Comerţul exterior al României după 1989

CAPITOLUL I.
COMERŢUL EXTERIOR ŞI ROLUL LUI ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ

Tranzacţiile de comerţ exterior reprezintă o componentă a sferei afacerilor sau

tranzacţiilor internaţionale în raport cu care se particularizează, prin natura obiectului,
calitatea participanţilor şi mecanismele de realizare.
Formele tradiţionale de comerţ exterior sunt:
a) importul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial
prin care se cumpără mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentruconsumul productiv şi
neproductiv; într-un sens mai larg, în cadrul importului se include şi aşa-numitul import
invizibil, adică serviciile procurate de o anumită ţară din alte ţări în domeniile
transporturilor, asigurărilor, creditului, turismului, licenţelor etc. ;
b) exportul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial
prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări; într-
un sens mai larg, şi exportul cuprinde aşa-numitul export invizibil.
În vederea favorizării schimburilor noastre economice cu diferite state s-a decis
introducerea tarifului vamal. Acesta reprezintă un sistem de taxe vamale care se aplică,
de regulă, asupra mărfurilor importate, diferenţiat, pe categorii de mărfuri şi pe ţări, în
funcţie de interesele economice ale ţării noastre.
Alături de formele tradiţionale de comerţ exterior, o extindere din ce în ce mai mare
cunoaşte în zilele noastre, cooperarea economică internaţiona-lă. Aceasta reprezintă o
formă superioară a legăturilor economice dintre state, în care se împletesc elemente din
domeniul producţiei cu cele din sfera circulaţiei, cele din economie cu cele din ştiinţă şi
tehnică, presupu-nândexistenţa unei legături mai strâmse şi pe perioade mai lungi între
parteneri.

1.1. Structuri organizatorice în comerţul exterior

În comerţul exterior există o mare diversitate de structuri organizatorice, modalităţi

de combinare şi valorificare a resurselor materiale şi umane. Fiecare structură
organizatorică trebuie să asigure realizarea următoarelor funcţii definitorii: prospectare,
negociere, contractare şi derulare a tranzacţiilor internaţionale. . Două principii de
bază ghidează realizarea unei structuri organizatorice:
1. După principiul unităţii de obiective – o structură organizatorică este performantă
dacă facilitează contribuţia indivizilor la atingerea obiectivelor.
2. După principiul eficienţei – structura organizatorică este eficientă dacă asigură
îndeplinirea obiectivelor de către membrii organizaţiei, cu minimum de eforturi şi
cheltuieli.
Cele mai importante structuri organizatorice în comerţul exterior sunt: serviciul de
export/import, firma de comerţ exterior, gestionarea resurselor umane (specialişti de
comerţ exterior).

I. 5. Rolul comerţului exterior

Comerţul exterior are un rol însemnat în asigurarea economiei naţionale cu

materii prime, combustibil şi energie , utilizarea eficientă a forţei de muncă , utilizarea
completă şi intensivă a capacităţii de producţie şi creşterea nivelului tehnic şi al calităţii
mărfurilor româneşti ca premisă a sporirii competitivităţii ofertei de mărfuri româneşti pe
piţele externe.
Rolul esenţial, adeseori revoluţionari, al comerţului este ca factori de progres,
care-şi pune amprenta pe toate laturile existenţei sociale, de la economie la politică şi
cultură. Capacitatea comercianţilor de a se menţine în cadrul filierelor comerciale în rolul
lor tradiţional depinde fundamental şi de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor
de tranziţie.
 În ultimii ani s-au evidenţiat importante modificări în structura activităţii
comerciale, ca urmare a conjuncturii macroeconomice, noul context economic a impus,
tuturor agenţilor economici care operează în sfera comercială, o reflecţie atât asupra
rolului lor economic cât şi a iniţierii şi implementării strategilor de adaptare.
Structura diferită a exportului faţă de import materializează funcţia de transfer a
comerţului exterior, rezultând modificarea structurii rezultatelor procesului naţional de
producţie, o parte din produsul social creat la nivelul întregii economii naţionale fiind
exportată şi înlocuită prin import cu alte valori de întrebuinţare, ceea c educe la
diversificarea fondului de mărfuri solicitate pe piaţa internă.
Firmele ce importă în România cu preţuri mici, acordând facilităţi de plată, mărfuri
şi preţuri mai avantajoase decât firmele autohtone, aceşti factori fac necesară orientarea
firmelor româneşti către export.
La externi, firmele româneşti trebuie să facă faţă concurenţei, preţuri de dumping,
standarde impuse privind calitatea, desfacerea, ambalajul.
Un export efficient într-un volum mare devine o soluţie pentru rezolvarea problemelor de
producţie şi sociale existente în economia românească.

TRASATURI ALE COMERTULUI EXTERIOR ROMANESC

Evolutiile din economie s-au reflectat si in comertul nostru exterior, care, incepand
cu anul 1990, a cunoscut un puternic declin, situandu-se in 1991 sub 50% din nivelul
anului 1989, din 1993 a inceput sa inregistreze o usoara crestere, fara a atinge insa
nivelul din 1989.
Cat priveste structura exporturilor pe principalele grupe de marfuri, in anii 1992-1995
aceasta s-a modificat fata de anii 1989-1990, predominand produsele industriale cu un
grad nu prea ridicat de prelucrare,alcatuite din produse metalurgice, chimice, masini si
utulaje, produse textile, confectii si pielarie. Cu ponderi mai mici s-au situat combustibilii
si alte produse minerale, produse din lemn si alte materiale de constructii. Produsele
alimentare au reinceput sa apara la export, dar cu o pondere inca mica.
In structura importurilor, peste 50% din cele pe deviza convertibile au revenit produselor
necesare functionarii economiei: combustibili, energie, materii prime pentru industria
prelucratoare, cca. 25% masinilor, utilajelor si mijloacelor de transport, iar cca. 15% au
revenit bunurilor industriale de consum si aproape 10% produselor alimentare.
În luna august 2006, comparativ cu luna august 2005, cifra de afaceri obtinuta de
întreprinderile cu activitate principala de comert cu amanuntul (cu exceptia comertului
cu autovehicule si motociclete) a fost mai mare cu 22,7% (+25,4% la marfuri alimentare,
bauturi si tutun si +20,6% la marfuri nealimentare).
În perioada 1.I.-31.VIII.2006, volumul cifrei de afaceri s-a situat cu 25,4% peste nivelul
înregistrat în perioada 1.I.-31.VIII.2005, cresteri mari obtinându-se atât la vânzarile de
marfuri alimentare, bauturi si tutun (+29,8%), cât si la vânzarile de marfuri nealimentare
(+21,8%).
Potrivit estimarilor exprimate în luna septembrie 2006 de catre managerii societatilor
comerciale, se contureaza, pentru urmatoarele 3 luni, o tendinta pozitiva a activitatii din
industrie, comertul cu amanuntul si servicii si o tendinta de stabilitate a activitatii din
constructii, în raport cu cele trei luni anterioare.
Exporturile FOB realizate în perioada 1.I-31.VIII 2006 au fost de 16888,8 milioane euro,
valoarea acestora fiind cu 17,3% mai mare fata de perioada 1.I-31.VIII 2005.
În luna august 2006, valoarea exporturilor FOB a fost de 2001,4 milioane euro, cu 7,4%
mai mare fata de luna corespunzatoare din anul precedent. Importurile CIF în perioada
1.I-31.VIII 2006 au însumat 25320,6 milioane euro (23371,4 milioane euro în preturi FOB),
valoarea acestora fiind cu 25,2% mai mare fata de perioada 1.I-31.VIII 2005

CAPITOLUL II
EVOLUŢIA COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMÂNIEI
1.1. Analiza comerţului al României
 După decembrie 1989, fostele întreprinderi de comerţ exterior au fost transformate
în societăţi comerciale (societăţi pe acţiuni), dar au continuat să se afle sub coordonarea
ministerelor de resort, având ca obiect de activitate desfăşurarea operaţiunilor de import-
export al produselor ministerelor în subordinea cărora se aflau. Liberalizarea formelor de
proprietate, precum şi deschiderea efectuată prin promulgarea şi aplicarea Legii nr.
54/1990 şi a Legii nr. 31/1991, au făcut posibilă înfiinţarea de societăţi particulare cu
capital privat având ca obiect de activitate comerţul internaţional (mai ales că investiţiile
iniţiale necesare se situau la niveluri reduse). Principalele mutaţii produse în sistemul
organizatoric al comerţului exterior românesc sub impactul celor arătate, în perioada
1990-1992, pot fi rezumate astfel:
- menţinerea întreprinderilor de stat cu activitate de comerţ exterior care îşi prelungesc
relaţiile tradiţionale cu furnizori si beneficiari afţati de asemenea în proprietatea statului;
- îrifiinţarea de societăţi comerciale cu capital privat autohton cu funcţii de case de
comerţ care intermediază schimburile economice internaţionale;
- înfiinţarea reprezentanţelor proprii ale societăţilor multinaţionale, care încep să
deruleze activităţi de import-export;
- creşterea cererii de bunuri de larg consum din import care favorizează apariţia a
numeroase societăţi particulare cu capital românesc sau străin în poziţia de importatori a
unor produse din această categorie.
Perioada 1993-1996 este puternic marcată de fenomene turbulente care se produc
atât în sfera macroeconomică (caracterizată prin inconsecvenţa politicilor comerciale
aplicate, exacerbarea fenomenului inflaţionist, devalorizarea monedei naţionale în raport
cu principalele devize etc.), cât şi în cea microeconomică, caracterizată prin următoarele
aspecte:
- preluarea opearţiunilor de comerţt exterior de către o categorie semnificativă de
producători pe cont propriu;
- privatizarea societăţilor producătoare (care sunt cel mai adesea preluate de către foştii
parteneri de afaceri) şi care implică modificări importante în structura producţiei,
portofoliul de clienţi, organizarea activităţilor de comeţt exterior;
- privatizarea unor întreprinderi cu obiect de activitate legat de comerţul exterior prin
metoda MEBO;
- apariţia societăţilor productive mixte prin asocierea unor firme externe cu producători
autohtoni;
- falimente ale unor firme mici cu activitate de comerţ cu capital românesc şi/sau strain;
- reaşezarea relaţiilor comerciale tradiţionale prin deschiderea, de către investitorii
străini, de reprezentanţe, birouri comerciale, agenţii specializate în derularea afacerilor
pe piaţa românească;
- liberalizarea pieţei valutare şi a cursului de schimb, care echilibrează raportul producţiei
pentru piaţa externă şi, respectiv, internă şi conduce la uniformizarea producţiei;
Perioada 1996-2002, se poate caracteriza, din punctul de vedere al evoluţiei
structurii organizatorice a comerţului exterior, ca fiind o perioadă de consolidare şi
relativă stabilitate. În acest interval, România a adoptat o serie de politici economice
destinate reorientării geografice a schimburilor sale comerciale şi, mai ales restructurării
interramuri a bunurilor exportate si importate. În pofida acestor eforturi, ţara noastră a
rămas şi în această perioadă un importator net care înregistrează un deficit comercial
care tinde să se permanetizeze Principalele cauze responsabile pentru această stare ,de
fapt, ramân insuficienţa restructurare a economiei, dar mai ales, ponderea ridicată a
întreprinderilor de stat în totalul firmelor producătoare de bunuri destinate exportului.

IV.2 Analiza comerţului exterior în perioada 2000-2005, odată cu consolidarea

schimburilor economice internaţionale

IV.2.1 Comerţul exterior al României în perioda 2000-2005

Ca o tendinta pozitiva, este de remarcat totusi înscrierea activitatilor de comert exterior
pe coordonatele unei traiectorii pozitive începând cu anul 2000. Aceeasi concluzie
rezulta si în urma analizei datelor cuprinse în tabelul următor:
Evoluţia comerţului exterior in perioada 1996-2002 tabelul nr.....

Anul 2000 a marcat o evoluţie deosebit de dinamică a economiei mondiale.

