Pledoarie 11224 231 2015 Si Probe Pentru Scribd

Catre Judecatoria Focsani
Dosar 11224/231/2015
Termen 02.10.2015
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com, in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2015
avand obiectul Ultrajul judiciar, si 11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara,
formulez in conditiile legii,
Pledoarie pentru dosarul 11224/231/2015

prin care va rog sa nu dispuneti internarea mea nevoluntara fiindca-mi primejduiti viata sau
integritatea fizica si psihica, precum relatez in inscrisul anexat, sesizarea Comisiilor de cercetarea
abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor, si in inscrisul anexat, cererea de punere sub programul de
protectie a martorilor cf. art. 125 din CPP in dosarul 421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na
Dita Mirela si alti complici, dosar instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie,
si fiindca este ilegal precum demonstrez mai jos.
Mentionez ca aceste inscrisuri sunt probe in dosarul 11224/231/2015, in sensul ca originalele au
fost trimise autoritatilor competente spre care va rog sa nu le deturnati pe cale administrativa
Invoc nulitatea absoluta intemeiata pe necompetenta materiala a procurorului Mihaila Paul cf.
art. 280 si 281 (1) b) din CPP, deoarece competenta materiala pentru infractiunea de Ultrajul judiciar
revine Parchetului de pe langa Judecatoria Vrancea cf. art. 35-36 din CPP.
Invoc nulitatea relativa a ordonantei procurorului Mihaila Paul care face obiectul dosarului
11224/231/2015, cf. art. 280 si 282 din CPP, si,
prin prezenta va aduc la cunosinta faptul ca nu pot fi internat nevoluntar LEGAL, si nici motivat
in fapt adica in conditiile legii, deoarece:
Pagina 1 din 10
1. pentru cauze penale, citez din literatura de specialitate medico-legala
“
la solicitarea organelor judiciare se face doar EMLP (examinarea medico-legala psihiatrica), care se
efectueaza doar in cazul omorului grav sau deosebit de grav, sau a pruncuciderii, SI (nu "sau") cand sunt
indoieli asupra starii psihice ale invinuitului sau inculpatului.
“
In dovedire, vezi pagina 11/41 din documentul anexat la prezenta intitiulat "EXPERTIZA
MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf.
Spiridon
In dovedire invoc legea
Codul de procedura penala

Art. 184 - Expertiza medico-legala psihiatrica
(1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii
copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum SI (nu “sau”) atunci cand organul de urmarire
penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul
savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale
psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii.
Deja a fost efectuat Prima EMLP ILEGAL care se dispune doar in cazul infractiunilor de omor,
lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cu decesul victimei,
pruncucidere SI ori de cate ori medicul sef considera necesar, doar pentru infractiunile enumerate, iar
Noul EMLP nu se poate efectua decat cu avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala
In dovedire, vezi pagina 12/41 din documentul "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de
Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi
In concluzie pentru internarea mea nevoluntara, trebuie sa fiu inculpat sau suspect pentru una
din infractiunile de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul victimei, talharie cu
decesul victimei, pruncucidere, trebuie motivarea medicului privind necesitatea internarii nevoluntare,
si trebuie avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala
Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor

sau pruncucidere,
si fiindca sunt nevinovat de fapta penala de Ultrajul judiciar precum demonstrez la punctul 3 al
prezentei,
precum beneficiez si de prezumtia de nevinovatie cf. art. 4 (1) din CPP, “Orice persoana este
considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva”
invoc nulitatea relativa a ordonantei procurorului care face obiectul dosarului 11224/231/2015,
deoarece este deopotriva nelegala si netemeinica.
Procurorul este obligat a motiva in in fapt si de drept ordonanta cf. art. 5, art. 286 d) din CPP,
art. 306 din CPP. Nemotivarea ordonantei constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9 a)e)f)n)r)s)t) si
art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, adica “refuzul nejustificat de a indeplini o
indatorire de serviciu”, “lipsa totala a motivarii ... actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii”,
“exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”, “Exista rea-credinta atunci cand ... procurorul
incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei
Pagina 2 din 10
persoane”. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta, cf.art. 5 din CPP privind
obligatia aflarii adevarului de catre organul judiciar, coroborat cu art. 286 d) din CPP “Ordonanta trebuie
sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept” si art. 306 din CPP “Organul de urmarire penala se pronunta,
prin ordonanta motivata...”
Mai mult, privind biletul de internare nelegal si absolut nemotivat stiintific, intocmit de d-l medic
legist Lucasievici Silviu, anexat ordonantei de internarea mea nevoluntara. Fiindca d-l medic legist
Lucasievici Silviu nu a motivat biletul de internare stiintific conform legii, de fapt nemotivandu-l de loc ci
falsificand un act juridic fiind in intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul, dovedit
mai presus de orice dubii rezonabile fiindca n-are interesul sa faca inchisoare degeaba evident, si fiindca
din nesimtire nu s-a abtinut in calitate de expert, revoc acest asa-zis expert si contest actul sau juridic
falsificat si prin urmare nul de drept la IML Iasi, si pe care-l raportez si la Comisia de malpraxis din cadrul
Directiei de Sanatate Publica Vrancea, si-i deschid dosar penal pentru infractiunile de falsurile in
inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de coruptie si alte infractiuni cum ar fi Privarea ilegala
de libertate care se va consuma imediat ce sunt Privat ilegal de libertate prin mandatul de aducere
falsificat in motivatia in fapt de d-l judecator Craciun Catalin indiferent ca este abuziv, care nu putea
exista decat in baza biletului de internare falsificat, in baza caruia d-l Mihaila Paul a falsificat motivarea
in fapt a ordonantei de internare nevoluntara, care a determinat existenta dosarului 11224/231/2015,
dar si actul abuziv al judecatorului de a emite mandat de aducere falsificat in motivatia in fapt printr-o
intelegere prealabila ilicita cu d-l Mihaila Paul si d-l Lucasievici Silviu.
Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele
judiciare la solicitarea partilor
Art. 3. În activitatea profesională pe care o desfășoară, în calitate de consilier al părților, expertul
recomandat trebuie să depună toate diligențele necesare în vederea asigurării unei probațiuni
judicire pe baze științifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum și a normelor
deontologice.
2. sanatatea mea mintala este fapt de notorietate dovedit prin patru certificate medico-legale in
care sunt declarat sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente a patru ani lucrati la SC
ROMANIA HIPERMARCHE SA si ALTEN SI-TEHNO in Bucuresti, si prin mai multi martori printre care 2
(doi) psihiatri din Focsani consultati in urma datei de 05.12.2014 la care interlopul Herghelegiu Danut a
savarsit impotriva mea tentativa de Omor Calificat, 5 (cinci) martori membrii Comisiei de expertiza
medico-legala psihiatrica care n-au putut determina presupusa mea lipsa de discernamant intr-o
discutie civilizata (lipsita de consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP) fapt pe care-l retin ca
dovada a faptului ca n-au putut dovedi lipsa mea de discernamant oricat au incercat obsesiv si ilegal la
ordinul asa-zisului procuror Mihaila Paul, motiv pentru care lipseste cu desavarsire motivarea biletului
de internare semnat de d-l Lisievici Sorin caruia-i voi deschide dosar penal pentru Privarea ilegala de
libertate si alte infractiuni daca sunt internat nevoluntar, precum si pentru complicitatea la infractiunile
asa-zisului procuror Mihaila Paul, cu sesizarea Comisiei de malpraxis din cadrul Directiei de Sanatate
Publica Vrancea
Pagina 3 din 10
iar pentru internarea nevoluntara, inafara de conditiile de mai sus, este nevoie de diagnostic conform
Cod de procedura penala

