Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sofia TOTOLICI
Galaţi, 2006
Tehnologie şi inovare
Cuprins
-3-
Tehnologie şi inovare
CONCLUZII - 89 -
TESTE GRILĂ - 92 -
CAPITOLUL 3 INOVAREA ÎN INDUSTRIE - 104 -
OBIECTIVE - 104 -
3.1 DEFINIREA CREATIVITĂŢII ŞI A INOVĂRII - 104 -
3.2 TIPURI DE INOVARE TEHNOLOGICĂ - 106 -
3.3 SURSE ŞI TEHNICI DE CREATIVITATE ŞI INOVARE - 111 -
3.3.1 Sursele potenţiale ale inovării - 111 -
3.3.2 Tehnici de creativitate şi inovare. - 114 -
3.4 ROLUL TEHNOLOGIEI ÎN DOBÂNDIREA ŞI MENŢINEREA AVANTAJULUI CONCURENŢIAL. - 115
-
3.4.1 Tehnologia şi competitivitatea - 115 -
3.4.2 Diagnosticul portofoliului de tehnologii - 117 -
3.4.3 Prognoza tehnologică - 118 -
CONCLUZII - 122 -
TESTE GRILĂ - 123 -
RĂSPUNSURI - 129 -
BIBLIOGRAFIE - 130 -
-4-
Tehnologie şi inovare
TEHNOLOGIE ŞI INOVARE
Obiectivele cursului
Orice activitate economică implică utilizarea unor resurse, cele mai des
întâlnite fiind:
- resursele financiare (bani, credite);
- resursele umane (inclusiv nivelul de pricepere şi implicare a forţei de
muncă);
- resursele informaţionale (informaţiile necesare desfăşurării coerente a
oricărei activităţi economice);
- resursele tehnologice (cunoştinţele necesare transformării materiilor
prime şi utilajele aferente);
- resursele materiale (materii prime, energie).
O economie evoluează la nivel micro şi macro mulţumitor numai dacă
fiecare din resursele de care dispune este gestionată şi valorificată optim.
Deoarece, în ultimele decenii, s-a înregistrat o reducere însemnată a
rezervelor de resurse materiale, concomitent cu creşterea semnificativă a
preţurilor acestora, gestionarea lor implică două aspecte:
- utilizarea cu maximă eficienţă;
- conservarea resurselor în ideea de a nu lăsa generaţiile viitoare într-o
situaţie mai rea decât cea pe care am moştenit-o noi de la predecesori.
În ultimul deceniu, din ce în ce mai mulţi economişti îşi îndreaptă atenţia
către resursele tehnologice, pornind de la următoarele considerente:
- utilajele unei firme (pot fi şi reţeaua de calculatoare a unei bănci,
aparatura de investigare a unui spital) reprezintă investiţii deosebit de
mari, de aceea deciziile privind o opţiune sau alta trebuie să se bazeze pe
efectele pe termen relativ lung;
- cunoştinţele necesare realizării unor produse cât şi natura acestor produse,
cunoaşte în prezent o evoluţie extraordinar de rapidă. Orice rămânere în
urmă poate avea efecte catastrofale, foarte greu şi uneori chiar imposibil
de recuperat.
Rezultă că, în prezent, un sistem economic nu poate acţiona eficient, mai ales
la nivel micro, decât dacă se va modifica continuu în raport cu cerinţele
mediului în care funcţionează şi cu evoluţiile celorlalţi componenţi ai sistemului,
faţă de care nu trebuie să rămână în urmă. Singura soluţie care permite atingerea
unor asemenea obiective o reprezintă angajarea într-un proces de inovare
continuă.
Un student economist, pentru a deveni un bun specialist, trebuie să fie în
măsură, în primul rând, să exploateze în mod inteligent toate resursele de care
dispune, cu atât mai mult cu cât ele sunt puternic intercorelate. De aceea, cursul
-5-
Tehnologie şi inovare
Structura cursului
II. Apă şi energie, parte care cuprinde procese tehnologice ce susţin celelalte
tehnologii. Fără energie nu poate funcţiona nici o industrie, de aceea am acordat
o atenţie deosebită surselor şi formelor de energie utilizate.
-6-
Tehnologie şi inovare
Capitolul 1
ELEMENTE DE TEHNOLOGIE INDUSTRIALĂ
Obiective
Cunoştinţe Proceduri
Utilaje
Fig. 1.1 Relaţia dintre elementele definitorii ale unui proces tehnologic
-9-
Tehnologie şi inovare
- 10 -
Tehnologie şi inovare
Proces
OM
tehnologic
Proces Bloc de
OM
tehnologic comandă
Proces Calculator
OM
tehnologic de proces
Exemplu
- 12 -
Tehnologie şi inovare
∑ M i = ∑ M r + ∑ M pr
i =1 r =1 p =1
(1.1)
în care: Mi este masa materiei prime „i” care intră în procesul tehnologic;
Mr – masa produsului „r” rezultat din proces;
Mpr – masa pierderilor înregistrate la realizarea produsului „r”;
n – numărul de materii prime introduse în proces;
- 13 -
Tehnologie şi inovare
- 14 -
Tehnologie şi inovare
Deşeurile sau materiale refolosibile sunt părţi din materia primă care a
fost supusă prelucrării tehnologice, dar, încă de la prima operaţie, părăseşte
fluxul tehnologic.
Deşeurile apar la operaţia de croire în industria confecţiilor, la croirea în
construcţii metalice, la concentrarea minereurilor şi cărbunilor. Deşeurile au
aceleaşi proprietăţi ca materia primă. Ele sunt materiale recuperabile şi
reprezintă rezervele interne ale întreprinderilor. Nefolosirea lor încarcă costul
produselor finite.
- 15 -
Tehnologie şi inovare
- 16 -
Tehnologie şi inovare
∑Wi = ∑ Wr + ∑ Wu + ∑ Wr + ∑ Wd
i =1 g =1 u =1 r =1 d =1
(1.2)
Fig. 1.6 Diagrama Sankey (simplificată) pentru bilanţul energetic al unui motor de automobil
- 17 -
Tehnologie şi inovare
- 18 -
Tehnologie şi inovare
- 19 -
Tehnologie şi inovare
Exemplu
Cspteoretic
η=
Cspreal
(1.5)
- 21 -
Tehnologie şi inovare
- 22 -
Tehnologie şi inovare
Pentru utilajele care funcţionează în trei schimburi dar care, prin proiect,
se revizuiesc o dată pe an, timpul se reduce corespunzător cu cel de revizie.
În secţiile în care întreruperea producţiei nu provoacă perturbaţii
procesului de producţie, dar se lucrează în trei schimburi, se mai scad şi zilele
libere din săptămână precum şi sărbătorile legale. În cazul în care se lucrează
doar în unul sau două schimburi, timpul disponibil se reduce şi el proporţional.
Teoretic, valoarea indicatorului de utilizare extensivă ar trebui să fie egală
cu unitatea. În practică el atinge rareori valori mai mari de 0,90.
Q = CPs·Dc·td·Iue; (1.7)
- 23 -
Tehnologie şi inovare
În relaţia (1.7), primii trei factori au valori ce nu pot fi, în mod normal,
modificate. Rezultă că Iue are o influenţă determinantă în realizarea producţiei.
În plus, deoarece cei patru factori au ponderi egale în determinarea valorii
producţiei se pot lua unele măsuri forţate pentru a se obţine producţia planificată
şi în situaţiile în care unii factori scad (uzura avansată a utilajelor poate
determina extinderea timpului de lucru şi în zilele de sărbători)
Indicatorii de utilizare sunt esenţiali şi în calcului investiţiilor şi ulterior a
cotelor de amortizare a utilajelor. Fracţiunea din valoarea utilajului care va intra
în amortizare în costul fiecărei unităţi de produs va creşte pe măsură ce Iue a
utilajului respectiv scade.
- 24 -
Tehnologie şi inovare
- 25 -
Tehnologie şi inovare
- 26 -
Tehnologie şi inovare
α ε b
a 2 3 4 5
a) b)
- 27 -
Tehnologie şi inovare
- 28 -
Tehnologie şi inovare
A
a
1
β α
2
γ
3
66̀ ε
4
5
b b)
B
a)
Fig. 1.9. Instalaţia automatizată cu circuit închis
a) schema de principiu
b) schema de încălzire cu gaz metan a unui cuptor
- 29 -
Tehnologie şi inovare
- 30 -
Tehnologie şi inovare
- 32 -
Tehnologie şi inovare
OM
PROCES CALCULATOR OM
a B
A
Identificare
(calculează Δm)
I
Δm
e
Parametrii ficşi
b
Experimental
Optimizarea f
c
valorii lui a
d (determină Δa) g
M Δa
Comandă schimbarea
lui a
C
ar0
- 35 -
Tehnologie şi inovare
- 36 -
Tehnologie şi inovare
Sistemul senzorial
Sistemul senzorial.
Sistemele de comandă descrise anterior folosesc ca referinţă o traiectorie
programată aprioric şi informaţii despre poziţia şi viteza elementelor
componente ale mecanismului activ (dispozitivul de ghidare şi de lucru). O
traiectorie de mişcare nu poate fi descrisă aprioric faţă de execuţia ei, pentru un
mediu necunoscut deoarece poate produce coliziuni cu obstacole, nu-şi atinge
ţinta etc. De aceea, pentru execuţia mişcării în medii necunoscute este necesară
echiparea structurilor mecanice cu senzori, care să transmită informaţii din
spaţiul de lucru. În acest caz, se folosesc roboţi programaţi.
