DREPT CIVIL .

DREPT SUCCESORAL

Profesor titular : Dragu Laurentiu

Tratat recomandat : Francisc Deak
Examen : 9 întrebări ,tip grila , din aceste întrebări 4 de teorie și 5 de speta ,grila
închisă
Dacă examenul va fi fata în fata , la întrebările cu spete (probleme) vor fi și explicații

Reguli generale privitoare la moștenire

Precizarile terminologice

Potriv art 953 Cciv, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei pf decedate către
una sau mai multor persoane în ființă (pf , pj, unit administrativ-teritoriale ,respectiv
comuna oras municipiu ori stat)
Asta inseamna ca regulile priv la mostenire nu se aplica in cazul incetarii unei
pers juridice. In locul termenului mostenire se accepta si termenul succesiune.
In dr civil, notiunea de succesiune are o sfera mai larga, insemnand orice
transmisiune prin A inter vivos sau mortis causa, transmisiune care poate sa fie
universala, cu titlu univ sau particular.
Notiunile de mostenire si succesiune sunt sinonime numai in sensul restrâns a
celui din urma termen. (pers care cumpara un bun este succesorul vanzatorului, iar
vanzatorul este autorul cumpărătorului, uneori cel care dob un bun capat calit de
având-cauză de successor cu titlu particular fată de alte A pe care cel de la care l-a
dob le-a consimtit în leg cu acel bun) Când folosim ca sinonim noțiunea de
succesiune și moștenire avem în vedere doar transmisiunea care operează în mom
decesului titularului patrimoniului.
Pers despre a carei mostenire este vorba, defunctul, si de cujus, abreviere
provenita din expresia din dr roman is de cuius succesionis agitur.
Se mai util si termenul de autor(are 3 copii, este autor al comoștenit). In
materie testamentara pers care lasă moștenirea se num testator. Persoana care
dobandeste mostenirea se numeste mostenitor sau successor. In material mostenirii
testamentare, cel care dobandeste mostenirea se numeste legatar.
In cadrul dr. de mostenire, succesiunea, moștenirea ori ereditatea se foloseste
nu numai in sensul de transmitere a patrimoniului unei persoane decedate catre una
sau mai multe persoane in fiinta ci si pentru a desemna insusi patrimoniul lasat de
catre defunct (masa succesorala).