Art. 247 - Conditiile de aplicare si continutul masurii
(1) Judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, pe
durata procedurii de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune internarea
medicala provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de
substante psihoactive, daca luarea masurii este necesara pentru inlaturarea unui PERICOL CONCRET si
ACTUAL pentru siguranta publica.
(2) Masura prevazuta la alin. (1) consta in internarea medicala nevoluntara a suspectului sau
inculpatului intr-o unitate specializata de asistenta medicala, pana la insanatosire sau pana la
ameliorarea care inlatura starea de pericol ce a determinat luarea masurii.
(3) Dispozitiile art. 245 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
In fapt, conform literaturii de specialitate medico-legala si Codului de procedura penal,

internarea medicala provizorie si pericolul CONCRET si ACTUAL pentru siguranta publica il reprezinta
doar inculpatul care a este acuzat de infractiunile de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de
decesul victimei, talharie cu decesul victimei, pruncucidere, SI care a fost diagnosticat de o comisie de
expertiza medico-legala psihiatrica
In fapt, d-l Mihaila Paul si d-l Lucasievici Silviu isi intemeiaza actele de procedura falsificate pe
"indoieli", minciuni si incalcarea legii, in situatia in care medicul legist e obligat prin lege sa demonstreze
stiintific orice act emis, si procurorul este obligat sa motiveze in fapt si de drept in conditiile legii, orice
acte de procedura.
Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele
judiciare la solicitarea partilor
Art. 3. În activitatea profesională pe care o desfășoară, în calitate de consilier al părților, expertul
recomandat trebuie să depună toate diligențele necesare în vederea asigurării unei probațiuni
judicire pe baze științifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum și a normelor
deontologice.

