Introducere în econometrie Curs 1 Selecții statistice.

Distribuții de selecție

1.1. Statistica inferențială

Exemplul 1: Estimarea duratei de viață a bateriei unui telefon.

1. Care este populația studiată ?
2. Care este variabila în raport cu care este studiată această
populație?
3. Ce poate face un producă tor de telefoane pentru rezolvarea
problemei?

1. Populația este formată din totalitatea bateriilor realizate de un

anumit producă tor.
2. Variabila în raport cu care este studiată populația este durata de
viață
3. Producă torul va testa un lot (eșantion) de baterii, va determina o
durată medie de viață iar apoi va trece o anumită durată (legată de
medie) în specificațiile tehnice ale bateriei.

Eșantion Inferențe Populație

Inferență - operație logică de derivare a unui enunț din altul, prin care se
admite o judecată (al că rei adevă r nu este verificat direct) în virtutea unei
legă turi a ei cu alte judecă ți considerate ca fiind adevă rate.

Statistica inferențială – parte a statisticii care folosește informațiile

obținute pe un eșantion în testarea unor ipoteze asupra populației.

1.2. Construcția eșantioanelor

1.2.1. Selecția simplă

Cel mai simplu mod de extragere a elementelor dintr-o populație în

vederea formării unui eșantion. Poate fi făcută dintr-o populație finită
(cunoaștem volumul populației) sau dintr-o populație infinită (nu
cunoaștem volumul populației). Există două modalități:
 Selecția simplă repetată – orice element extras este reintrodus în
populația originară astfel că acesta poate fi extras din nou;
 Selecția simplă nerepetată – orice element extras nu mai este
reintrodus în populația originară.
Introducere în econometrie Curs 1 Selecții statistice. Distribuții de selecție

Exemplul 2: O populație formată din 5 modele de telefoane a înregistrat

următoarele durate de viață ale bateriei: 17, 18, 19, 20 și respectiv 22 de
ore. Folosind selecția simplă repetată şi nerepetată să se construiască toate
eșantioanele de volum n=2.
Selecția simplă repetată
(17,17) (17,18) (17,19) (17,20) (17,22)
(18,17) (18,18) (18,19) (18,20) (18,22)
(19,17) (19,18) (19,19) (19,20) (19,22)
(20,17) (20,18) (20,19) (20,20) (20,22)
(22,17) (22,18) (22,19) (22,20) (22,22)

Caracteristici:
1. volumul populației?
2. șansa ca un anumit element să fie extras?
3. erori de eșantionare?
4. numărul eșantioanelor de volum n ce pot fi extrase dintr-o populație
de volum N?

1. Volumul populație este același la fiecare extragere

2. Fiecare element are aceeași probabilitate de a fi selectat la fiecare
extragere
3. Metoda de eșantionare nu e foarte precisă și poate conduce la erori
din cauza faptului că același element poate să apară de mai multe
ori în același eșantion
4. Nn (avem 25 de eșantioane, N=5, n=2, 52=25)
Introducere în econometrie Curs 1 Selecții statistice. Distribuții de selecție

Selecția simplă nerepetată

(17,18) (17,19) (17,20) (17,22)
(18,19) (18,20) (18,22)
(19,20) (19,22)
(20,22)

Caracteristici:
1. volumul populației?
2. șansa ca un anumit element să fie extras?
3. erori de eșantionare?
4. numărul eșantioanelor de volum n ce pot fi extrase dintr-o populație
de volum N?
1. Volumul populației scade cu câ te un element la fiecare extragere
2. Probabilitatea ca un anumit element să fie extras crește cu fiecare
extragere
3. Deoarece același element nu poate să apară în mai multe
eșantioane, precizia eșantionă rii crește.
4. n!
C kn= , n !=1∙ 2 ∙… ∙ n
( n−k ) ! k !
5! 1 ∙ 2∙ 3 ∙ 4 ∙5 20
C 25= = = =10
(5−2 ) ! 2! 1 ∙2 ∙3 ∙ 1∙ 2 2
Numărul eșantioanelor de volum n extrase dintr-o populație
de volum N este: C nN

1.3. Distribuții de selecție

1.3.1. Distribuția de selecție a mediei

Definiție: este distribuția de probabilitate a tuturor valorilor posibile ale

mediei de eșantion x .