Felurile mostenirii art 955 alin – patrim defunctului se transmite prin

moștenire legală dacă nu se dispune altf prin testament
In functie de izvorul vocatiei succesorale a persoanelor care dobandesc
patrimoniul succesoral, mostenirea poate sa fie legala sau testamentara.
Mostenirea este legala in cazul in care transmiterea patrimoniului succesoral
opereaza in temeiul legii, la persoanele in ordine și în cotele stabilite de lege.
Ea intervine in cazul in care defunctul n-a lăsat un testament prin care sa
dispuna de patrimoniul său pentru cauză de moarte sau daca a lasat un testament care
cuprinde legate, acestea sunt ineficace indiferent de cauza.(testamentul poate să fie
nul sau legatul să dev caduc(să nu-și producă efectele independent de voința
autorului) testam este un A intuit personae, legatul este o dispoziție cuprinsă în
testament, legat este facut în considerarea persoanei beneficiarului legatar, daca între
mom întocm testam si mom deschiderii mostenirii(care coincide cu mom mortii
titularului patrimoniului) legatarul desemnat decedează, legatul dev caduc.
În absența testam, la mom morții, legiuitorul stab pers chemate să culeagă din
averea acelui decedat si în ce cote ART. 964 ( ordonarea vocației succesorale legale
generale, împărțindu-se in 4 clase în ordinea in care se vine la moștenire, clasa1 înlăt
clasa a 2a rudele mai apropiate inlătura rudele de grad mai indepartat fiul inlăt
nepotul)(972 sotul suprav poate veni în concurs cu oricare dintre clase nefăcând parte
din niciuna). Fundamentul se află în rudenie (inclusive rudenia civilă-adopție) sau
calit de soț supraviețuitor.
Este legala și in ipoteza in care defunctul a facut un testament care este valabil
intocmit dar care nu cuprinde legate(disp de împărțire a averii).alte prevederi (testam
mai poate cupr disp priv la funeralii, relative la numirea unui executor testamentary,
dezmoșteniri ale most legali- daca face aceasta fara indicarea beneficiarului averii
sale, mostenit legal va fi înlăt total de la mostenire daca nu este rezervatar, iar
aceasta va reveni unor mostenit subsecventi care ar fi fost inlăt de la moșten daca nu
era înlăt mostenitorul dezmoștenit)(moștenit rezevatar va lua rezerva iar
restul(cotitate disponibilă) se va da moștenitorului subsecvent.1075) (1087
REZERVATARI descendenții, ascend privilegiați(părinți), soțul supraviețuitor)(1088
rezerva succesorala a fiecarui moștenitor rezervatar este ½ din cota succesorala care
in absenta liberalit sau dezmostenirilor i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal)
Cei care dob mostenirea in calitate de mostenitori legali sunt mostenitori
universali avand vocatie la întregul patrimoniul lasat de catre defunct. Rezerva
succesorală, se culege în schimb, in toate cazurile, cu titlu universal, intrucat ea
reprezintă o fracțiune din patrimoniul celui decedat.
Moștenit legali nu pot fi niciodata succesori cu titlu particular, pentru ca ei nu
pot avea vocație la bunuri determinate din patrimoniul defunctului.
Mostenirea este testamentara in cazul in care transmiterea masei succesorale
are loc in temeiul vointei defunctului, exprimata prin testament.
Mostenirea este exclusiv testamentara in cazul in care legatele făcute de catre
defunct acopera întreaga masa succesorală, adica defunctul dispune intraga sa avere
prin testament si nu exista mostenitori rezervatari.(lasă ½ si 1/3 si 1/6 unor terți
dezmostenind mostenitorii legali care nu sunt rezervatari)
Persoanele desemnate de catre testator sa culeaga mostenirea se numesc
legatari. Legatarul poate fi universal cu vocatie la intreaga avere lasata de defunct cu
titlu universal, cu vocatie la o fractiune din averea lasata de defunt, si cu titlu
particular, avand vocatie la un bun determinat.
Coexistenta mostenirii legale cu mostenirea testamentara.
Cele doua tipuri de mostenire prev la 955 alin 1 CC nu se exclude, ci,
dimpotriva, ele pot coexista.(la romani legatul cu titlu universal se extindea asupra
intregii averi-Nemo pro parte testatus pro parte intestatus=nimeni nu poate muri în
parte cu testament, în parte fără testament)Doua situatii de coexistență
1. defunctul a dispus prin testament de o parte din averea sa adica a facut un
legat cu titlu particular sau cu titlu univ, caz in care cei gratificati vor dobandi in
virtutea testamentului iar mostenitorii legali vor primi partea de care defunctul nu a
dispus, in virtutea legii.
2. desi defunctul a dispus de intreaga avere prin testament, el lasă mostenitori
rezervatari. In acest caz, mostenitorii rezervatari vor culege rezerva conferita de lege
ca mostenitori legali, iar cel gratificat prin testament va primi cotitatea disponibila
(partea care depaseste rezerva succesorala) in virtutea vointei defunctului, exprimata
prin testament.(intervine reductiunea cand donatia priveste toata averea)
Legea civilă recunoaște coexistenta calității de mostenitor legal si mostenitor
testamentar (poate renunta la oricare sau la ambele ori niciuna) (2 frati moștenitori:
un frate primește:donație de 80 testamentar si imparte cu fratele lui restul de 20 legat,
adica 90+10). Dar, Art 1102 (2) teza II Daca insa legatul este mai mic decat cota de
mostenire legala, mostenitorul legal nu poate renunta la legat pentru a mosteni mai
mult intrucat un asemenea legat are semnificatia unei dezmosteniri partiale.

[(legat f1 ¼ f2 3/8 f3 3/8 - nefiind rezervatar, moștenirea legală a f1 este redusă dela
¼ la 1/3, implica, dezmostenire parțială)(f 1 nu poate renunta la legat pentru a lua 1/3
conf legii ci va lua ¼, f2,f3 împărțind restul)(Un moștenitor rezervatar în persoana
soțului supraviețuitor(daca ar fi fost dezmostenit rezerva presup ½* ¼) în concurs
cu un descendent( în ipoteza dezmostenirii ½* ¾)(soțul suprav cand vine în concurs
cu un descendent primeste conf 972 (1) a) ¼ iar descendentul ¾)defunctul lasa
copilului ¼ în aceasta situație poate pretinde acoperirea rezervei succesorale, va
primi 3/8 iar soțul 5/8.] reducerea rezervei prin vointa testatorului ?????

Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale

1. este o transmisiune pt cauza de moarte
2. este o transmisiune universala
3. este o transmisiune unitara
4. este o transmisiune indivizibila
Este o transmisiune pt cauza de moarte intrucat ea opereaza in urma si ca
efect al mortii fizic constatate sau judecatoreste declarate a unei persoane fizice.
Astfel, normele dr succeoral nu se aplica transmisiunilor prin acte intre vii care vor fi
guvernate de dispozitiile din materia obligatiilor si nici in cazul incetarii existentei
unei persoane juridice.
Persoanele juridice in schimb, pot dobandi o mostenire(doar ca mostenitor
testamentar).
Transmiterea mostenirii este o transmisiune universala, intrucat are ca obiect
patrimonial celui decedat, adica totalitatea dr si obligatiilor ce pot fi evaluate in bani.
Dr nepatrimoniale nu se pot transmite prin mostenire. De asemenea, nu pot fi
transmise prin mostenire nici drepturile patrimoniale care se sting la moartea
defunctului, intrucat au caracter viager sau au fost contractate ori nascute in
considerarea persoanei (dr. de uzufruct, de uz, d la pensie). Nu se transmit prin
mostenire nici obligatiile strans legate de o calitate personala a defunctului (obl legala
de intretinere) si nici cele nascute din contracte incheiate intuit persone ( obl.
mandatarului).
Transmisiunea mortis cauza se deosebeste, pornind de la caracterul universal
de transmisiunile prin acte intre vii prin faptul ca, în primul rănd transmisiunile prin
acte intre vii nu pot avea ca obiect obligatii, ci numai drepturi.( Codul civil
nerecunoscând cesiunea de datorie)
Desi CC reglementeaza preluarea datoriei 1599+, este de mentionat ca aceasta
este posibila, presupune, in mod necesar, acordul creditorului. Prin mostenire in
schimb, se transmit atat dr cat si obligatiile si independent de vreun accord al
creditorilor defunctului.
In al doilea rand, transmisiunile prin acte intre vii nu pot avea ca obiect
patrimonial unui titular în viață.
Cat timp titularul traieste, patrimoniul lui nu poate fi transmis asupra altei
persoane, actele incheiate de titular putand purta doar asupra unor drepturi privite
izolat. In schimb, după moarte, devine posibila si chiar se impune transmiterea patrim
defunctului asupra unei pers in fiinta.
Transmisiunea mortis causa se deoseb de transm prin acte intre vii si prin
faptul că dr dob de mostenitor sunt opozabile tertilor fără indeplinirea formalităților
cerute de lege ptr transmisiunea prin acte intre vii.
Mai trebuie precizat ca desi prin mostenire se transmit toate obligatiile
defunctului( cu except celor care se sting la mom morții sale), mostenitorii vor fi
tinuti sa raspundă de pasivul mostenirii, numai in limita activului primit(bunurile din
patrimonial moștenit) proportional cu cota parte ce le revine din moștenire (intra vires
creditans).(VCC acceptarea pură și simplă a moștenirii(contopirea patrimoniilor-ultra
vires creditans răspundere dincolo de activul primit) și acceptarea sub beneficiu de
inventor-oprirea confuziunii patrimoniilor actual in NCC)
Cel de-al treilea caracter este transm unitara, ceea ce inseamna ca intreaga
avere a defunctului, adica toate dr si obl defunctului se transmit la mostenitorii legali
sau legatari dupa aceleasi norme juridice fara a distinge in functie de originea,
provenienta sau natura bunului.(Patrim defunctului este unitar, aceleasi reguli se
aplica în transmisiunea patrim succesoral)
· Prin exceptie de la caracterul unitar, potrivit 974 CCiv, sotul
supravietuitor care vine la mostenire in concurs cu alte persoane în afară
de descendenți, va culege pe langa cota succesorala legala și mobilierul
și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor.
· Altă excepție de la caracterul unitar, potrivit 333CC, viitorii soti au
posibilitatea ca prin conv matrimoniala sa stab faptul că acela care va
supraviețui va fi indreptatit sa preia fara plata, inaintea partajului, unul
sau mai multe bunuri comune determinate, in devalmasie sau
coproprietate. Prin clauza de preciput se deroga de la caracterul unitar al
transmisiunii succesorale, avand in vedere ca bunurile cuprinse in el sunt
dobandite de sotul suprav in virtutea conventiei incheiate nu în virtutea
regulilor aplicabile in materia mostenirii.
 · Art 167(2)CMun, în caz de deces al salariatului, dr datorate acestuia
pana la data decesului(D salariale) se convin în ordine sotului suprav,
copiilor majori, părinților defunctului, dacă nu există aceste catecorii, D
asupra salariului neîncasat revine moștenitorilor.
· Indemnizației neîncasate cu privire la concediul neefectua( în tăcerea
legislației muncii + în condițiile în care indemnizația este asimilată
salariului se aplică aceleași reguli)( Pentru aceleași rațiuni trebuie sa
existe aceleași soluții)
· Art. 120 L263/2010 priv sistem unitar de pensii publice, sumele
neîncasate de pensionari, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc
decesul sau, după caz, drepturi restante de pensie datorate și neîncasate,
se plătesc soțului suprav, copiilor , părinților sau în lipsa celorlalți
moștenitori în condițiile dr. comun.
· Art 44(2) II Constituție un cetăț strain, un apatrid, pers jur straină poate
dobândi terenuri în România numai în condiții rezultate din aderarea
Romaniei la U.E. sau din alte tratate la care Ro este parte, pe bază de
reciprocitate în condițiile prev de L organica precum si din moștenire
legală. În cazul în care mostenitorul este testamentary, cu obiect al
legatului un teren agricol in extravilan, trebuie îndeplin condițiile din
Lspecială
Transmiterea mostenirii este indivizibilă, psp că D de opțiune succesorală se
exercită asupra întregului patrimoniu succesoral lăsat de către defunct nu se poate
accepta o parte din succesiune renunțându-se la o altă parte. D de opț trb să privească
întreaga moștenire, trebuie acceptată sau să renunțe conform vocației decurgând din L
sau voința defunctului exprimată prin testament.