sau pruncucidere, si fiindca nu sunt evident bolnav mintal,
prezentei,
Pagina 4 din 10
Privitor la probele de medicina muncii, precizez ca medicina muncii declara persoana vizata cu
discernamant d.p.d.v. medical, deci reprezinta dovada deoarece contine spre exemplu declaratia mea pe
propria raspundere suplimentar examinarii medicale. Daca persoana vizata de medicina muncii ar fi
considerata lipsita de discernamant, n-ar fi admisa declaratia pe propria raspundere
Art. 9 alin. (1) din HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, prevede ca, aptitudinea in
munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de vedere MEDICAL de a desfasura activitatea la
locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical.
Din aceste probe, legi, inscrisuri, diagnosticul lipsei de discernamant nu poate exista LEGAL
datorita realitatii in contradictoriu cu falsurile proferate de procurorul Mihaila Paul la adresa mea,
indiferent cate minciuni profereaza asa-zisul procuror Mihaila Paul care se comporta ca avocatul d-nei
Dita Mirela, nu ca un procuror impartial conform legii
Anexez proba inscris un certificat medico-legal de medicina muncii care ma declara apt de
munca, si declar pe propria raspundere ca am lucrat din octombrie.2008 pana in noiembrie.2012 la SC
ROMANIA HYPERMARCHE SA, si doua luni la ALTEN SI-TEHNO in aceasta perioada. La SC ROMANIA
HYPERMARCHE SA am efectuat trei controale medico-legale si am fost declarat sanatos psihic si apt de
munca de medicina muncii. Rog instanta daca pune la indoiala declaratia mea pe propria raspundere,
pentru a obtine probe inscrisuri, sa faca o adresa la Ministerul Muncii sau Inspectoratul Teritorial de
Munca Bucuresti, sau la SC ROMANIA HYPERAMRCHE SA
Evident fiind angajat cu studii superioare, nu poate fi supus indoielii discernamantul meu decat
daca sunt indeplinite conditiile legale si anume acuzarea mea de omor sau pruncucidere, si anexez
precum indic aceste probe mai jos, diploma de bacalaureat, diploma de licenta, diploma de expert in
asimilare fonduri nerambursabile din decembrie.2014.
Deasemenea declar pe propria raspundere ca am vrut sa incep facultatea de drept recent, si
daca nu eram abuzat in aceasta perioada as fi facut greseala sa ma inscriu la Universitatea Ecologica care
a deschis un centru de invatamant la distanta la Scoala nr. 5 Focsani, fiindca observ ca avocatii sunt
corupti, si pentru admiterea in magistratura ca procuror este obligatorie recomandarea unui procuror,
constatand ca acestia sunt si mai corupti. Pe scurt ca om cinstit as fi fost in cel mai bun caz marginalizat
in profesia de avocat, si as fi putut ocupa un post de jurist, indiferent cat de bun as fi devenit in materie
de drept, astfel ca trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si abuzurilor d-lui Mihaila Paul in cardasie cu
Labunt Adrian, ca mi-au aratat realitatea.
Numesc martor pe d-l medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu, care m-a consultat de mai multe
ori dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa de Omor Calificat pe data de
Pagina 5 din 10
05.12.2014. Aleg ca medic pe d-l medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu, in cazul in care in mod ilegal
este dispusa internarea mea nevoluntara,
a se cita la:
Spitalul Comunal Dumbraveni, Comuna Dumbraveni, cod 5323, jud. Vrancea
Tel: 255.087; 255.109; Fax: 255.087; 255.109
Spitalul Comunal Dumbraveni
sau, in caz de hotarare nelegala si netemeinica de internarea mea nevoluntara, solicit stramutarea
internarii nevoluntare la Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia” din Bucuresti, unde estimez
ca sunt mai putine sanse de primejduirea vietii mele spre diferenta de Focsani, si mai multe sanse sa
intalnesc profesionisti adevarati care au discernamant d.p.d.v. juridic.
Marturia d-lui medic psihiatru Mircea Mihai Dutescu cu care am avut mai multe consultatii,
coroboreaza la realitatea sanatatii mele psihice, adica faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical,
precum am declarat pe propria raspundere in 2417/P/2014 ca am premeditat savarsirea Calomniei si
Insultei in scopul efectuarii Probei veritatii, stiind ca nu sunt infractiuni, adica am discernamant d.p.d.v.
juridic, si pot demonstra si constructia textelor capcana cu care am prins pe asa-zisul judecator Dita
Mirela recunoscand ca este unul din judecatorii care nu se supun legii cf. art. 124 din CR, spre diferenta
de ceilalti judecatori care n-au picat in capcana demonstrand ceva mai mult discernamant, cu mentiunea
ca textul capcana n-a fost nici macar in atentia completului FC1 prezidat de Dita Mirela, ci completelor
FC2 si FC3 ale Tribunalului Vrancea, conform consultarii mele cu arhiva personala, adica d-na Dita Mirela
a cautat deliberat acel text ca sa se victimizeze ticluind probe mincinoase. Acesta este un motiv in plus
care face atingere infractiunilor de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare,
savarsite de Dita Mirela pentru care este urmarita penal de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul
421/P/2015
Mai mult, documentele din volumul 2 al dosarului 2417/P/2014 sunt efectuate de mine,
documente care demonstreaza simultan ca am discernamant d.p.d.v. juridic, si discernamant d.p.d.v.
medical, conform definitiei din literatura de specialitate medico-legala atasata, adica inteleg legea,
consecintele legii, si sunt capabil sa planuiesc si sa organizez un proces in conditiile legii. Mentionez ca
acele documente sunt transcrisuri, nu originalele in format electronic semnate electronic si protejate de
modificari asa cum le-am trimis la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, si prin urmare nu le
consider certificate pentru conformitate cu originalul. Pot reproduce oricare din aceste documente in
original la cerere prin posta electronica, pentru a stabili autenticitatea acestora. Inscrisurile electronice
trebuie retinute in original la dosar nu facute transcrisuri deoarece se pierde semnatura electronica
precum si masura de protectie care face mult mai dificila modificarea inscrisului
