Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea Educație Fizică și Sport

Master Kinetoterapie în Traumatologia Sportivă

Disciplina Etica și Integritatea Academică

Referat
Tema :
” Imaginea de sine și
stima de sine în
activitatea profesională
și relațiile sociale „
Efectuat :
Masterand anul I
Ababii Mihaela

2021
 Cuprins
1.Partea teoretică :

 Ce este imaginea de sine ,încrederea in sine si stima de sine? 3

 Cum se formeaza imaginea și stima de sine de-a lungul timpului? 4
 Ce influenteaza nivelul imaginii și stimei de sine? 6
 Prin ce se caracterizeaza o imagine de sine proastă și una bună,
respectiv o stimă de sine joasă și una înaltă. Cum putem îmbunătăți? 8

2.Partea aplicativă :

 Chestionarul .Descrierea și rezultatele acestuia. 10

 Intrebarea adresată colegilor și opiniile acestora. 17
 Parerea personală . 18

3.Concluzii 18

4.Bibliografie 19
 1.Partea teoretică
Ce este imaginea de sine ,încrederea în sine și stima de sine?
Fiecare fiinta umana este unica și are o valoare care merita sa fie respectata.Valoarea unei ființe
umane este dată de suma comportamentelor, acțiunilor și potențialităților sale trecute, prezente și
viitoare.

Cuvântul stimă provine din termenul latin “aestimare", care înseamnă a prețui.
Conform Dex-ului stima de sine este modalitatea şi viziunea noastră asupra aprecierii propriilor
capacităţi şi abilităţi. Astfel stima de sine reprezinta modul în care ne evaluăm pe noi înșine în
raport cu propriile așteptări și cu ceilalți,este convingerea că suntem competenti și meritam să
traim, sa fim preţuiti si fericiti, aceasta fiind direct proportională cu conștientizarea valorii
noastre. Ea este rezultatul interrelaționării a doi factori: competența,ce include sentimentul de
eficacitate personală, motivația, inițiativa și perseverența în acțiune, și sentimentul de valoare
personală, cât de mult ne placem pe sine, fiind suma integrată a încrederii în sine și a
respectului de sine. Stima de sine joaca un rol important în motivaţia şi succesul unei persoane
pe tot parcursul vieţii, depinzind de mai multi factori : genetici, personalitatea, experiențele de
viață, vârsta, sănătatea, gândurile, circumstanțele sociale, reacțiile altora, compararea sinelui cu
ceilalți, chiar și profesia sau hobby-ul fiecaruia.Raspunsul la intrebari ca :Apreciezi munca pe
care o faci? Job-ul sau funcţia pe care o deţii te ajuta să te simţi bine în pielea ta? Colegii de
muncă te respectă? ne fac o imagine generala despre nivelul stimei de sine și unde ne aflam in
relatiile cu colegii.

Încrederea în sine reprezintă convingerea pe care o avem în legătură cu împlinirea unui

obiectiv, credinţa că putem reuşi într-un anumit context. Aceasta depinde de capacitatea noastra
de a face anumite lucruri și se dezvoltă în timp şi presupune determinare, voinţă şi stăruinţă. Ea
creşte pe măsură ce ne demonstrăm nouă înşine că am reuşit în destul de multe proiecte
devenind convinşi că putem repeta oricând experienţele de success. Referindu-se la capacitatea
unei persoane de a face față provocărilor și de a rezolva problemele, increderea in sine este o
senzație interioară de putere pentru îndeplinirea propriilor dorințe.Ea este realistă și predictibilă,
deoarece se sprijină pe rezultate concrete obținute în trecut, pe experiențele reale pe care o
persoană le-a trăit și care îi permit sa prezică rezultatele la care se așteaptă în viitor. Ea este
influenţata de nevoia de a avea viziuni şi lupta cu fricile fundamentale care ne stau în calea
succesului. Napoleon Hill vorbea despre cele şase temeri fundamentale : frica de sărăcie , de
bătrâneţe, de critici, de pierdere a iubirii cuiva, de boală şi de moarte. Oricare dintre aceste frici
este capabilă de a paraliza total încrederea în propria persoană astfel că este indicat să ne
confruntăm frica , să o înţelegem, să o dizolvăm şi să ne integrăm experienţele.Viziunile apar
atunci când ne putem imagina viitorul, când credem că este posibil pentru noi , când simţim deja
în noi entuziasmul şi bucuria, atunci încrederea în sine apare ca un produs secundar al acestei noi
stări de spirit și nivel de conștiinţă.

