UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Management educațional

Metode de cercetare educațională

Modalități de îmbunătățire a
parteneriatului școală-comunitate
locală

Coordonator ştiinţific:

Lect. Univ. Dr. Ștefănescu Cornelia

Masterand:

Melnic (Dogaru) Oana

An: I
Problema: Relația deficitară între școală și comunitatea locală.

Tema cercetării - Modalități de îmbunătățire a parteneriatului școală-comunitate locală.

Argument
Şcoala şi comunitatea sunt două aspecte care i-a preocupat în egală măsură pe
pedagogi, sociologi, psihologi, filozofi, antropologi etc., fiecare încercând să surprindă
aspectele ce contribuie la mecanismele de funcţionare ale acestora, agenţii implicaţi şi gradul
de implicare al acestora în promovarea educaţiei. Asistăm astăzi la dezvoltarea unui adevărat
curent social care are în centrul său comunitatea şi dezvoltarea sa. Şcoala este una din
instituţiile centrale ale comunităţii, are roluri specifice dar nu poate funcţiona şi nu se poate
dezvolta fără a ţine cont de specificul comunităţii în care funcţionează.
Motivaţiile alegerii temei sunt multiple: generozitatea teme, puţinele preocupări
teoretice care să ofere un tablou complet al parteneriatului dintre şcoală şi comunitatea locală
în care funcţionează, asupra agenţilor comunitari locali, diversitatea semantică folosită atunci
când se vorbeşte despre comunitate şi dezvoltarea sa.

Abordarea temei „ Modalități de îmbunătățire a parteneriatului școală-comunitate

locală” îşi găseşte legitimarea în tendinţele actuale ale extinderii câmpului educaţional de la
organizaţia şcolară către alţi agenţi educaţionali. Şcoala este pe de o parte o instituţie care
oferă un serviciu social, care este direct influenţată de ceea ce se întâmplă în mediul social,
transmite cunoştinţe, dezvoltă abilităţi, norme, valori recunoscute şi acceptate social; pe de
altă parte are o logică internă de dezvoltare, reproduce propriile norme şi valori, are propriul
sistem de organizare. Privită dintr-o altă perspectivă, şcoala, este o instituţie care funcţionează
într-o comunitate alcătuită din mai mulţi factori de educaţie: familie, autorităţi, organizaţii
guvernamentale şi neguvernamentale, agenţi economici etc. care au la rândul lor o ofertă
educaţională explicită şi/sau implicită.

Şcoala ca şi organizaţie, pentru a-şi atinge obiectivele, are nevoie de un sistem

managerial adecvat, definit prin funcţii specifice: proiectare, decizie, organizare, coordonare,
evaluare etc. Managementul şcolii trebuie să asigure funcţionarea şi dezvoltarea şcolii ca
sistem deschis, aflat în relaţie permanentă cu mediul său exterior, cu comunitatea în care
funcţionează şi nu numai. Astfel, îmbunătățirea parteneriatului școală-comunitate locală are o
importanță deosebită, cu efecte pozitive asupra beneficiarilor direcți ai educației.
 Parteneriatul şcoală – familie poate contribui la creşterea factorilor educogeni ai
familiei, prin activităţi specifice părinţii pot fi sprijiniţi să conştientizeze rolul pe care-l au în
educaţia copiilor lor, să conştientizeze şi să îndrepte comportamente şi atitudini greşite în
familie, să fie sprijiniţi să se implice în activităţi educative. Implicarea familiei în
parteneriatul şcolii este condiţionat de gradul de interes al familiei faţă de şcoală. Acesta este
crescut dacă familiile au copii care frecventează şcoala. Stimularea gradul de implicare al
familiei în parteneriatul cu școala reprezintă un aspect demn de o atenție deosebită deoarece
se constată că acei copii care sunt sprijiniţi de părinţi, care au în familie atitudini pro-şcoală
adecvate obţin performanţe şcolare ridicate şi au un grad de aspiraţie ridicat faţă de nivelul de
şcolarizare pe care doresc să-l atingă. Atitudinea familiei faţă de şcoală se transferă şi copiilor
şi se manifestă în gradul de interes faţă de activităţile şcolii, faţă de teme, faţă de rezultatele
evaluării, faţă de aprecierile cadrelor didactice etc.

Analiza responsabilităţilor principalilor reprezentanţi ai colectivităţii locale – primarul

şi consiliul local, ne arată faptul că aceştia sunt răspunzători de asigurarea unui climat de
ordine şi linişte pe raza localităţii pe care o reprezintă, sunt cei care supervizează funcţionarea
serviciilor specializate destinate cetăţenilor, si nu în ultimul rând gestionează fondurile la
nivel local și sunt răspunzători de patrimioniul local. Se ridică însă unele probleme legate de
profesionalizarea administraţiei publice, de exercitarea influenţei politice asupra deciziilor,
influenţa personală a leaderilor informali faţă de deciziile consiliului local. În acest sens
managementul școlar ar trebui să acorde o atenție deosebită relației cu autoritățile locale în
vederea unui parteneriat constructiv.

De asemenea, instituția școlară ar trebui să se preocupe și pentru a asigura o strânsă

legătură și cu instituții locale ca biserica, care are un rol important în promovarea educaţiei de
tip moral – religios, poliția ,care reprezintă o instituţie de referinţă pentru locuitorii
comunității, unităţile sanitare, cu un rol important în vederea asigurării sănătăţii mentale şi
fizice a copiilor şi a familiilor acestora.

În ce priveşte parteneriatul şcoală – agenţi economici acesta are efecte pe termen lung,
în funcţie de forma pe care o îmbracă astfel: o mai bună corelaţie dintre oferta şi cererea pe
piaţa muncii (corelarea reţelei şcolare: structurată pe filiere, profiluri, specializări şi calificări
profesionale în funcţie de nevoile educaţionale locale şi naţionale), integrarea socială prin
diferenţiere a absolvenţilor, transmiterea unor valori precum responsabilitatea, respectul
pentru muncă.
 Toate aceste beneficii ale unui parteneriat echilibrat cu comunitatea locala justifică
preocuparea pentru modalitățile prin care acesta poate fi îmbunătățit, consolidat și fructificat.