Mai mult, anexez diploma de bacalaureat la care am luat nota 9,61, diploma de licenta la care
am luat nota 9,7, diploma de la un curs de expert in asimilarea fondurilor nerambursabile sustinut in
perioada 08.12.2014-11.12.2014 la care am luat nota 10, ceea ce iarasi demonstreaza ca am
discernamant d.p.d.v. juridic, si discernamant d.p.d.v. medical, cu atat mai mult cu cat trebuie sa depui
la dosarele de inscriere pentru studii proba de la medicul de familie in acest sens al sanatatii mintale
Pagina 6 din 10
Nu in ultimul rand, precizez ca d-l Mihaila Paul minte sau comite falsul in declaratii in flagrant,
unde a spus ca am efectuat petitii, citez: "incoerente". Inafara de prezenta care e dovada ca toate
celelalte petitii formulate de mine fara ajutor de la avocati, cu exceptii desigur, dovada contrarie a
minciunii ca petitiile mele sunt, citez: "incoerente", e faptul ca in dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si
1863/P/2015 instrumentate de chiar d-l Mihaila Paul, nu mi s-au restituit plangerile penale prealabile pe
cale administrativa motivat ca sunt informale, ci au fost inregistrate in dosarele mentionate in care asa-
zisul procuror Mihaila Paul n-a efectuat nici un singur act de procedura penala in conditiile legii, motiv
pentru care am depus mai multe plangeri penale prealabile la Parchetul de pe langa Curtea de Apel
Galati, unde iarasi n-au fost considerate informale si restituite pe cale administrativa, ci mai mult,
procurorul general Didina Danaila a sesizat ca faptele de coruptie sunt flagrante si sunt in stransa
legatura, motiv pentru care le-a conexat in dosarul 421/P/2015 si si-a declinat competenta materiala in
favoarea Directiei Nationale Anticoruptie. Persecutia d-lui Mihaila Paul impotriva mea a inceput cu
materializarea acestui dosar 421/P/2015 in care este parte.
Anexez proba un comunicat al d-nei Didina Danaila care-mi aduce la cunostinta aceasta stare de
fapt
3. Ultrajul judiciar de care sunt acuzat in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2014, nu are nici
o legatura cu Calomnia si Insulta pentru ca nu sunt infractiuni, fapte pe care le-am savarsit in scopul
efectuarii Probei veritatii premeditat precum am declarat pe propria raspundere in dosarul
2417/P/2014, stiind ca nu sunt infractiuni fiindca daca erau nu as fi riscat indiferent de inlaturarea
caracterului penal al Calomniei si Insultei prin Proba veritatii, ceea ce demonstreaza si discernamantul
meu juridic, si discernamantul conventional in acelasi timp, adica inteleg legea si consecintele ei, si pot
formula un plan de actiune in baza actelor normative pe care le respect ca "o comanda sociala
interiorizata, ca o datorie a cetateanului", conform literaturii de specialitate medico-legale, neexistand
nici o proba in contradictoriu cu declaratia mea pe propria raspundere fiindca este intemeiata pe fosta
lege privind Calomnia, Insulta si Proba veritatii, devenita literatura de specialitate in drept
Anexez proba inscris din literatura de specialitate medico-legala psihiatrica privind definitia
discernamantului d.p.d.v. juridic si d.p.d.v. medical, adica discernamantul social sau conventional
In dovedire, vezi pagina 7/41 din documentul anexat la prezenta intitiulat "EXPERTIZA MEDICO-
LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon
Proba declaratie pe propria raspundere am anexat-o la dosarul 2417/P/2014 si ar trebui sa se
gaseasca in volumul 2 din dosarul 11224/231/2015, dar o sa vin cu ea tiparita s-o inmanez instantei sa
ma asigur ca n-a fost sustrasa din dosar
In concluzie infractiunea nu exista, prejudiciul nu exista, si mai mult, o parte din probele de la
dosar sunt ticluite mincinos de reclamantul Dita Mirela, motiv pentru care i-am deschis dosar penal
pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, care a fost anexata la dosarul
421/P/2015 impreuna cu plangerile penale prealabile impotriva Mihaila Paul. Dovada veritatii
declaratiilor mele si a plangerii penale prealabile impotriva reclamantului Dita Mirela, este faptul ca
procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, sau
chiar procurorul Mihaila Paul care se comporta ca avocatul personal al reclamantului Dita Mirela, insa
incalcand orice prevedere a Codului de procedura penala pentru a-mi face rau, nu m-au acuzat de Falsul
Pagina 7 din 10
in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare si Presiuni asupra justitiei, si astfel toti acestia
sunt martorii mei deoarece au obligatia de a se sesiza din oficiu daca as fi savarsit aceste infractiuni
Evident nu exista nici o singura dovada ca exista pericolul social, definit prin literatura de
specialitate medico-legala ca "atributul unei stari psihice sau al unui comportament ce implica riscul unei
vatamari fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale
importante", adica asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca sunt o persoane violenta, fiind cunoscut de
notorietate ca o persoana civilizata, legea fiind pentru mine "o comanda sociala interiorizata, ca o
datorie a cetateanului", ceea ce asa-zisul procuror Mihaila Paul nu va intelege niciodata, fiindca acesta
incalcand in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor a demonstrat ca e sociopat, iar mintind obsesiv
a demonstrat ca este mitomaniac, ceea ce reprezinta o caracteristica a sociopatiei, iar prin faptul ca a
halucinat ca nu va fi prins in flagrant incalcant legea este evident schizofrenic deoarece a pierdut total
contactul cu realitatea juridica, profesioanala si sociala, iar fiindca a declarat fara nici un temei ca sunt o
persoana violenta, acesta este evident paranoic, la fel ca d-na Dita Mirela. Singurul caz care inlatura
proba de paranoia fiind faptul ca acestia de fapt au ticluit mincinos dosarul 2417/P/2014, si prin urmare
sunt de fapt tot sociopati asa cum am stabilit deja in baza literaturii de specialitate in psihologie /
psihiatrie, si pentru care le-am deschis dosarul penal 421/P/2015 in atentia Directiei Nationale
Anticoruptie

