Sunteți pe pagina 1din 2

Tabel 12.3. Leziunile cu pote n ţia l de malignizare ale mucoasei orale şi gradu l de risc.

tO

Leziunea -
Fibroza suo- mueoa sd ora la
Ca ndidoza cronica h [pe r p\az i ~_ ****
Leuc op lazla ompge nd .
Dis fag ia side rope ni ca ••
Lich enu l plan eroziv •
Glos it a siflliticd ' • (?)

Leucoplazia omogenă este consideraM leziune cu potenţial de malignizare. În timp ce


W!u<opiazia '/erucoasă şi eritroleucoplazia sunt considerate leziuni premaligne.
Po tenţia lul de malignizare al glositei sifilitice este incen şi controversat.

Cand ida ca talizeaza oroduce rea de nitrozamine din luesul te riiar (factor etiologic Trepo nema
f'n<I~e n e cu caracter carc inogen. induce modi - pallidum). Unele studii clinico-statistice indica
Ii<:Arl displaz ice la nivelul mucoasei ora le. Se o incidenta concom ite nta a tu morilor ma li gne
-.an if ~s ta clin ic pr in p r eze n ţa de pete albicioase ale limbii În 18, 5,33% dintre cazu ri. Glosita
are nu se pot În departa prin raclaj superficia l. luetica atroficd se manifesta prin alrofia difuza a
Se asoc iaza adesea cu leucoplazia sau papile lor fi liforme linguale, asociata cu senzaţie
letKop lazia patata, fiind t ot u şi dificil de precizat de xerostomie, stomatopiroza. parestezii sau
d.a(d ,~ faat nu es te vo rba despre o lez iu ne durere la nivel ul limbii. Se pare ca aceasta forma
~oD l az ic d su prain fectata cu candida. atrofica are potenţial de malign iza re. Totuşi,
Disfagia sideropenicd (Sd. Plummer- aceasta plasare a glosi tei luetice atrofice este
Yins.on, Sd. Patterson-Kelly)_ Fac tor ul etiologic considerata astazi extrem de discutabila, având
este de ordin general, şi an ume anem ia În vedere fapt ul ca se bazeaza pe studii clinico-
s6deropenicd (defici t de fi er), ma i frecventa la statis tice mai vec hi, şi avâ nd În vede re faptu l ca
Jlupa de vârsta Între 30 şi SO de ani. Pacienţii este posibil ca riscul de apariţie a unei tumori
ptezl~,t.1 o muc oasa li ngual a atrofica, maligne linguale sa nu fie o co n secin ţ ă a
de-pap il at a, neteda, de culoare roşie. În fapt. infecţiei, ci mai degraba a terapiilor
Întreaga muc oasa orala prezi nta un grad de medicamentoase antiluetice (sarurile metalelor
~e oe aces t tip. care induce şi fenome ne de grele sau arse ni e) aplicate Înainte de utilizarea
stomatopirol a, pr ecu m şi od inofagie sau / şi pe scara larg(i a antibioterapiei.
disfagie. Se asocia za ş i cu cheilita angu\ard
~I de " z ~b a l u l"'. perlech e).
Uch enul plan. Este o a fecţ iu ne a mucoasei Leziuni prema/igne
eIiIle (1.> e:iolog ie inc erta_ adeseori fii nd Îns(i
OJflfunda: Cll leziuni! e alergice lichenoide. care Leziunile premaligne sunt acele leziuni
'SalII descrise în cazu l anumitor terap ii care evolueazd În mod cert spre malignitate,
medi«lr.1e ntoase (arse nic, bismut. captopri!. având caracter ireversibil.
dotO{hln e. ci me ti din. saruri de aur, li tiu,
.et"cur, oropranoloL streptomicina etc). Leucoplazia
Lid1~n ul o an idiopa tic se prezinta sub doua
llarme: re!ic ulata ş i eroz iva, dintre care ultima Este definita ca fiind o pata sau p\aca rd
se mai ' ard_ da r are pote ntial de malign iza re. alb, mai mare de 5 mm, care nu poste fi
lîc~nul plan eroz iv se man ifesta clinic prin indepartata pr in şterge r e ş i care nu poate fi
prezenta unor leziun i eritema toase, atrofice Încadrata În nici o alta entitate patologica.
edin<;.~ ale mucoa sei orale (in special jugale). cu Leucoplazia rep rezinta În peste 90% dintre
pt1!zerţa Jnei zone ce ntra le ulcerative şi a unei cazu ri exp res ia cli nica a displaz iei mucoasei (de
~ pe'iferic e albicioa se, cu aspect striat diferite grade), putându -se identifica uneo ri şi
lJDe-Qr' se asoc iaza Cu gi ngivi ;a descuamativd. focare de carcinom in situ. Factorii care
Glosita si fiHtic3. A exis tat de-a lungul favo rizeaza apariţia leucoplaziei se suprapun
lilapu I'.. I o con trove rsa În ceea ce priveş t e exact peste factorii de rise pentru transformarea
pGCe11tlaU de mali gniza re a leziunilor linguale maligna.
552 TUMORI MALIGNE ORO-MAXllO-FACIAlE