Stima de sine și încrederea în sine nu sunt una și aceeasi. Este posibil și să ai stimă de sine
sănătoasă, dar o încredere scăzută intr-un anumit domeniu,cum ar fi artele frumoase sau sofatul.
Totuși îmbunătățirea stimei influenteaza și increderea, precum și viceversa. Iubindu-te pe tine
însuți, respectul de sine se îmbunătățește, ceea ce te face mai încrezător în ariile vieții tale și
duce la creșterea sentimentul general de stimă.
Imaginea de sine este definita de modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici
fizice, emotionale, cognitive, sociale și spirituale care contureaza și intaresc dimensiunile eului
nostru.Ea este compusă din totalitatea percepțiilor pe care le avem cu privire la propria persoană
la un moment dat al dezvoltarii noastre, de ceea ce ne-am dori sa fim sau ceea ce am putea
deveni. Aceste percepții pot fi uneori pozitive, iar alteori negative. Astfel in dependenta de
imaginea de sine la un moment dat putem distinge mai multe ipostaze ale eului nostru: eul actual,
eul ideal si eul viitor.Imaginea de sine ne influenteaza comportamentele, de aceea este important
sa ne percepem cat mai corect, sa dezvoltam convingeri realiste despre noi înșine. Perceptia de
sine nu reprezinta adevarul despre noi, ci este doar o "harta" pentru propriul "teritoriu", un
barometru al starii noastre de bine. Relatiile armonioase cu membrii familiei si cei din jur,
performantele profesionale, asumarea unor responsabilitati in acord cu resursele proprii indica o
imagine de sine pozitiva, in timp ce absenta motivatiei sau o motivatie scazuta, agresivitatea
defensiva, comportamentele de evitare, rezistentele la schimbare sunt principalii indici pentru o
imagine de sine negativa.

Literatura de specialitate a definit imaginea de sine în patru modalități. În primul rând, cea mai
de bază definiție este aceea că este o atitudine de respect sau lipsă de respect față de propria
persoană, aceasta implicind reacții cognitive, emoționale și comportamentale pozitive sau
negative.

Un al doilea tip de definiție se bazează pe ideea unei discrepanțe între imaginea de sine pe care o
avem în prezent (reală) și cea pe care ne-am dori să o avem (ideală). Cu cât aceste două percepții
sunt mai strânse, cu atât este mai bună imaginea de sine și cu cât este mai mare decalajul dintre
cele două, cu atât mai multă încrederea de sine va avea de suferit.

Un al treilea mod de a defini imaginea de sine este dat de răspunsurile psihologice specifice pe
care o persoană le oferă când este întrebată detalii despre ea însăși, mai degrabă decât asupra
atitudinilor generale. Aceste răspunsuri sunt unele afective, bazate pe sentimentele generate de
gândul la propria persoană, predominante fiind emotiile de acceptare sau respingere.

În cea dea 4-a ipoteza imaginea de sine e o funcție sau o componentă a personalității. Respectul
de sine fiind privit ca o parte a sistemului de sine, sistem ce definește imaginea de sine în
ansamblul ei,avind legătură cu motivația si autoreglarea.

Imaginea de sine e compusă din mai multe elemente. În primul rând fiind elementul
cognitiv,deoarece imaginea de sine înseamnă caracterizarea unor părți ale sinelui în termeni
descriptivi. În al doilea rând, există un element afectiv cu valență pozitivă sau negativă. În al
treilea rând, există un element de evaluare, o atribuție a unui anumit nivel de demnitate conform
unor standarde păstrate în mod ideal, deci anumite criterii cu privire la ce înseamnă pentru
fiecare binele și răul. Dacă elementele sunt pozitive și satisfac criteriul, atunci vei avea o stimă
de sine crescută. Dacă ele nu satisfac criteriul, stima de sine va fi negativă sau scăzută.

Cum se formeaza imaginea și stima de sine de-a lungul timpului?