sau pruncucidere,
prezentei,
Postscriptum. D-l Mihaila Paul urmareste degeaba sa se absolve de vinovatie in dosarul

421/P/2015 falsificand probabil un certificat medico-legal cu ajutorul complicilor sai, sau dupa ce ma
situeaza intr-o stare de vulnerabilitate prin internarea mea nevoluntara NELEGAL si NETEMEINICA, sa ma
vateme fizic si psihic sau chiar sa ma ucida asa cum a incercat interlopul Herghelegiu Danut pe
05.12.2014 din aceeasi clica criminala cu asa-zisul procuror Mihaila Paul,
Pagina 8 din 10
deoarece dosarul 421/P/2015 a iesit de sub controlul meu, d-l Mihaila Paul fiind acuzat de fapte
pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, si dosarul 421/P/2015 este probat flagrant cu
inscrisuri, astfel incat raul care mi-l face d-l Mihaila Paul nu face decat sa agraveze situatia si sa atraga
atentia si mai mult asupra sa, atat prin abuzurile sale grave cat si cu ajutorul meu desigur, fiind obligat sa
sesizez autoritatile din interes si teama pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica, primejduita
de infractiunea de Razbunarea pentru ajutorul dat justiei savarsita de d-l Mihaila Paul prin falsificarea in
motivarea in fapt a mai multor ordonante si coruperea altor functionari in scopul de a ma interna
nevoluntar nelegal si netemeinic.
II. In dovedire,
A. Anexex si indic probele
1. fisierul “Expertiza medico-legala psihiatrica.pdf” reprezentand literatura de specialitate

