • starea dinţilor vecini.
de erupţie; Cunoaşterea acestor date este indispen-
• prezenţa pe arcadă a dintelui temporar sabilă pentru elaborarea diagnosticului şi, în
(Însoţită de lipsa dintelui definitiv); funcţie de tipul patologiei, alegerea conduitei te-
• existenţa unui spaţiu pe arcadă; rapeutice: extracţia dentară (tehnica de ex-
• prezenţa tremelor şi diastemelor; tracţie) sau tratamentul interdisciplinar
• deplasări, rotaţii şi migrări ale dinţilor vecini chirurgical-ortodontic de aducere pe arcadă a
(În incluzia caninului superior, incisivii laterali dintelui inclus.
superiori suntîn disto-înclinare); Indiferent de tipul dintelui rămas În in-
• procese inflamatorii ale mucoasei (pericorona- cluzie, este de preferat ca aprecierea radiologică
118 . DENTARE
PATOLOGIA ERUPTIEI

să fie făcută În ansamblul aparatului dento- - dinţii prezenţi pe arcadă;


maxilar şi nu izolat, nu numai pentru un diag- - dinţii În erupţie;
nostic corect, dar şi pentru stabilirea tipului de - dinţii situaţi intraosos, În perioada de
intervenţie terapeutică. formare;
Din această perspectivă, ortopantomo- - alte anomalii dentare asociate;
grama este indispensabilă ca examen comple- - starea dinţilor vecini;
mentar, În toate tipurile de incluzie, datorită - eventuale obstacole În calea erupţiei
complexităţii informaţiilor medicale pe care le dintelui inclus;
oferă. Astfel, pe ortopantomogramă sunt vizibile • structurile anatomice scheletale aferente ar-
(Fig. 3.8, 3.9): cadelor dento-alveolare şi,implicit, dintelui in-
• dintele inclus, indiferent de localizarea aces- clus, În funcţie de localizarea acestuia:
tuia; - mandibula: corpul mandibulei cu cana-
• raporturile dintelui inclus cu dinţii vecini şi lul mandibular, ramul mandibulei şi
structurile anatomice de vecinătate; zona articulaţiei temporo-mandibulare;
• arcadele dento-alveolare: - maxilarul;

Figura 3.8. Dinte supranumerar distomolar, inclus, În cadranul 1. Conglomerat intraosos de


dinţi supranumerari nanici la nivelul lui 34, rămas În incluzie. (cazuistica Dr. M. Popescu)

Figura 3.9.lncluzie bilaterală a caninilor superiori. (cazuistica Dr. M. Popescu)


- fosele nazale, septul nazal şi sinusurile Incidenţa Belot a fost concepută pentru
maxilare; evaluarea raportului Între molarul de minte su-
• structuri anatomice la distanţă, util a fi obser- perior şi sinusul maxilar. Filmul este aşezat În
vate În incluziile dentare heterotopice 11 : planul ocluzal şi susţinut prin muşcare de către
- orbitele; pacient. Fascicolul se va orienta centrat pe
- coloana vertebrală cervicală; molar, făcând un unghi de 60° cu filmul. Această
- osul hioid; incidenţă introduce un grad de distorsiune (Fig.
- apofizele pterigoide; 3.11).
- apofizele stiloide;
- apofizele ascendente ale osului maxilar;
- apofizele zigomatice ale osului maxilar;
- conductul auditiv extern.
Ortopantomograma, deşi relevă o multi-
tudine de date privind starea aparatului dento-
maxilar, nu este Întotdeauna foarte elocventă În
ceea ce priveşte topografia dintelui inclus,
relaţia cu structurile de vecinătate, dentare sau
anatomice: nu poate preciza poziţia vestibulară
sau orală În raport cu aceste structuri.
Se impune utilizarea şi a altortipuri de in-
vestigaţii radiologice, În funcţie de natura inclu-
ziei dentare.
Examenul radiologic cu film oeluzal oferă
o imagine În plan transversal a arcadei. Este in-
dispensabil În incluziile la nivelul zonei frontale
superioare: canini, incisivi centrali, dinţi supra-
numerari, pentru a preciza poziţia vestibulară
sau orală a dintelui inclus, ceea ce pe ortopan-
tomogramă nu este vizibil. Se stabileşte astfel,
calea de abord chirurgical a dintelui inclus şi
şansele de redresare ortodontică. Se poate uti-
liza şi pentru incluziile În zona premo[ară sau
chiar mo\ară, tehnica fiind adaptată pentru re- figura 3.11. \nc'idenţa Be\ot pentru he-
giunea posterioară a arcadelor (Fig. 3.10). mimaxilarul stâng.