Imaginea si stima de sine este un construct mintal complex care se elaborează treptat
în cursul evoluției ontogenetice a individului, în paralel și în strânsă interacțiune cu
elaborarea conștiinței lumii obiective, printr‐un șir de procese și operații de
comparație, clasificare‐ierarhizare, generalizare‐integrare. W. Anderson a spus ” daca
ereditatea ar fi mașina, iar mediul ar fi reprezentat de condițiile de trafic, atunci noi am putea
fi: șoferul. Noi, ca șoferi, hotărâm viteza și întreținem siguranța mașinii “. Astfel trei factori
importanți determină cine poate deveni o persoana : ereditatea, mediul și reacțiile oamenilor la
acesti doi factori. Ereditatea reprezintă potențialul fiecarei persoane, determinand câte
informații se pot înmagazina și reține, ce inaltime sau greutate poate avea cineva, cât de repede
poate alerga etc. Mediul este șansa fiecaruia, dacă de exemplu genetic o persoana este
înzestrata să devina înotător profesionist dar prin voia sortii s‐a născut într‐o familie de
eschimoși din nordul îndepărtat, atunci sunt puține șanse de se dezvolta potențialul de
înotător, lipsindu-I mediul propice.
Percepțiile ce alcătuiesc imaginea de sine se formează în primii ani de viață aproximativ de la
vârsta de 2 ani. Atunci copilul își poate șterge pata de culoare de pe nasul său și nu de
pe nasul propriu reflectat în oglindă („testul recunoașterii vizuale”), manifestă
abilitatea de a‐și spune numele atunci când i se arată propria fotografie și utilizează
pronumele personal EU. Astfel mintea copilului caută să extragă păreri despre el însuși de la
oamenii din jurul său pentru a dezvolta imaginea de sine proprie. Din păcate nu tot timpul
vorbele și părerile părinților și cunoscuților sunt conforme cu realitatea si nu tot ceea ce
primim din mediul exterior este pozitiv,dar in copilarie se tinde a crede tot ceea ce ți se spune.
Copilul mic nu are formata gândirea critica și capacitatea de analiza obiectiv, ci are tendința de
a asculta și internalize vorbele și faptele părinților săi. El crede și face ceea ce vede la mama și
tatal sau. Dacă este apreciat, iubit și respectat, imaginea de sine va fi una pozitivă, dacă este
criticat, nevalidat și neînțeles, consecința va fi o imagine de sine joasa.
La începutul perioadei preșcolare se observă o tendință de supraapreciere proprie datorita
absenței reperelor de comparație, copilul se proiectează pe sine drept etalon implicit, face o
apreciere centrată pe sine. Preșcolarul are o imagine de sine preponderent pozitivă, imagine
care trebuie protejată de părinți și educatori, ea constituind sursa autoacceptării de mai târziu.
Pe parcurs, grădinița oferă spațiul social de comparație prin intermediul grupului de egali și a
activităților comune, ajungându‐se astfel la cunoașterea de sine și de celălalt și la scăderea
acestei supraaprecieri. In perioada prescolara sunt două medii familia și grădinița ce
favorizează dezvoltarea lumii interioare a copilului și stimulează formarea imaginii de sine,
prin crearea situațiilor cum sunt cele în care copilul încearcă un sentiment de putere asupra
lucrurilor/anturajului sau cele în care apar rezistențe în fața dorințelor copilului, decepțiilor și
eșecurilor.
La școlarul mic se constată apariția interesului pentru viața interioară proprie și a tendinței
copilului de a‐și exprima trăirile și comportamentele. Unele din sursele de clarificare a
imaginii de sine fiind rezultatele școlare sau confruntarea și compararea cu colegii. Avanseaza
Eul spiritual ce se confirmă prin prestația școlară și Eul social care se sprijină pe o viață de
grup mai largă și persistentă în timp. Însușirile individuale ale personalității tind să se reliefeze
din ce în ce mai mult iar confruntările și chiar conflictele cu egalii îl pot face pe scolarul mic
să se orienteze din când în când spre sine, să‐și pună întrebări, să fie frământat în legătură cu
ființa sa. Totodata in această perioadă, copilul opune rezistență asumării unei imagini
nefavorabile, refuzând, la vârsta de 7‐8 ani, să recunoască că are trăsături care nu îi
convin.Treptat imaginea de sine începe să devină obiectivă, decentrarea realizându‐se prin
comparații cu ceilalți.In perioada scolara se formeaza Eul fizic al copilului ce are la bază
schema corporală consolidată, identitatea sexuală relativ clară, își dă seama de asemănarea sa
cu cei din familie, dar și de ceea ce îl deosebește de ceilalți, va tinde să fie mai îngrijit, să
poarte haine la fel ca ceilalți, să‐și dea seama de unele calități fizice. Eul spiritual se
conturează clar în contextul confruntărilor școlare, al aprecierilor și evaluărilor. Elevul începe
să înțeleagă relația dintre rezultatele lui și unele capacități pe care le are,fiind foarte sensibil la
evaluările învățătoarei, la aprecierile și admirația colegilor. Dacă în toate aceste situații copilul
a avut semnale pozitive, își construiește o imagine de sine bună care‐l poate susține și în
condiții de insucces trecător. Eul social este puternic influențat de viața de grup a școlarului și
de noul său statut de elev care‐i schimbă poziția chiar și în cadrul familiei. J. Levine susține că
în jurul vârstei de 9‐10 ani, copiii își descriu defectele, ca și când nu le‐ar aparține. În jurul
vârstei de 10‐11 ani, copilul începe să se gândească conștient la propria situație, dar nu are
mijloace de remediere ale comportamentelor care îl nemulțumesc.Ponderea comparației cu
ceilalți variază, ea este mai mare la preșcolar și descrește treptat spre preadolescență. Între
8 și 10 ani se constată utilizarea frecventă a atributelor pentru autoapreciere (cuminte,
rău, ascultător), în jur de 11‐12 ani, reapar comparațiile.
La preadolescent specifică este lărgirea cadrului de referință: el gândește mai des ca parte a
grupului, se acorda importanta relațiilor interpersonale. Imaginea corporală devine centrală,
datorită schimbărilor fiziologice, ale siluetei, ale fizionomiei,preadolescentul se percepe pe
sine cu nemulțumire, dar are dorința de a părea altora ca, agreabil.Semne ale afirmării de sine
sunt devalorizarea unor idei pe care anterior le accepta fără întrebări, opoziția față de
autoritate,cautarea permanenta a confirmării. Preadolescentul este in cautarea imaginei
ideale de sine iar ca surse servesc modele ca persoanele din familie; profesorii; personalitățile
artistice, sportive, politice; eroii literari sau de film etc.
Perioada adolescenței este apogeul dezvoltării imaginii de sine,se cauta răspunsul la
întrebarea “Cine sunt eu?” pentru definirea Eului propriu si constituirea identității. Are loc
focalizarea pe sine, punindu-se accent pe autoobservare și autoapreciere, pe descoperirea și
explorarea a lumii interioare pentru a se ajunge la reglarea comportamentului . Adolescentul
primeste răspunsul la întrebările sale din mediul social și familial, acestea interacționează cu
ceea ce simte și dorește acesta. Se observa tendința de a‐și modela Eul și aspirațiile în funcție
de persoanele semnificative pentru el precum părinții sau alte modele oferite de societate.
Societatea stabilește atit modelele cit și sancționează abaterile de la acestea ale diferitelor
persoane. Datorita focalizarii atenției adolescentului asupra propriilor defecte, slăbiciuni si
încercările de depășire a lor, poate crește nemulțumirea adolescentului față de propria persoană
și la scăderea stimei de sine. In adolescenta apare nevoia de a câștiga un statut înalt în grupul
de egali, crește independența în (auto)apreciere, poate aparea chiar supraestimarea, ce
micșoreaza nevoia de autoeducare și dezvoltare personală. Insa creșterea capacității de
autoevaluare este deseori depășită si relative reglata de importanta evaluarii de catre cei din
jur, mai ales în cazul unor relații apropiate cu prieteni, colegi de bancă, vecini. Progresele
înregistrate de adolescenți în domeniul cunoașterii de sine și a cunoașterii celorlalți sunt
întărite în perioada tinereții și a maturității.
Ce influentează nivelul imaginii si stimei de sine?
Stima de sine nu este innascuta si nu depinde doar de educatia pe care am primit-o in copilarie
cand parintii nostri ne-au invatat sa facem impreuna cu ei si ne-au stimulat sa ne asumam
responsabilitati pentru a deveni autonomi in viata.
În Modelul Barrett se descrie cele 7 etape ale evoluţiei conştiinţei umane ca persoane ,se spune
că operăm pe anumite niveluri de conştiinţă şi evoluăm pe trepte de dezvoltare psihologică.