medico legala intitulata "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu, medic de
medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi
2. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand un comunicat al d-nei Didina Danaila
procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei
materiale de solutionare a dosarului 421/P/2015 in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie in urma
sesizarii flagrantului faptelor de coruptie savarsite de Mihaila Paul, Dita Mirela si alti complici
3. fisierul “certificat expert fonduri nerambursabile.pdf” reprezentand un certificat de expert in
fonduri nerambursabile
4. fisierul “licenta informatica.pdf” reprezentand diploma mea de licenta in informatica
5. fisierul “diploma bacalaureat.pdf” reprezentand diploma mea de bacalaureat
6. fisierul “atestat arte plastice.pdf” reprezentand atestatul meu din liceu in arte plastice
7. fisierul “rezolutie calomnie si insulta marian trusca.pdf” reprezentand rezolutia de
neinceperea urmaririi penale supervizata de vice-presedintele Institutului National al Magistraturii
Marian Trusca, proba in baza careia se impune rezolutia de clasare in dosarul 2417/P/2014 in temeiul
principiului dreptului unitar, pentru ca fapta nu este prevazuta de Codul Penal
8. fisierul “certificat medico-legal alten si-tehno.pdf” reprezentand un certificat medico-legal
eliberat de medicina muncii declarand ca sunt apt fizic si psihic de munca, si anume de angajat ca
Programatori IT (cf. COR) cu studii superioare
9. fisierul “acte juridice nelegale si netemeinice Lucasievici Silviu.pdf” reprezentand actele
juridice nelegale si netemeinice eliberate de Lucasievici Silviu
10. fisierul “declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa
vatam.pdf” reprezentand declaratia mea pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam
sau sa vatam pe nimeni
11. fisierul “declaratie pe propria raspundere la dosar.pdf” reprezentand declaratia pe propria
raspundere pe care d-l Mihaila Paul n-a acceptat s-o primeasca in dosarul 2417/P/2014, fortandu-ma s-o
trimit prin posta electronica semnata electronic in dosarul 2417/P/2014
12. fisierul “sesizare comisia de abuzuri.pdf” reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a
abuzurilor din Senat si Camera deputatilor
Pagina 9 din 10
13. fisierul “cerere de punerea sub protectie.pdf” reprezentand cererea de punerea mea in
programul de protectie
B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

- art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii
- art. 322 Cod penal privind Falsul în înscrisuri sub semnătură privata
- art. 268 Inducerea în eroare a organelor judiciare
ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul
28.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei
Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 13 decembrie 1999 privind un cadru
comunitar pentru semnăturile electronice
Domnului presedinte a Judecatoriei Focsani
Pagina 10 din 10
EXPERTIZA
MEDICO-LEGALĂ
PSIHIATRICĂ
VASILCU MIHAI SILVIU

I. DEFINIŢII. NOŢIUNI. INTERDEPENDENŢĂ
II. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.
ASPECTE PROCEDURALE
III. SEDIUL MATERIEI
IV. OBIECTIVELE EMLP
V. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ MEDICO-LEGALĂ
PSIHIATRICĂ. PĂRŢI COMPONENTE
VI. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI EDUCATIVE
VII. EMLP LA MINORI
VIII. EMLP ÎN CAUZE CIVILE
IX. ETILISMUL ŞI RESPONSABILITATEA
X. RETARDAREA MENTALĂ
XI. ASPECTE MEDICO-LEGALE ÎN DISCERNĂMÂNT
XII. TULBURĂRI DE PERSONALITATE
I. DEFINIŢII. NOŢIUNI. INTERDEPENDENŢĂ
● DEFINIŢIE
Examinarea medico-legală psihiatrică are rolul de a furniza justiţiei elemente menite să
stabilească responsabilitatea unei persoane implicate în săvârşirea unei infracţiuni, aflată
sub incidenţă legii penale sau să ateste sănătatea mintală în cazuri cu implicaţii civile
(capacitatea de a testa, de a întocmi un act de vânzare-cumpărare, de donaţie, etc.).
Expertiza medico-legală psihiatrică este o activitate interdisciplinară care are ca scop
depistarea tulburărilor psihopatologice şi a influenţelor pe care acestea le au asupra
capacităţii individului de a putea aprecia conţinutul şi consecinţele faptelor sale, precum şi
a posibilităţii individului de a-şi exprima liber voinţa faţă de un anumit act pe care l-a
comis. Sarcina fundamentală a expertizei medico-legale psihiatrice este de a aprecia
discernământul persoanei, cu referire specială la starea psihica în momentul săvârşirii
faptei.
● NOŢIUNI. INTERDEPENDENŢĂ
→ Capacitatea de folosinţă:
- capacitatea de avea drepturi şi obligaţii;
- au toate persoanele fizice, chiar şi cele fără voinţă conştientă sau insuficent
dezvoltată;
- începe la naştere şi se termină prin deces.
→ Capacitatea de exerciţiu:
- aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile, de a încheia
personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice;
- poate fi stabilită şi la persoane decedate, la un moment anterior, prin studiul
documentelor medicale;
- în dreptul penal CE începe de la 16 ani
- art. 99 CP - Limitele răspunderii penale:
(1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
(2) Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă se
dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ.
(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal.
- în dreptul civil CE începe de la 18 ani
- excepţie – D. fam – de la 16 ani cu dispensă CJ (aviz ml+aut. tutelară, etc)
- D. muncii, etc
→ Capacitatea civila = CF + CE.
→ Responsabilitatea
- dpdv medical -1) totalitatea particularităţilor psihice ale individului care-l fac pe acesta
capabil să înţeleagă libertatea şi necesitatea acţiunilor sale şi să
aprecieze consecinţele faptelor sale atunci când acţionează contrar
normelor de convieţuire socială şi a legilor.
-2) 3 condiţii în responsabilitate:
-existenţa unei legi (sociale sau morale),
-a fi în deplinătatea facultăţilor mintale,
-libertatea (lipsa constrângerii).
-3) 3 trăsături psihologice în determinarea responsabilităţii:
-de ordin cognitiv (percepţie, raţionament cunoaştere),
-de ordin afectiv (emoţii, sentimente),
-cele referitoare la impulsuri, dorinţe, voinţă.
- dpdv juridic:
- posibilitatea tragerii la răspundere penală a individului rezultă din interpretarea per a contrario
a art. 48 CP (cap V-Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei)-Iresponsabilitatea- ( Nu
constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârşirii
faptei, fie din cauza alienaţiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-şi dea seama de acţiunile
sau inacţiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele).
- responsabilitate → culpabilitate + imputabilitate → vinovăţia (art. 17 CP alin.1- Infracţiunea
este fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală; alin. 2
– Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale) → intenţia şi culpa (art.19 alin1-
Vinovăţia există când fapta care prezintă pericol social este săvârşită cu intenţie sau culpă).
Intenţie este directă- prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin săvîrşirea
acelei fapte şi indirectă- prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte, acceptă
posibilitatea producerii lui. Culpa este cu prevedere (prin uşurinţă)- prevede rezultatul faptei
sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce şi fără prevedere (prin
neglijenţă)- nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă. → criteriul
esenţial în definirea vinovăţiei este discernământul.
- din ambele puncte de vedere:- aprecierea responsabilităţii depinde de evaluarea capacităţii
psihice, care, la rândul ei, este caracterizată prin modalităţile sale de discernământ. (Capacitatea
psihică a unei persoane de a-şi da seama de caracterul şi urmările faptei sale).
Capacitate civilă
(CF + Capacitate de exerciţiu)
Responsabilitatea Capacitatea psihică
Vinovăţia Discernământul
(intenţia şi culpa)
INFRACŢIUNEA
→ Capacitatea psihică:
- dpdv juridic: - atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un momentdat, cu exercitarea
drepturilor civile sau a unor activităşi specifice (L 487/2002 a sănătăţii mintale şi a
protecţiei persoanelor cu tulb psihice);
- dpdv medical: - reprezintă ansamblul de însuşiri psihice ale persoanei, de ordin cognitiv-
intelectiv, caracterial şi afectiv-voliţional, care pot asigura performanţa în desfăşurarea
unei activităţi şi de a organiza motivat această activitate, determinată de aptitudini şi de
gradul de maturizare a personalităţii şi tradusă prin fapte şi rezultate cuantificabile.
Capacitatea de a răspunde presupune în consecinţă integritatea capacităţilor cognitiv-
intelectuale şi voliţional-cognitive ale personalităţii mature, inclusiv a discernământului.
→ Discernământul: poate fi păstrat, scăzut (diminuat), mult scăzut, abolit.