Concluzii
Teste grilă
Testul 1.1
În producţia de serie:
a) la majoritatea locurilor de muncă operaţiile executate nu se schimbă timp îndelungat;
b) produsul este lansat periodic, la intervale bine stabilite de timp;
c) la un loc de muncă se prelucrează loturi succesive de piese diferite.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (a,b,c);
3. (b,c).
Testul 1.2
Procesul tehnologic este:
a) ansamblul complex de cunoştinţe, utilaje şi proceduri;
b) proces de bază al procesului de producţie;
c) proces de transformare al materiilor prime;
d) proces de realizare al unui produs, într-un context local şi în condiţii economice
avantajoase;
e) totalitatea activităţilor desfăşurate cu ajutorul mijloacelor de muncă.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (a,c,e);
3. (b,c,d,e);
4. (a,c,d);
5. (a,b,e).
Testul 1.3
Modul de realizare al unui proces tehnologic depinde de o serie de condiţii locale, cum ar fi:
a) disponibilitatea sau indisponibilitatea unor materii prime;
b) costul forţei de muncă;
c) cererea pieţei;
d) cultura dintr-o anumită ţară;
e) costul de producţie.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,e);
2. (a,b,d);
3. (b,c,d,e);
4. (c,d,e).
Testul 1.4
Fluxul tehnologic reprezintă:
a) succesiunea operaţiilor tehnologice în ordinea desfăşurării lor în timp;
b) succesiunea operaţiilor în ordinea aşezării utilajelor în secţiile de producţie;
c) durata necesară materiilor prime de a parcurge întregul proces tehnologic.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (a,b,c);
3. (a,b);
4. (b,c).
- 42 -
Tehnologie şi inovare
Testul 1.5
Procesele de deservire sunt considerate:
a) întreţinerea utilajelor în stare de funcţionare;
b) transportul intern;
c) alimentarea cu energie şi apă;
d) depozitarea materialelor şi produselor;
e) activitatea laboratoarelor;
f) funcţionarea instalaţiilor de automatizare.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (b,d,f);
3. (a,c,d,e);
4. (b,d,e);
5. (b,c,d).
Testul 1.6
După desfăşurarea în timp, procesele tehnologice se împart în:
a) procese tehnologice continue;
b) procese tehnologice discontinue;
c) procese tehnologice combinate;
d) procese tehnologice mecanizate;
e) procese tehnologice automatizate;
f) procese tehnologice cibernetizate.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (d,e,f);
3. (a,b,c,d);
4. (b,c,e).
Testul 1.7
După modul de comandare al desfăşurării procesului tehnologic se disting:
a) procese tehnologice continue;
b) procese tehnologice discontinue;
c) procese tehnologice combinate;
d) procese tehnologice mecanizate;
e) procese tehnologice automatizate;
f) procese tehnologice cibernetizate.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (d,e,f);
3. (a,b,c,d);
4. (b,c,e).
Testul 1.8
La procesele tehnologice automatizate:
a) parametri de funcţionare sunt stabiliţi de către om;
b) maşini specializate asigură singure menţinerea nivelului acestor parametri;
c) parametri de funcţionare sunt stabiliţi de către calculatorul electronic de proces;
d) dispozitive specializate avertizează în caz de avarie;
e) calculatorul estimează, în fiecare moment, utilitatea menţinerii sau modificării unor
parametri.
- 43 -
Tehnologie şi inovare
Testul 1.9
Bilanţul de materiale:
a) exprimă cantitativ transformările pe care materiile prime, materialele le suferă, prin
prelucrarea lor, într-un proces tehnologic;
b) reprezintă expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează modul de desfăşurare
al proceselor de producţie;
c) permite compararea rezultatelor economice obţinute de două sau mai multe
întreprinderi care au acelaşi profil şi utilizează acelaşi proces tehnologic.
Varianta corectă este:
1. (a,b);
2. (b,c);
3. (a,c).
Testul 1.10
Bilanţul de materiale se prezintă sub forma unui tabel cu două coloane: intrări şi ieşiri.
Coloana intrărilor cuprinde:
a) materiale;
b) produse secundare;
c) materii prime;
d) rebuturi;
e) deşeuri;
f) materiale recuperabile;
g) apă.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (a,c,f,g);
3. (b,c,d,f);
4. (a,c,e,g).
Testul 1.11
Produsele finite:
a) reprezintă scopul activităţii de bază a întreprinderii;
b) au proprietăţi fizice şi chimice bine stabilite;
c) sunt produse ajunse în faza de prelucrare corespunzătoare finisării;
d) sunt produse ajunse la diferite niveluri de prelucrare corespunzătoare procesului
tehnologic;
e) nu caracterizează activitatea de bază a întreprinderii.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (a,b,d);
3. (b,c,e);
4. (a,c,d).
Testul 1.12
- 44 -
Tehnologie şi inovare
Testul 1.13
Rezervele interne ale întreprinderii sunt:
a) deşeurile;
b) rebuturile recuperabile;
c) rebuturile nerecuperabile;
d) pierderile tehnologice.
Varianta corectă este:
1. (a,b);
2. (a,c);
3. (a,b,c);
4. (a,b,c,d);
5. (c,d).
Testul 1.14
Bilanţurile de materiale şi energie:
a) descriu în mod cantitativ un proces tehnologic;
b) descriu în mod calitativ un proces tehnologic;
c) stau la baza calcului consumurilor specifice;
d) evidenţiază pierderile;
e) stau la baza planificării aprovizionării cu materii prime şi la dimensionarea stocurilor;
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (a,c,d,e);
3. (a,c,d);
4. (b,c,d,e).
Testul 1.15
Indicatorii tehnico-economici:
a) caracterizează modul de desfăşurare al proceselor de producţie;
b) sunt utilizaţi pentru aprecierea rezultatelor tehnice şi economice a întreprinderilor;
c) sunt utilizaţi la compararea a două sau mai multe procese tehnologice, care conduc la
obţinerea aceluiaşi produs finit.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (b,c);
3. (a,b);
4. niciuna.
- 45 -
Tehnologie şi inovare
Testul 1.16
Consumurile specifice normate se stabilesc:
a) pornind de la legile fizice şi chimice;
b) considerând că instalaţia ar funcţiona în cele mai bune condiţii;
c) luând în considerare imperfecţiunile existente în concepţie, proiectare şi construcţie;
d) pornind de la datele culese de pe instalaţie în timpul funcţionării ei.
Varianta corectă este:
1. (a,b,d);
2. (a,c);
3. (b,c);
4. (b,c,d).
Testul 1.17
Consumurile specifice reale sunt egale cu cele normate dacă:
a) într-o întreprindere lucrurile merg bine;
b) apar rebuturi, pierderi, materii prime care se transformă anapoda din cauza conducerii
incorecte al procesului tehnologic;
c) în perioada de punere în funcţiune a unei instalaţii noi.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (b,c);
3. a;
4. b.
Testul 1.18
Randamentul
a) este fracţiunea din materia primă care s-a transformat pe filiera dorită;
b) se foloseşte pentru calcularea gradului de valorificare a unei materii prime într-o
operaţie tehnologică;
c) este întotdeauna subunitar.
d) este supraunitar;
e) este mai mic sau egal cu 1.
Varianta corectă este:
1. (a,b,e);
2. (a,b,c);
3. (b,d,e);
4. (a,b,d).
Testul 1.19
Indicatorii de utilizare intensivă sunt:
a) capacitatea de producţie;
b) producţia specifică;
c) consumul specific;
d) producţia unui utilaj.
Varianta corectă este:
1. (a,c,d);
2. (a,b);
3. (a,b,d);
4. (a,b,c).
Testul 1.20
- 46 -
Tehnologie şi inovare
Testul 1.21
Un sistem automat este format din:
a) dispozitivul de automatizare;
b) traductor de intrare;
c) instalaţie automatizată;
d) amplificatorul.
Varianta corectă este:
1. (a,b);
2. (a,c);
3. (b,c,d);
4. (a,b,c,d);
5. (c,d).
Testul 1.22
Sisteme automate cu circuit deschis:
a) controlează dacă variaţiile mărimii de ieşire urmăresc variaţiile mărimii de intrare;
b) nu controlează dacă mărimea de ieşire urmăreşte variaţiile mărimii de intrare;
c) se folosesc când nu se cer condiţii speciale de precizie;
d) au ca mărime de intrare o mărime prescrisă egală cu mărimea de ieşire pe care dorim
s-o obţinem;
e) se numesc sisteme de comandă automată;
f) se numesc sisteme de reglare automată.
Varianta corectă este:
1. (a,c,d,e);
2. (b,c,d);
3. (b,c,d,e);
4. (b,c,e);
5. (b,c,f).
Testul 1.23
Sistemele automate cu circuit închis:
a) controlează dacă variaţiile mărimii de ieşire urmăresc variaţiile mărimii de intrare;
b) nu controlează dacă mărimea de ieşire urmăreşte variaţiile mărimii de intrare;
c) se folosesc când nu se cer condiţii speciale de precizie;
d) au ca mărime de intrare o mărime prescrisă egală cu mărimea de ieşire pe care dorim
s-o obţinem;
e) se numesc sisteme de comandă automată;
f) se numesc sisteme de reglare automată.
