Condiții de validitate ale contractelor

1. Noțiune
Potrivit art.1166, din noul Cod Civil, CONTRACTUL este enunțat ca fiind “acordul de voințe
intre doua sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica, transmite sau stinge un raport
juridic”.
Noțiunea de “contract ” si noțiunea de “convenție” sunt preluate din Codul Civil francez/1804,
in dreptul roman acestea fiind sinonime, însă francezii definesc convenția ca o noțiune mult mai
complexa, incluzând orice acord de voința prin care se creează, se modifica sau se stinge un raport
juridic, pe când contractul ar fi caracterizat doar de acordul care da naștere unui raport juridic. In
Codul civil roman in vigoare, contractului i se mai atribuie si operațiunea de “transmitere a raportului
juridic1”
Principalele trăsături caracteristice ale contractului ca act juridic sunt:
 contractul este un acord de voința realizat intre 2 sau mai multe persoane in ființa la momentul
încheierii contractului
 acordul este atins prin libera manifestare de voința
 contractul are drept scop apariția, modificarea sau stingerea rapoartelor juridice
 contractul presupune considerarea ordinii publice si a bunelor moravuri.
Contractul este guvernat de doua principii, atât in faza precontractuala, aceea a negocierii, cat
și la încheierea si pe tot timpul executării sale: libertatea de a contracta si buna credința.
În art. 1169, codul civil stabilește libertatea contractuala, potrivit acestuia, pârțile fiind libere
sa încheie contracte și sa le determine conținutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordine
publica și de bunele moravuri.
În ceea ce privește activitatea economica, libertatea de a contracta trebuie privita într-un
context mai larg așa cum este reglementata de Constituția României din 2003 - art.45 “Accesul liber al
persoanei la o activitate economica, libera inițiativa si exercitarea acestora în condițiile legii, sunt
garantate”.
În art. 14 alin. 1 din Codul Civil, este menționata buna credința si anume “persoanele fizice și
persoanele juridice participante la raporturile civile trebuie sa își exercite drepturile și sa își execute
obligațiile cu buna credința, in acord cu ordinea publica și bunele moravuri.
Buna credința se prezuma pana la proba contrarie conform art. 14 alin. 2. Din art. 1170 Cod
Civil conformcăruia, pârțile trebuie sa acționeze cu buna credința, atât la negocierea și încheierea
contractului, cat și pe tot parcursul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligație”,
rezultă ca buna credința guvernează nu numai întreaga materie a Codului civil ci și materia
contractelor, aceasta fiind norma generala aplicabila materiei contractelor.
Codul civil in vigoare ne prezinta in art.1171 – art. 1177, împarte diferitele tipuri de contracte
in mai multe categorii:

1
https://lege5.ro/gratuit/gi2tsmbqhe/art-1166-notiune-codul-civil?dp=gu3dmnjrgqytm
  contractul este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acesta sunt reciproce si
interdependente.
 În caz contrar ,contractul este unilateral, chiar daca executarea lui presupune obligații in
sarcina ambelor parți.
2. Capacitatea de a contracta
Această condiție de validitate este împărțită în două categorii:
 Capacitatea de a contracta pentru persoana fizică;
 Capacitatea de a contracta pentru persoana juridică.
2.1 Capacitatea de a contracta pentru persoana fizică:
 Poate contracta orice persoană care este capabilă, adică are capacitate de exercițiu.
Codul civil prevede în acest sens că, încheierea contractului se realizează prin simplu
acord de voință al părților, capabile de a contracta. Prin urmare poate contracta orice
persoană care nu este declarată incapabilă de lege și nici oprită să încheie anumite
contracte.
Nu au capacitate de exercițiu, deci, nu sunt capabile următoarele persoane: minorul care nu a
împlinit vârsta de 14 ani și interzisul judecătoresc. O persoană fizică capabilă să contracteze are
capacitate de exercițiu. Între 14 și 16 ani persoana fizică are capacitate de exercițiu restrânsă. Persoana
fizică cu capacitate de exercițiu deplină nu are, în principiu, nicio restricție în privința încheierii
contractelor. Capacitatea deplină începe la îmlinirea vârstei de 18 ani, cu două excepții:
 minorul dobândește capacitate deplină de exercițiu prin efectul căsătoriei, de la 16 ani;
 minorului care a împlinit vârsta de 16 ani i se poate recunoaște de către instanța de
tutelă capacitate deplină de exercițiu.
Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu
restrânsă cu încălcarea dispozițiilor referitoare la capacitatea civilă, inclusiv actele făcute de tutore
fără autorizarea instanței de tutelă, atunci când această autorizare este cerută de lege sunt lovite de
nulitate relativă, chiar fără dovedirea unui prejudiciu.
2.2 Capacitatea de a contracta pentru persoana juridică:
Și pentru persoana juridică, regula este principiul capacității de a contracta, astfel persoana
juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, cu excepția acelora care, prin natura lor sau
potrivit legii, nu pot apaține decât persoanei fizice.
Persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de
administrare, de la data constituirii lor. Atât capacitatea de folosință și cât și cea de exercițiu a
persoanei juridice încep la aceeași dată, care este însă diferită în funcție de modul de înființare a
persoanei juridice.
Se recunoaște astfel, persoanelor juridice supuse înregistrării și o capacitate de folosință
anticipată care începe chiar de la data actului de înființare, de la care poate dobândi drepturi și să își
asume obligații, însă numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod valabil
(art. 205 alin. 3 Cod civil).
 Prin act de înființare se înțelege actul de constituire a persoanei juridice și, după caz, statutul
acesteia (art. 194 alin. 2 Cod civil).
Capacitatea de folosință a persoanei juridice, respectiv, aptitudinea de a avea drepturi și obligații,
începe:
 pentru persoanele juridice supuse înregistrării, de la data înregistrării lor (art. 205 alin.
1 Cod civil);
 pentru persoanele juridice nesupuse înregistrării, potrivit art. 194 Cod civil, de la data
actului de înființare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii
oricărei alte cerințe prevăzute de lege.
Actele juridice încheiate cu încălcarea dispozițiilor referitoare la capacitatea civilă a
persoanelor juridice sau cu nerespectarea principiului specialității capacității de folosință pentru
persoanele fără scop patrimonial sunt lovite de nulitate absolută, fiind vorba de nerespectarea unor
condiții de fond, esențiale și de validitate a contractului.
3. Consimțământul

Consimţământul art. 1182 cod.civ. repezintă acordul părţilor pentru a încheia

contractul.
Consimţământul se bazează pe cele două elemente oferta şi acceptarea din partea
destinatarului. Când oferta şi acceptarea coincid în timp, contractul se încheie instantaneu.
Consimţământul poate conţine anumite vicii. Pentru încheierea contractului consimţământul nu
trebuie să fie viciat prin eroare, violenţă, leziune sau dol, situaţii în care se poate cere să se constate
nulitatea contractului. Viciul de consimţământ nu se poate confunda cu lipsa consimţământului.
Existenţa consimţământului nu este suficient el nu trebuie să fie viciat prin eroare, violenţă sau
dol situaţii în care se poate cere nulitatea contractului.
a) Eroarea reprezintă o falsă reprezentare a realităţii care determină o persoană să
contracteze dar care n-ar fi procedat astfel dacă ar fi cunoscut realitatea. Se
consideră că două sunt cazurile când eroarea este susceptibilă de a conduce la
nulitatea contractului anume eroarea substanţei şi eroarea asupra persoanei.
b) Dolul sau viclenia constă într-o manevră necinstită utilizată de una dintre părţi
cu prilejul încheierii unui contract pentru inducerea în eroare a unei altei
persoane pentru a o determina să încheie un contract. ( conform art. 1214
cod.civ. „ consimţământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat între-
o eroare provocată de manopere frauduloase ale celeilalte părţi ori cînd aceasta
din urmă a omis în mod fraudulos să îl informeze pe contractant asupra unor
împrejurări)”.
c) Violenţa reprezintă constrângerea exercitată asupra voinţei unei persoane
pentru a o determina să contracteze . Ea viciază consimţământul prin teama care
o inspiră fiind vorba de o violenţă vicleană.
d) Leziunea ca viciu de consimţământ constă în disproporţia vădită de valoare
între cele două prestaţii ale părţilor contractante2.