Leucoplazia omogenl este de cele mai Eritroleucoplazia (leu copIa zia patata)
multe ori expresia clinic3 a displaziei de gradul Este expresia clinica a displaziei de diferite
I sau II a mucoasei orale, CU caracter reversibil, grade, cu zone de displazie de gradulUi pe care se
deci fiind practic considerata leziune cu grefeaza multiple focare de neoplazie intra·
potenţial de malignizare şi nu premalignCi. Se epiteliala. (carcinom in situ). Se manifesta clinic sub
prezinta clinic ca o pata alba sidefie nereliefata. forma de placarde leucoplazice alternând cu pete
cu aspect neted, care la palpare nu prezinta roşii de eritroplazie. practic petele albe repre-
niciun fel de rugoziUiţi. Aproximativ o treime zentând zonele displazice. iar cele roşii focarele de
dintre leucoplaziile reversibile se remit dupa neoplazie intraepiteliala (Rg.l2.7).
indepartarea factorilor de risc (in special
renuntarea totala la fumat).
Leucoplazia nodulara (granulara.
verucoasl) se prezinta clinic ca un plaeard
leucoplazÎc de mici dimensiuni, cu suprafata
neregulata, papilara. veruciformCi. este o forma
rara, considerata de asemenea leziune cu
potential de malignizare, evolutia sa putând fi
spre un carcinom verucos.
Leucoplazia verucoas3 proliferativ3 este
de cele mai multe ori expresia clinica. a displaziei
de gradul III a mucoasei orale. uneori fiind in
asociere cu candidoza orala. Se prezinta clinic
sub forma unor placarde leucoplaz;ce multiple. Figura 12.7. Eritroleucoplazie la nivelul
slab delimitate, cu suprafata anfractuoasa. marginii şi fetei dorsale a limbii. (cazuistica
rugoasa şi cu tendinta de extindere progresiva. Prof. Or. A. Bucu~
Evolueaza lent spre carcinom verucos sau se
grefeaza cu focare eritroplazice. situatie În care
evoluţia este spre carcinom spinocelular (Fig.
Eritroplazia (Boala Bowen,
12.6). eritroplazia Queirat)
Este definita clinic ca fiind o pata roşie, cu
aspect catifelat, care care nu poate fi indepartata
prin ştergere şi care nu poate fi incadrata În nici
o alta entitate patologica. Clinic se prezinta
rareori izolata, cel mai frecvent În asociere cu
leucoplazia. Este in fapt expresia clinica a
displaziei severe şi carcinomului in situ şi este
considerata o forma de debut a tumori lor
maligne ale mucoasei cavitaţii orale (Fig. 12.8).

Figura 12.6. leucoplazie verucoasa


proliferativa localizata pe marginea laterala a
limbii. (cazuistica Prof. Dr. A. Bucur)

Figura 12.8. Eritroplazie la nivelul


fibromucoasei palatului dur. (cazuistica Praf.
Or. A. Bucu~

S-ar putea să vă placă și