- 47 -
Tehnologie şi inovare
Testul 1.24
Mărimea de acţionare:
a) este dată de diferenţa dintre mărimea de comandă şi mărimea comandată;
b) este determinată de elementul de comparaţie;
c) este caracteristică sistemelor automate cu circuit deschis;
d) este caracteristică sistemelor automate cu circuit închis.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (a,b,d);
3. (b,c,d);
4. (a,c).
Testul 1.25
Sistemele automate cu circuit închis:
a) reacţionează la variaţia unei mărimi ce depinde de procesul de automatizare;
b) reacţionează la variaţia unei mărimi ce nu depinde de procesul de automatizare;
c) sunt numite şi sisteme de reglare automată;
d) sunt numite şi sisteme de comandă automată.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (b,d);
3. (b,c);
4. (a,d).
Testul 1.26
Intervalul minim cu care trebuie să varieze mărimea de intrare/acţionare pentru ca sistemul
să se declanşeze caracterizează:
a) sensibilitatea sistemului;
b) stabilitatea sistemului;
c) rapiditatea sistemului.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (a,b);
3. a;
4. c;
5. b.
Testul 1.27
Capacitatea sistemului de urmărire cât mai rapidă a variaţiilor mărimii de intrare de către
mărimea de ieşire caracterizează:
a) sensibilitatea sistemului;
b) stabilitatea sistemului;
- 48 -
Tehnologie şi inovare
c) rapiditatea sistemului.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (a,b);
3. a;
4. c;
5. b.
Testul 1.28
Capacitatea sistemului de amortizare a oscilaţiilor mari, care se produc în sistem, când au
loc variaţii bruşte ale mărimii de intrare, într-un interval de timp relativ mic, caracterizează:
a) sensibilitatea sistemului;
b) stabilitatea sistemului;
c) rapiditatea sistemului.
Varianta corectă este:
1. a;
2. b;
3. (a,b);
4. (a,c);
5. (b,c).
Testul 1.29
Dezavantajele automatizării sunt:
a) volumul mare de investiţii suplimentare;
b) mărirea productivităţii muncii;
c) durata de recuperare a investiţiilor de 2-3 ani;
d) schimbarea caracterului muncii prestate;
e) mărirea preciziei de lucru.
Varianta corectă este:
1. (a,e);
2. (a,c);
3. (a,d,e);
4. a;
5. d.
Testul 1.30
Variabilele de intrare sunt:
a) variabile independente;
b) variabile dependente;
c) variabile necomandabile şi comandabile;
d) variabile de performanţă.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (b,c);
3. (b,d);
4. c.
Testul 1.31
Variabilele de ieşire sunt:
a) variabile independente;
b) variabile dependente;
c) variabile necomandabile şi comandabile;
- 49 -
Tehnologie şi inovare
d) variabile de performanţă.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (b,c);
3. (b,d);
4. c.
Testul 1.32
Din categoria variabilelor independente comandabile fac parte:
a) calitatea şi disponibilitatea materiilor prime;
b) starea tehnică a utilajelor;
c) debitele de materii prime;
d) parametrii fizici de desfăşurare a proceselor;
e) temperatura, presiunea şi puritatea atmosferei din mediul ambiant.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (c,d);
3. (a,b,e);
4. (b,c,d);
5. (a,b).
Testul 1.33
Din categoria variabilelor independente necomandabile fac parte:
a) calitatea şi disponibilitatea materiilor prime;
b) starea tehnică a utilajelor;
c) debitele de materii prime;
d) parametrii fizici de desfăşurare a proceselor;
e) temperatura, presiunea şi puritatea atmosferei din mediul ambiant.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (c,d);
3. (a,b,e);
4. (b,c,d);
5. (a,b).
Testul 1.34
În cadrul activităţii de conducere a unui proces tehnologic, amplasarea calculatorului offline
se adoptă atunci când:
a) nu există interfeţele care să facă o legătură directă între calculator şi proces;
b) există modele matematice complete;
c) nu există modele matematice complete;
d) se face testarea modelelor matematice complete.
Varianta corectă este:
1. (a,d,e);
2. (c,d);
3. (b,c);
4. (b,c,e);
5. (c,d,e).
Testul 1.35
- 50 -
Tehnologie şi inovare
Testul 1.36
În cadrul activităţii de conducere a unui proces tehnologic, amplasarea online închisă a
calculatorului se adoptă atunci când:
a) nu există interfeţele care să facă o legătură directă între calculator şi proces;
b) există modele matematice complete;
c) nu există modele matematice complete;
d) se face testarea modelelor matematice complete.
Varianta corectă este:
1. (a,d,e);
2. (c,d);
3. (b,c);
4. (b,c,e);
5. (c,d,e).
Testul 1.37
Dacă în cazul cibernetizării unui proces tehnologic, extracţia de substanţă utilă scade, ca
urmare a apariţiei unei perturbări în proces, pentru ca procesul să se desfăşoare în condiţii
optime trebuie:
a) să creştem valoarea variabilei principale a procesului cu „Da”;
b) să scădem valoarea variabilei principale cu „Da”;
c) să nu modificăm valoarea variabilei principale.
Varianta corectă este:
1. a;
2. (a,c);
3. b;
4. c;
5. niciuna.
Testul 1.38
Robotul industrial cu programare flexibilă este:
a) un sistem multifuncţional conceput să efectueze un lucru mecanic;
b) un mecanism cu 3-4 grade de mobilitate;
c) capabil să îndeplinească o gamă variată de sarcini într-un proces tehnologic;
d) caracterizat printr-un ciclu de funcţionare rigid, definit de limitatoare de cursă
reglabile.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (a,c);
- 51 -
Tehnologie şi inovare
3. (b,d);
4. (b,c,d);
5. (a,c,d).
Testul 1.39
Manipulatorul este:
a) un sistem multifuncţional conceput să efectueze un lucru mecanic;
b) un mecanism cu 3-4 grade de mobilitate;
c) capabil să îndeplinească o gamă variată de sarcini într-un proces tehnologic;
d) caracterizat printr-un ciclu de funcţionare rigid, definit de limitatoare de cursă
reglabile.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (a,c);
3. (b,d);
4. (b,c,d);
5. (a,c,d).
Testul 1.40
Roboţii din prima generaţie:
a) sunt prevăzuţi cu senzori tactili, de forţă, camere TV;
b) sunt roboţi programabili cu comandă în buclă deschisă faţă de mediul de lucru;
c) realizează coordonarea ochi-mână;
d) sunt dotaţi cu senzori complecşi şi utilizează elemente de inteligenţă artificială;
e) au un grad înalt de decizie şi planificare;
f) sunt utilizaţi la operaţii simple care nu necesită adaptare la mediu.
Varianta corectă este:
1. (b,f);
2. (a,c);
3. (d,e);
4. (a,c,e);
5. (b,c,d).
Testul 1.41
Roboţii din a doua generaţie:
a) sunt prevăzuţi cu senzori tactili, de forţă, camere TV;
b) sunt roboţi programabili cu comandă în buclă deschisă faţă de mediul de lucru;
c) realizează coordonarea ochi-mână;
d) sunt dotaţi cu senzori complecşi şi utilizează elemente de inteligenţă artificială;
e) au un grad înalt de decizie şi planificare;
f) sunt utilizaţi la operaţii simple care nu necesită adaptare la mediu.
Varianta corectă este:
1. (b,f);
2. (a,c);
3. (d,e);
4. (a,c,e);
5. (b,c,d).
Testul 1.42
Roboţii din a treia generaţie:
a) sunt prevăzuţi cu senzori tactili, de forţă, camere TV;
- 52 -
Tehnologie şi inovare
Testul 1.43
Sistemul de comandă şi programare realizează:
a) comanda mişcării robotului (automată sau manuală);
b) posibilităţi bune de reglare;
c) programarea robotului;
d) integrarea în sistemul de automatizare flexibilă;
e) siguranţa în funcţionare.
Varianta corectă este:
1. (a,b,d);
2. (a,d,e);
3. (a,c,d);
4. (a,c,e).
Testul 1.44
Acţionarea hidraulică prezintă următoarele avantaje:
a) posibilităţi bune de reglare;
b) structură de ansamblu simplă;
c) permite cooperarea cu alţi roboţi;
d) siguranţă în funcţionare;
e) raportul greutatea elementelor de acţionare/putere este mic.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,e);
2. (a,b,d,e);
3. (b,c,d,e);
4. (a,c,d,e).
- 53 -
Tehnologie şi inovare
Capitolul 2
VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE
Obiective
2.1 Apa
- 54 -
Tehnologie şi inovare
Apa este cea mai răspândită substanţă din natură, acoperind 75% din
suprafaţa globului.
Pe Pământ există patru surse principale de apă:
- apa meteorică;
- ape dulci de suprafaţă (râuri, lacuri);
- apa freatică;
- ape marine.
Apa meteorică
Este apa provenită din precipitaţii (ploaie, zăpadă). Este foarte curată din
punct de vedere chimic, fiind impurificată doar cu praf sau urme de bioxid de
carbon dizolvat din atmosferă. Are însă un regim foarte neregulat, atât în timp,
cât şi în spaţiu. Este o sursă extrem de puternic dispersată, în sensul că un
volum apreciabil de apă se poate aduna doar de pe o suprafaţă foarte mare. Ca
urmare, ea nu poate fi luată în considerare pentru aplicaţii practice (altele decât
cele din agricultură, dar şi acolo se prevăd sisteme de irigaţii ca soluţie
alternativă).
