Sunteți pe pagina 1din 4

BILET 20:

1. Artera carotida externa – ramuri posterioare


2. Vascularizatia arteriala a encefalului
3. Melcul osos

1. Artera carotida externa – ramuri posterioare

Vascularizaţia arterială a extremităţii cefalice este asigurată de cele două artere


carotide primitive (ACP) şi ramurile lor terminale: artera carotidă externa (ACE) şi artera carotidă internă (ACI) precum şi de cele
două artere subclaviculare.

este dispusă antero-medial, dând numeroase ramuri la nivelul feţei şi gâtului.


Pe traiectul său ascendent străbate trigonul carotic, regiunea submandibulară şi loja glandei parotide, unde se
împarte în ramurile sale terminale. Pe parcurs emite 7 colaterale şi două ramuri terminale, ce se distribuie organelor
gâtului, feţei şi calvariei.
Ramurile colaterale sunt împărţite în 3 grupe:
- ramuri anterioare: tiroidiana superioară, linguală şi facială;
- ramuri posterioare: sternocleidomastoidiană, occipitala şi auriculara posterioară;
- ramuri ascendente: faringiana ascendentă.
- Artera sternocleidomastoidea (a. sternocleidomastoidea) (fig. 70), printr-un traiect oblic postero-inferior,
pătrunde pe faţa internă a muşchiului sternocleidomastoidian după ce a încrucişat nervul hipoglos.
- Artera occipitală (a. occipitalis) (fig. 220), după un scurt traiect ascendent (pe faţa internă a pântecelui
posterior al digastricului), devine orizontală şi emite ramuri la muşchii învecinaţi şi la pielea regiunii occipitale.
- Artera auriculară posterioară (a. auricularis posterior) (fig. 74) dă ramuri terminale pentru pavilionul
urechii şi artera stilomastoidiană, din care se separă o ramură pentru muşchiul scăriţei.

2. Vascularizatia arteriala a encefalului

Vascularizaţia encefalului (fig. 207). Irigaţia encefalului constă dintr-o circulaţie arterială (aa. cerebri) şi o
circulaţie venoasă (vv. cerebri). În creier nu există vase limfatice.
Circulaţia arterială provine din anastomoza a patru artere: sistemul carotidian constituit din cele două artere
carotide interne (aa. carotides internae) şi sistemul vertebrobazilar format din cele două artere vertebrale (aa.
vertebrales) (tab. 33, 34).

Sistemul carotidian Arterele carotide:

ramuri colaterale:
aa. osteoperiostale
aa. caroticotimpanale
a. pt. sinusul cavernos
a. pt. nervii oculomotori
a. pt. ggl. Gasser
a. pt. hipofiza
a. pt. meninge
aa. oftalmice
 ramuri terminale:

a. cerebrală anterioară
a. comunicantă posterioară
a. corioidiană anterioară
a. cerebrală mijlocie
(Sylvius)

Sistemul vertebro-bazilar arterele vertebrale unite median în trunchiul bazilar

ramuri colaterale:

a. paramediană
aa. circumferenţiale scurte
aa. circumferenţiale lungi
aa. cerebeloase inferioare
aa. cerebeloase mijlocii
aa. cerebeloase superioare

 ramuri terminale:
aa. cerebrale posterioare

Poligonul lui Willis

a.comunicantă anterioară
aa. cerebrale anterioare
a.comunicantă posterioară
aa. cerebrale posterioare

Arterele emisferelor cerebrale


Sistemul arterial superficial

a. cerebrală anterioară—

a. pericaloasă
(artere ce irigă corpul calos)
Sistemul arterial subcortical-----------------

aa. frontale inferioare


aa. frontale interne anterioare
aa. frontale interne mijlocii
aa. frontale interne posterioare
aa. parietale interne
a. cerebrală mijlocie—

a. insulară
a. orbitofrontală (orbitară inferioară)
a. temporală anterioară

Trunchiul comun al a. ascendente


a. parietală posterioară
a. temporală mijlocie ------------------------------
temporală posterioară =
a. principală a afaziei Wernicke
a. temporală

 a. pt. girul frontal al


III-a
a. şanţului rolandic (a. rolandică)
a. parietală ascendentă
a. prerolandică

a.cerebrală posterioara—

a. temporală anterioară
a. temporală mijlocie

 a. Temporooccipitală
a. calcarină

Sistemul arterial profund

a. cerebrală anterioară

art. comunicantă anterioară


art. centrală lungă (a lui Heubner)

a. cerebrală mijlocie

aa. striae interne


aa. striae externe
aa. lenticulare

a. cerebrală posterioară

aa. optice interne


aa. optice externe

a. comunicantă posterioară

aa. centrale mijlocii


(arterele peretelui inferior al ventriculului mijlociu III)
Sistemul coroidian

aa. corioidiene anterioare


aa. corioidiene posterioare şi laterale ---
aa. corioidiene posterioare şi mediane

ram. pt. vilozităţile plexurilor coroide


ram. pt. pereţii ventriculului lateral

Sistemul comunicant posterior asigură anastomoza între sistemul carotidian şi cel vertebrobazilar

3. Melcul osos

Melcul (cochlea) se compune dintr-un canal spiral, răsucit (făcând două ture şi jumătate) în jurul unui ax conic
(columela seu modiolus). El este situat înaintea vestibulului, între cavitatea timpanică şi conductul auditiv intern.
Columela este un con cavitar osos, a cărui bază formează foseta cohleară. În fosetă se găsesc orificii dispuse
după o linie spirală; acestea conduc în canalul spiral, în care se găseşte ganglionul spiral a lui Corti.
Canalul spiral (canalis spiralis cochleae) începe la nivelul vestibulului, printr-o parte nerăsucită şi se termină
în fund de sac, la nivelul cupolei melcului. Din canalul spiral pleacă numeroase canalicule, care pătrund în
grosimea lamei spirale - lama spirală împarte canalul spiral al melcului în două părţi, una superioară, rampa
vestibulară (scala vestibuli), pentru că se deschide în vestibul şi cealaltă inferioară, rampa timpanică (scala
tympani), care se termină în casa timpanului. Partea superioară cu ajutorul unui orificiu mic-helicotrema -
comunică în regiunea vărfului melcului cu partea inferioară. Rampa timpanică comunică cu urechea medie prin
fereastra rotundă şi cu cavitatea craniană prin apeductul melcului (canaliculus cochleae), care se deschide în foseta
pietroasă (fossula petrosa), pe marginea posterioară a stâncii.