Operațiunile Instituțiilor de Credit – IUNIE 2020

1. Cardul trebuie să prezinte pe partea din faţă:

a. numărul cardului şi data expirării valabilităţii cardului;
b. numele, prenumele şi orice alte elemente care să permită evitarea confuziilor privind
identitatea deţinătorului;
c. denumirea, sigla emitentului şi o hologramă vizibilă la lumina naturală;
d. un panel de semnături cu fundal de culoare deschisă, rezistent la uzură şi având elemente de
siguranţă în desen care să limiteze posibilitatea ştergerii sau modificării semnăturii.

2. Nu există un acreditiv denumit:

a. revocabil;
b. neconfirmat;
c. irevocabil;
d. condiţionat;
e. stand-by.

3.Conform reglementărilor, conducătorii şi administratorii unei instituţii de credit se găsesc în

situaţia / situaţiile unor conflicte de interese atunci când:
a. sunt parte, ca persoane fizice, a unei tranzacţii cu instituţia de credit;
b. au un interes material sau o relaţie materială cu o persoană care este parte dintr-o
tranzacţie cu instituţia de credit;
c. pot prelua răspunderea materială şi acceptă cardurile ca mijloc de plată, în cadrul unui sistem
de prevenire şi divizare a riscului, în termenele şi condiţiile obligaţiilor reciproce.

4. Ordinul de plată:
a. reprezintă dispoziţia dată de o persoană unei bănci de a plăti o sumă determinată în
favoarea unei alte persoane - beneficiar, pentru stingerea unei obligaţii băneşti;
b. este utilizat de regulă între partenerii ce au încredere absolută între ei;
c. implică transmiterea informaţiilor privind plata de la un partener la celălalt se realizează doar
după ce cumpărătorul este anunţat de către banca sa în legătură cu sosirea documentelor care
atestă expedierea mărfurilor către vânzător;
d. constituie un angajament ferm prin care o bancă emitentă, acţionând la cererea şi conform
instrucţiunilor unui client - ordonator se angajează să efectueze plata către un beneficiar;
e. constituie un stimulent pentru firme de a obține credite majorate.

5. Relaţiile dintre instituţii de credit diferite implică:

a. subordonare;
b. colaborare;
c. concurenţă.

6. Dosarele de credit sunt prezentate unor angajaţi ai instituţiei de credit numiţi:

a. auditori interni;
b. ofiţeri de credite;
c. angajaţi ai compartimentului de control intern;
d. dealeri;
e. evaluatori independenţi.

7. Cardul co-branded este:

a. cardul care este emis de un emitent împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect
principal de activitate comerţul sau prestările de servicii;
b. cardul care contine atât bandă magnetică, cât și microprocesor, care permite efectuarea unor
operațiuni combinate, specifice fiecărui tip de card;
c. rezultatul asocierii a doi parteneri, emitent și, de regulă, comerciant, care pot împărți
veniturile rezultate din asociere, putând furniza deținătorului / utilizatorului reduceri
speciale la vânzarea de produse ori prestarea de servicii de către comerciantul ori
prestatorul de servicii partener al emitentului.

8. Următoarele activităţi ale instituţiilor de credit sunt clasificate pe baza criteriului raportului
faţă de intermedierea financiară:
a. operaţiuni de hedging;
b. operaţiuni de factoring;
c. operaţiuni active;
d. operaţiuni desfăşurate pe plan naţional;
e. operaţiuni derulate în monedă străină.

9. Creditul reprezintă:
a. o creanţă pentru instituţia de credit;
b. o creanţă pentru client;
c. o datorie pentru client.

10. În momentul în care este aleasă moneda de economisire, sunt importante următoarele:
a. rata dobânzilor pentru lei şi monedele luate în considerare;
b. tendinţa de apreciere sau depreciere a leului în comparaţie cu valuta respectivă;
c. riscul instituţional.

11. Reprezintă elemente tehnice ale unui credit:

a. garanţiile;
b. liniile de credit;
c. solvabilitatea;
d. riscul valutar;
e. rezervele minime obligatorii.

12. Printre operaţiunile active ale instituţiilor de credit se numără:

a. operaţiuni de constituire a fondurilor proprii;
b. operaţiuni de creditare;
c. operaţiuni de plasament.

13. După sursa de acoperire se deosebesc următoarele tipuri de carduri:

a. carduri cu microprocesor încorporat;
b. debit cardurile;
c. carduri cu bandă magnetică;
d. carduri emise de societăţi nebancare;
e. tip smart.

14. Formele creditelor acordate persoanelor juridice includ:

a. ratele împrumuturilor pentru consum; b. creditele de trezorerie;
c. liniile de credit; d. scadenţele;
e. creditele ipotecare; f. anuităţile;
g. creditele pentru nevoi personale nenominalizate.
15. Contul curent este asociat unei / unui:
a. împrumut la termen;
b. depozit la vedere;
c. bon de tezaur;
d. certificat de depozit;
e. unităţi de fond.

16. Rata dobânzii, determinată în cadrul operaţiunilor de creditare, poate influenţa:

a. investiţiile;
b. preţurile activelor financiare;
c. volumul cardurilor emise şi acceptate.