Sunt apele provenite din râuri şi lacuri. Este sursa cea mai uşor
accesibilă. Permite prelucrarea de cantităţi mare de apă, chiar dacă debitul
prezintă variaţii sezoniere (care se pot compensa în mare măsură prin
amenajarea unor lacuri de acumulare). Prezintă însă dezavantajul că are o
încărcătură mare cu săruri şi alte substanţe dizolvate, suspensii (mâl, nisip),
precum şi încărcătură organică şi biologică (bacterii, virusuri). Ca urmare, apa
trebuie tratată înainte de utilizare.
Apa freatică
- 55 -
Tehnologie şi inovare
Ape marine
Apa industrială
Este apa cel mai puţin tratată, singura condiţie fiind aceea de a fi limpede.
Este utilizată în procese de răcire, spălare, transport al unor materiale
solide în suspensie. Nu este sterilizată şi ca urmare nu este potabilă. De aceea, în
- 56 -
Tehnologie şi inovare
Apa potabilă
Apa dedurizată
Este apă industrială din care s-au eliminat ionii de calciu şi de magneziu,
aceştia fiind înlocuiţi cu ioni de sodiu.
Conţinutul cumulat de ioni de calciu şi magneziu din apă reprezintă
duritatea apei şi se măsoară în unităţi de duritate, numite grade de duritate.
Un grad de duritate corespunde la 10 mg CaO/l apă şi respectiv 7,15 mg
MgO/l apă.
Ca regulă generală, apele cu o duritate mai mică de 5-6 grade sunt
considerate „moi”, cele între 6-15 grade sunt „normale”, iar cele cu peste 15
grade sunt „dure”. Apa dură, prin fierbere, depune „piatră”, ceea ce explică
imposibilitatea folosirii ei în industria energetică, la obţinerea aburului.
Pe de altă parte numeroase substanţe chimice precipită în prezenţa ionilor
de calciu sau magneziu, ca urmare apa dură nu poate fi utilizată în contact cu
asemenea substanţe (săpun, coloranţi textili, agenţi de flotaţie etc.).
Duritatea apei se elimină prin îndepărtarea din apă a ionilor de calciu şi
magneziu, fie prin precipitare (procedeul var-sodă, foarte ieftin şi destul de
eficient), fie cu ajutorul schimbătorilor de ioni, procedeu foarte utilizat şi mai
eficient decât cel anterior.
Apa deionizată
Este apa din care s-au eliminat toate sărurile, nu numai ionii de calciu şi
de magneziu. Se foloseşte în industria farmaceutică, electronică, la acumulatori
electrici, punctual în mai multe ramuri industriale.
Înainte, acest tip de apă era cunoscut sub numele de „apă distilată”.
Metoda distilării este o metodă foarte scumpă (consumuri mari de energie) şi de
aceea a fost înlocuită cu deionizarea. Aceasta se realizează chimic cu ajutorul
unor coloane de schimbări de ioni.
- 57 -
Tehnologie şi inovare
Apă de suprafaţă
ADSORPŢIE
săruri de Fe sau Al suspensii coloidale
(FLOCULARE)
Apă potabilă
Fig. 2.1 Fluxul tehnologic de obţinere a apei potabile
- 58 -
Tehnologie şi inovare
astfel depunerea tuturor suspensiilor insolubile, dar ar dura prea mult şi implicit,
ar fi nevoie de bazine prea mari de sedimentare.
- 59 -
Tehnologie şi inovare
Apa utilizată, fie în scopuri casnice, fie industriale, se regăseşte cel mai
adesea „la canal” ca apă murdară, adică apă ce conţine diverse impurităţi.
Epurarea atentă a apei, înainte de deversarea ei într-un emisar (cursul de
apă care o preia) este impusă de următoarele motive:
- apele reziduale industriale conţin o serie de substanţe, mai mult sau mai
puţin toxice, cum ar fi: metale grele, fenoli, detergenţi, pesticide etc.;
- autoepurarea, chiar atunci când are loc, este un proces lent. Cum
utilizatorii de apă sunt din ce în ce mai deşi de-a lungul unei ape, cea mai
mare parte a epurării trebuie făcută înainte ca apa uzată să ajungă în
emisar. Ca urmare, apa uzată va trebui să fie epurată, urmând ca apoi, fie
să o reutilizăm, fie să o eliminăm în emisar sub o formă nenocivă, acţiune
care se dovedeşte a fi, în practică, deosebit de dificilă şi de scumpă.
Biogazul este un amestec gazos care conţine 60-70% gaz metan, 25-30% bioxid de
carbon şi cantităţi mici (sub 5%) de oxid de carbon, azot, hidrogen sulfurat şi hidrocarburi
superioare. Biogazul are o putere calorică de 25 – 27 MJ/m3 (faţă de 35 MJ/m3 câte are gazul
metan pur). Procesul de fermentaţie al materialelor organice, care conduce la biogaz este
exoterm ceea ce face ca producţia să aibă loc indiferent de anotimp.
- 61 -
Tehnologie şi inovare
OMOGENIZARE
var NEUTRALIZARE
aer AERARE
Apă epurată
Biogaz FERMENTAŢIE
(combustibil) AEROBICĂ
Îngrăşământ
agricol
- 62 -
Tehnologie şi inovare
În modul mixt, o parte din apa utilizată este recirculată, iar o altă parte
este returnată în emisar.
Sub aspectul indicatorilor tehnico-economici specifici, distingem:
- necesarul de apă;
- consumul de apă;
- gradul de recirculare;
- pierderile de apă.
A. Forme de energie
Energia se prezintă sub o multitudine de forme care pot trece una în alta.
Pentru a fi utilizată, energia primară, existentă în purtătorii de energie
naturali, trebuie prelucrată din sursă şi transformată, cu un randament cât mai
ridicat, în forme de energie secundară.
- surse convenţionale;
- surse neconvenţionale.
Orice formă de energie se poate transforma, mai uşor sau mai greu, în altă
formă de energie, parcurgându-se o succesiune de „paşi” de transformare care
poartă denumirea de lanţ de transformări energetice.
- 69 -
Tehnologie şi inovare
3- DESTINDERE
2.2.3 Producerea aburului tehnologic prin
arderea combustibililor
Energie electrică
Generatorul de abur este, din punct de
vedere funcţional, un schimbător de căldură.
4- TRANSPORT Schimbătoarele de căldură sunt instalaţii destinate
realizării unui transfer de căldură de la un agent
termic cald la unul rece.
5- CONVERSIE
Circuitul apei începe în preîncălzitorul (7), unde trece din apă rece în apă
caldă, apoi prin ţevile fierbătoare (1) şi cazanele (2) şi (3) unde se transformă în
abur suprasaturat, la 100 oC. Acesta este trecut prin ţevile supraîncălzitorului şi
se transformă în abur supraîncălzit, care are o temperatură de 560-580 oC şi o
presiune de 160-170 atmosfere. Cu aceşti parametri, aburul părăseşte
generatorul de abur.
- 71 -
Tehnologie şi inovare
La ora actuală, pe plan mondial (ca şi în România) cea mai mare parte din
energia electrică este obţinută în termocentrale pe abur, care utilizează ca sursă
de energie combustibili clasici.
În principiu, termocentrala funcţionează astfel: în generatorul de abur se
produce abur la temperatură şi presiune ridicată, care este trimis la o turbină.
Aici aburul cedează energia, rotind turbina care, la rândul său, roteşte un
generator de curent electric alternativ, producând energie electrică. Aceasta se
expediază spre beneficiari. Aburul destins este condensat (transformat în apă) iar
condensatul se recirculă. Pierderile de apă/abur apărute pe circuit sunt
compensate cu apă dedurizată produsă de o staţie anexă.
În figura 2.5 se prezintă schema de principiu a termocentralei cu
condensaţie.
- 72 -
Tehnologie şi inovare
Qi = Qu+Qp [Kcal],]
- 73 -
Tehnologie şi inovare
Qu = ΔL = Qi-Qp;
Qp = Q2+q;
Qu Q1 − (Q2 + q) Q −q
η= = = 1− 2
Q1 Q1 Q1
Randamentul are valori mici, cuprinse între 25-30%, iar prin introducerea
termoficării interne poate ajunge până la 40%.
Valoarea mică a randamentului arată că pierderile de căldură sunt mari,
îndeosebi prin schimbarea stării de agregare a aburului în condensator.
Pentru creşterea randamentului global se folosesc o serie de metode:
• ridicarea parametrilor iniţiali ai aburului;
• introducerea termoficării interne;
• supraîncălzirea intermediară a aburului.
Qp = q.
Q1 = ΔL1 + Qt + q,
- 74 -
Tehnologie şi inovare
Qu Q1 − q q
η= = = 1−
Q1 Q1 Q1 .
Fig. 2.6 Centrala termoelectrică cu termoficare
Consideraţii tehnico-economice
- 76 -
Tehnologie şi inovare
- 77 -
Tehnologie şi inovare
- 79 -
Tehnologie şi inovare
mai adesea, sub forma unor pastile de oxid de uraniu, introdus în teci metalice
de zircalloy (un aliaj pe bază de zirconiu). Între barele de uraniu se introduce
moderatorul şi de asemenea, o serie de ecrane absorbante de neutroni (alcătuite,
de regulă, din cadmiu). Poziţia acestor bare este reglată de către un dispozitiv
electronic de control astfel încât neutronii, care sunt lăsaţi să circule de la o bară
de uraniu la alta, corespund exact unei mase critice. Tot ansamblul este plasat
într-un fluid (apă, apă grea, sodiu metalic, CO2), care preia căldura degajată în
reacţia de fisiune şi o cedează aburului, într-un generator plasat în apropierea
reactorului. Reactorul este înconjurat de un baraj gros împotriva radiaţiilor, în
fig. 2.8.