Oamenii se desprind de stadiul de conformitate, în care important era să fii acceptat în

comunitate, să faci lucrurile la fel ca ceilalți, să nu ieşi din rând, şi se îndreaptă catre etapa în
care simt nevoia să se diferenţieze de ceilalți, să îşi descopere unicitatea, autenticitatea, să
înţeleagă cine sunt şi ce vor cu adevărat. Acest nivel de conştiinţă fiind denumit “stima de
sine”, astfel dezvoltarea încrederii în sine, a respectului faţă de propria fiinţă şi elevarea
imaginii personale, nu reprezintă doar un deziderat, ci o necesitate, dacă ne dorim să fim
martorii unei transformări pozitive şi benefice a întregii umanităţi şi a planetei.
Kevin Hogan spune că principalele cărămizi ce construiesc stima de sine sunt : raţiunea şi
productivitatea.Raţiunea ne ajută să gândim, să emitem judecăţi, să ne stabilim obiective şi
strategii prin care să le îndeplinim. Productivitatea este măsura a ceea ce am realizat până
acum.
Desi, imaginea de sine este oglindirea noastra in propria conștiinta,ea este deseori sustinuta sau
sabotata de factori externi. Parerea celorlalti conteaza pentru cei care nu au consolidata imaginea
de sine si au nevoie in permanenta sa se raporteze la exterior. Cand au succes se simt bine dar
pentru puțin timp, iar cand esueaza se blameaza excesiv. Acestia traiesc intr-o permanenta
incertitudine si neliniste, fiind mereu vulnerabili. Apare astfel nelinistea, nemultumirea,
incertitudinea si cercul vicios al anxietatii, depresiei, anorexiei, bulimiei etc. Atunci cand exista o
perceptie realista de sine si o imagine buna de sine, realitatea exterioara iti confirma sau infirma
ceea ce deja stii despre tine si te ajuta sa imbunatatesti ceea ce ai, acolo unde este cazul. Dacă
eforturile persoanei se îndreaptă spre satisfacerea criteriile altor oameni pentru a fi apreciat,
precum si prezenta nevoii permanente de obținere a performanțelor pentru confirmarea valorii
personale, atunci imaginea de sine este una falsă. Imaginea de sine falsă este sprijinită pe o
încredere în sine superficială, care vrea să pară înaltă, dar este scăzută. Imaginea de sine reală
implică ca persoana: • Se simte demnă și valoroasă • Este satisfăcuta de sine, se place pe sine •
Accepta punctele sale slabe • Nu are nevoie de validarea și atenția continuă a oamenilor.Altfel
spus nu se sprijina pe factori externi cum ar fi oamenii, performanțele, evenimentele etc.

Psihologului Albert Ellis propune cinci idei empirice pentru trecerea de la stima de sine falsă la
cea reală, pentru a duce o viață autentică: 1. Individul există. 2. El alege dacă rămâne sau nu în
viaţă.3. El alege ce doreşte: mai multă plăcere sau durere 4. El poate decide în favoarea traiului
și a plăcerii, pe baza ipotezei „E bine să trăiesc și să mă bucur de viață”, sau pe baza ipotezei „Eu
sunt bun și de aceea merit să trăiesc și să mă bucur de viață”. Dacă pornește de la prima premisă,
evită să se evalueze, chiar dacă își evaluează performanța. Dacă ia decizia pornind de la cea de-a
doua ipoteză, aduce sinele în discuție și se auto-evaluează. 5. Dacă alege prima variantă, nu se
mai auto-evalueaza, şi trăieşte bucurându-se de viaţă.
Ellis spune clar: Individul există, alege viața și se poate bucura de ea pentru că pur și simplu
există ,aceasta fiind varianta optimă de a înțelege ce este viața și cum se raportează ea la noi.
Insa de multe ori judecata noastră e invers : in funcție de cum este persoana se concluzioneaza
dacă merită sau nu viața.Daca viața ne aparține, ajungem sa credem că meritam tot ce e mai bun
de la ea,ne punem pe primul loc și considerăm că totul se învârte în jurul nostru. De aici apare
autosabotajul, tendința de a crede că e ceva greșit in sine și lupta continuă de a construi stima de
sine falsă. Dacă nu am mai face evaluări și am accepta faptul că suntem simpli oameni în
călătoria vieții , ar fi mai ușor să trăim autentic și sa primim satisfacție de la tot ceea ce ne oferă
viața.