Parametrii:
Valoarea medie în cazul populației este µ=19.2, ceea ce înseamnă că durata
medie de funcționare a celor 5 baterii este de 19.2 ore.
1. Media distribuției de selecție a mediei: μ x́ =µ
În cazul selecției simple repetate μ x́ =19.2
În cazul selecției simple nerepetate μ x́ =19.2
Introducere în econometrie Curs 1 Selecții statistice. Distribuții de selecție

Concluzie: Media distribuției de selecție a mediei este egală cu media

populației.
2. Dispersia distribuției de selecție a mediei: σ 2x́
a. Populație: σ 2x =2.96
2
σ
b. Selecția simplă repetată: σ =1.48= 2.96 = x
2
x́
2 n
σ 2x N −n
c. Selecția simplă nerepetată: σ 2x́ =1.11= 2.22 = 2.96 ∙ 3 =
∙
2 2 4 n N−1
3. Abaterea medie pătratică a distribuției de selecție a mediei: σ x́
σx
a. Selecția simplă repetată: σ x́ = (populație infinită)
√n
σ N−n
b. Selecția simplă nerepetată: σ x́ = x ∙
√
√ n N −1
(populație finită)
Observație:
N −n
1. Raportul N−1 se numește factor de corecție;
2. Abaterea medie pătratică a distribuției de selecție a mediei σ x́ , se va
numi, în continuare, eroarea standard a mediei.

Forma:
 Dacă distribuția populației originare este normală atunci distribuția de
selecție a mediei este de asemenea normală.
 Dacă nu se cunoaște forma distribuției populației, distribuția de selecție
a mediei poate fi aproximată cu o distribuție normală, ori de câte ori
volumul de selecție este mare (n30).

1.3.2. Distribuția de selecție a proporției

Considerăm o populație de volum N și presupunem că din cele N elemente,

K au o anumită caracteristică. Vom spune că proporția elementelor din
K
populație care prezintă acea caracteristică este p= N . La nivel de eșantion
proporția se notează cu ṕ.

Definiție: este distribuția de probabilitate a tuturor valorilor posibile ale

proporției la nivel de eșantion p.
Introducere în econometrie Curs 1 Selecții statistice. Distribuții de selecție

Parametrii:
 Media distribuției de selecție a proporției – μ p= p, unde p este
proporţia la nivel de populaţie;
 Dispersia distribuției de selecție
p (1− p)
 Populație infinită: σ 2p =
n
 Populație finită: σ 2p= p (1− p) N −n ;
n N−1
 Eroarea standard a proporției
p(1− p)
 Populație infinită:
σp
= √ n ;
p(1− p) N−n
 Populației finită: σ p=
√ n N −1 √
;

Forma: Distribuția de selecție a proporției poate fi aproximată cu

distribuția normală ori de câte ori np  5 şi n(1-p)  5.
 Dacă nu se cunoaște forma distribuției populației, distribuția de selecție
a mediei poate fi aproximată cu o distribuție normală, ori de câte ori
volumul de selecție este mare (n 30). Cu alte cuvinte, distribuția de
selecție poate fi considerată normală indiferent de populația originară,
dacă volumul de selecție este destul de mare.

1.3.3. Distribuția de selecție a diferenței mediilor

Definiție: este distribuția de probabilitate a diferențelor tuturor perechilor

posibile de medii de eșantion x 1- x 2.
Parametrii:
 Media distribuției de selecție: μ x − x =1 - 2;
1 2

σ 21 σ 22
 Eroarea standard a diferenței mediilor:σ x −x =

Forma:
1 2

√ + .
n1 n2

 Dacă populațiile sunt normal distribuite atunci distribuția de selecție a

diferenței mediilor este de asemenea normală.
Introducere în econometrie Curs 1 Selecții statistice. Distribuții de selecție

 Dacă nu se cunoaște forma distribuției populațiilor, distribuția de

selecție a diferenței mediilor poate fi aproximată cu o distribuție
normală, ori de câte ori volumul de selecție este mare (n1, n2  30).