Desen Tehnic 3 – Cursul 4

REPREZENTAREA SI COTAREA
ROTILOR DINTATE SI A ANGRENAJELOR

Reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate

Roţile dinţate sunt organe de maşini utilizate pentru transmiterea mişcării de

rotaţie şi a momentului de torsiune. Ele sunt alcătuite din corpuri de rotaţie sau de altă
formă, având dantură exterioară sau interioară.
O roată dinţată se compune din:
 Coroană (suprafaţa care conţine dantura;
 Butuc (partea cu care se fixează pe arbore);
 Discul sau spiţele (fac legătura între butuc şi coroană).

 Clasificare
În tabelul 15.1 este prezentată clasificarea roţilor dinţate după cele mai importante
criterii.

Tabelul 15.1
Criteriul de clasificare Tipuri de roţi dinţate
 După forma suprafeţei de  Roţi dinţate cilindrice
rostogolire  Roţi dinţate conice
 Roţi dinţate hiperboloidale
 Melci şi roţi melcate
 Roţi dinţate eliptice
 Roţi dinţate spirale
 După forma şi direcţia  Roţi dinţate cu dantură dreaptă
flancurilor dinţilor  Roţi dinţate cu dantură înclinată
 Roţi dinţate cu dantură în V, W, Z
 Roţi dinţate cu dantură curbă
 După poziţia danturii pe  Roţi dinţate cu dantură exterioară
corpul roţii  Roţi dinţate cu dantură interioară
 După forma profilului dintelui  Roţi dinţate cu dantură evolventică

1
 GRAFICĂ INGINEREASCĂ

 Roţi dinţate cu dantură cicloidală

 Roţi dinţate cu dantură în arc de cerc

 Caracteristicile (elementele) geometrice ale danturii

Elementele geometrice ale unei roţi dinţate, în ceea ce priveşte noţiunile de bază,
simbolurile şi definiţiile, sunt prezentate de SR 915 – 1:1994, STAS 915/2 – 81, STAS
915/3 – 81, STAS 915/4 – 81, STAS 915/5 – 81 şi STAS 915/6 – 81.
Principalele elemente geometrice ale danturii roţilor dinţate sunt prezentate în
figura 15.1, care însoţeşte tabelul explicativ al elementelor.

Flancul dintelui
Profilul dintelui

Fig. 15.1

Elementele
geometrice ale Definire Simbol Relaţii de calcul
danturii
Se obţine prin intersectarea cilindrului da
da = d+2ha =
Cercul de cap de cap cu un plan perpendicular pe (diametrul
= m(z+2)
axa roţii de cap)
Se obţine prin intersecţia cilindrului d
Cercul de divizare de divizare cu un plan perpendicular (diametrul d = mz
pe axa roţii de divizare)

2
 Desen Tehnic 3 – Cursul 4

Se obţine prin intersectarea cilindrului

df = d-2hf =
Cercul de picior de picior cu un plan perpendicular pe df
= m(z-2,5)
axa roţii
Corespunde distanţei, pe direcţie
Înălţimea capului
radială, dintre cercul de cap şi cel de ha ha = m
dintelui
divizare
Corespunde distanţei, pe direcţie
Înălţimea piciorului
radială, dintre cercul de picior şi cel hf hf = 1,25m
dintelui
de divizare
Corespunde distanţei, pe direcţie
Înălţimea dintelui radială, dintre cercul de picior şi cel h h = ha + hf
de cap
Porţiunea din diametrul de divizare ce
Modulul m m = d/z = p/
revine unui dinte
Reprezintă arcul de cerc măsurat pe
Grosimea dintelui cercul de divizare, cuprins între sd sd = p/2 = m/2
flancurile aceluiaşi dinte
Reprezintă arcul de cerc măsurat pe
Lăţimea golului diametrul de divizare, cuprins între ed ed = p/2 = m/2
flancurile opuse a doi dinţi alăturaţi
Este lungimea arcului de cerc
măsurată pe cercul de divizare, p = m = d/z =
Pasul circular p
cuprins flancurile consecutive a doi = sd + e d
dinţi alăturaţi
Este raportul dintre circumferinţă şi
Pasul unghiular numărul de dinţi, exprimat în unităţi   = 360/z = 2/z
de unghi
Reprezintă numărul total de dinţi de
Numărul de dinţi z z = d/p = d/m
pe circumferinţa unei roţi dinţate
Reprezintă cercul pe care rulează
Cercul de bază dreapta generatoare a profilului în db db = dcos
evolventă
Unghiul de Unghiul măsurat în punctele în care  = 20
presiune de flancul intersectează cilindrul de  (pentru profil
divizare divizare standardizat)
Este dat de intersecţia dintre un dinte
Profilul dintelui
şi o suprafaţă frontală
Este acea suprafaţă, de-a lungul
Flancul dintelui dintelui, cuprinsă între suprafeţele de
cap şi cea de picior

 Reguli de reprezentare a roţilor dinţate

În STAS 734 – 82 sunt prevăzuta regulile de reprezentare ale roţilor dinţate
cilindrice şi conice, a cremalierelor, melcilor, roţilor melcate, roţilor de lanţ şi de clichet.
De reţinut sunt următoarele reguli:
 În vedere, reprezentarea unei roţi dinţate se face considerând-o piesă plină
nedinţată, suprafeţele de vârf (cap) fiind trasate cu linie continuă groasă.

