Construcţia pistoanelor

Pistoanele cilindrilor hidraulici sunt realizaţi în diverse forme constructive funcţie de

presiunea de lucru, cursa pistonului şi natura fluidului.
Pistoanele cu canale circulare (fig.4.15) sunt
utilizate pentru cilindrii scurţi cu diametre nu prea mari.
Prelucrarea cilindrului şi a pistonului se face precis,
executându-se în final rodarea împreună. Jocul admis
între cilindru şi piston este de 0,015...0,04 mm.
Canalele circulare au dimensiuni reduse (0,3x0,3
Fig. 4.15 mm) şi joacă un dublu rol: colectează uleiul asigurând
ungerea şi strâng incluziunile scăpate între piston şi
cilindru.
Forţa de frecare maximă dintre cilindru şi piston este dată de relaţia:

 p  p2 v p 
Fmax  D 1  b (4.7)
 2  

în care: D este diametrul cilindrului; p1 – p2 – diferenţa de presiune pe feţele pistonului; δ –

jocul dintre cilindru şi piston; vp – viteza pistonului; η – vâscozitatea fluidului; b – lungimea
pistonului.
Pistoanele cu segmenţi (fig.4.16) au o răspândire mare folosindu-se pentru cilindrii cu
lungimi medii ce pot fi rectificaţi interior şi pentru presiuni cuprinse între 50 şi 100 daN/cm2.
Etanşarea pistonului faţă de cilindru este asigurată de segmenţi metalici (fontă, bronz)
sau nemetalici (textolit, masă metalică).
Segmenţii dezvoltă o presiune de contact asupra pereţilor cilindrului având valoarea de
0,3...0,6 daN/cm2 pentru presiuni medii de lucru 0,7...1,5 daN/cm2 pentru presiuni ridicate.

Fig. 4.16
Presiunea de contact se poate calcula şi cu relaţia:

E f
pc  3
D 
7.08D  1
 h 
(4.8)

în care: E este modulul de elasticitate, D – diametrul cilindrului; h – înălţimea segmentului; f

– suprapunerea capetelor segmenţilor (fig.4.16 b).
Din relaţia (4.8) se poate calcula înălţimea necesară a segmentului, după care se
stabileşte şi lăţimea acestuia.

b   0,7...1,2  h
(4.9)

Forţa de frecare a pistonului cu segmenţi se calculează cu relaţia:

 F    D   b pc  p  (4.10.a)

în care: μ este coeficientul de frecare segment – cilindru (μ = 0,07...0,15); p – presiunea de

lucru.
Fantele segmenţilor se amplasează decalat în canalele pistonului pentru a se realiza o
etanşare cât mai bună prin mărirea rezistenţelor hidraulice.
Pistoanele cu manşete sunt folosite pentru cilindrii lungi, care nu pot fi bine prelucraţi
în interior şi care lucrează la presiuni joase şi medii. Aceste pistoane se mai folosesc şi în
cazul cilindrilor de diametru mare care lucrează la presiuni mici.
Pentru presiuni sub 20 daN/cm2 se folosesc manşete unghiulare “L”, pentru presiuni
mai mari sunt utilizate manşete cu secţiunile în formă de U, V, X sau M. Manşetele sunt
executate din piele, cauciuc simplu sau cu inserţii, obişnuit sau dur, mase plastice, etc.

În

Fig.4.17
fig.4.17 a, este prezentat un piston cu manşete L. Etanşarea acestor pistoane este asigurată de
presiunea fluidului care presează manşeta pe suprafaţa pistonului.
Pistoanele de diametru mare şi curse medii sunt etanşate de obicei cu manşete L.
Pentru presiuni mari de ordinul sutelor de daN/cm 2 şi la temperaturi variind între -30º
şi +50ºC sunt utilizate pistoane cu garnituri V confecţionate din materiale textile şi cauciuc
grafitizat (fig.4.17 b).
Pistoanele cu inele circulare sunt larg utilizate datorită simplităţii constructive,
întreţinerii uşoare şi siguranţei în exploatare. Sunt utilizate pentru presiuni maxime de
100...200 daN/cm2 şi diametre sub 400 mm.
Dacă presiunea de
lucru nu depăşeşte 100
daN/cm2, pistonul este
dotat cu două inele de
etanşare, ca în fig. 4.18 a;
dacă presiunea de lucru
depăşeşte 100daN/cm2,
garniturile sunt prevăzute
Fig. 4.18 cu şaibe de protecţie, ca în
fig.4.18 b. Garniturile sunt
confecţionate din cauciuc, piele sau masă plastică cu grosimile cuprinse între 1,5 şi 8,4 mm
pentru diametre ale pistoanelor cuprinse între 55 şi 400 mm.
Forţa de frecare în pistoanele cu manşete sau alte tipuri de garnituri se poate determina
cu relaţia:

F f    D   b  p (4.10b)

în care: μ este coeficientul de frecare (μ = 0,006…0,008 – pentru piele; μ = 0,01 pentru

cauciuc); Σb – suma lăţimilor elementelor de etanşare.
 Montajul pistoanelor pe tije se poate realiza în mai multe feluri din care patru variante
sunt prezentate în fig.4.19 (a – cu cap conic de tije; b – cu cap cilindric de tije şi umăr de
sprijin; c – cu piuliţe de strângere; d – cu piston filetat.
Pistoanele plunjer sunt întâlnite la motoarele de lungime mare şi presiuni ridicate,
motoare utilizate în special în construcţia diverselor prese hidraulice.
Pistoanele plunjer sunt executate în două variante: pline, masive – pentru dimensiuni
mai mici (fig.4.20 a) sau cave – cu gaură centrală – pentru dimensiunile mari (fig.4.20 b).

Fig. 4.19