2
Suport curs OBLIGAȚII. CONTRACTE ȘI SUCCESIUNI-Conf. univ. dr. Gabriela NEMȚOI
viciat prin dol atunci când partea s-a aflat între-o eroare provocată de manopere frauduloase
ale celeilalte părţi ori cînd aceasta din urmă a omis în mod fraudulos să îl informeze pe
contractant asupra unor împrejurări )”.
e) Violenţa reprezintă constrângerea exercitată asupra voinţei unei persoane
pentru a o determina să contracteze . Ea viciază consimţământul prin teama
care o inspiră fiind vorba de o violenţă vicleană.
Leziunea ca viciu de consimţământ constă în disproporţia vădită de valoare între cele
două prestaţii ale părţilor contractante

Contractul se încheie în momentul în care oferta se întâlnește cu accepatarea.

Momentul încheierii contractului diferă. Dacă viitoarele părți contractante sunt prezente în
același loc, contractul se consideră încheiat în momentul și prin realizarea acordului de
voință sau al exprimării consimțământului lor. Dacă viitoarele părți contractante, nu sunt
prezente în același loc, ci în locuri diferite, la distanță una de cealaltă, contractul se
consideră că se se încheie între absenți, iar acordul de voință se realizează prin formularea
unei oferte urmată de acceptare.
De asemenea, contractul se consideră încheiat și în cazul în care destinatarul ofertei
face un act corespunzător unui început de executare a contractului.
Momentul încheierii contractului este important de stabilit din mai multe motive:
• din momentul încheierii contractului se produc efectele acestuia, adică se nasc
drepturile și obligațiile ce revin părților;
• oferta este caducă (fără efect) numai până la momentul încheierii contractului;
• de la momentul încheierii contractului, dacă o parte nu-și execută obligațiile va avea o
răspundere contractuală; dacă contractul nu s-a încheiat și una din părți - ofertantul sau
destinatarul ofertei - o prejudiciază pe celalaltă, răspunderea va fi delictuală;
• în cazul unui conflict de lege în timp, contractului i se va aplica legea în vigoare la
momentul încheierii sale;
• din momentul încheierii contractului curg și se calculează termenele de prescripție
extinctivă.
Locul încheierii contractului urmează aceleași reguli care se aplică și momentului
încheierii contractului.
Forma ofertei și acceptării ofertei
Oferta și acceptarea trebuie emise în forma cerută de lege pentru încheierea valabilă a
contractului.
Contractul la distanță este contractul de furnizare de produse sau servicii încheiat
între un comerciant și un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare organizat de către
comerciant, care utilizează în mod exclusiv, înainte și la executarea acestui contract una sau
mai multe tehnici de comunicare la distanță (art. 2 alin. 1, a, O. G. 130/2000).
Comerciantul, înainte de încheierea contractului la distanţă lansează oferta, trebuind să
informeze consumatorul în timp util, corect şi complet despre conținutul acesteia. Dacă părţile
nu au convenit altfel, contractul se consideră încheiat, în momentul primirii mesajului de
confirmare de către consumator, referitor la comanda sa (art. 5), locul încheierii contractului
fiind la comerciantul ofertant.
Momentul și locul încheierii contractelor prin mijloace electronice
Contractele electronice sunt încheiate prin intermediul mijloacelor informatice, acestea
fiind reglementate de Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic. Pentru validitatea
contractelor încheiate prin mijloace electronice nu este necesar consimţământul prealabil al
părţilor asupra utilizării mijloacelor electronice (art. 7 alin. 2).
Ofertele sau acceptarea ofertei, precum și confirmarea primirii ofertei sau a acceptării
ofertei, se consideră primite atunci când părțile cărora le sunt adresate pot să le acceseze (art.
9 alin. 4 Legea nr. 365/2002).
Oferta de a contracta. Condiții. Clasificare
Oferta de a contracta este o propunere făcută de ofertant în vederea încheierii unui
contract. Oferta se mai numește și policitațiune și este un act juridic unilateral, fiind rezultatul
unei singure voințe, a ofertantului sau a unei persoane care are inițiativa încheierii
contractului. Pentru a produce efecte oferta trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 să cuprindă o propunere de încheiere a unui contract (art. 1187 alin. prima teză,
Cod civil);
 trebuie să fie fermă și neechivocă, adică să exprime intenția ofertantului de a se
obliga în cazul acceptării ei de către destinatar (art. 1187 alin. 1, a treia teză Cod
civil);
 trebuie sa fie precisă și completă, să conțină suficiente elemente pentru formarea
contractului, adică oferta trebuie să fie precisă și completă în privința elementelor
ce formază conținutul ofertei (art. 1187 alin. 1, a doua teză, Cod civil);
 să fie adresată unui destinatar, care, în principiu, potrivit Codului civil, trebuie să
fie determinat (art. 1189 Cod civil).
Clasificarea ofertei
 oferta poate fi adresată, ca regulă unei persoane determinate (art. 1189 Cod civil),
prin excepție însă, și unei persoane nedeterminate;
 oferta poate fi cu termen și fără termen de acceptare.
Oferta cu termen trebuie menținută până la expirarea termenului.
Oferta fără termen poate fi adresată unei persoane prezente sau unei persoane absente.
Oferta fără termen de acceptare, adresată unei persoane absente, trebuie menținută cu un
termen rezonabil, după împrejurări, pentru ca destinatarul să o primească, să o analizeze și să
expedieze acceptarea.
Oferta fără termen de acceptare poate fi revocată oricând până la încheierea
contractului. Revocarea nu împiedică încheierea contractului decât dacă ajunge la destinatar
înainte ca acesta să fi expediat acceptarea, iar în cazul în care destinatarul ofertei săvârșește
un act sau un fapt concludent care determină încheirea contractului, înaintea săvârșirii
acestuia3.
3
L. Pop, Tratat de drept civil. Obligațiile, vol. II, Contractul, Editura Universul juridic, București, 2008, p. 444.
 Acceptarea ofertei reprezintă consimțământul destinatarului ofertei de a încheia
contractul. Pentru a produce efecte acceptarea trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 să fie concordantă cu oferta;
 să fie neîndoielnică;
 să ajungă în termen la autorul ofertei; trebuie să fie comunicată ofertantului.