3
 GRAFICĂ INGINEREASCĂ

 În secţiune longitudinală, se consideră secţiunea realizată prin două goluri diametral

opuse, chiar dacă roata dinţată are un număr impar de dinţi. (tab. 15.3).
 La reprezentarea în secţiune longitudinală, suprafeţele de cap şi de picior se
reprezintă cu linie continuă groasă, iar suprafaţa de divizare cu linie punct subţire.
 La reprezentarea în vedere a cremalierei şi sectoarelor dinţate, se trasează golurile
din poziţiile extreme, iar suprafaţa de picior se trasează cu linie continuă subţire. (tab.
15.3)
 Numai cremalierele şi melcii se reprezintă în secţiune transversală. În proiecţie
longitudinală se reprezintă nesecţionate.
 La cremaliere, sectoare dinţate şi la roţile care prezintă sectoare dinţate, suprafeţele
de divizare se trasează pe toată porţiunea danturată cu linie punct subţire.
 La reprezentarea în vedere frontală a unei roţi dinţate se trasează cu linie continuă
groasă suprafaţa de cap şi cu linie punct subţire suprafaţa de divizare. Nu se trasează
suprafaţa de picior.
În tabelul 15.2 sunt reprezentate câteva simboluri privind forma şi direcţia
flancurilor dinţilor.

Tabelul 15.2
Flancurile Dinţi înclinaţi
Dinţi în V Dinţi în arc de cerc
dinţilor dreapta stânga

Simbol

 Reprezentarea roţilor dinţate

Pentru roţile dinţate cilindrice, STAS 5013/1–82 precizează următoarele elemente:
 Diametrul de cap (valoarea nominală şi abaterile limită);
 Lăţimea danturii;
 Diametrul alezajului (valoarea nominală şi abaterile limită);
 Raza sau teşitura muchiilor suprafeţei de cap;
 Toleranţele de poziţie şi bazele de referinţă faţă de care sunt indicate;
 Orientarea înclinării danturii;
 Rugozitatea suprafeţei flancurilor dinţilor (se înscrie pe cercul de divizare), a
suprafeţei cilindrului de cap, a suprafeţei frontale şi a alezajului.
Tabelul 15.3 cuprinde reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate, melcului, roţii
melcate şi a cremalierei. (toate cotele se vor tolera)

4
 Desen Tehnic 3 – Cursul 4

Tabelul 15.3
Denumire Reprezentare Denumire Reprezentare

Roată Roată
dinţată dinţată
cilindrică cilindrică cu
cu dantură dantură
exterioară interioară

83 28
0,015 A 0,015 A
0,020 A

46

0
R1
33
28
3,2 B

0,020 A
3,2

1x45°
B
Roată 35

Ø35(h6)
0,8 Roată
Ø103
Ø96

dinţată
melcată
conică 1x45°
1,6
Ø111(H7)

32
Ø32(h6)

1,6 A
48°

3,2

A
0,8

1,6
21
50°

20 0,015 A

5
 GRAFICĂ INGINEREASCĂ

A-A
9 49
31
Cremaliera

1,6

3,2
3,2
0,8

0,015

24±0,05
3,2 A

Melcul

În figurile 15.2 şi 15.3 sunt reprezentate o roată dinţată cilindrică cu dinţi drepţi, cu
dantură exterioară, respectiv o roată dinţată conică cu dinţi drepţi.

6
 Desen Tehnic 3 – Cursul 4

Fig. 15.2 Fig. 15.3

Desenele de execuţie ale roţilor dinţate cilindrice şi conice, melci şi roţi melcate,
sunt însoţite întotdeauna de un tabel în care se precizează elementele de identificare
ale roţii. Aceste tabele sunt prezentate în anexe (cap. 17).

Reprezentarea angrenajelor

Angrenajul este un mecanism realizat prin existenţa în contact a două roţi dinţate
mobile în jurul axelor lor, având poziţii relative invariabile, una din roţi fiind motrice,
antrenând-o pe cealaltă prin acţiunea dinţilor aflaţi succesiv ţi continuu în contact.
Prin intermediul unui angrenaj se transmit mişcarea de rotaţie şi momentul de
torsiune de la arborele conducător (corespunzător roţii conducătoare) la arborele
condus (corespunzător roţii conduse).
La angrenajul de tipul roată dinţată – cremalieră, se realizează transformarea
mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie sau invers.
Angrenajele sunt foarte larg răspândite, fiind utilizate în diverse domenii, datorită
avantajelor pe care le oferă: siguranţă în exploatare, randament ridicat, gabarit redus,
durabilitate mare. Dezavantajele sunt legate de tehnologie de execuţie, care este destul
de complicată, costul relativ mare, zgomotul şi vibraţiile care apar în funcţionare.