Figura 3.10. Radiografia cu film oeluzal


evidenţiază poziţia palatinală a caninilor super-
iori incluşi. (cazuistica Dr. M. Popescu)
120 PATOLOG IA ERUPTIEI DENTARE :

Incidenţa Donovan este indicată În inclu: convenţionale de CT, gradul de iradiere a pa-
zia molarului de minte inferior1o , pentru evalua- cientului este mult mai mic: 50 ~Sv, ceea ce re-
rea rapoartelorÎn sens transversal ale acestuia, prezintă 1/10 din doza de radiaţii a unei CT
În special cu corticala linguală, care poate fi frac- clasice, şi este echivalentul iradierii la care este
turată În intervenţia de odontectomie a molaru- expus pacientul când se realizează statusul ge-
lui trei inferioL Pentru a obţine o radiografie neralizat Permite, de asemenea, reconstrucţia
ocluzală de calitate, filmul radiologic, care are şi 3D, pe imaginea În spaţiu medicul localizând
dimensiuni relativ mari, trebuie introdus foarte exact dintele inclus 12 (Fig: 3: 13):
profund: Tehnica Donovan elimină acest incon- Astfel, indicaţia privind examenele com-
venient Filmul este plasat oblic la nivelul regiu- plementare ce trebuie efectuate se particulari-
nii retromolare, sprijinit Între faţa ocluzală a zează În raport cu tipul incluziei care se
molarului doi sau a molarului de şase ani la copii prefigurează: Investigaţia radiologică este
şi marginea anterioară a ramului ascendent Fas- esenţială În stabilirea unui diagnostic corect şi
cicolul de raze se plasează În regiunea retroan- complet
gulo-maxilară şi se direcţionează spre centrul În funcţie de dintele afectat de incluzie,
filmului şi perpendicular pe el (Fig: 3:12): molar trei, canin, premolar doi, incisiv central,
dinte supranumerar sau alţi dinţi, există dife-
o nouă metodă, utilizată din ce În ce mai renţe mari care ţin nu numai de manifestările cli-
mult În diagnosticul şi terapia incluziei dentare nice, dar mai ales de alegerea soluţiei
este o variantă a tomografiei computerizate (en, terapeutice: Dacă În incluzia molarului de minte
denumită cone-beam computerized tomo- se va practica extracţia, În incluzia canin ului se
graphy (CBCT), cone-beam volumetric to- va Încerca aducerea ortodontică pe arcadă, după
mography (CBVT)1 2: intervenţia chirurgicală prealabilă, de descope-
eBeT oferă o imagine cu o rezoluţie foarte rire chirurgicală şi ancorare:
Înaltă, Într-un singur plan, cel cu interes pentru Principalele tipuri de incluzie dentară vor
medic Prezintă avantajul că planurile anatomice fi, astfel, descrise pe rând, Începând cu capitolul
nu se suprapun, deci, o acurateţe deosebită În vast al patologiei molarului de minte inferior, din-
evaluarea poziţiei şi a rapoartelor de vecinătate tele cu cea mai frecventă rămânere În incluzie şi
ale dintelui inclus: În plus, faţă de tehnicile cele mai frecvente efecte patogenice secundare:

k.

Figura 3.12.lncidenţa Donovan - poziţia filmului, direcţia fascicolului (după BerylO):


3D MODEL LEFT INSIDE
L L

~D MODEL LEFT INSIDE g

Figura 3.13. Persistenta molarului doi temporar, 65, pe arcadă, la o pacientă de 13 ani:
a - aspect clinic;
'u - ~~\.~'V?>.~\.~m~'5~?>.m?>. ~\I\d~~\\?>.l~ \~dIJ.I\?>. 15·,
c- DVTÎn reconstrucţie secundară transversală evidenţiază 25 inclus palatinal;
d, e - reconstrucţia secundară transversală axială evidenţiază poziţia foarte Înaltă a mugurilor
mo\ari\or ele minte superiori;
f, g - reconstrucţia 3D pe baza DVT: vizualizare exactă a poziţiei 25 inclus.
(cazuistica Dr. M. Popescu, Praf Dr. A. Bucur)
122 PATOLOGIA ERUPTIEI
. DENTARE