Fig. 2.8. Centrala nucleară: 1 – Inima reactorului. 2 – Bare de uraniu (în teci de zircalloy). 3
– Ecrane de reglaj. 4 – Dispozitiv automatizat de control. 5 – Generator de abur energetic. 6
– Pompe de recirculare a agentului termic primar. 7 – Blindaj anti-radiaţie. 8 – Componente
ale unei centrale termoelectrice clasice
Pe schema descrisă mai sus se pot construi de fapt mai multe tipuri de
reactoare nucleare, care ridică, fiecare, unele probleme specifice. Aşa cum am
arătat, materialul fisionabil U235 se găseşte în proporţie de 0,7% în uraniul
natural.
Se pot construi reactoare care să folosească drept material fisionabil acest
uraniu natural dar, datorită concentraţiei mici a izotopului activ, masa critică
este mare, implicit volumul reactorului este mare. Ca moderator şi agent de
transfer termic, se foloseşte, în acest caz, apă grea, material care se poate
obţine din apa obişnuită prin procedee scumpe, dar accesibile. Ele prezintă un
dezavantaj foarte important, anume acela că investiţia iniţială este mare. În
schimb au avantajul de a permite folosirea uraniului natural. În această
categorie intră reactoarele CANDU, ca cel de la Cernavodă.
O a treia variantă, mai puţin răspândită, este cea care foloseşte uraniu
îmbogăţit la circa 9%, grafit ca moderator şi He sau CO2 ca agent de preluare
a căldurii. Varianta, produsă în Anglia, este cunoscută sub sigla HTGR (reactor
cu gaz la temperatură înaltă).
- 81 -
Tehnologie şi inovare
Consideraţii tehnico-economice
Avantaje:
- utilizează un tip nou de combustibil;
- datorită energiei foarte mari conţinută în combustibilul nuclear,cantităţile
de combustibil care se consumă sunt mici, deci nu se mai pune problema
amplasării centralei funcţie de poziţia zăcământului, aşa cum se pune la
termocentrale;
- centralele nuclearo-electrice oferă şi posibilitatea producerii unor izotopi
radioactivi, foarte necesari în tehnică, medicină, cercetare ştiinţifică;
- costul energiei electrice produse este mai mic decât al celei produse pe
combustibili clasici, cu până la 20-30%.
Dezavantaje:
- investiţia iniţială este foarte mare la o centrală nuclearo-electrică, de circa
zece ori mai mare decât la o termocentrală de putere echivalentă;
- consumul de apă de răcire este şi el foarte ridicat, ceea ce impune
amplasarea C.N.E. lângă un curs de apă cu debit mare şi implică o poluare
termică marcată; dezavantajul poate fi convertit într-un avantaj dacă se
amplasează C.N.E. în imediata apropiere a unei unităţi industriale mare
consumatoare de energie termică şi electrică;
- subprodusele rezultate din reactor (bare de uraniu epuizat, bare de material
absorbant, ş.a.) sunt puternic radioactive şi depozitarea lor ridică probleme
extrem de complexe, încă insuficient rezolvate pe plan mondial.
Centrale hidroelectrice
Fig. 2.9 Scheme de principiu a hidrocentralelor: 1,1’ – cursul râului; 2 – baraj; 3 – lac de
acumulare; 4 – conductă forţată; 5 – turbină; 6 – generator de curent alternativ; 7 – canal de
fugă; 8 – conductă de aducţiune; 9 – turn de echilibru
- 84 -
Tehnologie şi inovare
La centralele pe râuri medii, care au pante mai mici de curgere, apa este
preluată din lacul de acumulare printr-o conductă de aducţiune şi dusă până
într-un punct unde se poate asigura o înălţime mulţumitoare de cădere a apei la o
pantă suficient de pronunţată. Aici se află un „turn de echilibru”, un rezervor în
care este adusă apa şi care se află în regim de vase comunicante cu lacul.
Pentru a valorifica deplin debitele mari din perioada funcţionării centralei,
în aval se construiesc mai multe centrale mici, care nu au lacuri de acumulare
proprii (centrale care ajung uneori se dubleze puterea instalată, fără însă a dubla
şi investiţia).
Caracteristic centralelor de pe fluvii este amplasarea grupurilor turbină-
generator chiar în corpul barajului întrucât, panta albiei fiind foarte puţin
pronunţată, diferenţa de nivel se obţine doar pe seama înălţimii barajului.
Dacă în cazul centralelor pe râuri mici şi mijlocii întâlnim un segment din
fostul curs al râului care este sec, segment situat între baraj şi ieşirea canalului
de fugă, la barajele pe fluvii aşa ceva nu există. De aceea, centralele de pe fluvii
mai poartă şi numele de centrală-baraj.
- 85 -
Tehnologie şi inovare
- 86 -
Tehnologie şi inovare
Fig. 2.10 Curba de sarcină: I – zona de bază; II – zona de semi - vârf; III – zona de vârf; CT
– centrale termoelectrice; CNE – centrale nucleare; CHE – centrale hidroelectrice; f – fluvii,
m – munte, c – colinare; g – centrale pe ciclu gaz; p – centrale hidroelectrice cu pompare
- 87 -
Tehnologie şi inovare
- 88 -
Tehnologie şi inovare
- Adoptarea orei de vară este o altă măsură care reduce sensibil maximul de
seară (deoarece omul se culcă la aceeaşi oră, dar aprinde lumina o oră mai
târziu) şi ca atare este aproape universal aplicată. Mai mult, în Franţa, ora
oficială este decalată cu o oră faţă de meridian în cursul iernii şi cu două
ore în cursul verii, aliniind şi mai bine orele de veghe cu cele de lumină
naturală.
Concluzii
- 89 -
Tehnologie şi inovare
Energia se prezintă sub o multitudine de forme care pot trece una în alta;
Formele de energie primară utilizare sunt: energia chimică, nucleară,
luminoasă a soarelui, hidraulică, eoliană, a mareelor;
Formele secundare de energie sunt: energia termică, mecanică şi
electrică;
Sursele de energie primară se clasifică după mai multe criterii:
Forma de accesibilitate (combustibili fosili, nucleari, energia
hidraulică, solară, eoliană, a valurilor şi a mareelor, geotermică, a
biomasei);
Cantitatea disponibilă pe plan mondial (epuizabile şi inepuizabile);
Disponibilitatea tehnologiilor de valorificare (convenţionale şi
neconvenţionale).
Trecerea dintr-o formă de energie în alta se face parcurgându-se o
succesiune de paşi, numită lanţ de transformări energetice, cu un randament
subunitar, care este cu atât mai mic cu cât lanţul este mai lung;
Centralele termoelectrice pe abur pot fi: de condensaţie (au cel mai mic
randament termic), cu termoficare (furnizează consumatorilor atât energie
termică cât şi electrică), cu prize şi condensaţie;
Centralele cu turbine pe gaz funcţionează la parametri superiori
centralelor cu turbine pe abur. Folosesc drept agent motor un gaz sub presiune
sau gazele arse (provenite din arderea combustibilului în camera de ardere sub
presiune);
- 90 -
Tehnologie şi inovare
- 91 -
Tehnologie şi inovare
Teste grilă
Testul 2.1
Apa industrială se caracterizează prin:
a) este cel mai puţin tratată;
b) este sterilizată;
c) nu este sterilizată;
d) este limpede;
e) nu este potabile;
f) nu este limpede.
Varianta corectă este:
1. (a,c,d,e);
2. (a,b,d,e);
3. (a,b,e,f);
4. (b,d,e,f).
Testul 2.2
Apa dedurizată:
a) este o apă industrială;
b) nu conţine ioni de Ca şi Mg;
c) nu conţine ioni de Na;
d) conţine ioni de Na.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (a,b,d);
3. (b,c);
4. (b,d).
Testul 2.3
Procesul tehnologic de obţinere a apei potabile conţine următoarele operaţii:
a) sedimentare;
b) filtrare;
c) coagulare;
d) dedurizare;
e) degazare;
f) sterilizare;
g) neutralizare.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d,e,f);
2. (a,b,c,e,f);
3. (a,b,c,f,g);
4. (a,b,d,e,f,g).
Testul 2.4
Procesul tehnologic de tratare a apelor uzate conţine următoarele operaţii:
a) aerare;
b) omogenizare;
c) decantare şi filtrare;
- 92 -
Tehnologie şi inovare
d) reţinere grăsimi;
e) neutralizare;
f) fermentaţie anaerobă şi aerobică;
g) sterilizare.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d,e);
2. (a,c,d,e,f,g);
3. (b,c,d,e,g);
4. (a,b,c,d,e,f).
Testul 2.5
Coagularea se realizează cu agenţi floculanţi, care trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a) să fie uşor de transportat;
b) să fie uşor de depozitat şi manipulat;
c) să înlăture hidrogenul sulfurat;
d) să nu fie toxici;
e) să nu afecteze gustul şi mirosul apei;
f) să dea apei o culoare plăcută.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d,e);
2. (a,c,d,e,f);
3. (a,b,d,e);
4. (c,d,e,f).