Prin ce se caracterizeaza o imagine de sine proasta si una buna, respectiv o

stima de sine joasa si una inalta. Cum putem imbunatati?
„‟Putem schimba lumea doar în măsura în care ne putem schimba pe noi înşine. Ne putem
schimba pe noi înşine doar în măsura în care devenim conştienţi de certitudinile noastre greşite”
Dr Robert Anthony

Stima de sine scăzută provine dintr-o imagine defectuoasă asupra propriei persoane , aceasta
alimentează gândirea negativă și determină să credem toate aprecierile negative a persoanelor
din jur. O imagine de sine negativa ne scade motivatia sau chiar o anihileaza prin lipsa increderii
in fortele proprii ducand la comportamente de evitare.Se creaza un cerc vicios din care persoanei
ii este greu sa iasa : nu face anumite lucruri pentru ca nu se crede in stare iar dupa ce renunta la a
face lucrurile respective se autoculpabilizeaza si se critica si mai tare, intarindu-si, astfel,
convingerile negative despre sine si alimentand dialogul interior negativ. Stima de sine scăzută
poate determina oamenii să se simtă înfrânți, trişti, acestia pot face alegeri nepotrivite, să intre în
relații toxice sau să nu reușească să-și atingă întregul potențial. Scăderea stimei de sine
influenteaza relatiile profesionale , împiedicand reuşita școlara sau avansarea in cariera.

Cand ai o imagine si stima de sine buna iti poti indeplini obiectivele pentru ca iti da entuziasm,
energie si determinarea necesare pentru acest lucru iar obstacolele sunt percepute ca provocari ce
trebuiesc depasite pentru atingerea obiectivelor. O imagine buna de sine ne determina sa riscam ,
acceptand succesul sau esecul , intelegind ca merita sa incercam. Astfel persoana are ocazia sa-
si demonstreze daca poate sau nu, dezvoltand convingeri realiste despre sine printr-o perceptie
corecta a capacitatilor si a slabiciunilor. Persoana cu imagine de sine buna relationeaza armonios
cu cei din jur si poate ajunge la orice performante profesionale sau succes social.

Pentru a sti daca imaginea de sine e buna sau nu , avem ceea ce se cheama "vocea interioara".
Deseori aceasta voce interioara are tendinta spre un discurs pesimist, negativ si autocritic cu
ambitii neimplinite spre perfectiune . Daca dialogul interior ne "saboteaza" ne putem intreba in
sine : "de fapt, a cui e vocea interioara : a mamei, a tatalui, a altei persoane importante pentru noi
in copilarie ?"Aceasta voce vine din copilărie,fiind întipărita în subconștient si nu-i dă voie
persoanei să accepte ca este valoros/a. Trebuie să identificam această voce critică ,neadevărata
,să o punem în balanță cu argumentele și dovezile reale si in final sa putem găsi motive pentru
a accepta ideea că suntem persoane minunate.Se poate face acest lucru cerând ajutorul unui
prieten sau mai bine a unui psiholog.

La fel de important este conștientizarea si satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului care
conform piramidei lui A. Maslow sunt 5 trepte. Nevoile inferioare (primare) sunt absolut
necesare a fi implinite pentru supravietuire , insa ele nu aduc satisfacția necesara. Pentru o buna
imagine de sine, bine consolidata si de durata este necesara satisfacerea nevoilor superioare.

Deoarece stima de sine si imaginea de sine se bazeaza pe conștientizarea propriilor cunostinte si

competente intr-un anumit domeniu, pe rezultatele pozitive obtinute anterior , aceasta este
intretinuta prin abordarea treptata a noilor experiente in scopul de a fixa si transfera
competentele, precum si pentru a descoperi alte competente de care nu eram conștienti. Daca
suntem flexibili si putem recadra acțiunile si experientele noastre astfel incat sa vedem partea
buna, pozitiva a lucrurilor si sa invatam ceva din ceea ce ni se intampla, reusim sa ne construim
imaginea de sine si sa ne intarim stima de sine.
Capacitatea fiintei umane de a se proiecta in viitor, de a-si conștientiza, dori si anticipa devenirea
prin raportarea la experientele si succesele anterioare si credinta despre propria eficacitate
contribuie la intarirea stimei de sine. Este important sa ne respectam nevoile si limitele pentru ca
acțiunile noastre sa ne puna in valoare, sa fie viabile in ochii nostri pentru o stima de sine
pozitiva. Abordarea unei situatii dintr-o alta perspectiva ne permite sa ne schimbam reacțiile, sa
dezvoltam comportamente noi, mai adecvate situatiei prezente si sa obtinem astfel rezultate mai
bune in viata. Acesta fiind primul pas intr-o terapie care este recomandata a fi realizata cu
profesionist: psiholog sau psihoterapeut, pentru ca autostima nu se construieste dintr-o data, nu e
un proces facil mai ales daca imaginea de sine este grav afectata, ci reprezinta un proces complex
si de durata, in care elementul fundamental il reprezinta dorinta si capacitatea de avea grija de
propria persoana.
Alte cateva lucruri care se pot face sunt : o lista cu realizarile pana in prezent (cei mai nesiguri
ii pot intreba pe altii,in special persoanele pe care le apreciază si in parerea carora au incredere),
analizarea obiectiva a calitatilor care au fost folosite pentru realizarea lor ,"sarbatorirea" oricarui
succes, lauda pentru realizarea oricarui lucru efectuat chiar si neimportante sau relevante ,
transformarea esecului in feed-back : analizarea ce nu a mers bine si se poate imbunatati pe
viitor sau ce a fost gresit si poate de evitat in viitor. E necesar de inceput cu pasi mici, pasii
mari pot dezechilibra. Daca o persoana evita sa acționeze din teama de a nu esua si amana
mereu lucurile,se poate face o lista zilnica cu cateva obiective usor de atins, apoi la sfarsitul zilei
se analizeaza ce a mers bine si ce nu, luand astfel, decizii in consecinta pentru ziua urmatoare.
Dupa o luna se pot stabili obiective din ce in ce mai mari si pe termen din ce in ce mai lung.
Realizarea obiectivelor personale, indiferent cat de mici, contribuie la intarirea autostimei si
imbunatateste imaginea de sine,trebuie insa rabdare si perseverenta.