Creşterea economică s-a accelerat îndeosebi în prima parte a anului. Comerţul
internaţional s-a caracterizat în 2000 pritr-o accelerare netă a ritmului de creştere.
Evoluţiile din sectorul extern au fost pozitive în prima parte a anului însă spre sfârşit
situaţia s-a deteriorat, creşterea anuală a importurilor a depăşit-o pe cea înregistrată la
exporturi.
Orientarea geografică a comerţului exterior nu a suferit modificări esenţiale, ţările Uniunii
Europene continuând să fie principalii parteneri ai României atât la export cât şi la
import. S-a menţinut, de asemenea, tendinţa de intensificare a comerţului cu ţările în
tranziţie din Europa Centrală şi de Est, ponderea acestora în exportul şi importul total
majorându-se cu 2,1% şi respectiv 3,5%.
Comerţul exterior al României în anul 2002
Exporturile FOB realizate în luna decembrie 2002 au fost de 1215,5 milioane dolari
SUA, mai mari cu 48,6% comparativ cu luna decembrie 2001, cu 28,1% faţă de media
anului 2001 şi mai mici cu 10,2% faţă de luna noiembrie 2002.
În anul 2002 exporturile FOB au fost de 13868,8 milioane dolari SUA, cu 21,8% (+2483,8
milioane dolari SUA) mai mari faţă de anul 2001.
În structura pe mărfuri a exporturilor, cinci secţiuni de mărfuri deţin 70,8% din total
exporturi,
după cum urmează:
Pe grupe de ţări, comparativ cu anul 2001 au crescut exporturile către ţările dezvoltate
(+21,9%), iar în cadrul acestora cu ţările Uniunii Europene (+20,5%). Ponderea acestor
grupe de ţări în total exporturi a fost de 74,5% pentru ţările dezvoltate şi de 67,1%
pentru Uniunea Europeană.
În anul 2002, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 74,5%
din total exporturi) au fost: Italia (25,0% din total exporturi), Germania (15,6%), Franţa
(7,6%), Marea Britanie (5,8%), SUA (4,3%), Turcia (4,2%), Olanda (3,1%), Ungaria (3,1%),
Austria (3,0%) şi Grecia (2,8%).
Importurile CIF realizate în luna decembrie 2002 au fost de 1659,8 milioane dolari SUA
(1532,0 milioane dolari SUA importuri FOB), mai mari cu 17,9% faţă de luna decembrie
2001, cu 28,1% faţă de media anului 2001 şi mai mici cu 4,6% faţă de luna noiembrie
2002.
În anul 2002, importurile CIF au însumat 17856,7 milioane dolari SUA (16482,1 milioane
dolari importuri FOB), fiind cu 14,8% mai mari faţă de anul 2001.
În structura pe mărfuri a importurilor, primele cinci secţiuni de mărfuri, reprezentând
67,9% din total importuri, au fost:

Pe grupe de ţări, comparativ cu anul 2001, importurile din ţările dezvoltate au crescut cu
14,6%, iar în cadrul acestora importurile din ţările Uniunii Europene au fost cu 16,9% mai
mari. Ponderile celor două grupe de ţări în total importuri au fost de 64,9% pentru ţările
dezvoltate, respectiv de 58,4% pentru Uniunea Europeană.
Importurile din ţări în tranziţie au crescut cu 16,9% şi au avut o pondere de 22,2% în total
importuri.
Importurile din ţări în curs de dezvoltare au fost cu 30,9% mai mari.
Primele zece ţări partenere în derularea importurilor din anul 2002, reprezentând 68,1%
din total importuri, au fost: Italia (20,7% din total importuri), Germania (14,8%), Federaţia
Rusă (7,2%), Franţa (6,4%), Marea Britanie (3,8%), Ungaria (3,6%), Austria (3,3%), Turcia
(3,1%), SUA (3,0%) şi Olanda (2,2%).
Deficitul comercial FOB/CIF în luna decembrie 2002 a fost de 444,3 milioane dolari SUA
(590,0 milioane dolari SUA în decembrie 2001), iar în anul 2002, deficitul a fost de 3987,9
milioane dolari SUA (4166,6 milioane dolari SUA în anul 2001). În preţuri FOB/FOB
deficitul a fost de 316,5 milioane dolari SUA în luna decembrie 2002 şi de 2613,3
milioane dolari SUA în anul 2002.
Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, cursul de schimb al monedei
naţionale la sfârşitul lunii decembrie 2002, a fost de 33500 lei în raport cu dolarul SUA
(+6,0% faţă de sfârşitul lunii decembrie 2001) şi de 34919 lei în raport cu EURO (+25,2%
faţă de sfârşitul lunii decembrie 2001).
Sursa datelor: Direcţia Generală a Vămilor, care realizează prelucrarea declaraţiilor
vamale de export şi import.
În anul 2003, dinamica fluxurilor comerciale externe ale României urmează acelaşi trend
ascendent înregistrat în perioada 2000-2002. Volumul total al comerţului exterior, a
crescut cu 9,7% faţă de anul 2002, exportul înregistrând o creştere de 6,4%, iar importul
o majorare de 12,3%. Exportul FOB, în 2003, a fost de 15.613,7 milioane euro, cu 938,8
milioane euro mai mare decât în anul 2002.Importul CIF a însumat 21.201,4 milioane
euro, cu 2.320,6 milioane euro mai mare decât în anul 2002.
Evolutia importului comparativ cu cresterea exportului a determinat înregistrarea, la
sfârşitul perioadei, a unui deficit comercial de 5.587,7 milioane euro.
Dincolo de analiza datelor globale ale comerţului exterior al României, extrem de
relevantă este studierea structurii exportului şi, respectiv importului în scopul
evidentierii mutatiilor cantitative si calitative produse in economia nationala, sub
impactul mixului de politici comerciale promovate de Guvern. Astfel, este cunoscut faptul
ca, din punct
de vedere structural, comertul exterior românesc este caracterizat atât prin prezenta
activitatilor intensive în forta de munca (mâna de lucru ieftina în România creeaza tarii
noastre un avantaj comparativ pentru produsele unor industrii cum sunt cea usoara, a
prelucrarii lemnului si a încaltamintei), cât si prin activitati intensive în capital (ca rezultat
al
perpetuarii unor elemente specifice structurii industriale socialiste). În plus, intensitatea
energetica reprezinta o caracteristica specifica tuturor produselor obtinute de economia
româneasca.
Analiza in dinamica a importurilor si exporturilor pe grupe de produse permite
evidentierea unor mutatii importante:
-concentrarea exportului pe un numar relativ restrâns de grupe de produse, în general cu
valoare adaugata sporita. Patru dintre aceste sectiuni detin 81,3% din totalul exporturilor
în 2003; este vorba despre produse ale industriei usoare (34,8%), produse ale industriei
constructoare de masini (22,4%), produse metalurgice (13,0%) si produse ale industriei
lemnului (11,1 %);
- tendinta de îmbunatatire structurala a exporturilor este sustinuta prin cresterea cu 8,3
puncte procentuale a ponderii industriei constructiilor de masini în totalul exporturilor
României în perioada analizata, de la 14,1% în 1996 la 22,4%
în 2003. Importurile de produse din aceasta categorie se majoreaza de asemenea, însa
într-un ritm mai lent (+4,8%), pe fondul reducerii investitiilor destinate retehnologizarii
capacitatilor existente si construirii altora noi. Cumulat între anii 2001-2002, exporturile
de produse
ale industriei constructiilor de masini s-au cifrat la 5,3 mId. dolari, ceea ce a reprezentat
mai mult decât dublul exporturilor din aceeasi categorie efectuat în perioada 1997 -1998;
-România fabrica si exporta un volum tot mai redus de produse agroalimentare, desi
poseda un potential remarcabil în acest domeniu, ponderea exporturilor de produse din
aceasta categorie în total exporturi, fiind mai redusa cu 5,4% în anul 2003 comparativ cu
1996.
În acelasi timp, importurile de produse agroalimentare ocupa o pondere cu 4,1% mai
mare în totalul importurilor în 2003. Aceasta tendinta, coroborata cu declinul tot mai
accentuat al puterii de cumparare a populatiei, se traduce prin aceea ca românii
consuma cantitate sensibil mai redua de produse agroalimentare (dar care provin, într-o
proportie din ce în ce mai mare din import), potentialul agroalimentar al tarii fiind
valorificat într-o masura redusa. În parte datorita unor nevoi reale interne, în parte
datorita situatiei conjuncturale create, importurile s-au axat în perioada 2002- 2003 pe
produse cum ar fi: carne si produse din carne, lapte, unt, brânzeturi, grâu, faina, soia
boabe, ulei de floarea soarelui, zahar si alte asemenea produse nu numai cu o buna
reprezentare la nivelul industriei noastre, dar pe care România le exporta în mod
traditional;
- ca o consecinta a restrângerii activitatilor din unele sectoare industriale si agricole prin
accelerarea proceselor de restructurare si renuntarea la o parte dintre capacitatile de
rafinare a petrolului considerate ineficiente si uzate moral, consumurile de combustibili
provenind din industria petrochimica autohtona s-au diminuat (la fel ca si exporturile),
ceea ce s-a reflectat în tendinta de reducere substantiala a importurilor de produse
minerale. Ponderea acestora în totalul importurilor a scazut re la 23,5% în 1998 la nu mai
putin de 12,4% în 2003 (adica cu 1l,1 puncte procentuale);
- ponderea exporturilor de produse ale industriei chimice s-a diminuat paralel cu
majorarea importurilor acesteia (cu 1,4%). Prin urmare industria chimica româneasca, ce
a suferit în aceasta perioada restructurari profunde este departe de a-si fi atins
potentialul de eficienta de alta data, fiind tot mai putin prezenta pe pietele externe
- produsele industriei usoare înregistreaza o crestere semnificativa (+6,5 puncte
procentuale) în ceea ce priveste ponderea detinuta în totalul exporturilor. Din nefericire
însa, aceasta dinamica pozitiva are ca suport extinderea si intensificarea productiei în
sistemul lohn, cu valoare adaugata bruta foarte redusa. În acelasi timp, aceeasi tendinta
trebuie amendata prin constatarea unei majorari aproape la fel de importante, în ceea ce
priveste importurile produselor industriei usoare (cu 4,4 puncte procentuale), inclusiv
articolele "second hand", Se apreciaza ca industria usoara româneasca exporta in fapt
munca vie (productie în lohn) în locul produselor finite realizate pe baza materiilor prime
furnizate de ramuri si subramuri conexe autohtone;
- exporturile la produse din lemn, desi cunosc o tendinta timida de ameliorare, se
deterioreaza din punct de vedere calitativ, ca o consecinta a reducerii ponderii
exporturilor de mobilier si a cresterii celor de lemn brut, cu consecinte negative asupra
profitabilitatii producatorilor interni de mobila. În acelasi timp, importurile de produse din
lemn se majoreaza cu 1,5 puncte procentuale;
-ponderea exporturilor de produse metalurgice s-a diminuat, însa datele statistice
disponibile sugereaza o înrautatire calitativa si la acest capitol, prin cresterea valorica a
exporturilor de fier vechi si deseuri neferoase, pe fondul sporirii ponderii importurilor de
produse metalurgice cu grad înalt de prelucrare cu 1,4 puncte procentuale în anul 2003
fata de 1996;
- comertul exterior cu articole de piatra, ciment si sticla se afla in declin prin reducerea
ponderii exporturilor corespunzatoare cu 0,5 puncte procentuale, pe fondul majorarii
aproape identice a ponderii importurilor acestor articole în totalul importurilor (+0,4%);
Pe ansamblu, se apreciaza ca au fost înlocuite partial exporturi cu valoare adaugata bruta
ridicata, cu exporturi ale unor produse caracterizate de o valoare adaugata bruta mai
redusa, în rest sporind exporturile de forta de munca (lohn), precum si cele de materii
prime ca lemn brut, fier vechi si deseuri neferoase.
În ceea ce priveste orientarea geografica a activitatii de comert exterior, analiza datelor
statistice a evidentiat ca exportul si importul se desfasoara în cea mai mare parte cu
statele europene (85,5% respectiv 84,7%). Uniunea Europea.'este principalul partener, cu
o pondere de 65,5% la export, respectiv 55,4% la import. Comertul cu celelalte zone este
corespunzator mai redus.
Comerţul exterior al României în anul 2003
Exporturile FOB realizate în anul 2003 au fost de 15613,7 milioane euro (17618,0
milioane dolari SUA ), valoarea acestora fiind cu 6,4% mai mare faţă de anul 2002 (din
valori exprimate în dolari SUA creşterea este de 27,0%).In structura pe mărfuri a
exporturilor, cinci secţiuni de mărfuri totalul exporturilor, după cum urmează ri deţin
69,5% in totalul exporturilor, după cum urmează:

Pe grupe de ţări, comparativ cu anul 2002, valoarea exporturilor, exprimate în euro, către
ţările dezvoltate, a crescut cu 5,6%, iar în cadrul acestora cu ţările Uniunii Europene
creşterea a fost de 7,2%. Ponderea acestor grupe de ţări în total exporturi a fost de
74,0% pentru ţările dezvoltate şi de 67,7% pentru Uniunea Europeană.
Valoarea exporturilor în ţǎrile în curs de dezvoltare a fost mai mică cu 0,7% şi a
reprezentat 14,5% în total exporturi. În ţările în tranziţie exporturile au crescut cu 24,1%.
În anul 2003, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 75,2%
din total exporturi) au fost: Italia (24,2% din total exporturi), Germania (15,7%), Franţa
(7,3%), Marea Britanie (6,7%), Turcia (5,1%), Olanda (3,6%), SUA (3,5%), Ungaria (3,5%),
Austria (3,2%) şi Grecia (2,4%).
Exporturile FOB realizate în luna decembrie 2003 au fost de 1239,6 milioane euro,
valoare ce este mai mare cu 2,6% faţă de luna decembrie 2002, cu 1,4% faţă de media
anului 2002 şi mai mică cu 9,6% faţă de luna noiembrie 2003.
Valoarea exporturilor FOB exprimată în dolari SUA a fost de 1501,8 milioane, mai mare cu
23,5% comparativ cu luna decembrie 2002.
Importurile CIF în anul 2003 au însumat 21201,3 milioane euro (24003,1 milioane dolari
SUA), iar în preţuri FOB, importurile au însumat 19569,2 milioane euro (22155,3 milioane
dolari SUA). Valoarea exprimată în euro este mai mare cu 12,3% faţă de anul 2002 (din
valori exprimate în dolari SUA creşterea este de 34,4%).
În structura pe mărfuri a importurilor, primele cinci secţiuni de mărfuri, reprezentând
66,9% din total importuri, au fost:
Pe grupe de ţări, comparativ cu anul 2002, valoarea importurilor exprimate în euro din
ţările dezvoltate a crescut cu 10,0%, iar în cadrul acestora importurile din ţările Uniunii
Europene au crescut cu 10,8%. Ponderile celor două grupe de ţări în total importuri au
fost de 63,7% pentru ţările dezvoltate, respectiv de 57,7% pentru Uniunea Europeană.
Valoarea importurilor din ţări în tranziţie a crescut cu 18,5% şi a avut o pondere de 23,3%
în totalul importurilor.
Valoarea importurilor din ţări în curs de dezvoltare a fost cu 13,3% mai mare.
Primele zece ţări partenere în derularea importurilor din anul 2003, reprezentând 69,1%
din total importuri, au fost: Italia (19,5% din total importuri), Germania (14,8%), Federaţia
Rusă (8,3%), Franţa (7,3%), Turcia (3,8%), Ungaria (3,6%), Austria (3,5%), Marea Britanie
(3,3%), China (2,7%) şi SUA (2,3%).
Importurile CIF realizate în luna decembrie 2003 au fost de 1912,9 milioane euro, (1765,7
milioane euro importuri FOB), valoare ce este mai mare cu 15,8% faţă de luna decembrie
2002, cu 21,6% faţă de media anului 2002, dar mai mică cu 3,3% faţă de luna noiembrie
2003.
Valoarea importurilor CIF realizate în luna decembrie 2003 a fost de 2321,9 milioane
dolari SUA (2143,2 milioane dolari SUA importuri FOB), mai mare cu 39,5% faţă de luna
decembrie 2002.
Deficitul comercial FOB/CIF în anul 2003 a fost de 5587,6 milioane euro (6385,1 milioane
dolari SUA), iar în luna decembrie 2003 deficitul a fost de 673,3 milioane euro (820,1
milioane dolari SUA), faţă de 4205,9 milioane euro (3986,0 milioane dolari SUA) în anul
2002 şi de 444,3 milioane euro (448,9 milioane dolari SUA) în luna decembrie 2002.
În preţuri FOB/FOB deficitul a fost de 3955,5 milioane euro (4537,3 milioane dolari SUA)
în anul 2003 şi de 526,1 milioane euro (641,4 milioane dolari SUA) în luna decembrie
2003.
Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, cursul de schimb al monedei
naţionale la sfârşitul anului 2003 a fost de 41117 lei în raport cu EURO (+17,7% faţă de
sfârşitul anului 2002) şi de 32595 lei în raport cu dolarul SUA (-2,7% faţă de sfârşitul
anului 2002).
Comerţul exterior al României în anul 2004
Exporturile FOB realizate în anul 2004 au fost de 18934,7 milioane euro, valoarea
acestora
fiind cu 21,3% mai mare faţă de anul 2003.
În structura pe mărfuri a exporturilor, şase secţiuni de mărfuri deţin 75,3% din totalul
exporturilor, după cum urmează:

Comparativ cu anul 2003 valoarea exporturilor către ţările Uniunii Europene (UE-25) a
crescut cu 20,1%, având o pondere de 72,9% în total exporturi.
În anul 2004, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 74,1%
din total exporturi) au fost: Italia (21,2% din total exporturi), Germania (15,0%), Franţa
(8,5%), Turcia (7,0%), Marea Britanie (6,7%), Ungaria (3,8%), Olanda (3,2%), Austria
(3,1%), SUA (2,9%) şi Grecia (2,7%).
În luna decembrie 2004, exporturile FOB au fost de 1531,2 milioane euro, valoarea
acestora
fiind cu 23,5% mai mare faţă de luna decembrie 2003.
Importurile CIF în anul 2004 au însumat 26281,0 milioane euro (24257,9 milioane euro în
preţuri FOB), valoare ce este mai mare cu 24,0% faţă de anul 2003.
În structura pe mărfuri a importurilor, primele şase secţiuni de mărfuri, reprezentând
75,4% din total importuri, au fost:
Comparativ cu anul 2003, valoarea importurilor provenite din ţările Uniunii Europene (UE-
25) a crescut cu 19,8%, având o pondere de 64,9% în total importuri.
Ţările partenere în derularea importurilor din anul 2004, situate pe primele zece locuri
(reprezentând 66,4% din total importuri) au fost: Italia (17,2% din total importuri),
Germania (14,9%), Franţa (7,1%), Federaţia Rusă (6,8%), Turcia (4,2%), Austria (3,5%),
Marea Britanie (3,3%), China (3,3%), Ungaria (3,2%) şi SUA (2,9%).
Importurile CIF realizate în luna decembrie 2004 au fost de 2586,1 milioane euro (2387,0
milioane euro importuri FOB), valoare ce este mai mare cu 35,2% faţă de luna decembrie
2003.
Deficitul comercial FOB/CIF în anul 2004 a fost de 7346,3 milioane euro, iar în luna
decembrie 2004 a fost de 1054,9 milioane euro. În preţuri FOB/FOB deficitul a fost de
5323,2 milioane euro în anul 2004 şi de 855,8 milioane euro în luna decembrie 2004.
Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, cursul de schimb al monedei
naţionale la sfârşitul lunii decembrie 2004 a fost de 39663 lei în raport cu EURO (-3,5%
faţă de sfârşitul anului 2003) şi de 29067 lei în raport cu dolarul SUA (-10,8% faţă de
sfârşitul anului 2003).
Anul 2004 a consemnat, în ansamblu, evoluţii pozitive ale principalilor indicatori
macroeconomici. Creşterea economică a înregistrat cea mai bună performanţă din
perioada de tranziţie, dinamica PIB (8,3 %) fiind superioară cu 3,1 puncte procentuale
rezultatului atins în anul 2003 şi cu 2,8 puncte procentuale obiectivului
iniţial. Rata inflaţiei a coborât la 9,3 la sută, cu 4,8 puncte procentuale sub nivelul anului
anterior, în pofida şocurilor interne şi externe nefavorabile. Procesul de ajustare fiscală a
continuat, deficitul bugetului general consolidat reducându-se la 1,1 la sută din PIB (2,3
% în 2003). Rezervele valutare oficiale s-au majorat de la 6,4 miliarde euro la 10,8
miliarde euro, asigurând menţinerea acoperirii importurilor viitoare de bunuri şi servicii la
un nivel confortabil, situat în zona de optim internaţional acceptată (4-6 luni); rezervele
internaţionale administrate de BNR (inclusiv aur) acopereau la finele anului 5,2 luni de
importuri. Rata şomajului a evoluat şi ea pozitiv, de la 7,4 la sută în decembrie 2003 la
6,2 % în decembrie 2004.
Aceste rezultate au consolidat progresele obţinute începând cu anul 2000 pe linia
stabilizării macroeconomice şi au contribuit la obţinerea de către România a statutului de
economie de piaţă funcţională, acordat de Comisia Europeană. În acest context, luna
decembrie 2004 a consemnat un moment de referinţă în procesul de integrare –
finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană –, ceea ce a creat premisele
semnării, în aprilie 2005, a Tratatului de aderare.
Creşterea economică, în structură, creşterea PIB a continuat să fie influenţată de
majorarea rapidă a consumului şi a investiţiilor, în timp ce exportul net a avut o
contribuţie negativă. Ritmul înalt de creştere se datorează şi unui an agricol excepţional.
Există însă unele indicii că, cel puţin începând cu a doua jumătate a anului 2004, PIB
efectiv se situează deasupra nivelului potenţial, putând apărea riscuri de supraîncălzire a
economiei, cu amplificarea presiunilor inflaţioniste.
Acest fenomen ar putea să complice conduita politicilor macroeconomice în anul 2005,
când România va fi nevoită să facă faţă unor multiple provocări, printre care liberalizarea
unor fluxuri de capital cu impact monetar potenţial ridicat şi trecerea la ţintirea directă a

inflaţiei.
Se apreciaza ca o tendinta semnificativ pozitiva din perspectiva integrarii europene
intensificarea comertului exterior cu Uniunea Europeana. Desigur, o asemenea mutatie s-
a produs pe fondul reducerii substantiale a comertului exterior cu tarile în curs de
dezvoltare, iar acest lucru nu este întotdeauna acceptat ca un fapt pozitiv. Astfel, în
lucrarea "Cartea Alba a
preluarii guvernarii în decembrie 2000", Florin Georgescu arata ca ". ..tinând seama de
nivelul mai redus al competitivitatii externe a produselor si serviciilor realizate de
economia noastra, prezinta înca interes pentru România întretinerea unor relatii
comerciale intense cu tarile în curs de dezvoltare, îndeosebi pe linia exporturilor, ceea ce
ar fi de natura sa contribuie atât la stimularea cresterii economice, cât si la îmbunatatirea
soldului curent al balantei de
plati."
Ca un corolar, se poate aprecia ca desi în 2002 si 2003 datele statistice evidentiaza
îmbunatatirea relativa a pozitiei exteme a României, aceasta nu s-a efectuat pe calea
normala a cresterii cantitative si calitative a ofertei de bunuri si servicii, ci prin reducerea
substantiala a productiei nationale, concomitent cu restrângerea cererii interne, respectiv
prin reducerea consumului populatiei, al institutiilor publice si al investitiilor efectuate în
tara. În pofida
înviorarii exporturilor ca o consecinta a reducerii impozitului pe profitul obtinut din aceste
activitati, se concluzioneaza, pe ansamblu ca evolutia acestei activitati rămâne pe un
fagas neconcludent.
Anul 2004 a marcat o accelerare a evoluţiilor pozitive în ceea ce priveşte creşterea
economică,consolidarea dezinflaţiei, reducerea deficitului bugetar şi a şomajului.
Dinamica produsului intern brut a fost cu 8,3 la sută mai mare decât în anul 2003, pe
fondul expansiunii cererii interne, în care consumul populaţiei şi formarea brută de
capital fix au reprezentat componentele cele mai active, fiind stimulate de creşterea
veniturilor reale şi de fluxul de investiţii străine directe.
Orientarea geografică a exportului
În anul 2004, orientarea geografică a exportului s-a modificat faţă de anul precedent, în
favoarea ţărilor în curs de dezvoltare şi a ţărilor în tranziţie.

Exportul destinat pieţei ţărilor dezvoltate s-a cifrat în anul 2004 la 14 811,3 milioane
euro, mai mare cu 18,8 % comparativ cu anul 2003, tendinţă imprimată de comerţul cu
Uniunea Europeană (în creştere cu 20,1 %). Exportul către Uniunea Europeană a
reprezentat 72,9 %
din exportul total (în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2003, provenind de
la relaţia cu Italia, Germania şi Olanda) şi a fost concentrat în proporţie de 84,2 la sută în
şapte ţări: Italia, Germania, Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,
Ungaria, Olanda şi Austria.

Comerţul exterior în 2006

Volumul exportului românesc a sporit an de an, astfel încât în anul 2006 a ajuns la 25,9
mld. euro, în creştere cu 16,2% faţă de 2005, în timp ce importul a crescut cu 25,1%,
ajungând la 40,7 mld. euro.