Testul 2.6
Pentru sterilizarea apei se foloseşte:
a) clorul;
b) florul;
c) raze ultra-violete;
d) azotul;
e) ozonul.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (a,b,c,e);
3. (b,c,d,e);
4. (a,c,d,e).
Testul 2.7
Epurarea apei înainte de deversarea ei în canal este impusă de:
a) apele reziduale conţin o serie de substanţe toxice;
b) apa are o capacitate notabilă de autoepurare;
c) autoepurarea este un proces lent;
d) păstrarea echilibrului biologic.
Varianta corectă este:
1. (a,c,d);
2. (a,b,c);
3. (b,c,d);
4. (b,c).
Testul 2.8
Modelele chimice de epurare se folosesc:
- 93 -
Tehnologie şi inovare
Testul 2.9
În cazul sistemelor deschise, consumul de apă este egal cu:
a) necesarul de apă;
b) pierderile de apă;
c) apa înglobată în produse;
d) apa recirculată.
Varianta corectă este:
1. (a,c,d);
2. (b,c,d);
3. (a,b,c);
4. (a,b,d).
Testul 2.10
În cazul sistemelor închise, consumul de apă este egal cu:
a) necesarul de apă;
b) pierderile de apă;
c) apa înglobată în produse;
d) apa recirculată.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (b,c);
3. (a,d);
4. (b,d).
Testul 2.11
Formele de energie primară utilizate sunt:
a) energia chimică;
b) energia nucleară;
c) energia termică;
d) energia electrică;
e) energia luminoasă a soarelui.
Varianta corectă este:
1. (a,b,e);
2. (a,b,c);
3. (b,c,e);
4. (a,b,d).
Testul 2.12
Formele de energie secundară sunt:
a) energia chimică;
- 94 -
Tehnologie şi inovare
b) energia termică;
c) energia mecanică;
d) energia electrică;
e) energia nucleară.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (b,c,d);
3. (c,d,e);
4. (a,c,e).
Testul 2.13
Energia hidraulică este:
a) o formă de energie primară;
b) o formă de energie convenţională;
c) o formă de energie neconvenţională;
d) o formă de energie regenerabilă;
e) o formă de energie epuizabilă;
f) o formă de energie mecanică.
Varianta corectă este:
1. (a,b,d,e);
2. (b,d,e,f);
3. (a,b,d,f);
4. (a,c,d,f).
Testul 2.14
Principalele dezavantaje ale cărbunilor sunt:
a) extracţia este scumpă şi presupune un volum mare de manoperă;
b) zăcămintele sunt repartizate relativ uniform în subsolul întregii planete;
c) puterea calorifică mai mică decât a hidrocarburilor lichide;
d) gazele de ardere nu conţin S;
e) desulfurarea gazelor de ardere se face cu cheltuieli mari.
Varianta corectă este:
1. (a,c,e);
2. (a,b,c,d);
3. (a,b,e);
4. (a,c,d).
Testul 2.15
Petrolul este combustibilul cel mai utilizat deoarece:
a) are putere calorifică foarte mare;
b) are instalaţii de ardere simple;
c) zăcămintele de ţiţei sunt plasate doar în câteva zone ale globului;
d) sulful poate fi eliminat înainte de ardere;
e) nu conţine sulf.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (a,b,d);
3. (a,b,e);
4. (b,c,e).
Testul 2.16
- 95 -
Tehnologie şi inovare
Testul 2.17
Gazele arse părăsesc generatorul de abur la o temperatură de:
a) 200 oC;
b) 200-300 oC;
c) 100 oC;
d) 100-150 oC.
Alegeţi varianta corectă!
Testul 2.18
Generatorul de abur este caracterizat de următorii indicatori tehnico-economici specifici:
a) randamentul brut;
b) randamentul net;
c) debitul specific de abur;
d) constanta de inerţie termică;
e) consumul specific de apă;
f) consumul specific de combustibil.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d,e,f);
2. (b,c,d,e);
3. (a,b,c,d);
4. (a,c,d,f).
Testul 2.19
Aburul supraîncălzit părăseşte generatorul de abur la:
a) temperatura 560-580 oC, presiunea 120-140 atm.;
b) temperatura 500-520 oC, presiunea 80-90 atm.;
c) temperatura 460-480 oC, presiunea 120-140 atm.;
d) temperatura 560-580 oC, presiunea 160-170 atm.
Alegeţi varianta corectă!
Testul 2.20
Centrala termoelectrică cu condensaţie:
a) foloseşte ca agent motor abur suprasaturat;
b) foloseşte ca agent motor gaze sub presiune;
c) foloseşte ca agent motor abur supraîncălzit;
d) agentul motor evoluează în circuit închis;
e) agentul motor evoluează în circuit deschis;
f) livrează consumatorilor, atât energie electrică, cât şi termică;
- 96 -
Tehnologie şi inovare
Testul 2.21
Centrala termoelectrică cu termoficare:
a) foloseşte ca agent motor abur suprasaturat;
b) foloseşte ca agent motor gaze sub presiune;
c) foloseşte ca agent motor abur supraîncălzit;
d) agentul motor evoluează în circuit închis;
e) agentul motor evoluează în circuit deschis;
f) livrează consumatorilor, atât energie electrică, cât şi termică;
g) are cel mai mic randament termic comparativ cu celelalte termocentrale;
h) are cel mai mare randament termic comparativ cu celelalte cermocentrale.
Varianta corectă este:
1. (a,d,f,g);
2. (b,e,g);
3. (c,d,g);
4. (c,d,f,h).
Testul 2.22
În centrala termoelectrică de condensaţie cantitatea de căldură pierdută în circuitul termic
este formată din:
a) căldura extrasă de apa rece din condensator;
b) căldura pierdută pe traseul de la generatorul de abur la turbină;
c) căldura pierdută în turbină;
d) căldura pierdută în generatorul de abur.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. b;
3. (a,b);
4. (c,d).
Testul 2.23
În centrala termoelectrică de termoficare cantitatea de căldură pierdută în circuitul termic
este formată din:
a) căldura extrasă de apa rece din condensator;
b) căldura pierdută pe traseul de la generatorul de abur la turbină;
c) căldura pierdută în turbină;
d) căldura pierdută în generatorul de abur.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. b;
3. (a,b);
4. (c,d).
Testul 2.24
- 97 -
Tehnologie şi inovare
Testul 2.25
Randamentul energetic al centralei cu termoficare este:
a) 25-30%;
b) 65-75%;
c) 45-50%;
d) 80%.
Alegeţi varianta corectă!
Testul 2.26
Centralele cu turbine cu gaze, comparativ cu cele cu turbine cu aburi, au următoarele
particularităţi:
a) spaţiul ocupat este mai mare;
b) spaţiul ocupat este mai redus şi instalaţia mai simplă;
c) consumul de apă este mai ridicat;
d) au elasticitate mică în funcţionare;
e) au un demaraj rapid;
f) pot fi utilizate în locuri lipsite de apă.
Varianta corectă este:
1. (b,e,f);
2. (a,c,d);
3. (b,c,e);
4. (b,d,f).
Testul 2.27
În centralele nucleare cu reactoare termice pot fi folosite ca materiale fisionabile următorii
izotopi:
a) U233;
b) U235;
c) Th232;
d) U238;
e) Pu239.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (a,c,d);
3. (a,b,e);
4. (b,d,e).
Testul 2.28
În centralele nucleare cu reactoare reproducătoare se folosesc următorii izotopi:
a) U233;
b) U235;
c) Th232;
d) U238;
e) Pu239.
- 98 -
Tehnologie şi inovare
Testul 2.29
Masa critică este masa de combustibil nuclear pentru care:
a) reacţia devine explozivă;
b) reacţia decurge cu viteză constantă;
c) reacţia încetează.
Alegeţi varianta corectă!
Testul 2.30
Un reactor nuclear cu neutroni termici conţine:
a) mai multe bare de uraniu, fiecare având o masa subcritică de uraniu;
b) mai multe bare de uraniu, fiecare având o masă critică;
c) mai multe bare de uraniu, fiecare având o masă supracritică;
d) moderatori;
e) ecrane absorbante de neutroni;
f) baraj de protecţie împotriva radiaţiilor.
Varianta corectă este:
1. (a,d,e);
2. (b,d,e,f);
3. (a,d,e,f);
4. (c,d,f);
5. (c,d,e,f).
Testul 2.31
Reactoarele CANDU de la Cernavodă folosesc:
a) uraniu natural;
b) uraniu natural îmbogăţit cu 3%;
c) apa grea, ca moderator şi agent de transfer termic;
d) apa, ca moderator şi agent de transfer termic;
e) grafit, ca moderator şi He sau CO2, ca agent de transfer termic.
Varianta corectă este:
1. (a,c);
2. (b,d);
3. (a,d);
4. (a,e);
5. (b,c).
Testul 2.32
Reactorul cu gaz la temperatură înaltă foloseşte:
a) uraniu natural îmbogăţit cu 3%;
b) uraniu natural îmbogăţit cu 9%;
c) apa grea, ca moderator şi agent de transfer termic;
d) apa, ca moderator şi CO2, ca agent de transfer termic;
e) grafit, ca moderator şi He sau CO2, ca agent de transfer termic.
Varianta corectă este:
- 99 -
Tehnologie şi inovare
1. (a,c);
2. (b,c);
3. (a,d);
4. (b,e);
5. (a,e).