2.Partea aplicativa
Pentru partea practica am ales sa folosesc un chestionar si discutie prin intermediul unei intrebari
pe grupul de facebook. Chestionarul a fost constituit din 11 puncte, 10 intrebari si Scala stimei
de sine .

A. Chestionarul:

1.Ce este stima de sine? Selectați unul sau mai multe raspunsuri.
 Modul in care ne evaluam pe noi înșine in raport cu propriile asteptari si cu ceilalți.
 Modul in care ne evalueaza cei din jur.
 Modul care ne caracterizeaza stilul de viata.

2.Ce este imaginea de sine? Selectați unul sau mai multe raspunsuri.
 Modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice,emotionale,sociale,
cognitive si spirituale.
 Modul in care ceilalți ne percepem caracteristicile noastre fizice,emotionale, sociale,
cognitive si spirituale.
 Modul in care vrem sa ne perceapa ceilalți.

3.Dupa parerea dumneavoastra care sunt componentele stimei de sine ridicate? Raspuns liber.
4.Cum credeti care sunt cauzele stimei de sine joase? Raspuns liber.
5. De la 1 la 10 cum apreciați nivelul stimei de sine a dumneavoastra? Selectați un numar.
6. De la 1 la 10 cum credeti ca sunteti apreciați de cei din jur? Selectați un numar .
7.Apreciați munca pe care o faceti? Alegeți un raspuns.
 Foarte mult
 Puțin
 Mediu
 Mult

8. Profesia pe care o aveți va face sa va simtiti bine cu sine insusi? Alegeți un raspuns.
  Da
 Nu
 Nu stiu

9.Cum ati caracteriza relatiile cu colegii dumneavoastra? Raspuns liber.

10.Cum influenteaza stima si imaginea de sine buna activitatea dumneavoastra profesionala?
Raspuns liber.
11. Scala Rosenberg. Scala cuprinde 10 itemi cu 4 posibilitaţi de răspuns între total dezacord (1
punct) si total accord (4 puncte). Itemii 2,5,6,8,9 se coteaza invers. La cotarea rezultatelor s-au
luat ca etalon valorile cuprinse între : 10-16 puncte - stima de sine scazută, 17-33 puncte - stima
de sine medie, 34-40 puncte - stima de sine înaltă

La chestionar au raspuns 15 persoane : Ana Tarlev, Lucia Munteanu, Nicoleta Gnusariov,

Felicia Rusnac, Rosca Irina, Negrescu Tatiana, Ecaterina Costin, Angela Ciobanu, Aliona
Chifiriuc, Grigorii Cusneriov, Glinca Tatiana, Marinela Tabunscic, Maxim Verbnii,
Stefan Botezatu ,Ina Popovici.

Rezultatele chestionarului :

1. Cifrele reprezinta numarul de persoane care au ales raspunsul dat,majoritatea au ales

varianta corecta.
 16
Modul in care ne evaluam pe noi insine in
14 raport cu propriile asteptari si cu ceilalti
12
10 15
Modul care ne caracterizeaza stilul de
8
viata
6
4 7
2 Modul in care ne evalueaza cei din jur
0

2.Cifrele reprezinta numarul de persoane care au ales variantele de raspuns, majoritatea alegind
varianta corecta insa additional 5 persoane au ales si variantele incorecte ceea ce ma fac sa
presupun ca se creeaza o confuzie in ce priveste intelegerea termenilor de stima si imagine de
sine.