Creşterea mai accentuată a importului decât cea a exportului a generat creşterea

deficitului balanţei comerciale. Structura deficitului relevă, însă, că acesta se localizează
cu precădere la bunuri pentru aprovizionarea industriei şi la bunuri de capital, care au
susţinut procesele de restructurare, modernizare şi creştere a economiei din această
perioadă, potenţial generatoare de dezvoltare, export şi noi locuri de muncă.
Comparativ cu anul 2000 exporturile în anul trecut au fost de 2,3 ori mai mari, iar
importurile de 2,9 ori1).
Principalele caracteristici ale comerţului exterior pot fi prezentate sintetic astfel:
• pe ansamblul economiei, relaţiile economice internaţionale s-au derulat, cu ţările
dezvoltate economic, ponderea acestora ajungând la 73% din exporturi şi la 69% din
importurile româneşti. Contribuţia majoritară o deţin ţările membre UE cu o
participare de 68% la exporturi şi 62,6% la importuri;
• orientarea exporturilor româneşti spre ţările dezvoltate indică îmbunătăţirea
structurii acestora ca rezultat atât al strategiilor de ansamblu, al avantajelor
conjuncturale cât, mai ales, al evoluţiilor favorabile din economie datorate nivelului în
creştere al investiţiilor în înaltă tehnologie, dar şi a adaptării continue a producţiei
naţionale la cerinţele pieţelor externe;
• în acelaşi timp importurile de bunuri pot fi definite prin nivele înalte, determinate
atât de necesitatea continuării modernizării aparatului productiv al economiei,
reflectat în creşterea puternică a importurilor de bunuri de capital, cât şi de gradul
 încă nesatisfăcător al acoperirii cererii de consum din producţia internă, determinând
implicit importuri suplimentare de bunuri de consum;
• creşterea ponderii de înaltă tehnologie, atât la export, cât şi la import;
• structural, comerţul exterior se caracterizează prin preponderenţa exporturilor de
produse ale industriei construcţiilor de maşini (30,8%) şi ale industriei uşoare (22,3%),
în timp ce importurile sunt dominate tot de produsele industriei construcţiilor de
maşini (37,5%), de cele minerale (14,8%) şi chimice (13,8%);
• continuă creşterea comerţului exterior în regim vamal definitiv 22,8% în cazul
exporturilor şi 28,8% la importuri ceea ce a determinat o contribuţie la exportul total
de 55%, iar la importuri de 80%;
• în anul trecut, schimburile comerciale externe s-au desfăşurat în condiţii de comerţ
favorabile, astfel la o creştere a indicelui valorii unitare la import de 103,6%, exportul
a înregistrat un indice de valoare de 108,2% rezultând un indice de comerţ exterior de
104,4%;
• în termeni reali, creşterea exporturilor (7,4%) s-a menţinut apropiată de avansul
înregistrat în 2005 (7,3%), în schimb importurile şi-au majorat volumul fizic (20,7%), în
creştere cu 3 puncte procentuale faţă de anul precedent. Diferenţa de creştere a
influenţat adâncirea deficitului comercial, chiar dacă indicele de comerţ a fost
favorabil. Acelaşi fenomen este reflectat şi de reducerea gradului de acoperire a
importurilor de exporturi de la 68,3 % în anul 2005 la 63,4% în 2006;
Evoluţia exporturilor
În privinţa exportului se remarcă performanţe calitative, manifestate prin creşterea mai
accelerată a exportului de produse provenite din industriile de medie-înaltă tehnologie, cu
complexitate şi valoare adăugată mai mare şi, respectiv, prin reducerea sensibilă a
ponderii exportului de produse cu grad scăzut de prelucrare. Aceste tendinţe evidenţiază,
totodată, creşterea gradului de adaptare a produselor româneşti de export la conjunctura
pieţelor externe şi valorificarea din ce în ce mai bună a produselor româneşti la export.
Performanţa de export a României este deosebită, deoarece asupra exporturilor au
acţionat factori inhibatori precum aprecierea monedei naţionale, reducerea puternică a
cererii externe de produse ale industriei uşoare. Concomitent cu aceşti factori inhibatori
au acţionat şi factori de stimulare a exportului cum ar fi majorarea pronunţată a
importurilor UE de la 5,7% în anul 2005 la 9,3% în 2006, dar şi a creşterii economice în
ţările UE de la 1,7% în 2005 la 2,8% în anul trecut.
Exporturile către ţările UE-25 au atins un nivel de 17449,7 mil. euro (reprezentând
67,7% din valoarea totală a exportului), în creştere cu 16,3% faţă de 2005. Ţările de
destinaţie au fost: Italia cu o pondere de 17,9% în totalul exportului; Germania 15,7%;
Franţa 7,5%, Ungaria 4,9%; Marea Britanie 4,7%; Austria 2,7%; Olanda 2,5%; Spania
2,3% şi Grecia 2,0%. În privinţa exportului, pe grupe de ţări, se observă un ritm de
creştere mai accentuat către ţările din Europa de Est cu 38,8% acestea deţinând o
pondere de 18,6% în totalul exportului.
Performanţele de natură calitativă în evoluţia exportului rezultă şi din:
• majorarea ponderii exportului direct - bazat îndeosebi pe resurse interne - în total
export de la 51,8 % la 54,8% reflectând continua adaptare a producţiei naţionale la
cererea externă;
• creşterea exportului de produse cu valoare adăugată ridicată, reprezentată în principal
de produsele industriei construcţiilor de maşini (maşini, aparate şi echipamente electrice
precum şi mijloace de transport) s-a concretizat în majorarea ponderii acestora în total cu
4,5 puncte procentuale, devansând contribuţia exporturilor industriei uşoare
predominantă până în anul 2004;
• majorarea exportului de produse ale industriei construcţiilor de maşini a
contribuit cu 59,1% la creşterea exportului total, fenomen extrem de îmbucurător având
în vedere faptul că această grupă reprezintă produse de înaltă complexitate;
• se constată o îmbunătăţire continuă a structurii exportului românesc în favoarea
produselor de complexitate ridicată, cu valoare adăugată mare.

3
Astfel, ponderea acestora în total export s-a majorat cu 4,3 puncte procentuale
deţinând cca. 32% din total exporturi, faţă de 27,4% în 2005;
• ponderea exportului de produse de medie complexitate a scăzut cu 3,6 puncte
procentuale ajungând la 35,1%, iar cea a produselor de complexitate scăzută s-a
diminuat cu 0,6 puncte procentuale până la 33,3%;
• tendinţa de scădere a exportului de materii prime şi materiale cu cca. 15%, iar a
bunurilor de consum cu cca. 7%;
• produsele industriei construcţiilor de maşini şi cele ale industriei uşoare au
reprezentat 53,3% din exporturi;
• exportul de bunuri de capital a fost cel mai dinamic (+37,2%), urmat de cel al
bunurilor intermediare (+21,5%);
• indicele volumului fizic al exporturilor, 107,4% în anul 2006 şi 107,3% în 2005 s-a
situat în ultimii 2 ani peste creşterea reală a producţiei industriale sursă predominantă
a exporturilor naţionale, precum şi peste sau aproape de creşterea economică. Dacă,
din punct de vedere valoric, doar exporturile de materiale de construcţii au avut o
evoluţie în scădere faţă de anul anterior (-2,2%), analizând exportul prin prisma
indicelui de volum, reiese că şi exporturile de materiale textile şi articole (-6,3%),
produse minerale (-6,2%), produse chimice (-4,6%) au avut evoluţii sub nivelul anului
anterior. Şi în cazul evoluţiei în termeni reali, creşterea a fost susţinută de exporturile
de mijloace şi materiale de transport (35,7%) şi maşini şi dispozitive mecanice,
maşini, aparate şi echipamente electrice (24,6%);
• media lunară a exporturilor a fost de 2154,2 mil. euro faţă de 1854,6 mil. euro cât a
reprezentat în anul 2005;

• restructurarea şi adaptarea producţiei naţionale din ultimii ani s-a reflectat în

obţinerea la export a unui indice a valorii unitare de 108,2% în anul 2006 şi 109,5% în
anul precedent, înalt nu numai la produsele minerale şi metalurgice, unde preţurile
nternaţionale s-au majorat, dar şi la mijloace şi materiale de transport, maşini şi
aparate mecanice şi electrice, unde preţurile internaţionale nu s-au modificat
semnificativ.
Valoarea exporturilor realizată în anul 2006 a înregistrat un nivel de 25,9 mld. euro, în
creştere faţă de anul anterior cu 16,2% şi un spor in valoare absolută de 3,6 mld. euro,
provenind din exporturile de:
♦ produse ale industriei construcţiilor de maşini, care au înregistrat cea mai
pronunţată creştere 36,4%, pe seama majorărilor localizate la autovehicule cu
50,4% şi la maşini şi aparate mecanice şi electrice cu 33,1%. Grupa a contribuit
cu 60% la creşterea exporturilor totale. Această situaţie demonstrează faptul că
industria românească încearcă să răspundă cererii externe orientându-se către
produse cu valoare adăugată ridicată;
♦ produse agroalimentare în creştere cu 26,8%, care deţine 3,3% din total export,
în principal pe seama majorării exportului de cereale cu 45,7% şi diverse produse
alimentare, băuturi şi ţigări;
♦ produse metalurgice au înregistrat majorări la exportul de produse din fontă
fier şi oţel cu 18,7%, grupa ce deţine 23,7% din totalul grupei. De asemenea, un
export suplimentar s-a obţinut la aluminiu şi articole care s-a majorat cu 45,9%, dar
ponderea acestora în grupă este mult mai mică, având un impact redus asupra
evoluţiei acesteia. În acelaşi timp s-a diminuat puternic exportul de fontă, fier şi
oţel (1,2%) care deţin aproape 50% din grupa. Pe ansamblul grupei exporturile au
avansat cu 17,6%;
♦ produse ale industriei chimice cu (15,1%), au înregistrat o diminuare a ritmului
de creştere cu 10,5 puncte procentuale. Majorarea exportului acestei grupe se
datorează în special suplimentării exportului de: materiale plastice şi articole cu
33,4%, cauciuc şi articole cu 18,2%, produse chimice organice cu 16,1%. În
acelaşi timp, la produsele chimice anorganice s-a înregistrat o scădere cu 0,8%;
Exporturile industriei uşoare, care până în anul 2004 deţineau contribuţia cea mai
mare la oferta externă, în ultimii ani sunt practic stagnante. În interiorul grupei se
remarcă evoluţii diferite, astfel au crescut livrările de produse textile (12%) şi de pielărie
şi încălţăminte (6,7%) şi s-au redus articolele de îmbrăcăminte (cu -4,6%).
Celelalte grupe de produse exportate au avut o evoluţie mai lentă, situată între -6% la
articole piatră, ciment, sticlă şi 9% la produse minerale.
Evoluţia importurilor

Principalele caracteristici ale importului de bunuri sunt:

• nivelul ridicat al importurilor indică un grad încă redus de adaptare a ofertei
naţionale la cerinţele pieţei interne. Creşterile înregistrate se regăsesc la: produsele
metalurgice (+40,1%), produsele industriei construcţiilor de maşini (+32,7), produsele
industriei chimice (+28,8%) şi produsele minerale (+18,9%);
• majorarea importurilor a fost determinată de creşterea cererii de bunuri de capital
(36%), creştere care a devansat cu 16 puncte procentuale creşterea importurilor de
bunuri de consum. Importurile de bunuri intermediare îşi menţin avansul apropiat
nivelului mediu al importului;
• se remarcă o tendinţă de creştere a comerţului exterior prin majorarea ponderii
produselor de complexitate înaltă;
• ponderea produselor de complexitate înaltă în total import s-a majorat cu 2
puncte procentuale deţinând cca. 39% din total importuri, faţă de 36,5% în 2005;
• în cazul produselor de complexitate medie ponderea acestora în total import a
scăzut cu 1,5 puncte procentuale, concomitent cu uşoara diminuare a celei aferente
produselor de complexitate scăzută cu 0,5 puncte procentuale;
• importul de produse ale industriei construcţiilor de maşini reprezintă 37,5% din
total datorită ritmului susţinut de creştere a bunurilor de capital dar şi a produselor
de folosinţă îndelungată;
• indicii valorii unitare s-au majorat cu 3,6% în special datorită evoluţiei preţurilor
la importurile energetice (16,8%) care deţin aproape 15% din total exporturi. În
schimb, indicele valorii unitare al importurilor de maşini şi dispozitive mecanice,
aparate şi echipamente electrice precum şi cele ale industriei uşoare s-a menţinut
practic constant;
• toate grupele de importuri, au avut evoluţii în termeni reali pozitivi, creşterea
cu 20,7% a importurilor totale, a fost imprimată de accelerarea intrărilor de produse
precum: mijloace de transport (40,3%), metalurgice (33%), maşini, aparate şi
echipamente mecanice şi electrice (30%), produse chimice (24%); agroalimentare
(22,6%),
• importurile definitive au crescut cu cca. 29%, în schimb cele pentru prelucrare
activă cu doar 7%, continuând astfel tendinţa majorării ponderii importurilor
definitive la 78,4% din totalul intrărilor de bunuri din alte ţări.
Grupul ţărilor dezvoltate reprezintă sursa principală de aprovizionare cu importuri, care
deţin o pondere de cca. 73% din valoarea totală a importului în anul 2006. Importul din
ţările UE-25 s-a situat la 25486,7 mil. euro, reprezentând 62,6% din total import, în
creştere cu 25,9% faţă de anul 2005.
În ceea ce priveşte sursele externe de aprovizionare, principalele ţări partenere (care au
avut o contribuţie de cca. 76% din total import), au fost: Germania, cu 15,2%; Italia
14,6%; Federaţia Rusă 7,9%; Franţa 6,5%; Turcia 5,0%; China 4,3%; Austria 3,8%;
Ungaria 3,3%; Kazahstan 3,2%; Polonia 2,8%; Marea Britanie 2,5%, Cehia 2,5%, SUA
2,4% şi Spania 2,3%.
Grupele de produse al căror import a avut un impact semnificativ asupra evoluţiei
importului total în anul 2006, comparativ cu anul 2005, au fost următoarele:
• importul de metale comune şi articole din metal s-a majorat cu cca. 40%,
această grupă contribuind cu 14,1% la majorarea importului total. Majorarea acestui
import s-a datorat în proporţie de o treime importului de produse din fontă, fier şi
oţel. Alte produse care au contribuit la creşterea importului acestei grupe au fost
cupru şi produse cu cca. 16% precum şi aluminiu şi articole cu cca. 9%;
• produsele industriei construcţiilor de maşini care au înregistrat o creştere cu
32,7% contribuind cu cca. 46% la creşterea totală a importului. Principalele grupe de
 produse care au înregistrat majorări de import sunt mijloace de transport (41,5%)
şi maşini şi aparate mecanice şi electrice (29,5%);
• produsele industriei chimice au înregistrat o creştere de 28,8%, pe fondul
majorării importului de produse farmaceutice cu 40% şi a celui de materiale plastice
şi articole din acestea cu 30,1%;
• importul de produse minerale s-a majorat cu 18,9% dar cu o diminuare a
ritmului de creştere cu 24,9 puncte procentuale faţă de cel înregistrat în anul 2005.
Un factor de presiune asupra importului de minerale, l-a constituit menţinerea
preţului ţiţeiului de referinţă american la un nivel ridicat, contribuind la creşterea
atât a preţului ţiţeiului importat, cât şi la creşterea valorii importului de produse
petroliere. Importul de combustibili minerali, uleiuri a susţinut practic creşterea
de import realizată la această grupă de produse (21,3%), contribuind integral la
majorarea grupei;
• produsele agroalimentare au crescut cu 19,9% în principal pe seama majorării
importului de carne care reprezintă 21,4% din importul grupei. De asemenea,
majorări semnificative s-au înregistrat şi la importul de zahăr şi produse din
zahăr şi legume, plante, rădăcini (45,3%) precum şi la preparate din legume,
fructe (38,8%) şi la importul de băuturi, oţeturi (respectiv 74,4% );
• importul de produse ale industriei uşoare a cunoscut o creştere de doar 3,5%,
datorată în principal diminuării importului de filamente sintetice sau artificiale cu
1%, bumbac, fire şi ţesături din bumbac cu 4,1%, fibre

8
 sintetice sau artificiale cu 2,3%, concomitent cu majorări ale importurilor de confecţii
tricotate şi încălţăminte (5,9% respectiv 13,7%);
• media lunară a importurilor a fost de 3395,5 mil. euro faţă de 2714,0 mil. euro în
anul 2005.

Deficitul comercial
Deficitul comercial din 2006 a însumat 11758,7 mil. euro, calculat ca diferenţă între
exportul de mărfuri FOB şi importul FOB (cu +3952,4 mil. euro mai mare faţă de
intervalul corespunzător din 2005), respectiv -14895,3 mil. euro, calculat ca diferenţă
între exportul FOB şi importul CIF (care include şi serviciile de transport şi asigurare),
respectiv cu +4581,9 mil. euro.
Cele mai însemnate deficite comerciale (FOB-CIF) în anul 2006 s-au înregistrat la
următoarele produse:
• maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora -4636,0 mil. euro;
• produse minerale (ţiţei, gaze şi cărbune) -3331,3 mil. euro;
• vehicule de transport şi părţi ale acestora -2165,6 mil. euro;
• materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea -1435,0 mil. euro;
• produse ale industriei chimice şi industriilor conexe -2062,2 mil. euro (din acestea:
produse farmaceutice -1188,0 mil. euro);
• produse alimentare diverse - 927,0 mil. euro;hârtie şi cartoane cu - 634,4 mil. euro;
• materiale pentru construcţii -541,6 mil. euro;
• piei brute şi tăbăcite - 530,0 mil. euro;
• instrumente de măsură şi control şi aparate optice - 529,5 mil. euro;
• produse ale regnului animal -495,7 mil. euro.
Deficitul comercial la produsele menţionate mai sus a fost compensat parţial de surplusul
obţinut la exportul de:
• articole de încălţăminte +970,6 mil. euro;
• materiale textile şi produse din acestea +783,8 mil. euro;
• mobilă +581,4 mil. euro şi lemn şi articole din lemn (exclusiv mobilă) + 539,5 mil.
euro.
Analiza evoluţiei balanţei comerciale pe principalele destinaţii economice arată că
deficitul comercial, se localizează la importul următoarelor produse:
 • materii prime şi produse intermediare pentru aprovizionarea industriei, care deţine
o pondere de 57,5% în totalul valoric al deficitului comercial;
• bunuri de capital pentru investiţii, cu o pondere de 35,3% în totalul deficitului
balanţei comerciale.
Se constată astfel, că deficitul comercial se localizează la bunurile pentru aprovizionarea
industriei şi la bunurile pentru investiţii care au susţinut creşterea industriei şi a
economiei. De asemenea, este de remarcat faptul că importurile pentru investiţii sunt
destinate retehnologizării şi modernizării economiei, potenţial generatoare de dezvoltare,
export şi noi locuri de muncă.
Totuşi, se constată că la creşterea deficitului comercial au participat toate grupele de
produse, fie prin adâncirea în anul 2006 a deficitului din anul precedent, fie prin
reducerea excedentului comercial.
Evoluţia structurală a comerţului exterior

În anul 2006 se continuă tendinţa de îmbunătăţire structurală a exportului, orientat spre

industria construcţiilor de maşini, a căror pondere în exportul total s-a majorat cu 4,6
puncte procentuale.

În structura pe mărfuri a exporturilor, două grupe de mărfuri sunt preponderente,

produsele construcţiilor de maşini şi produsele industriei uşoare, care deţin
împreună 53,2% din total.
Ca urmare a diminuării drastice a ritmului de creştere, exportul produselor industriei
uşoare a înregistrat o scădere a ponderii în total, cu 3,3 puncte procentuale. În acest
context exportul industriei construcţiilor de maşini a devenit principalul susţinător al
exportului românesc, cu o pondere de 30,8%, devansând cu 8,5 puncte procentuale
ponderea industriei uşoare în total export.
În cadrul grupei de produse ale industriei construcţiilor de maşini se fac remarcate
exporturile de maşini şi aparate mecanice şi electrice şi mijloace de transport cu
o majorare a ponderii de 2,6 puncte procentuale respectiv 1,9 puncte procentuale.
Grupa de produse din lemn, inclusiv mobilier şi-a diminuat ponderea în total cu 0,5
puncte procentuale, în timp ce grupa de metale comune şi articole din metal şi-a
majorat ponderea cu 0,2 puncte procentuale.
Alte două grupe şi-au menţinut practic ponderea în total export şi anume: produse
agroalimentare (3,3%) şi produse chimice (8,3%).

Structura pe mărfuri a importurilor este dominată de asemenea de importul

produselor industriei construcţiilor de maşini, cu o pondere de 37,5% în creştere cu
2,2 puncte procentuale. Tendinţa de creştere a grupei, este dată de grupa de mijloace
de transport care a înregistrat o creştere a ponderii cu 1,3% puncte procentuale.
Importul de maşini şi aparate mecanice şi electrice a înregistrat o majorare a
ponderii cu 0,8 puncte procentuale.
11
Ponderea importurilor de produse minerale şi a produselor chimice s-a stabilizat la
cca. 15% şi respectiv 14% în total import. În ceea ce priveşte grupa de produse ale
industriei uşoare aceasta şi-a diminuat ponderea în total import cu 2,3 puncte
procentuale.
Evoluţia comerţului exterior în regim de perfecţionare activă
Principala caracteristică a comerţului exterior în regim de perfecţionare activă în anul
2006 o constituie diminuarea în continuare a acestuia, concomitent cu majorarea
comerţului în regim definitiv, fenomen care reflectă schimbările favorabile în structura
comerţului exterior românesc.
De asemenea, în comerţul în regim de prelucrare activă s-au manifestat o serie de
modificări precum:
• se observă o accelerare a ritmului de creştere pentru comerţul cu produse ale
industriei construcţiilor de maşini ce reprezintă a doua grupă de produse ca
participare la realizarea exporturilor şi importurilor în regim de perfecţionare activă,
după produsele industriei uşoare, cu o pondere de 40% în total exporturi şi 31% în
total importuri PA;
• în cazul exporturilor implicit şi al importurilor în regim de perfecţionare activă a
produselor textile şi confecţii, se observă o diminuare a ritmului de creştere. Acest
fenomen s-a datorat reducerii competitivităţii - ca urmare a creşterii câştigurilor
salariale, aprecierii monedei naţionale dar şi al puternicii concurenţe pe plan mondial,
deţinând totuşi, încă o pondere majoritară;
• comerţul exterior în regim de prelucrare activă desfăşurat cu ţările membre UE
deţine o pondere majoritară, în totalul comerţului exterior al României în regim de
perfecţionare activă de 86% în cazul exporturilor şi 73% la importuri;
• produsele industriei uşoare deţin cca. 50% din totalul comerţului în regim de PA în
cadrul comerţului desfăşurat cu Uniunea Europeană;
• veniturile provenite în urma procesului de prelucrare activă se înregistrează la
următoarele grupe: produsele industriei construcţiilor de maşini cu un venit de cca. 2
mld. euro, produse ale industriei uşoare cu 1,8 mld. euro şi produse din lemn inclusiv
mobilă cu 0,3 mld. euro, restul grupelor înregistrând pierderi temporare;
• venitul realizat în cadrul grupei de produse ale industriei construcţiilor de maşini, în
anul 2006, a reprezentat cca. 60% din total venit realizat.