Testul 2.33
Reactorul cu apă foloseşte:
a) uraniu natural îmbogăţit cu 3%;
b) uraniu natural îmbogăţit cu 9%;
c) uraniu natural;
d) apa, ca moderator şi agent de transfer termic;
e) apa grea, ca moderator şi agent de transfer termic;
f) apa, ca moderator şi CO2, ca agent de transfer termic.
Varianta corectă este:
1. (a,d);
2. (a,e);
3. (b,f);
4. (c,e);
5. (c,f).
Testul 2.34
Reactorul reproducător se caracterizează prin:
a) volumul mare al zonei active a reactorului;
b) lipsa moderatorului;
c) crearea unui nou combustibil;
d) utilizarea unor agenţi cu coeficient mare de transfer termic pentru preluarea căldurii
din zona activă;
e) folosirea uraniului natural drept combustibil;
f) folosirea uraniului natural îmbogăţit cu 3%.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d,e);
2. (b,c,d,e);
3. (b,c,d,f);
4. (a,b,c,f);
5. (a,b,c,e).
Testul 2.35
Comparativ cu centralele termoelectrice, centralele nuclearo-electrice au următoarele
caracteristici:
a) utilizează un nou combustibil;
b) cantităţile de combustibil consumate fiind mari, amplasarea centralelor se face în
funcţie de poziţia zăcământului;
c) costul energiei electrice este mai mic cu până la 30% faţă de cea obţinută pe baza
combustibililor clasici;
d) investiţia iniţială este de cca 10 ori mai mică decât la o termocentrală de putere
echivalentă;
e) subprodusele rezultate din reactor sunt puternic radioactive şi depozitarea lor ridică
probleme extrem de complexe.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d,e);
- 100 -
Tehnologie şi inovare
2. (a,b,d,e);
3. (a,c,e);
4. (a,b,e);
5. (a,c,d,e).
Testul 2.36
Puterea furnizată la arborele turbinei hidraulice depinde de:
a) debitul căderii de apă;
b) înălţimea de cădere a apei;
c) randamentul turbinei;
d) randamentul generatorului electric;
e) consumul serviciilor interne (CSI);
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (a,b,c);
3. (a,b,d,e);
4. (a,b,d);
5. (a,c,e).
Testul 2.37
Coeficientul de suprainstalare depinde de:
a) debitul maxim ce poate fi atins;
b) debitul mediu al cursului de apă;
c) rolul atribuit hidrocentralei în sistemul energetic.
Varianta corectă este:
1. (a,b);
2. (a,b,c);
3. (a,c);
4. (b,c).
Testul 2.38
Conducta de aducţiune se întâlneşte la:
a) centralele pe râuri de munte;
b) centralele pe râuri cu pante mici de curgere;
c) centralele de pe fluvii;
d) centralele cu pompare.
Alegeţi varianta corectă!
Testul 2.39
Amplasarea grupurilor turbină-generator în corpul barajului se întâlnesc la:
a) centralele pe râuri de munte;
b) centralele pe râuri cu pante mici de curgere;
c) centralele de pe fluvii;
d) centralele cu pompare.
Alegeţi varianta corectă!
Testul 2.40
Comparativ cu termocentralele, hidrocentralele prezintă următoarele caracteristici:
a) utilizează o sursă de energie primară inepuizabilă;
- 101 -
Tehnologie şi inovare
Testul 2.41
Curba de sarcină se caracterizează prin:
a) existenţa a trei zone de putere solicitate de consumatori;
b) existenţa a două zone de putere solicitate de consumatori;
c) existenţa a unui minim de cerere de putere;
d) existenţa a unui maxim de cerere de putere;
e) existenţa a unui maxim de zi şi a unui maxim de seară de putere.
Varianta corectă este:
1. (a,c,e);
2. (b,c,d);
3. (a,c,d);
4. (a,b,c).
Testul 2.42
Zona de bază a unei curbe de sarcină este acoperită de:
a) centrale nuclearo-electrice;
b) centrale hidraulice pe fluvii şi râuri mari;
c) centrale termoelectrice cu turbine cu aburi de putere mare;
d) centrale termoelectrice cu turbine cu gaze de putere mare;
e) centrale termoelectrice cu turbine cu gaze de putere mică.
Varianta corectă este:
1. (a,b,d);
2. (a,b,c,d);
3. (a,b,c,d,e);
4. (a,b,c).
Testul 2.43
Factorul de simultaneitate:
a) este raportul dintre suma maximă a puterilor active la consumator şi suma tuturor
puterilor instalate la consumator;
b) este raportul dintre suma tuturor puterilor instalate la consumator şi suma maximă a
puterilor active la consumator;
c) are o valoare mai mare ca 1;
d) are o valoare mai mică decât 1;
e) este cu atât mai bine cu cât valoarea este mai mare;
f) este cu atât mai bine cu cât valoarea este mai mică.
Varianta corectă este:
1 (a,c,e);
- 102 -
Tehnologie şi inovare
2 (a,d,f);
3 (b,c,f);
4 (b,d,e).
- 103 -
Tehnologie şi inovare
Capitolul 3
INOVAREA ÎN INDUSTRIE
Obiective
- 104 -
Tehnologie şi inovare
Inovarea reprezintă transferul unei idei sau a unui nou concept până la
stadiul final al unui nou produs, proces sau activitate de service acceptate de
piaţă.
a) după obiectul ei
- inovare de produs;
- inovare de proces.
Inovarea de produs:
- schimbarea de concepţie, care se bazează pe o idee nouă, ce se sprijină
sau nu pe o tehnologie nouă.
- noi servicii care însoţesc produsul sau găsirea de noi utilizări produsului,
ca atare sau cu modificări minime; dacă aşa ceva reuşeşte, acesta poate fi
începutul unei noi serii în care ulterior se regăsesc celelalte tipuri de
inovare citate mai sus.
- 107 -
Tehnologie şi inovare
- inovare de ameliorare;
- inovare de adaptare;
- inovare de ruptură.
- 108 -
Tehnologie şi inovare
Fig. 3.1 Rezolvarea unei tehnologii plafonate prin perfecţionare sau înlocuire
- inovarea de fond (Sinteză a unor noi tehnologii sau a unor noi nevoi).
- 110 -
Tehnologie şi inovare
Surse interne:
- 112 -
Tehnologie şi inovare
Surse externe:
Descoperiri fundamentale
- 113 -
Tehnologie şi inovare
- 114 -
Tehnologie şi inovare
puţin (fiind mai puţin căutată). În plus, motoarele DIESEL, care funcţionează
pe un alt ciclu termodinamic, au randamente mai bune, ceea ce înseamnă că,
pentru a dezvolta o putere egală, consumă ceva mai puţin combustibil.
Tabelul 3.1
nr etapa sursa avantajului realizat prin realizat prin Nevoia de
concurenţial costuri diferenţierea oameni bine
produsului pregătiţi
1 Proiectare Cunoştinţe de termodinamică X X
Service Formare oameni X X
Piese de schimb X X
2 Fabricaţie Randament captatori X X
3 Proiectare Design X X
4 Marketing Colaborare cu o firmă locală X X
Logistică bună de instalatori
Asigurare pieselor de schimb X
- 116 -
Tehnologie şi inovare
Atuurile întreprinderii →
Fig. 3.1 Matricea de evaluare a potenţialului tehnologic
- 119 -
Tehnologie şi inovare
- 120 -
Tehnologie şi inovare
Un alt factor este natura deciziei ce trebuie luată pe baza studiului. Pentru
un manager, este important să se deceleze cât mai repede posibil momentul în
care un proces îşi schimbă evoluţia, pentru a interveni şi lua contra-măsuri sau
pentru a se adapta schimbării.
Din contră, pentru cei de la Planificare, este interesant de a vedea cum
variază în timp tendinţele domeniului şi în ce măsură tendinţele actuale pot fi
extrapolate sau îşi vor schimba natura.
- 121 -
Tehnologie şi inovare
Concluzii
Inovarea poate fi definită ca transportul unei idei sau a unui concept până
la stadiul final al unui produs nou, proces nou sau activitate de service acceptată
de piaţă.
- 122 -
Tehnologie şi inovare
prin adoptarea soluţiilor altora. Pentru rezolvarea acestor probleme se face apel
la surse interne şi externe ale întreprinderii.
Teste grilă
Testul 3.1
Creativitatea se caracterizează prin:
a) capacitatea de a identifica legături între elemente, aparent fără legătură între ele;
b) legăturile se stabilesc mai mult intuitiv;
c) legăturile se stabilesc mai mult logic;
d) legăturile se materializează în generarea de idei creative;
e) este similară cu inovarea.
Varianta corectă este:
1. (a,b,d,e);
2. (a,b,d);
3. (a,c,d);
4. (a,c,d,e);
5. (a,b,e).
Testul 3.2
Creativitatea implică parcurgerea următorilor paşi:
a) selectarea informaţiei;
b) realizarea de conexiuni noi;
c) analiza ideii;
d) valorificarea ideii.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (a,b,c,d);
3. (a,b);
4. (a,b,d).
Testul 3.3
Inovarea tehnologică este reprezentată de:
a) crearea unui produs;
b) crearea unei noi pieţe;
c) introducerea unei noi metode de fabricaţie;
d) apelarea la o nouă sursă de materie primă;
e) o nouă organizare a firmei;
f) crearea unei imagini noi a firmei.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (d,e,f);
3. (a,c,d);
4. (b,e,f);
- 123 -
Tehnologie şi inovare
5. (b,c,d).