Modul in care ne percepem

16 propriile noastre
14 caracteristici
fizice,emotionale,sociale,co
12 gnitive,spirituale
10 15 Modul in care ceilalti ne
8 percepem caracteristicile
noastre
6 fizice,emotionale,sociale,co
4 gnitive,spirituale.
2 Modul in care vrem sa ne
3 2 perceapa ceilalti
0

3.La aceasta intrebare 5 respondenti circa 33% considera stima de sine ridicata ca ceva
nefavorabil,asociind-o deseori cu orgoliul,aroganta,egoismul, iar restul 10 persoane ce
reprezinta 67% per total asociaza stima de sine si imaginea de sine cu ceva favorabil si
binevenit. Aceasta disbalanta de opinii fiind rezultatul lipsei de informare si perceptiilor
eronate,dat fiind ca termenele de imagine si stima de sine fiind definite relativ recent si
nefiind pe deplin studiate.
 Increderea in sine si dragostea de sine

2, 13%
Orgoliu,aroganta,supraapreciere,
mindria,egoismul
5, 34%
3, 20% Atentia la propriile trairi, cind faci
lucrurile pe care le vrei si-ti aduc
placere,acceptarea de sine, calmul
interior
Respect,demnitate,vocabularul ,
5, 33% educatia

4. La aceasta intrebare parerile respondentilor au fost impartite in dependenta de contextele din

viata acestora care l-ea influentat negativ stima si imaginea de sine. Cei mai multi ,31% din
acestia asociind stima de sine joasa cu defectele propriei persoane ca neincrederea in sine,frica,
incompetenta in gestionarea emotiilor etc. Pe locul 2 si 3 fiind deja influenta celor din jur,
esecurile profesionale si aspectul exterior sau lipsa competentelor necesare.

Neincrederea in sine, lipsa

curajului,frica,introvertia, incompetenta
gestionarii emotiilor

Esecurile, viata profesionala si personala

4, 21%
nereusita.
6, 31%

Aspectul fizic nesatisfacator, probleme

intelectuale si emotionale, imagine defectuasa
2, 11% asupra propriei persoane.

Familia si educatia
3, 16% 4, 21%

Parerea si influenta celor din jur

5. Respondentii isi evalueaza stima de sine cu valori intre 7 si 10, ceea ce este o stima de sine
buna, peste medie.
 8
7
6
10 din 10
5
9 din 10
4 7
5 8 din 10
3
7 din 10
2
1 2
1
0

6. Majoritatea respondentilor considera ca sunt apreciați de cei din jur destul de bine,chiar mai
presus decit se apreciază ei insisi, 7 din ei acordind valoarea 9 la aceasta intrebare. Eu as
presupune comparind cu intrebarea anterioara o modestie a societatii noastre care se datoreaza
educatiei de acasa in care “ Lauda de sine nu miroase a bine”, dar dat fiind profesia si
capacitatile masteranzilor acestia sunt apreciați inalt de catre cei din jur chiar daca vocea lor
interioara le spune ca mai au de lucru si sa fie mai cumpatati.

8
7
6
10 din 10
5 7
9 din 10
4
8 din 10
3
5 7 din 10
2
1 2
1
0

7. Majoritatea persoanelor chestionate apreciază munca pe care o fac si le aduce placere, 12

persoane raspunzind cu foarte mult si mult.

8
7
6
5 7 Foarte mult
4 Mult
5
3 Mediu
2
3
1
0

8. Toti respondentii au raspuns ca se simt bine cu profesia aleasa, aceasta fiind un factor
important atit pentru imaginea de sine buna cit si stima de sine adecvata.
 16
14
12
10 15

8 Da Nu stiu Nu
6
4
2
0

9. Majoritatea persoanelor chestionate au relatii frumoase cu colegii, cu unii legind relatii

amicale care se s-au extins si in viata privata.Dar 2 persoane circa 13% considera ca au relatii
dubioase sau distante cu colegii, eu as sfatui sa incerce sa discute deschis cu acesti colegi
,posibil si cu managerul echipei pentru o mai buna fuziune intre personal.Pentru ca o relatie buna
cu colegii influenteaza favorabil stima si imaginea de sine a fiecarei persoane,totodata crescind
si productifitatea si eficacitatea intregului colectiv.

2, 13% Colegiale

Amicale, Respect si Stima

5, 34%
3, 20% Profesionale,Productive

Armonioase,bune
2, 13%3, 20%
Dubioase,distante

10. Respondentii conștiientizeaza importanta unei stime si imagini de sine bune, avantajele
acestora pentru ei fiind direct proportionale, aducindu-le venit si rezultate, o incredere in sine
buna si o stare de bine generala,precum si respectul celor din jur. 3 respondenti, aproximativ
20% insa au presupus ca stima de sine buna le diminueaza aptitudile, stopeaza cresterea si
satisfacția profesionala, iar concluzia mea in acest caz este ca aceasta parere e venita din
neintelegerea completa a termenilor dati si confuziile generate de aceasta.
 Pozitiv, benefic,foarte mult

Direct proportional
1, 7%
1, 7%
Simt ca ceea ce fac e bine
1, 7% 4, 26%
Esti mai increzut in tine si in ceea ce
faci, ma fac sa ma mindresc.
2, 13%
Munca pe care o depun imi da
rezultate,Ma concentrez mai bine
2, 13%
Cei din jur te stimeaza
3, 20% 1, 7%
Diminueaza aptitudinile, cresterea si
satisfactia profesionala

Mi-aduce venit

11.Primul grafic reprezinta cite persoane si ce punctaj au obtinut.A 2-a diagrama fiind numarul
persoanelor cu valoare a stimei de sine medie si ridicata. Toti respondentii au stima de sine buna
ceea ce corespunde cu evaluarea facuta de catre ei insisi, 2 persoane avind stima de sine ridicata
ceea ce consider ca e un fapt imbucurator dat fiind avantajele stimei de sine inalte atit pentru
fiecare persoana in parte cit si pentru intreaga societate.