Analizând evoluţia comerţului exterior în regim de perfecţionare activă în anul

2006 se observă că exporturile după PA au înregistrat o creştere superioară
comparativ cu anul anterior cu 9,0% faţă de 7,4% în anul 2005, creştere ce a fost
datorată majorării substanţiale a exporturilor după PA a produselor construcţiilor de
maşini, agroalimentare şi minerale.
Totodată se mai observă creşteri superioare ale exporturilor după PA la: produsele
alimentare (50,1%), mijloace de transport (39,5%), combustibili minerali (32,1%),
celuloză, hârtie, carton (25,6%), maşini şi aparate mecanice şi electrice (21,7%), mase
plastice şi cauciuc (16,5%), mobilier (3,1%), lemn şi produse din lemn (2,9%), produse din
cupru (de 2,3 ori).
Evoluţii negative s-au înregistrat în cadrul exporturilor după PA la metale comune şi
articole, produsele chimice, articole din piatră, ciment, sticlă şi industria uşoară.
Ca urmare a ultimelor evoluţii, în structura exporturilor după PA au intervenit modificări
în sensul micşorării ponderii exportului industriei uşoare de la 48,2% la 43,5% şi a
produselor metalurgice cu 0,8 puncte procentuale, a majorării ponderii industriei
construcţiilor de maşini cu 5,7 puncte procentuale şi a produselor minerale cu 0,9 puncte
procentuale .
Se remarcă o uşoară reducere a creşterii cu 3,1 puncte procentuale în ceea ce priveşte
importurile pentru PA, determinată în principal de importurile de produse minerale a
căror contribuţie la creşterea valorică a importurilor după PA, pe întreaga economie a
scăzut de la 71,8% în anul 2005 la 4,5% în anul 2006 datorită practic, tendinţei
manifestate de importul de combustibili minerali.
În schimb importurile pentru PA de produse ale industriei construcţiilor de maşini au
crescut cu 25,1% în anul 2006, cu mult peste creşterea realizată în anul trecut (11,0%).
13
Se remarcă reduceri cu 6,0% la secţiunea materiale textile şi confecţii, şi în cadrul
acesteia la bumbac (6,9%), evoluţii ce au făcut ca importul pentru industria uşoară să
aibă o pondere de cca. 40% în importurile totale.
Ca o consecinţă a evoluţiilor diferenţiate a importurilor pentru PA pe grupe de produse, în
anul 2006 se consemnează modificări de structură a importurilor pentru PA în sensul
creşterii aportului produselor construcţiilor de maşini cu 4,4 puncte procentuale şi a
produselor metalurgice cu 1,5 puncte procentuale. Importul pentru PA de produse ale
industriei uşoare îşi reduce contribuţia cu 4,8 puncte procentuale.
Comerţul exterior în regim de prelucrare activă desfăşurat cu ţările membre UE
deţine o pondere majoritară în totalul comerţului exterior al României în regim de
perfecţionare activă.
Deficitul de cont curent înregistrat în anul 2006, a atins o valoare de 9973 mil. euro,
în creştere cu 3085 mil. euro (respectiv, cu 44,8%), faţă de perioada similară din anul
2005.
• influenţa determinantă asupra adâncirii deficitului contului curent a avut-o valoarea
deficitului balanţei de bunuri şi servicii care a atins nivelul de 11753 mil. euro,
înregistrând o majorare cu 44,1% comparativ cu anul anterior;
• principalul post al contului curent, balanţa comercială FOB - FOB, a fost în
creştere faţă de anul anterior cu 50,6% (+3953 mil. euro), ca rezultat al expansiunii
importurilor într-un ritm mai rapid (cu 8,9 puncte procentuale) decât cel al exportului;
• în ceea ce priveşte balanţa serviciilor se remarcă un fenomen pozitiv şi anume
trecerea de la un deficit de 349 mil. euro la un excedent de 6 mil. euro în perioada
analizată. Această evoluţie a fost susţinută integral de majorarea substanţială a
excedentului înregistrat la alte servicii (+431 mil. euro), acesta fiind în principal
constituit din servicii de comunicaţii;
• în balanţa veniturilor a fost consemnat un deficit de 3014 mil. euro, superior cu
688 mil. euro celui înregistrat în anul anterior;
• suma deficitelor înregistrate la balanţa bunurilor şi serviciilor şi la cea a veniturilor a
fost compensată în proporţie de 32,5% de excedentul rezultat în balanţa
transferurilor curente, care a înregistrat un sold pozitiv de 4794 mil. euro;
• investiţiile străine directe au totalizat 9,1 mld. euro (comparativ cu 5,2 mld. euro
în anul 2005), din care două treimi au reprezentat participaţii la capital şi profit
reinvestit, iar o treime credite intra-grup;

valoarea deficitului de cont curent în anul 2006 a fost acoperită în proporţie de 91%
de investiţiile directe;
• soldul datoriei externe provenită din împrumuturi pe termen mediu şi lung, la 31
decembrie 2006 a atins nivelul de 27,7 mld. euro, în creştere cu 12,5 % faţă de cel
înregistrat la 31 decembrie 2005. Procesul integrării României în Uniunea Europeană va
facilita, desigur, evoluţiile pozitive deja manifestate în schimburile comerciale intra UE, cu
reverberaţii profunde în restructurarea economiei, eficientizarea şi modernizarea
producţiei de bunuri şi servicii, cu efecte majore asupra viitoarei creşteri economice şi a
creării de mai multe şi mai bine plătite locuri de muncă.

Comerţul exterior în anul 2007

Volumul comerţului exterior cu mărfuri, în anul 2007 s-a cifrat la 80262,9 mil. euro,
înregistrând o creştere cu 20,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006. Exportul a fost
în valoare de 29380,3 mil. euro, în creştere cu 13,7%, iar importul a însumat 50882,6 mil.
euro, în creştere cu 24,9%.
Gradul de acoperire al importurilor CIF prin exporturi a reprezentat 57,7%, în anul 2007,
situându-se cu cca. 6 puncte procentuale sub cel înregistrat în anul 2006.
Expansiunea importurilor într-un ritm mai rapid, cu 11,2 puncte procentuale decât cel al
exportului a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu 44,4% faţă de
deficitul comercial înregistrat în 2006.
Expedierile intracomunitare ale României au fost în anul 2007 de 21117,8 mil. euro, iar
exporturile extracomunitare au fost de 8262,5 mil. euro, înregistrând creşteri cu 15,9% şi
respectiv 8,4% faţă de anul 2006. Exporturile intra comunitare au avut o pondere de
71,9% în exportul total.
Intrările intracomunitare au fost de 36151,4 mil. euro, reprezentând 71,0% din totalul
importului, iar importul extracomunitar de 14731,2 mil. euro. Creşterea înregistrată la
introducerile din statele membre UE a fost de 29,1%, comparativ cu 15,5% creşterea
înregistrată la importul din ţările non-UE.
Evoluţia comerţului exteriorExtra – UE 2006-2007ExportImport Sold- mil. euro -

Ca urmare a evoluţiei diferenţiate a schimburilor comerciale intra şi extra comunitare,

rezultă un grad de acoperire al importurilor CIF prin exporturi de 58,4% în ceea ce
priveşte schimburile intracomunitare, şi 56,1% în comerţul extracomunitar.
Din analiza datelor existente reiese faptul că deficitului comercial înregistrat cu ţările
membre UE în valoare de 15033,6 mil. euro, a reprezentat 69,9% din total deficit, în
creştere cu 53,9%, iar cel extracomunitar în valoare de 6468,7 mil. euro, contribuind cu
30,1%, în creştere cu 26,1%.
Performanţele de ordin calitativ în evoluţia exportului manifestate în ultimii ani
rezultă din:
- exporturile de înaltă complexitate şi-au majorat ponderea în exportul de
bunuri de la 25,3% în anul 2004 la 31,5% în anul 2006, respectiv 35,5% în primele 11
luni ale anului 2007;
- integrarea pe verticală a industriilor reflectată de creşterea ponderii la export
a produselor realizate integral de industria autohtonă şi scăderea
corespunzătoare a exportului de produse care incorporează preponderent materiale din
import cum este cazul Lohn-ului;
- dezvoltarea brandurilor româneşti de export şi adaptarea sporită a produselor de
către exportatori la standarde de calitate ale UE.

Ca urmare a acţiunii unor factori de natură mai mult conjuncturală, în anul 2007
comerţul exterior a prezentat o serie de caracteristici, care s-au manifestat diferenţiat pe
parcursul anului.
Astfel, în prima parte a anului 2007 asupra comerţului exterior s-a resimţit efectul acţiunii
unor factori precum:
• încheierea în anul 2007 a regimurilor vamale începute înainte de data de aderării, prin
Autoritatea Naţională a Vămilor, în principal pentru bunurile introduse temporar în
antrepozite vamale şi zone libere (mijloace de transport, în special autovehicule, şi
maşini, aparate şi echipamente electrice etc);
• introducerea sistemului de comerţ general pentru schimburile intracomunitare
(Intrastat), unde bunurile se înregistrează în totalitate la trecerea frontierei naţionale şi
nu la punerea în liberă circulaţie, cum se proceda anterior şi cum se realizează, în
prezent, comerţul Extrastat (sistem special de comerţ);
• eliminarea taxelor vamale în comerţul intrastat, utilizarea taxelor UE pentru importurile
extracomunitare şi volumul ridicat al activităţii economice;
• aprecierea monedei naţionale şi reducerea puternică a cererii externe de produse ale
industriei uşoare ca urmare a delocalizării fenomenului de perfecţionare activă,
fenomene resimţite în primele luni ale anului 2007, care au descurajat exporturile de
bunuri.
• presiunea asupra importului a sezonalităţii intrărilor de capital din anul 2006: aproape
jumătate din investiţiile străine din 2006 au intrat în trimestrul IV (4,2 mld. euro din
totalul de 9,1 mld. euro), ele materializându-se în importuri de bunuri de capital în prima
parte a anului 2007;
• necesitatea continuării modernizării aparatului productiv al economiei, cât şi gradul
încă nesatisfăcător al acoperirii cererii de consum din producţia internă, s-a concretizat în
creşterea puternică a importurilor de bunuri de capital (37,3%) şi a importurilor de bunuri
de consum (30,5%);
• seceta a indus importuri suplimentare, conducând la un deficit al sectorului
agroalimentar de cca. 2 mld. euro pe 11 luni 2007;
• în primul semestru creşterea mai accentuată a importului decât cea a exportului a
generat adâncirea deficitului balanţei comerciale cu peste 60% .

În partea a doua a anului, asupra comerţului exterior, a acţionat ca principal factor de

influenţă deprecierea monedei naţionale, fenomen reflectat de următoarele:
• creşterea exporturilor în semestrul II 2007 cu 15,4% comparativ cu perioada
corespunzătoare a anului 2006 faţă de numai 11,8% la nivelul semestrului I şi, în acelaşi
timp, încetinirea importului de la 28,9% în semestrul I, la 21,5% în semestrul II 2007;
• ritmul de creştere al deficitului comercial înregistrat în partea a doua a anului s-a mai
calmat, de la 66,0% înregistrat în semestrului I la 30,4%, în semestrul II 2007.
• diminuarea ecartului dintre creşterea înregistrată de exporturi şi cea a importurilor.
Acest fenomen s-a simţit cel mai pregnant în luna decembrie, când ecartul dintre ritmul
de creştere a exporturilor şi cel al importurilor s-a diminuat până la 8,6 puncte
procentuale, de la 26,4 puncte procentuale
 Evoluţia şi structura exporturilor pe grupe de mărfuri şi principalele
produse

În privinţa exportului se remarcă performanţe calitative, manifestate prin creşterea mai

accelerată a exportului de produse provenite din industriile de înaltă tehnologie, cu
complexitate şi valoare adăugată mai mare. Aceste tendinţe evidenţiază, totodată,
creşterea gradului de adaptare a produselor româneşti de export la conjunctura pieţelor
externe şi valorificarea din ce în ce mai bună a produselor româneşti la export. Totuşi, se
poate spune că potenţialul de export este încă insuficient valorificat.
Pentru ridicarea gradului de valorificare a potenţialului de export este necesară
încurajarea acţiunilor de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională de
importanţă regională, europeană şi mondială.
De asemenea, un factor important pentru creşterea şi eficientizarea exportului îl
constituie punerea în aplicare a Cadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor
Operaţionale Sectoriale, în contextul integrării României în Uniunea Europeană.
Exporturile FOB realizate au fost în valoare de cca. 29 mld. euro cu o valoare medie
lunară de 2,5 mld. euro, comparativ cu 2,2 mld. euro în anul 2006. În luna decembrie
exportul a înregistrat un nivel de 2253,3 mil. euro, în creştere cu 15,1% faţă de aceeaşi
lună a anului 2006.