Tulburări asociate erupţiei Patologia molarului de minte


şi/sau incluziei dentare
Complicaţii septice Molarii de minte sunt dinţii cu cea mai
Prima şi cea mai importantă complicaţie mare varietate şi frecvenţă a fenomenelor pato-
septică este pericoronarita, produsă prin infec- logice secundare care pot surveni În procesul de
tarea sacului pericoronar. Pericoronarita sau formare, dezvoltare şi erupţie: procese inflama-
operculita (după Laskin) constituie punctul de torii localizate sau extinse, mergând până la le-
plecare al altor corn plicaţii septice În părţile moi ziuni degenerative, patologie tumorală, tulburări
perimaxilare, În os, În ganglioni şi la distanţă. nervoase, afectare mecanică la nivelul dinţilor şi
Complicaţii mecanice, specifice incluziei den- părţilor moi, patologie carioasă.
tare, includ o patologie variată: Cunoaşterea particularităţilor de evoluţie
• complicaţii la nivelul dinţilor vecini: rotaţii, tor- a molarilor de minte are o importanţă deosebită
sionări, incongruenţă dento-alveolară, Iezi uni ca- pentru medicul stomatolog, indiferent de spe-
rioase, mergînd până la mortificări prin lezarea cialitate. Este, astfel, posibilă o atitudine tera-
pachetului vasculo-nervos.Un exemplu clasic peutică adecvată, curativă sau profilactică, Într-o
este rizaliza rădăcinii incisivului lateral superior patologie cu implicaţii clinice si terapeutice
şi/sau disto-Înclinarea acestuia, În incluzia cani- uneori dificile. Cu atât mai mult cu cât, aceste fe-
nului superior. Incluzia molarului de minte poate nomene apar mai des la tineri cu vârste Între 17-
genera basculări, Iezi uni carioase sau rizaliza 25 ani, intervalul cronologic În care molarul de
rădăcinii distale a molarului doi permanent; minte Îşi desfăşoară erupţia.
• fracturi mandibulare - incluzia molarului de În plus, rareori neutru În cadrul aparatu-
minte inferior poate fi un factor favorizant În lui dento-maxilar, statutul molarului trei poate
producerea fracturilor mandibulare, deoarece fi transformat, printr-o conduită stomatologică
incluzia constituie o zonă de minimă rezistenţă. interdisciplinară, din posibilă sursă de patolo-
• dificultăţi În proteza rea edentaţiilor unde fe- gie, În dinte cu utilitate terapeutică majoră. Este
nomenul de resorbţie osoasă poate provoca cazul tratamentelor protetice sau ortodontice În
aşa-numita erupţie pasivă a dinţilor incluşi, care molarul de minte apare ca rezervă biologică
fapt ce duce la basculări ale protezelor sau le- În schema dentară 13. 14 .
ziuni de decubit provocate de acestea. Tulburările pe care le produce adesea mo-
Tulburări trofice - sunt tulburări vasomotorii le- larul trei sunt rezultatul condiţiilor topografice
gate de iritaţia nervoasă reflexă -produsă de o În care se găseşte:
erupţie dificilă a unui dinte inclus. • este ultimul dinte al arcadei dento-alveolare şi,
Tulburări nervoase: cronologic, ultimul dinte care erupe;
Cel mai frecvent În erupţia sau incluzia • spaţiul alveolar de erupţie este limitat pentru
molarului de minte, pot apare manifestări sen- molarul de minte superior, dar mai ales pen-
zitive de tipul nevralgiilor dentare, algiilor cer- tru cel inferior;
vico-faciale, sau motorii, de tipul trismusului şi • prezintă frecvent malpoziţii;
contracturii musculare. • rămâne, in proporţie considerabilă, În incluzie
Complicaţii tumorale - incluzia dentară poate totală sau partială.
fi incriminată În apariţia unor formaţiuni tumo- Poziţia finală a molarilor de minte, la
rale: chisturi mandibulare, chisturi foliculare, sfârşitul perioadei lor de formare, este rezulta-
chisturi marginale sau adamantinoame. tul unui cumul de factori, printre care cei mai im-
În general, atitudinea faţă de dinţii incluşi portanţi sunt legaţi de:
va fi În raport şi cu tulburările sau accidentele şi • caracteristicile de creştere si dezvoltare ale
complicaţiile pe care le-au provocat. Aceste feno- acestui dinte;
mene patologice secundare sunt cel mai frecvent • caracteristicile de creştere ale regiunii maxi-
incriminate În incluzia sau În procesul de erupţie a Iare În care se dezvoltă;
molarului de minte inferior, uneori şi a celui super- • raportul molarului trei cu structurile anatomice
ior, şi vor fi descrise pe larg, atât din punct de ve- Învecinate.
dere al simptomatologiei, cât şi al indicaţiilor Explicaţiile apar Încă din perioada de em-
terapeutice, În subcapitolul rezervat patologiei mo- briogeneză dentară. Dacă dinţii permanenţi - in-
larului de minte. Bolnavii se prezintă la medic pen- cisivi centrali, incisivi laterali, canini, premolari
tru una din complicaţiile prezentate mai sus. unu şi doi se dezvoltă, fiecare separat, din câte

S-ar putea să vă placă și