Testul 3.4
Inovarea cu caracter economic este reprezentată de:
a) crearea unui produs;
b) crearea unei noi pieţe;
c) introducerea unei noi metode de fabricaţie;
d) apelarea la o nouă sursă de materie primă;
e) o nouă organizare a firmei;
f) crearea unei imagini noi a firmei.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (d,e,f);
3. (a,c,d);
4. (b,e,f);
5. (b,c,d).
Testul 3.5
Spiritul antreprenorial reprezintă:
a) abilitatea de a avea succes cu inovaţia pe piaţă;
b) capacitatea de a rezolva probleme;
c) capacitatea de a lua decizii;
d) transpunerea inovaţiei într-o activitate industrială aducătoare de venit.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (b,c,d);
3. (b,c);
4. (a,d);
5. (a,b).
Testul 3.6
Spiritul managerial reprezintă:
a) abilitatea de a avea succes cu inovaţia pe piaţă;
b) capacitatea de a rezolva probleme;
c) capacitatea de a lua decizii;
d) transpunerea inovaţiei într-o activitate industrială aducătoare de venit.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (b,c,d);
3. (b,c);
4. (a,d);
5. (a,b).
Testul 3.7
Inovarea de produs presupune:
a) schimbarea de concepţie, care se bazează pe o idee nouă ce se sprijină sau nu pe o
tehnologie nouă;
b) realizarea produsului utilizând alte componente sau materiale;
c) un nou design;
d) noi servicii care însoţesc produsul;
e) perfecţionarea materialelor existente;
f) valorificarea experienţei dobândite pe parcurs.
- 124 -
Tehnologie şi inovare
Testul 3.8
Inovarea de ameliorare face ca un produs existent să devină din ce în ce mai bun prin:
a) modificări ale unor soluţii constructive;
b) modificări majore aduse unuia sau mai multor subsisteme ale sale;
c) înlocuirea unor materii prime;
d) apelarea la tehnologii mai performante;
e) schimbarea totală a sistemului, pornind de la alte principii.
Varianta corectă este:
1. (a,c,d);
2. (b,c,d);
3. (c,d,e);
4. (a,c,e).
Testul 3.9
După impactul asupra industriei şi după gradul de influenţare a pieţei se pot evidenţia:
a) inovarea de fond;
b) inovarea de produs;
c) descoperirea unei nişe comerciale;
d) inovarea de proces;
e) inovaţia curentă;
f) inovaţia revoluţionarea;
g) inovarea de ruptură.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (b,c,d,e);
3. (c,d,e,f);
4. (a,e,f,g);
5. (a,c,e,f).
Testul 3.10
Sursele potenţiale ale inovării presupun următoarele categorii de oportunităţi:
a) politice;
b) tehnologice;
c) sociale;
d) economice;
e) interne;
f) externe.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d,e,f);
2. (a,b,c,d);
3. (c,d,e,f);
4. (a,b,c,e,f);
5. (a,b,d,e).
- 125 -
Tehnologie şi inovare
Testul 3.11
Din categoria surselor potenţiale interne, la care managerul poate face apel, fac parte:
a) neprevăzutul;
b) incongruenţa;
c) modificări demografice;
d) descoperiri fundamentale;
e) necesităţile procesului;
f) schimbări în structura domeniului sau a pieţei.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (c,d,e,f);
3. (a,b,e,f);
4. (b,c,d,e);
5. (b,d,e,f).
Testul 3.12
Din categoria surselor potenţiale externe, la care managerul poate face apel, fac parte:
a) neprevăzutul;
b) modificări demografice;
c) descoperiri fundamentale;
d) schimbări de modă, credinţe, convingeri;
e) necesităţile procesului;
f) schimbări în structura domeniului sau a pieţei.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (b,c,d);
3. (b,c,d,e);
4. (a,b,d);
5. (d,e,f).
Testul 3.13
Pentru ca o tehnologie să fie utilă firmei în lupta de a-şi menţine poziţia concurenţială trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să permită reducerea costurilor sau diferenţierea produselor prin caracteristicile lor;
b) avansul acordat firmei să fie durabil;
c) avantajul concurenţial să se menţină în timp;
d) trebuie să influenţeze în bine structura de ansamblu a întreprinderii.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,d);
2. (b,c,d);
3. (a,c,d);
4. (a,b,d).
Testul 3.14
Diagnosticul portofoliului de tehnologi se face răspunzând la următoarele întrebări:
a) care este impactul concurenţial?
b) ce potenţial de evoluţie are; unde se situează pe logistică?
c) în ce măsură tehnologia este stăpânită în întreprindere?
d) cum se situează tehnologia în raport cu realizările de vârf?
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
- 126 -
Tehnologie şi inovare
2. (a,b,c,d);
3. (b,c,d);
4. (a,b,d).
Testul 3.15
Tehnologiile care se încadrează în caii de bătaie sunt:
a) tehnologii care răspund bine intereselor întreprinderii;
b) tehnologii de susţinut;
c) tehnologii de adaptat;
d) tehnologii cărora nu li se mai afectează resurse;
e) tehnologii utile dar pe care nu le putem exploata din plin din diferite motive.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c,e);
2. (a,c,d,e);
3. (a,b,c);
4. (c,d,e).
Testul 3.16
Prin inovare, pot fi trecute spre caii de bătaie tehnologiile situate în cadranul:
a) probleme;
b) rentabilizare;
c) abandon.
Alegeţi varianta corectă!
Testul 3.17
Tehnicile cantitative de prognoză se fac:
a) pe orizonturi scurte de timp;
b) pe orizonturi medii şi lungi de timp;
c) pe baza extrapolării datelor din trecut spre viitor;
d) pentru domenii de maxim interes ale unei firme;
e) ţinând seama de factorii de cauzalitate şi de intercorelaţie.
Varianta corectă este:
1. (,a,c,d);
2. (b,d,e);
3. (a,c);
4. (a,c,d,e);
5. (b,c,d,e).
Testul 3.18
Tehnicile calitative de prognoză se fac:
a) pe orizonturi scurte de timp;
b) pe orizonturi medii şi lungi de timp;
c) pe baza extrapolării datelor din trecut spre viitor;
d) pentru domenii de maxim interes ale unei firme;
e) ţinând seama de factorii de cauzalitate şi de intercorelaţie.
Varianta corectă este:
1. (a,c,d);
2. (b,d,e);
3. (a,c);
4. (a,c,d,e);
- 127 -
Tehnologie şi inovare
5. (b,c,d,e).
Testul 3.19
Un factor de o deosebită importanţă în alegerea tehnicilor de prognoză este orizontul de
timp. Se preferă:
a) orizonturi de timp scurte;
b) orizonturi de timp medii;
c) orizonturi de timp lungi.
Varianta corectă este:
1. (a,b);
2. b;
3. (b,c);
4. a;
5. c.
Testul 3.20
Costul implicat de activitatea de prognoză cuprinde următoarele elemente:
a) costul de punere la punct a metodei;
b) costurile de actualizare a metodei şi a datelor;
c) costurile de realizare propriu-zisă a prognozei;
d) costurile de comparare a rezultatelor cu cele ale altor metode utilizate în paralel.
Varianta corectă este:
1. (a,b,c);
2. (a,b,d);
3. (a,b,c,d);
4. (b,c,d).
- 128 -
Tehnologie şi inovare
Răspunsuri
Testul – Răspunsul
1.1 – 3 2.1 – 1 3.1 – 2
1.2 – 1 2.2 – 2 3.2 – 1
1.3 – 2 2.3 – 2 3.3 – 3
1.4 – 3 2.4 – 4 3.4 – 4
1.5 – 4 2.5 – 3 3.5 – 4
1.6 – 1 2.6 – 2 3.6 – 3
1.7 – 2 2.7 – 2 3.7 – 1
1.8 – 4 2.8 – 1 3.8 – 4
1.9 – 3 2.9 – 3 3.9 – 5
1.10 – 2 2.10 – 2 3.10 – 2
1.11 – 1 2.11 – 1 3.11 – 3
1.12 – 4 2.12 – 2 3.12 – 2
1.13 – 1 2.13 – 3 3.13 – 3
1.14 – 2 2.14 – 1 3.14 – 1
1.15 – 1 2.15 – 2 3.15 – 3
1.16 – 3 2.16 – 3 3.16 – b)
1.17 – 3 2.17 – a) 3.17 – 3
1.18 – 1 2.18 – 3 3.18 – 2
1.19 – 2 2.19 – d) 3.19 – 1
1.20 – 3 2.20 – 3 3.20 – 3
1.21 – 2 2.21 – 4
1.22 – 4 2.22 – 3
1.23 – 1 2.23 – 2
1.24 – 2 2.24 – a)
1.25 – 4 2.25 – b)
1.26 – 3 2.26 – 1
1.27 – 4 2.27 – 3
1.28 – 1 2.28 – 4
1.29 – 4 2.29 – b)
1.30 – 1 2.30 – 3
1.31 – 3 2.31 – 1
1.32 – 2 2.32 – 4
1.33 – 3 2.33 – 1
1.34 – 1 2.34 – 2
1.35 – 2 2.35 – 3
1.36 – 3 2.36 – 2
1.37 – 1 2.37 – 3
1.38 – 2 2.38 – b)
1.39 – 3 2.39 – c)
1.40 – 1 2.40 – 3
1.41 – 2 2.41 – 1
1.42 – 3 2.42 – 4
1.43 – 3 2.43 – 2
1.44 – 2
- 129 -
Tehnologie şi inovare
Bibliografie
- 130 -