Surplusul valoric al exporturilor provine atât din creşterea volumului fizic de export cât şi
din creşterea preţurilor externe. Astfel, în primele 9 luni ale anului 2007 comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea valorică de 12% a rezultat dintr-o creştere
cu 6,4% a indicelui valorii unitare şi cu 5,2% a volumului fizic.
Ultimele date statistice privind comerţul exterior cu bunuri care permit o analiză pe
produse sunt disponibile la 11 luni 2007.
Principalele modificări structurale survenite în evoluţia pe secţiuni a exporturilor, din
primele 11 luni ale anului 2007 faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior,
constau în:
• majorarea ponderii la: produse ale industriei construcţiilor de maşini cu 4,1 puncte
procentuale, metale comune şi articole din acestea cu 1,5 puncte procentuale;
• diminuarea ponderii la: produse ale industriei uşoare cu 3,3 puncte procentuale şi
produse minerale cu 3,2 puncte procentuale;
Evoluţia structurii exporturilor pe clase de bază din Sistemul Conturilor Naţionale, indică
ritmuri de creştere la exporturile de bunuri intermediare şi de capital.
Astfel, bunurile de capital au înregistrat o de creştere de 33,4% cu 19,9 puncte
procentuale peste ritmul de creştere înregistrat de exporturile totale, urmate de
exporturile de bunuri intermediare cu o creştere de 18,3% pe ultimul loc situându-se
exportul de bunuri de consum care, practic s-au menţinut la acelaşi nivel.
Structura exportului pe clase SCN
- % - 11 luni 2006 11 luni 2007 modificare procentuală
2007/2006
mil. euro pondere (%) mil. euro pondere (%)
Total 23898,2 100,0 27126,9 100,0 13,5
Bunuri de capital 1994,4 8,3 2660,5 9,8 33,4
Bunuri intermediare 13478,9 56,4 15945,5 58,8 18,3
Bunuri de consum 6745,4 28,2 6806,1 25,1 0,9
Bunuri necuprinse în 1679,5 7,0 1714,8 6,3 2,1
cele 3 clase

Modificările structurale s-au manifestat după cum era de aşteptat şi în structura pe

categorii de complexitate. Majorarea exportului de produse ale industriei
construcţiilor de maşini a contribuit cu 65% la creşterea exportului total, fenomen
extrem de îmbucurător dacă se are în vedere faptul că această grupă reprezintă şi
produse de înaltă complexitate. Astfel, s-a constatat o îmbunătăţire continuă a structurii
exportului românesc în favoarea produselor de complexitate ridicată, cu valoare
adăugată mare, ponderea acestora în total export majorându-se cu 4 puncte
procentuale faţă de primele 11 luni ale anului 2006 ajungând să reprezinte 35,5% din
total exporturi, faţă de 31,5% în aceeaşi perioadă din anul 2006. Exportul industriei
construcţiilor de maşini a reprezentat cca. 98% din exportul de înaltă complexitate.
În ceea ce priveşte exportul de produse de medie complexitate ponderea acestora a
scăzut cu 2,2 puncte procentuale, ajungând la 33%, iar cea a produselor de
complexitate scăzută s-a diminuat cu 1,8 puncte procentuale ajungând până la 31,5%.
Evoluţia exporturilor pe grupe de produse în primele 11 luni ale anului 2007,
comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior a prezentat următoarele caracteristici:
• exporturile produselor agroalimentare au înregistrat cea mai pronunţată creştere
de 34,1%, pe seama produselor alimentare diverse, băuturi, tutun care practic s-au
dublat (exportul de tutun a crescut de 15 ori) şi a majorării localizate la animale vii
(24,4%) şi produse vegetale (10,5%);

• produsele industriei construcţiilor de maşini au înregistrat o creştere cu 28,6%,

în principal pe seama majorării exportului de maşini şi aparate mecanice şi electrice
cu 23,8%, aceasta reprezentând 64% din exportul grupei. Creşteri semnificative s-au
înregistrat şi la exportul de mijloace de transport cu 38,5%, ponderea acestora în
total grupă fiind de 34%. Ca urmare, exportul de maşini şi aparate mecanice şi
electrice a contribuit la majorarea exportului grupei cu 55,1%, iar cel aferent
mijloacelor de transport cu 42,5%;
• metalele comune şi articole au înregistrat o creştere cu 25%, datorată în principal
majorării cu 27,2% a exportului de fontă fier şi oţel, care reprezintă jumătate din
exportul grupei. În acelaşi timp, la exportul de produse din fontă fier şi oţel s-a
înregistrat o majorare cu 19,8%, această grupă reprezentând 22,8% din total grupă. De
asemenea, un export suplimentar s-a obţinut şi la articole diverse din metal, care s-a
majorat cu 39,3%, dar ponderea acestora în grupă este mult mai mică, având un impact
redus asupra evoluţiei acesteia;
• articolele din piatră, ciment şi sticlă au cunoscut o accelerare a ritmului de
creştere până la 21,5% în primele 11 luni 2007, datorită creşterii exportului de sticlă şi
articole din sticlă cu 51,1% acesta deţinând o pondere de 53,7% în total grupă,
celelalte produse fiind în scădere;
• produsele industriei chimice au înregistrat o majorare a ritmului de creştere cu
20,7%. Mărirea exportului acestei grupe se datorează în special suplimentării exportului
de: cauciuc şi articole cu 55,2% şi materiale plastice şi articole cu 20%. Produsele
chimice au avut o evoluţie modestă înregistrând o majorare cu 5,3%. Totuşi în cadrul
produselor chimice, exportul de produse farmaceutice au avut evoluţii remarcabile
înregistrând practic o dublare;
• produsele din lemn, inclusiv mobilier au înregistrat o creştere cu 10,1%, pe seama
exportului de mobilă şi lemn şi produse din lemn care deţin o pondere în exportul
acestei grupe de 49,4%, respectiv 42,9% şi au cunoscut majorări cu 8,4% şi 8,5%.
• produsele minerale au înregistrat o diminuare drastică a ritmului de
creştere cu 20%, această evoluţie fiind determinată integral de scăderea exportului de
combustibili minerali şi uleiuri ponderea acestora în total grupă fiind de 97,4%;
• produsele industriei uşoare, care reprezintă o componentă încă însemnată a
exportului, deţinând 19,2% din total export, au înregistrat o scădere faţă de perioada
corespunzătoare a anului 2006 cu 3%. Exportul de confecţii s-a diminuat cu cca. 9%, iar
cel de încălţăminte cu 1,8%. Însă în anul 2007 a continuat tendinţa reducerii contribuţiei
acestor produse la exportul total de bunuri.
Tendinţa de consolidare a exportului de produse româneşti pe pieţele externe rezultă şi
din orientarea acestuia cu preponderenţă spre pieţele ţărilor dezvoltate, care deţin o
pondere de peste 70% în valoarea totală a exportului. În primele 11 luni ale anului 2007,
principalele pieţe de export au fost: Italia (cu o pondere în totalul exportului României de
17,2%); Germania (17,1%); Franţa (7,7%); Turcia (7,0%); Ungaria (5,6%); Marea Britanie
(4,2%); Bulgaria (3,1%); Austria (2,6%); Spania (2,3%) şi Polonia (2,2%), ponderea
cumulată a acestor ţări fiind de 69%.
Evoluţia şi structura importurilor pe grupe de mărfuri şi principalele produse

Valoarea importurilor în anul 2007 a fost de 50,9 mld. euro, cu 24,9% mai mare faţă
de 2006.
Importurile în luna decembrie au atins valoarea de 4,3 mld. euro, în creştere cu doar
6,5% faţă aceeaşi lună a anului 2006. În acelaşi timp valoarea medie lunară în anul 2007
a fost de 4,2 mld. euro, comparativ cu 3,4 mld. euro în anul 2006.

În ceea ce priveşte evoluţia importurilor pe clase de bază din Sistemul Conturilor

Naţionale se observă o creştere mai accelerată în cazul importurilor de bunuri de capital
şi a celor intermediare.
Astfel, ultimele date statistice detaliate disponibile la 11 luni arată o creştere de 37,3% a
importurile de bunuri de capital, cu 10,4 puncte procentuale peste ritmul de creştere
înregistrat de importurile totale. Importurile de bunuri intermediare au avut o creştere de
20,4% situându-se astfel sub nivelul mediu cu 6,5 puncte procentuale. În acelaşi timp
ponderea bunurilor de consum s-a menţinut relativ la acelaşi nivel.
9
Importurile CIF pe clase SCN 11 luni 11 luni 2007 modificare procentuală
2006 2007/2006
mil. euro Pondere (%) mil. euro pondere (%)
Total 36558,8 100,0 46557,2 100,0 26,9
Bunuri de capital 6281,6 17,2 8624,7 18,5 37,3
Bunuri intermediare 22784,4 62,3 27432,4 58,9 20,4
Bunuri de consum 5742,0 15,7 7493,3 16,1 30,5
Bunuri necuprinse în 1875,7 5,1 3006,8 6,5 60,3
cele 3 clase
S-au constatat de asemenea o serie de modificări structurale survenite în evoluţia pe
secţiuni a importurilor din primele 11 luni ale anului 2007 faţă de perioada
corespunzătoare a lui 2006, din care cele mai semnificative sunt următoarele:
• majorarea ponderii la: produse ale industriei construcţiilor de maşini cu 3,2
puncte procentuale şi metale comune şi articole din acestea cu 1,4 puncte
procentuale;
• diminuări ale ponderii la: produse minerale cu 3,3 puncte procentuale şi produse ale
industriei uşoare cu 1,7 puncte procentuale.
Din analiza comparativă a importurilor pe categorii de complexitate, în primele 11 luni
2007 cu aceeaşi perioadă a anului anterior, se constată o creştere mai pronunţată a
ponderii produselor de complexitate ridicată cu 3,1 puncte procentuale, acestea
reprezentând 41% din total import. În acelaşi timp s-a înregistrat o diminuare a
produselor din import de complexitate medie şi scăzută, cu 1,7 şi respectiv 1,4 puncte
procentuale.
Grupele de produse cu un impact semnificativ asupra evoluţiei importului total, în primele
11 luni ale anului 2007, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2006, au fost
următoarele:
• produsele industriei construcţiilor de maşini au înregistrat o creştere cu 38,7% în
principal pe seama majorării importului de maşini şi aparate mecanice şi electrice
cu 30,8%, aceasta reprezentând 62% din importul grupei. Creşteri semnificative s-au
înregistrat şi la importul de mijloace de transport cu 56,3%, ponderea acestora în
total grupă fiind de 34,3%. Ca atare, importul de maşini şi aparate mecanice şi
electrice a contribuit la majorarea importului grupei cu 53,1%, iar cel aferent
mijloacelor de transport cu 45%;

• importul de metale şi articole din metal cu o pondere de 11,3% în total importuri, s-

a majorat cu 44,5% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2006;
• produsele industriei chimice au înregistrat o creştere a importului cu 26,8%,
reprezentând a treia grupă ca amplitudine a contribuţiei la majorarea importului
respectiv 13,7%. Majorarea acestei grupe de produse s-a realizat pe fondul creşterii
importului de materiale plastice şi articole din acestea cu 21,5% şi a celui de
produse farmaceutice cu 28,7%;
• produsele agroalimentare au crescut cu 37,2% în principal pe seama majorării
importului de cereale de cca. 6 ori, contribuind astfel la creşterea importul acestei
grupei în proporţie de 24,4%. Importul de carne şi organe comestibile s-a majorat cu
7,5% şi a contribuit în proporţie de 4,4% la creşterea grupei. De asemenea, majorări
semnificative s-au înregistrat şi la importul de fructe cu 56%, contribuind la majorarea
grupei în proporţie de 9,6%. Un import ridicat s-a înregistrat la lapte şi produse, ouă,
miere care aproape s-a triplat, contribuind la creşterea importului acestei grupei în
proporţie de 11,1%;
• articolele din piatră ciment şi sticlă au cunoscut o accelerare a ritmului de
creştere până la 29% în primele 11 luni 2007, datorită creşterii importului de produse
ceramice cu 31,4%, contribuind la majorarea grupei cu 40,4%. Importul de articole din
piatră, ipsos, ciment, azbest, mică şi materiale similare s-a majorat cu 33,8% şi a
contribuit în proporţie de 32,6% la creşterea grupei.
• produsele din lemn, inclusiv mobilier au înregistrat o majorare semnificativă cu
28,8% faţă de 11 luni 2006, mai ales pe seama creşterii importului de lemn, cărbune de
lemn şi articole din lemn cu 52,4%, acesta contribuind la majorarea grupei în proporţie
de 42,7%. Importul de mobilă având o creştere cu 34,1% a contribuit în proporţie de
34,3% la suplimentarea importului acestei grupe;
• importul de produse ale industriei uşoare a cunoscut o creştere cu 7,9%. Această
evoluţie a avut loc, în principal, pe fondul majorării importurilor de articole şi accesorii
de îmbrăcăminte tricotate sau croşetate, articole şi accesorii de îmbrăcăminte,
altele decât tricotate sau croşetate, încălţăminte şi de filamente sintetice sau
artificiale (26,6%, 23,7%, 23,2% şi respectiv 9,1%), dar şi a diminuării cu 7,5% a
importului de bumbac, fire şi ţesături din bumbac care reprezintă 12,6% din importul
grupei.
• importul de produse minerale s-a diminuat cu 1% faţă de cel înregistrat în primele 11
luni 2006. Importul de combustibili minerali, uleiuri a deţinut o pondere de 89,5% în
total secţiune şi 10,6% în total importuri.