17. Pentru ca activitatea unei instituţii de credit să fie rentabilă, diferenţa dintre dobânda pasivă
şi dobânda activă trebuie să fie:
a. pozitivă; b. negativă; c. egală cu zero.

18. Operaţiunile conexe intermedierii financiare:

a. sunt activităţi care nu depind de activitatea de intermediere financiară;
b. cuprind în general servicii oferite clienţilor din cadrul activităţilor de intermediere
financiară;
c. vizează fructificarea resurselor financiare proprii sau împrumutate;
d. sunt întreprinse în scopul atragerii resurselor financiare;
e. sunt operaţiuni de constituire a fondurilor proprii: emisiune de acţiuni şi titluri de participare.

19. Dobânda unui depozit:

a. este principala remuneraţie pe care deponentul o primeşte pentru resursele financiare pe
care le oferă depozitarului;
b. este principala remuneraţie pe care deponentul o plăteşte pentru resursele financiare pe care le
oferă depozitarului;
c. este reprezentată de sumele de bani pe care debitorul trebuie să le plătească sau la care trebuie
să renunţe pentru a obţine suma împrumutată.

20. Printre elementele tehnice ale unui depozit se numără:

a. durata de creditare;
b. suma depusă;
c. costurile unui credit.
d. condiţiile de rambursare.

21. În urmărirea creditului acordat unei persoane fizice sunt relevante următoarele aspecte:
a. verificarea derulării împrumutului, prin monitorizarea rambursării şi prin alte procedee
stabilite prin contract;
b. pentru creditele acordate persoanelor juridice principala sursă de informaţii este reprezentată
de documentele contabilităţii financiare;
c. recuperarea creanţei, în situaţia în care împrumutatul nu îşi onorează obligaţiile
financiare, prin executarea garanţiilor, prin rezilierea contractului de credit.

22. În România, o bancă poate funcţiona sub forma juridică de:

a. societate cu răspundere limitată; b. societate pe acţiuni;
c. societate în comandită specială; d. societate în nume colectiv.
23.Reglementările cu privire la secretul profesional din activitatea unei instituţii de credit
vizează:
a. confidenţialitatea pe care administratorii şi angajaţii instituţiei de credit trebuie să o
păstreze asupra operaţiunilor şi conturilor unui client;
b. discreția pe care un client este obligat să o păstreze faţă de operaţiunile instituţiei de credit;
c. obligaţiile acţionarilor instituţiei de credit de a păstra confidenţialitatea asupra operaţiunilor şi
conturilor unui client.

24. Operaţiunile de plasament constau în:

a. servicii oferite clienţilor din cadrul activităţilor de intermediere financiară;
b. achiziţia de active financiare în scopul vânzării cu un preţ mai mare decât cel cu care au
fost cumpărate;
c. activităţi care nu depind de activitatea de intermediere financiară.

25. Linia de credit revolving se referă la:

a. posibilitatea ca după rambursarea unui credit să fie acordate alte credite noi;
b. probabilitatea ca suma împrumutată să fie transferată în tranşe egale;
c. transferul într-o singură tranşă a întregii sume împrumutate;
d. repartizarea pentru o perioadă de timp foarte mare a efortului financiar considerabil implicat
de cumpărarea sau construirea unei locuinţe;
e. plata monitorizată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor.

26. Biletul la ordin este:

a. un instrument de plată şi un titlu de credit prin care o persoană numită subscriitor
(emitent), în calitate de debitor, se obligă să plătească unei persoane numite beneficiar,
care are calitatea de creditor, o sumă fixă la un anumit termen sau la prezentare;
b. un titlu de credit care pune în legătură trei persoane, titlul fiind creat de către trăgător, în
calitate de creditor, care dă ordin unui debitor numit tras să plătească o sumă stabilită unei
terţe persoane, numită beneficiar;
c. un instrument de plată, inclusiv un titlu de credit, care pune în legătură trei persoane, fiind
emis de trăgător care, pe baza disponibilului constituit la o societate bancară, dă ordin
necondiţionat acesteia, aflată în poziţie de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată
unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar.
d. un titlu de credit care pune în legătură două persoane, fiind creat de către trăgător, în calitate
de creditor, care dă ordin unui debitor numit tras să îi plătească o sumă stabilită;
e. un instrument de plată, inclusiv un titlu de credit, care pune în legătură trei persoane, dintre
care un emitent, pe baza disponibilului constituit la o societate bancară, dă ordin necondiţionat
unui tras să plătească la prezentare o sumă determinată.

27. În cazul creditelor cu dobânzi variabile, în contract se menţionează următoarele:

a. condiţiile în care instituţia de credit poate modifica ratele dobânzilor;
b. obligaţia acesteia de a aduce aceste schimbări la cunoştinţa împrumutatului;
c. solicitările de împrumuturi ale unor firme care au înregistrat pierderi în anul anterior.

28. Din perspectiva politicii monetare, rezervele minime obligatorii:

a. presupun riscuri prea mari;
b. constituie un instrument de influenţare a creaţiei monetare;
c. stabilesc nivelul maxim al resurselor atrase pe care instituţiile de credit le pot oferi ca
împrumuturi.