Religia în Olanda

Țările de Jos este una din țările cele mai laice din Europa de Vest, doar 39% fiind afiliați religios( 31% pentru cei
sub 35 de ani) și mai puțin de 20% vizitează biserica regulat. În prezent, romano-catolicismul este religia cea mai
răspândită din Țările de Jos, formând originea religioasă a 26,3% dintre persoanele neerlandeze, în scădere de
la 40% în 1970. Biserica Reformată din Țările de Jos urmează cu 11,4% din populație. A fost formată în 2004 ca
o fuziune a celor doua componente majore ale Calvinismului: Biserica Reformată Neerlandeză (care reprezintă
aproximativ 8,5% din populație), Bisericile Reformate din Țările de Jos (3,7% din populație) și o mică biserică
luterană. Alte biserci protestante, calvină ortodoxă în cea mai mare parte, reprezintă 6% din populație.
În 2006 au fost 850.000 de musulmani (5% din populația totală neerlandeză). Țările de Jos are o valoare
estimativă de 250.000 de budiști sau oameni care se simt puternic atrași de această religie, în mare masură, de
culoare albă neerlandeză. Există aproximativ 95.000 de hinduși dintre care 85% provin din Surinam. Sikhsi sunt
o altă minoritate religioasă numărând în jur de 12.000, localizată în principal în sau în jurul Amsterdamului.
Se găsesc cinci lăcașe de rugăciune gurudwaras în Țările de Jos. Asociația de Religie Arhive de Date (bazându-
se pe o enciclopedie creștină a lumii)a estimat un număr de 6.400 de reprezentanți baha în 2005.Deși
Holocaustul a afectat profund comunitatea evreiasca(ucigând aproximativ 75% din 140.000 de membri în acel
timp),aceasta a reușit să recontruiască viața vibrantă evreiasca pentru aproximativ 45.000 de membrii
curenți.Înainte de Al Doilea Razboi Mondial 10% din populația Amsterdamului a fost evreiască.
Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru din 20005,34% dintre cetațenii din Țările de Jos au raspuns
că"ei cred că există un Dumnezeu",în timp ce 37% au raspuns că"ei cred că există un fel de spirit sau o forță de
viață" și 27% că"nu cred că există oricare dintre spirite,Dumnezeu sau o forță de viață".
În 1947, înainte de secularizarea Europei și marea așezare de non-europeni în Țările de Jos, majoritatea
cetațenilor din Țările de Jos s-au identificat ca și creștini. În același an,44,3% au aparținut cultelor protestante,
38,7% au aprținut Bisericii Romano-Catolice și 17,1% au fost neafiliate.De atunci, prabușirea generală în
religiozitate a lovit protestanții oarecum mai mult decât catolicii, de unde se explică parțial de ce Biserica
Catolică are un procent mai mare decât protestanții din zilele noastre. În 2003 acest procent a fost de
aproximativ:protestanti 20,catolici 30 și neafiliate 41.
Libertatea la educație a fost garantată prin constituția neerlandeză din 1917 iar școlile conduse de grupuri
religioase (în special creștine și islamice) sunt finantate de către guvern. În Țările de Jos, toate școlile trebuie să
indeplinească criterii stricte de calitate.
Sunt partide politice în Parlamentul neerlandez (CDA, Uniunea Creștina și SGP) baza politicii lor în credința
creștină fiind în grade diferite. Țările de Jos, deși este un stat laic, în unele municipalitați în care majoritatea sunt
creștini, Consililul religiei recurge la practici prin rugăciune înainte de o reuniune. În plus, în câteva piețe rurale,
drumurile pentru traficul de mașini sunt inchise duminica cât și în timpul sărbătorilor religioase.
Municipalitațile, în general, oferă de asemenea funcționarilor publici o zi liberă în zilele de sărbătoarea religioasă
creștină, cum ar fi de Paști și Înălțarea Domnului. La 4 septembrie 2008, a fost inițiată o discuție de către Tineke
Huizinga, spunând că islamul ar trebui să primească o zi de sărbătoare deoarece există mai multe pentru
creștinism. În 2005, 20% din neerlandezi au crezut că o astfel de zi liberă ar trebui să fie o sărbătoare națională
(ceea ce înseamnă că întreaga țară primește o zi liberă de muncă sau de școală) și 45% au considerat că Eid ul-
Fitr ar trebui cel puțin să fie recunoscută ca o vacanță.

Religia în Republica Moldova

Religia are un rol deosebit de important în Republica Moldova. Cea mai mare parte a populației
este în mod dominat creștin-ortodoxă. Conform datelor recensămîntului din 2014, din numărul total
al populației care și-au declarat religia, 96,8% s-au declarat creștini ortodocși.
Libertatea religiei în Republica Moldova[modificare | modificare sursă]
Libertatea practicării religiei în Republica Moldova este garantată și protejată de Constituția
statului. Art.31 din Constituție stabilește următoarele:
(1) Libertatea conștiinței este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de
respect reciproc.
(2) Cultele religioase sînt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.
(3) În relațiile dintre cultele religioase sînt interzise orice manifestări de învrăjbire.
(4) Cultele religioase sînt autonome, separate de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv
prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri și în orfelinate.

Caracterul laic al Republicii Moldova

Nici Constituția, și nici o altă lege a Republicii Moldova nu prevede expres că Moldova este un stat
laic. Art.35 alin.(8) al Constituției prevede că "învățămîntul de stat este laic", iar alte mențiuni la
laicitatea statului nu sînt stabilite de legea supremă.
În același timp, art.31 alin.(4) din Constituție se referă la autonomia cultelor religioase și separarea
lor de stat, iar acest fapt este adus ca argument în favoarea caracterului laic al statului. Totuși,
caracterul laic al Republicii Moldova nu trebuie privit în sens restrictiv de practicare a religiei sau
de exprimare a unei opinii bazate pe credința unui anumit cult religios. În această privință, Curtea
Constituțională a Republicii Moldova a statuat următoarele
"Principala trăsătură a statului laic este abținerea de la amestecul în activitatea cultelor religioase,
dar și asigurarea egalității cetățenilor în drepturi și obligații față de stat, indiferent de religia
profesată. Astfel, laicitatea reprezintă piatra de temelie a organizării statale, desemnând separarea
puterii politice și administrative a statului de religie, aplicându-se principiul de bază al democrației,
și anume separația puterilor în stat. În același timp, laicitatea nu implică indiferența statului față de
religii, ci mai degrabă statul garantează protecția libertății religioase într-un regim de pluralism
confesional și cultural.
Prin urmare, principiul laicității nu este un instrument de combatere a prezenței religiei în
spațiul public sau de încurajare a secularizării statului și societății civile. Laicitatea
presupune existența pluralismului în sistemul de valori, protecția egală a persoanelor religioase și
nereligioase și solicită o atitudine neutră din partea statului față de ambele categorii."