37
4 34
33
3
32
2 3 31
2 2 30
1 2 2
1 1 1 1 29
0 28
27

2, 13%

Stima de sine medie

Stima de sine ridicata
Stima de sine joasa
13, 87%
B.Discutia pe grup :
Parerea personala : Cea mai mare influenta asupra stimei de sine o are anturajul in care
nimereste copilul de la nastere si pe parcursul vietii. Cuvintele se materializeaza si ce auzim de
multe ori aceea se depoziteaza in subconștientul nostru si devine parte din noi si in
corespondenta cu aceasta acționam. Desigur ca pe parcurs o influenta mare are si educatia,
caracterul , munca cu sine insusi dar bazele se pun in copilarie,mai tirziu doar se adauga diverse
nuante sau se incearca de a corecta greselile. Ca manifestare a stimei de sine sunt acțiunile
persoanei date, succele acesteia, relatiile armonioase cu cei din jur si starea de bine generala. Un
om cu stima si imagine de sine buna este un om implinit din toate punctele de vedere si prin
urmare acesta poate crea si darui si celor din jur din belsugul acestuia astfel creind o societate
moderna mai buna.

3.Concluzii
“Cea mai importantă descoperire a sec XX este cea a imaginii personale. Indiferent dacă ne dăm
seama sau nu, absolut toţi avem o imagine mentală a noastră. Este părerea noastră despre ce fel
de persoană sunt şi a fost creată din propriile noastre idei şi convingeri despre noi înşine”
Maxwell Malts.

Imaginea pe care ne-o creăm despre noi este deosebit de puternică, toate condiţionările şi
programările pe care le-am primit de când eram copii, plus experienţele personale contribuie la
definitivarea acestei imagini de sine. Stima de sine este direct proportional cu cunoaşterea de
sine, totul bazindu-se pe sinceritate. Astfel, daca ne acceptăm pe noi însine, daca ne apreciem
pentru ceea ce facem bine - aceasta contribuie la autorespectul si increderea in sine - daca
acceptam ca avem si slabiciuni fara sa ne criticam in permanenta pentru ele - aceasta constituie
baza tolerantei fata de sine si, implicit, fata de altii - putem trai confortabil din punct de vedere
emotional. Trebuie inteles ca este bine sa existe mereu un echilibru intre autoapreciere si
autocritica, nici una din cele doua extreme nefiind eficienta. Pastrand pe cat posibil echilibrul
intre o lauda de sine exagerata si o autocritica exagerata putem contribui la igiena noastra
sufleteasca.

Noi ne putem schimba viata și realitatea prin extinderea propriului nivel de conştiinţă, prin
evoluarea și reevaluarea conceptelor, credinţelor, valorilor, idealurilor, presupunerilor,
scopurilor, speranţelor, modalităţilor de apărare, etc. Unul din scopurile principale în viață ar
trebui să îl reprezinte dezvoltarea stimei de sine pâna la un asemenea nivel, încât să devenim
convinși că vom putea realiza orice ne propunem.

Dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, a autoacceptării şi a sentimentelor de preţuire

personală; formarea deprinderilor de a avea o atitudine pozitivă; dezvoltarea aptitudinilor sociale
şi a abilităţilor interpersonale, de colaborare ; dezvoltarea capacităţii de a comunica şi de a
rezolva conflicte; dezvoltarea capacităţii de autodirijare şi de rezolvare a problemelor proprii pot
contribui la performante profesionale si un mai bun echilibru emotional pentru o viata
armonioasa. A avea o stima și imagine de sine sănătoasă , ajuta să reuşeşti deoarece călătoreşti
prin viaţă cu o atitudine pozitivă, asertivă şi cu credinţa că poţi să-ţi atingi obiectivele.
 Bibliografie
1. Andre Chr., Lelord Fr. Cum să te iubești pe tine pentru a te înțelege cit mai bine cu
ceilalti . București:Editura Trei, 1999.
2. Braescu Virginia-Smarandita, Imaginea de sine, stima de sine si increderea in sine,
Revista PsihoLife .
3. Branden, N. Cei șase stâlpi ai respectului de sine. București: Editura Colosseum,1996
4. Birch A. Psihologia dezvoltării. București: Editura Tehnică 2000.
5. Colceru V. Imaginea de sine, premisă și rezultantă a imaginii despre lume la
adolescenți. București: Editura Eminescu, 2000.
6. Dictionar explicative al limbii romine, editia 1998.
7. GonțaV. Specificul formării imaginii de sine in adolescență.Chișinău: ULIM, 2003.
8. Neculau, A., Manual de psihologie socială, Polirom, Iasi
9. Pieron, H., Vocabularul psihologiei, Univers Enciclopedic, Bucuresti,2001 53.
10.Piaget, J. Studii de psihologia dezvoltării. București: Editura Didactică și
Pedagogică,1974
11. Racu I. Psihologia conștiinței de sine. Chisinau: UPS „I. Creangă”, 2005.
12. Rosenberg M., Schooler C., Schoenbach C., Rosenberg F. Global selfesteem and specifc
self-esteem: Different concepts, different outcomes. In: American Sociological Review,
1995
13. Schiopu U., Dicționar enciclopedic de psihologie, Babel, Bucuresti ,1997
14.Zlate M. Eul şi personalitatea. Bucuresti , Editura Trei, 2002.
15. www.psychologyhub.ro
16. www.ultrapsihologie.ro