4. Un obiect determinat, valabil și licit

Obiectul contractului îl reprezintă operațiunea juridică, precum vânzarea,
locațiunea, împrumutul și alte asemenea, convenită de părți, astfel cum aceasta reiese din
ansamblul drepturilor și obligațiilor contractuale (art. 1225 alin. 1 Cod civil).
Pentru a fi valabil obiectul contractului trebuie, sub sancțiunea nulității absolute, să
îndeplinească condițiile: să fie determinat și să fie licit.
Obiectul obligației este reprezentat de prestația pe care trebuie s-o execute debitorul
și sub aceeași sancțiune, nulitatea absolută, trebuie să fie determinat sau cel puțin
determinabil și licit.
Condițiile validitate pe care atât bunul - ca obiect derivat al obligațiilor născute din
raportul juridic contractual cât și sunt:
5. O cauză valabilă a obligațiilor
Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul (art. 1235 Cod civil).
Condițiile de validitate ale cauzei, potrivit art. 1236 Cod civil sunt:
• să existe;
• să fie licită;
• să fie morală.
Sancțiunea în caz de nerespectarea condițiilor de valabilitate a cauzei este nulitatea
contractului, cu următoarele distincții:
 nulitatea relativă a contractului pentru lipsa cauzei, cu excepția cazului în care
contractul a fost greșit calificat și poate produce alte efecte juridice (art. 1238 alin. 1
Cod civil);
 nulitatea absolută a contractului pentru cauză ilicită sau imorală, dacă este comună
pentru ambele părți contractante sau, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o
sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască (art. 1238 alin. 2 Cod civil).
Bibliografie
 https://lege5.ro/gratuit/gi2tsmbqhe/art-1166-notiune-codul-civil?dp=gu3dmnjrgqytm
 L. Pop, Tratat de drept civil. Obligațiile, vol. II, Contractul, Editura Universul juridic,
București, 2008, p. 444.
 Suport curs OBLIGAȚII. CONTRACTE ȘI SUCCESIUNI-Conf. univ. dr. Gabriela
NEMȚOI
 https://www.codulcivil.ro/