Din punct de vedere al orientării geografice a importului României, primele 10 ţări

partenere (de origine pentru importuri extracomunitare şi de expediţie pentru importuri
intracomunitare), deţin o pondere de 70,1% şi anume: Germania (17,2%); Italia (12,8%);
Ungaria (7,0%); Franţa (6,3%); Federaţia Rusă (6,2%); Turcia (5,5%); Austria (4,8%);
Olanda (3,6%); Polonia (3,4%) şi China (3,3%).

Deficitul comercial pe grupe de mărfuri şi principalele produse

Deficitul comercial FOB-CIF din anul 2007, a însumat 21,5 mld. euro, fiind mai mare cu
44,4% faţă de intervalul corespunzător din 2006. Totuşi, se poate spune că în ultima
parte a anului s-a înregistrat o tendinţă de calmare a acestuia. 13
Din analiza deficitului pe grupe de produse la 11 luni, rezultă o serie de aspecte mai
importante cum ar fi:
• s-au înregistrat excedente comerciale la produsele industriei textile şi pielărie şi
produsele din lemn (inclusiv mobilă), dar cu o tendinţă de diminuare a acestora cu
42,4%, respectiv 47%;
• cel mai mare deficit s-a înregistrat la grupa de produse ale industriei construcţiilor
de maşini, respectiv de 9224,5 mil. euro, în creştere cu 3021,1 mil. euro faţă de
valoarea înregistrată în perioada corespunzătoare a anului anterior, contribuind la
formarea deficitului total cu 45,5%;
• produsele industriei chimice au înregistrat un deficit în valoare de 4014,2 mil. euro,
reprezentând 20,7% din total deficit;
• deficitul grupei de produse agroalimentare s-a majorat cu 549,5 mil. euro atingând o
valoare de 1966,3 mil. euro;
• grupa de produse minerale a înregistrat un nivel al deficitului de 3479,4 mil. euro,
care a reprezentat 17,9% din total deficit;
• grupa de metale comune şi articole a înregistrat o majorare a deficitului de la 51,4
mil. euro la 773 mil. euro.

Din analiza deficitului la 11 luni, pe zone geografice se constată următoarele:

• Cele mai semnificative deficite au rezultat din schimburile comerciale derulate cu
Germania (3382,2 mil. euro), Federaţia Rusă (2513,2 mil. euro), Ungaria (1724,0 mil.
euro) şi Austria (1533,3 mil. euro).
• Deficite comerciale importante s-au înregistrat şi pe relaţiile Asia-Oceania în valoare
de 2410,6 mil. euro, în principal pe seama comerţului cu China, unde deficitul s-a situat
la o valoare de 1377,7 mil. euro, dar şi datorită deficitului realizat cu Coreea de Sud în
valoare de 524,7 mil. euro şi Australia cu 104,4 mil. euro.
• Un deficit comercial, în valoare de 453,8 mil. euro, s-a înregistrat în cadrul schimburilor
comerciale cu America, în principal datorită deficitului cu Brazilia şi SUA, în valoare de
308,2 mil. euro şi respectiv 94,6 mil. euro.
• Singura zonă pe care s-a înregistrat excedent al balanţei schimburilor comerciale
internaţionale este Africa şi Orientul Apropiat. Excedentul realizat pe această zonă
geografică a atins valoarea de 601,6 mil. euro, datorită în principal excedentelor cu
Emiratele Arabe Unite (310,2 mil. euro), Arabia Saudită (101,1 mil. euro), Egipt (89,9 mil.
euro), Liban (85,2 mil. euro), Algeria (71,7 mil. euro), Liberia (70,1 mil. euro) şi Maroc
(65,4 mil. euro
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Evolutia comertului exterior al Romaniei

Volumul total al comertului international al Romaniei, in perioada 01.01 - 30.09.2009, a
scazut cu 29,3% fata de perioada 01.01 - 30.09.2008, exportul inregistrand o scadere de
18,3%, iar importul o scadere de 35,9%.
Exportul FOB al Romaniei, in perioada 01.01 - 30.09.2009, a fost de 21.197,3 milioane
euro, cu 4.736,9 milioane euro mai mic decat in perioada 01.01 - 30.09.2008, cand s-a cifrat
la 25.934,2 milioane euro.
Importul CIF al Romaniei realizat in perioada 01.01 - 30.09.2009, a fost de 28.151,8
milioane euro, cu 15.762,1 milioane euro mai mic decat in perioada 1-01- 30.09.2008, cand s-
a cifrat la 43.913,9 milioane euro.

1
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Volumul total al comertului intracomunitar al Romaniei, in perioada 01.01 - 30.09.2009,

a scazut cu 25,4% fata de perioada 01.01 - 30.09.2008, exportul inregistrand o scadere de
13,9%, iar importul o scadere de 32,3%.
Valoarea exportului intracomunitar (catre cele 26 tari ale UE) a fost de 15.714,3 milioane
euro, in scadere cu 13,9% fata de perioada similara a anului trecut si a reprezentat 74,1% din
totalul exportului romanesc.
Valoarea importului intracomunitar (provenit din cele 26 tari ale UE) a fost de 20.605,3
milioane euro, in scadere cu 32,3% fata de perioada similara a anului trecut si a reprezentat
73,2% din totalul importului romanesc.

2
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

volumul total al comertului extracomunitar al Romaniei, in perioada 01.01 - 30.09.2009, a

scazut cu 38,5% fata de perioada 01.01 - 30.09.2008, exportul inregistrand o scadere de
28,7%, iar importul o scadere de 44,1%.
Valoarea exportului extracomunitar a fost de 5.483,0 milioane euro, in scadere cu 28,7%
fata de perioada similara a anului trecut si a reprezentat 25,9% din totalul exportului
romanesc.
Valoarea importului extracomunitar a fost de 7.546,5 milioane euro, in scadere cu 44,1%
fata de perioada similara a anului trecut si a reprezentat 26,8% din totalul importului
romanesc.

Evolutia importului Romaniei comparativ cu scaderea exportului a determinat inregistrarea, la

sfarsitul perioadei 01.01 - 30.09.2009, a unui deficit comercial de 6.954,5 milioane euro, cu
11.025,2 milioane euro mai mic decat in perioada 01.01 - 30.09.2008, cand s-a cifrat la –
17.979,7 milioane euro. Soldul balantei comerciale intracomunitare a inregistrat o valoare de
–4.891,0 milioane euro (ceea ce a reprezentat 70,3% din deficitul balantei comerciale
romanesti), in timp ce soldul balantei comerciale extracomunitare a fost de –2.063,5 milioane
euro.
Structura exportului FOB (%) pe principalele grupe de produse in perioada 01.01-
30.09.2009, comparativ cu perioada aferenta anului 2008

3
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

4
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Evolutia exporturilor si importurilor pe sectiuni conform Sistemului Armonizat (SA)

5
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

A. Exportul FOB al Romaniei

Ponderea in exportul romanesc a principalelor sectiuni SA, in perioada 1.01-- 30.09.2009,
comparativ cu perioada 01.01 - 30.09.2008, se prezinta astfel:

Descresteri la exportul Romaniei, in raport cu perioada 01.01 - 30.09.2008,

s-au inregistrat, indeosebi la:
• Metale comune si articole din metale comune: –1.832,8 milioane euro (–45,7%),
din care:
-produse laminate plate din fier sau din oteluri (–531,5 milioane euro)
-deseuri si resturi de fonta, fier sau otel (–202,0 milioane euro);
• Produse minerale: –1.217,7 milioane euro (–46,8%), din care:
-uleiuri din petrol, din minerale bituminoase (–1.080,6 milioane euro);
• Masini, aparate si echipamente electrice: –552,7 milioane euro (–9,2%), din
care:
-fire, cabluri si alti conductori (–383,6 milioane euro);
• Materiale textile si articole din aceste materiale: –526,9 milioane euro (–19,2%),
din care:
-costume taior, seturi, jachete, rochii, fuste (–138,2 milioane euro)
-costume sau compleuri, seturi, sacouri, pantaloni (–87,3 milioane euro);

6
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

• Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe: –468,8 milioane euro (–
40,2%), din care:
-ingrasaminte minerale sau chimice azotoase (–274,2 milioane euro);
• Materiale plastice si articole din materiale plastice: –320,2 milioane euro (–
23,4%), din care:
-polimeri de clorura de vinil sau alte olefine (–104,4 milioane euro)
-anvelope pneumatice noi, din cauciuc (–53,0 milioane euro);
• Incaltaminte, palarii, umbrele, bastoane si parti ale acestora; pene, fulgi si
parti; flori artificiale: –178,2 milioane euro (–18,1%), din care:
-incaltaminte cu talpi exterioare din cauciuc, plastic, piele (–112,4 milioane euro);
• Marfuri si produse diverse: –158,2 milioane euro (–15,0%), din care:
-alt mobilier si parti ale acestuia (–91,6 milioane euro);
• Piei brute, piei tabacite, blanuri si produse din acestea; articole de curelarie si
de selarie; articole de voiaj si articole similare: –40,9 milioane euro (–23,3%).
• Lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si lucrari din pluta; lucrari din
impletituri din fibre vegetale sau nuiele: –40,4 milioane euro (–5,6%).

Cresteri la exportul Romaniei, in raport cu aceeasi perioada din anul 2008, s-au
inregistrat la sectiunile: “Vehicule, aeronave, vase si echipamente auxiliare de
transport“ +437,5 milioane euro (+14,4%); “Produse alimentare, băuturi, lichide
alcoolice si oţet; tutun si inlocuitori de tutun prelucrat“ +85,8 milioane euro
(+20,5%); “Produse ale regnului vegetal“ +85,5 milioane euro (+10,9%);
“Animale vii si produse ale regnului animal“ +34,4 milioane euro (+16,5%);
“Instrumente si aparate optice, fotografice sau cinematografice, de masura, de
control sau de precizie, instrumente si aparate medico-chirurgicale, ceasuri,
instrumente muzicale“ +26,4 milioane euro (+11,3%). 6 7
Alte cresteri la exportul FOB al Romaniei s-au inregistrat, in special, la
urmatoarele produse:
• aparate electrice pentru telefonie sau telegrafie +520,8 milioane euro;
• autoturisme si alte autovehicule destinate transp. persoane +441,5 milioane
euro;
• pacheboturi, nave de croaziera, marfuri, feriboturi +204,6 milioane euro;
• porumb +141,2 milioane euro;
• medicamente +82,9 milioane euro;
• tigari de foi, trabucuri, tigarete din tutun/inlocuitori +81,2 milioane euro;
• autovehicule pentru transportul marfurilor +70,4 milioane euro;
• alte motoare si masini motrice +62,5 milioane euro;
• receptoare de televiziune (inclusiv monitoare video) +38,5 milioane euro;
• instrumente, aparate si masini de masura sau de control +38,5 milioane
euro;
• condensatori electrici +31,2 milioane euro;
• carne si organe comestibile de pasare +25,6 milioane euro;
• aparate emisie pentru radio-telefonie, TV +21,8 milioane euro;
• tablouri, panouri, console, pupitre, cabinete, alte suporturi +17,3 milioane
euro;
• pompe pentru lichide, chiar cu dispozitiv de masurare +16,3 milioane euro;
• perdele, draperii, storuri de interior +15,8 milioane euro;
• agenti organici de suprafata +15,6 milioane euro;
• aparate video de inregistrat sau de reprodus +13,7 milioane euro;
• minereuri si concentrate de fier +13,1 milioane euro;
• tractoare +12,0 milioane euro.

B. Importul CIF al Romaniei

Ponderea in importul romanesc a principalelor sectiuni SA in 2009
perioada 01.01 - 30.09.2009, fata de perioada 01.01 - 30.09.2008,
se prezinta astfel: 2008

7
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

IMPORTUL CIF AL ROMANIEI (%), din care:

23,1 26,0
• masini, aparate si echipamente
electrice

8,0 11,3
• produse ale industriei chimice

14,4 10,0
• produse minerale

11,6 9,7
• metale comune si articole din acestea

13,4 7,5
• vehicule, aeronave, vase si
echipamente de transport

6,0 7,2
• materiale textile si articole din aceste
materiale

5,9 6,7
• materiale plastice

2,7 4,0
• produse alimentare, bauturi

1,9 2,9
animale vii si produse ale regnului
animal

2,1 2,7
• produse ale regnului vegetal

1,6 2,3
• pasta de lemn

8
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

3. Orientarea geografica
Exportul si importul Romaniei se desfasoara in cea mai mare parte cu statele
europene in proportie de 88,8% la export si 87,6% la import. Comertul
intracomunitar (cu cele 26 tari membre ale UE) este preponderent (73,6%) cu o
pondere de 74,1% la export si 73,2% la import.

Sursa:ANS,INS

9
STUDIU PRIVIND COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

10