O clasificare a angrenajelor, ţinând seama de tipul roţilor dinţate care participă la

realizarea lor este prezentată în tabelul 15.4.

Tabelul 15.4
Criteriul Tipul angrenajului
 Poziţia relativă a axelor  Angrenaje cu axe  Angrenaj cilindric
paralele  Angrenaj cu cremalieră
 Angrenaj conic

7
 GRAFICĂ INGINEREASCĂ

 angrenaje cu axe  Angrenaj cu roată plană

concurente
 angrenaje cu axe
 Angrenaj cilindric încrucişat
 Angrenaj cu melc cilindric
încrucişate
 Angrenaj cu melc globoidal
 Poziţia relativă a dinţilor  Angrenaje exterioare (roţile au dantură exterioară)
 Angrenaje interioare (roata mică are dantură exterioară,
roata mare are dantură interioară)
 Forma suprafeţelor de  Angrenaje cilindrice
rostogolire  Angrenaje conice
 Angrenaje melcate
 Angrenaje hiperboloidale
 Angrenaje cu cremalieră
 Direcţia flancurilor dinţilor  Angrenaje cu dinţi în V, W, Z
 Angrenaje cu dinţi curbi

Figura 15.4 prezintă schematic angrenarea dintre două roţi dinţate cilindrice
exterioare cu dinţi drepţi, identificându-se pe fiecare roată elementele geometrice
corespunzătoare.

O1

da1 1
d
df1
a = distanta dintre axe

ed sd
p


df2

ha d2 a2
hf d
h

O2 Fig. 15.4

În cele ce urmează se vor prezenta cele mai importante elemente de calcul
preliminar ce sunt absolut necesare pentru reprezentarea unui angrenaj cu roţi dinţate
cilindrice:
8
 Desen Tehnic 3 – Cursul 4

 distanţa dintre axe: a = (d1 + d2)/2 = m(z1 + z2)/2;

 raportul de transmisie: i = d1/d2 = z1/z2;
 modulul: m – se calculează;
 jocul la capul dintelui: c = 0,25m;
 diametrul de divizare: d = se calculează (pentru z1/z2=1, d=a/2);
 diametrul de cap: da = d + 2m;
 diametrul de picior: df = d – 2,5m = d - 2(1 + c) m;
 înălţimea dintelui: h = (da – df)/2;
 înălţimea capului dintelui: ha = 1m;
 înălţimea piciorului dintelui: hf = 1,25m = (1 + c) m
 lăţimea dintelui: b – se calculează (lăţime pinion = lăţime roată
condusă + 2..6 mm
De reţinut!
 Angrenarea între două roţi dinţate se poate realiza numai dacă cele două roţi au
acelaşi modul şi este respectată relaţia de calcul a distanţei dintre axe;
 În vedere, nici una dintre roţile dinţate care formează angrenajul nu se consideră
acoperită de roate conjugată în zona de angrenare (figura 15.6);
 În secţiune longitudinală se consideră angrenarea reprezentată astfel: dintele roţii
conducătoare acoperă dintele roţii conduse şi de aceea se identifică trei linii continue
(generatoarele suprafeţelor de cap şi de picior ale roţii conducătoare şi generatoarea
suprafeţei de picior a roţii conduse) şi o linie întreruptă subţire (generatoare
suprafeţei de cap a roţii conduse) (figura 15.5);
 La angrenajele conice, generatoarele suprafeţei de rostogolire se prelungesc până
la intersecţia cu axa de rotaţie (figura 15.7);
 Simbolul care arată orientarea dinţilor se precizează numai pe una din roţile care
compun angrenajul;
 În zona angrenării, reprezentată în secţiune, se va reprezenta jocul la capul
(respectiv piciorul) dintelui, oricât de mic ar fi acesta;
 Roata conducătoare care face corp comun cu arborele se numeşte roată pinion sau arbore
pinion. Deoarece prin regula de reprezentare a pieselor de rotaţie pline spune că acestea se
reprezintă în vedere întotdeauna, roata pinion va fi reprezentată realizând două rupturi în
arbore (pentru fiecare dinte reprezentat) (figura 15.6).
A A
h aB

1 3 1
h fA

h fA
h aB

5 6 5=6 3
h fB

2
2 4 4
h aA

h aA
h fB

Fig. 15.5 B
B

9
 GRAFICĂ INGINEREASCĂ

A-A

Fig. 15.6 A
Angrenaj cilindric cu dantură dreaptă exterioară

10
 Desen Tehnic 3 – Cursul 4

A-A
Ø1

Ø2
90
°

Fig. 15.7
Angrenaj conic cu dantură dreaptă exterioară A

11
 GRAFICĂ INGINEREASCĂ

A-A

Fig. 15.8
Angrenaj melc – rotă melcată

12