- dpdv juridic: - se înţelege componenta CP, care se referă la o faptă anume şi din care
decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia conţinutul şi consecinţa acestei
fapte (L 487/2002 );
- dpdv medical: - este funcţia psihică de sinteză prin care o persoană este în măsură să
conceapă planul unei acţiuni, etapele ei de desfăşurare, precum şi consecinţele săvârşirii
acesteia. Deci este capacitatea persoanei de a-şi organiza motivat acţiunea. El exprimă
libertatea de acţiune a individului de a săvârşi acte conform normelor de convieţuire
socială, norme prin care individul le-a însuşit şi le respectă ca o comanda socială
interiorizată, ca o datorie a cetăţeanului. Această funcţie depinde de două categorii de
factori:
1. de structura personalităţii individului:
Expertiza trebuie să stabilească care este structura personalităţii, gradul de
dezvolate intelectuală, gradul de instruire generală şi profesională, gradul de
educaţie familială, constituţională, experienţa de viaţă a subiectului (se poate
constata prezenţa unui factor organic cerebral sau somatovisceral susceptibil de
a scade nivelul personalităţii, factori traumatici, toxici, etc)
2. de structura conştiinţei acestuia în momentul comiterii faptei:
Conştiinţa - sinteza complexă a funcţiilor psihice prin care omul se integrează în
mediu, fixează şi asociază cu ajutorul gândirii şi judecăţii noţiunile primite.
Momentul de conştiinţă (oboseala, ingestia de alcool, bolile concomitente) sau
circumstanţele psiho-patologice (ameninţarea, frica, izolare, etc) pot oferi informaţii
asupra acestei stări. În structura conştiinţei se pot distinge 4 niveluri:
-a) conştiinţa elementară, care asigură nivelul de veghe, vigilenţa şi nivelul de
prezenţa temporo-spaţială;
-b) conştiinţa operaţional-logică prin care procesele intelectuale, perceptuale şi de
gândire au coerenţa şi reflectă obiectiv realitatea;
-c) conştiinţa axiologică, de opţiuni a valorilor după criteriile sociale curente;
-d) conştiinţa etică prin care subiectul este capabil să discearnă binele şi răul pe
care faptele sale le pot produce societăţii.
Având în vedere că responsabilitatea este condiţionată de integritatea discernământului,
care la rândul său este condiţionat de starea de conştiinţă ce depinde de nivelul structurării
personalităţii (nivelul inteligenţei plus cele 4 trepte de structurare psihopatologică:
nevrotică, psihopatică, psihotică şi organic-deteriorativă-demenţială) → aprecierea
responsabilităţii depinde de evaluarea capacităţii psihice.
În plus, evaluarea discernământului minorului prezintă aspecte specifice ce ţin de criteriile
medicale (personalitate, conştiinţă, motivaţie) şi cele juridice (mobil, condiţiile de producere
a faptei) care definesc comportamentul din timpul comiterii faptei → capacitatea psihică a
unor personalităţi în formare.
Se atribuie noţiunii de discernământ un conţinut mai amplu decât reflectarea pur şi simplu
a funcţiilor de cunoaştere, ea reflectând şi calitatea funcţiei de afectivitate şi de voinţă,
deoarece sunt bine cunoscute situaţiile în care în anumite tulburări afectiv-volitive, stări
care pot duce la îngustarea câmpului de cunoştinţă, la alterare nivelului axiologic al
conştiinţei – discernământul este afectat în sensul diminuării acestei capacităţi de apreciere
critică în special asupra consecinţelor faptelor.
Discernământul nu variază numai în raport cu nivelul de dezvoltare a funcţiilor psihice în
cadrul dezvoltării ontogenetice, ci şi în cadrul aceluiaşi tip de personalitate, în raport cu
situaţia de moment, de condiţiile endogene şi circumstanţele exogene din momentul
comiterii faptelor. Discernământul nu trebuie raportat în mod automat la vârsta cronologică
(deşi legislaţia în vigoare fixează nişte limite de vârstă), acestea sunt la fel de arbitrare,
legiuitorul subliniind necesitatea experizei medico-legale psihiatrice pentru categoria 14-16
ani, în vederea precizării acestei capacităţi. Raportarea nu se face nici la diagnosticul
psihiatric sau stadiul evolutiv al bolii psihice, fiind cunoscute situaţiile în care
discernământul variază în funcţia de natura faptei, există fate pentru care unii minorii sau
unii bolnavi psihici au discernământ şi fapte antisociale pentru care nu-l au, sunt bolnavi
care au păstrată aceasta capacitate într-un anumit stadiu al bolii (ex: în remisiune) şi nu în
cadrul aceleaşi boli într-un stadiul evolutiv (de decompensare). Discernământul mai trebuie
interpretat şi prin faptul că el reprezintă o calitate a persoanei şi totodată o funcţie
operaţională, prin care un individ este capabil să oragizeze motivat activitatea pe care o
desfăşoară.
În cadrul expertizei şi cercetării ml psihiatrice există 2 etape în care se discută
determinismul şi se stabilesc relaţiile cauzale:
-1) caracterizarea persoanei, caracterizarea actului antisocial comis şi stabilirea unor
relaţii cauzale ale acestora cu capacitatea psihică, capacitatea penală şi capacitatea de
excerciţiu (respectiv responsabilitatea – care nu se exprimă în concluzii).
- caracterizarea persoanei se va face privind principalele componente structurale bio-
psiho-sociale, pulsiuni, tendinţe, nivel de conştiinţă şi trăsăturile individuale
normale şi patologice. Trebuie stabilită natura motivaţiei şi analiza conflictului.
- caracterizarea actului antisocial comis – se vor deduce concluzii de ordin diagnostic,
în mod indirect, plasând agresivitatea de la normal la patologic, reactivitatea şi
conflictualitatea antisocială.
-2) Stabilirea raportului cauzal între trăsăturile personalităţii individuale şi elementele
constitutive ale actului infracţional la un moment dat (momentul faptei, al actului – în mod
separat de momentul examinării) se observă că acesta depinde de stabilirea unui diagnostic
psihiatric multiaxial, cât şi de natura şi intensitatea tulburărilor psihice, somato-psihice
sau complexe din momentul respectiv, de natura motivaţiei, de natura intensităţii
şi durata situaţiei conflictuale care le-a putut genera, de intevenţia circumstanţelor
favorizante (ofensă, provocare, ingestie de alcool, frustrare, prejudiciu, stare fiziologică,
afecţiune somatică, nivel cultural, sex, vârsta), precum şi de stadiul evolutiv al bolii, care,
de multe ori, are o desfăşurare ondulantă cu perioade de remisiune parţială sau este
stabilizată până la dispariţia tulburărilor de fond sau are o desfăşurare progredientă sau de
agravare cu deteriorare a personalităţii, sau are o evoluţie ciclică (psihoze bipolare) în care
natura actelor antisociale poate fi diferită, după cum bolnavul se află într-o stare de agitaţie
maniacală, ori dimpotrivă, în stare depresivă.
Legătura de cauzalitate în experiza medico-legală psihiatrică în vederea aprecierii de către
psihiatrii a responsabilităţii, trebuie stabilită la următoarele niveluri:
- stabilirea lăgăturii între eveniment (actul antisocial) şi constatările de ordin
medical şi psihiatric cu ocazia expertizei (cel mai important!!!);
- stabilirea legăturii dintre simptomatologia obiectivă şi cea subiectivă acuzată de
expertizat;
- stabilirea corelaţiilor între constatările făcute la examenul clinic cu cele ale
investigărilor paraclinice şi de specialitate;
- stabilirea corelaţiilor între trăsăturile de personalitate ale expertizantului şi
elementele constitutive ale actului antisocial care i se pune în sarcină.
→ Persoană cu tulburări psihice: - pers bolnavă psihic, persoană cu dezechilibru psihic

sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de alcool sau droguri, precum şi persoana
care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic în vigoare
din practica medicală, ca fiind tulb psihice (L 487/2002).
→ Periculozitate socială: - atributul unei stări psihice sau al unui comportament ce
implică riscul unei vătămări fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor
distrugeri de bunuri materiale importante (L 487/2002).
II. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE. ASPECTE PROCEDURALE.
- Certificatul medico-legal psihiatric; → Comisie intrajudeţeană ← SML, IML

- Expertiza medico-legală psihiatrică (Prima EMLP); → Comisie intrajudeţeană ← SML, IML
- Noua expertiză medico-legală psihiatrică. → Comisie intrajudeţeană sau Comisie
interjudeţeană ← trimitere doar de la IML
1. La solicitarea organelor de justiţie → doar EMLP

-a) pt cauze penale
-obligatorie → în cazul omorului deosebit de grav, pruncucidere şi atunci când organul de
urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli asupra stării psihice
a învinuitului sau înculpatului (art 117, alin 1, CPP);
→ la minorii 14-16 ani (art. 99, alin 2, CP).
-pt adulţi sau minori (prioritate absolută + anchetă socială obligatorie);
-cu învinuit în stare de libertare sau cu inculpat în stare de arest.
-b) pt cauze civile
-capacitate de exerciţiu, psihică, în general, (punere sub interdicţie, instituirea curatelei,
încredinţarea de minori, anularea căsătoriei, divorţ, schimbare de sex)
-capacitatea de exerciţiu, psihică, la un moment dat, (pt întocmirea unor acte civile, în
cauzele de anulare ale actelor civile încheiate, revendicarea de despăgubiri civile motivate
prin accidente, boli, decese intraspitaliceşti, tratamente medicale inadecvate, rele
tratamente în medii concentraţionare, în cazurile de stabilire a înfirmităţii psihice
tranzitorii sau permanente, în cazul în care justiţia cere precizări privind cauzalitatea
medico-legală psihiatrică sau responsabilitatea medicală).
-se face pe pers în viaţă sau pe defuncţi. Pe defuncţi este excepţională şi doar dacă la
dosarul cauzei există documente medicale din care să se poată reconstitui starea psihică
la momentul încheierii actului civil respectiv.
2. La solicitarea persoanelor fizice → doar CMLP care să ateste capacitatea de exerciţiu, pt
încheierea de acte de dispoziţie (testamente, contracte - vânzare-cumpărare, donaţie.
locaţiune cu habitaţie, etc);
→ sunt în general persoane vârstnice, bolnavi cu
suferinţe cronice sau cu evoluţie letală, bolnavi aflaţi în condiţii de spitalizare, ori de câte
ori există dubii privind capacit psihică a unei persoane ce încheie acte de dispoziţie.
- EMLP → în comisie 1 legist (preşedintele comisie) + 2 psihiatri (la minori 1 cu specializarea

psihiatrie infantilă);
→ confidenţialitate, însoţitori oficiali sau aparţinători doar cu acordul preşedintelui
→ se efectuează la sediul instituţiilor medico-legale, cu excepţia:
- bolnavi psihici cronici;
- persoane aflate în arest preventiv sau în detenţie;
- bolnavi netrasportabili, cu suferinţe evolutiv letale sau aflaţi în stare gravă
în condiţii de internare.
→ Prima EMLP se efectuează la nivelul oricarei instituţii ml, cu excepţia cabinetelor ml;
→ Prima EMLP va fi avizată de Comisia de Avizare şi Control a actelor medico-legale în
caz de: toate formele de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol urmat de decesul
victimei, tâlhărie cu decesul victimei, pruncucidere şi ori de câte ori medicul şef de
laborator consideră necesar.
→ Noua EMLP doar la nivelul IML, se avizează numai de către Comisia Superioară de
Medicină Legală.
→ După Noua EMLP nu se mai efectuează expertiză în aceeaşi speţă, decit dacă se depun
la dosar noi documente medicale care nu au fost analizate în expertizele anterioare.
III. SEDIUL MATERIEI
-Codul penal (art. 17-19 Infracţiunea; Titlul I, cap V. Cauze care înlătură caracterul penal al
faptei – art 46- Constrângerea fizică şi constrângerea morală, art 48-Iresponsabilitatea, art.
49-Beţia; art. 50-Minoritatea făptuitorului; Titlul V-Minoritatea art. 99-110¹; Titlul VI-Măsuri
de siguranţă, art 112-114);
-Codul de procedură penală (Titlul III-Probe şi mijloace de probă, Secţiunea X-Expertizele, art.
112-127, important art 117-Expertiza obligatorie);
-Codul de procedură civilă (Cap III-Judecata, Secţ III-Administarea dovezilor, Cap 5.5- Expertiza,
art. 201-214);
-Codul civil, Codul familiei (Titl I- Căsătoria, Cap I-Încheierea căsătoriei, art. 4¹), Codul muncii;
-Legi speciale:
• Ordonanţa de Guvern nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor
de medicină legală;
• Hotărârea de Guvern nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea
instituţiilor de medicină legală;
• Legea nr. 459/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea
activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală
• Legea nr. 271/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2001 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii
şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală;
• Ordonanţa Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină
legală;
• Ordonanţa de Guvern nr. 1/2000, republicată;
• Ordinul nr. 1134/C din 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea
expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale;
• L 487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice;
• Ordinul nr. 372/2006 privind Normele de aplicare a Legii sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice nr. 487/2002, cu modificarile ulterioare.
IV. OBIECTIVELE pt care se recomandă EMLP:
Ø Dacă persoana expertizată prezintă sau nu tulburări psihice şi diagnosticul

actual al acestora;
Ø Excluderea simulării sau disimulării unei afecţiuni psihice;
Ø Capacitatea psihică actuală şi dacă subiectul poate fi cercetat sau judecat;
Ø Capacitatea psihică la momentul săvârşirii faptei;
Ø Aprecierea discernământului faţă de fapta comisă;
Ø Recomandarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical sau a măsurilor
educative prevăzute de Codul penal, în funcţie de prognosticul tulburărilor
psihice constatate şi aprecierea gradului lor de periculozitate socială.
V. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ. PĂRŢI
COMPONENTE
1. Obiectivele expertizei în caz concret:

- să nu depăşească competenţa expertului;
- să nu-l oblige la interpretări sau concluzionări judiciare.
- dacă este orientat din punct de vedere allo - psihic şi temporo-spaţial ?

- dacă din punct de vedere obiectiv, pe baza explorărilor funcţionale se evidenţiază existenţa unei
maladii psihice de natură să-i afecteze capacitatea de a discerne sau de a se stăpâni ?
- dacă prezintă boli psihice, care sunt manifestările acestora şi care examene obiective o confirmă?
- în ce măsură boala psihică afectează discernământul?
- dacă în raport de împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunii există temeiuri care să conducă
la concluzia că în momentul savârşirii faptei a acţionat fără discernământ sau cu discernământ
diminuat ?
- dacă se impun măsuri cu caracter medical în cauză, care sunt acestea şi în ce scop ?
- iar in funcţie de măsurile de siguranţă instituite, gradul de periculozitate socială.
2. Documentele consultate:
- Ordonanţa;
- Dosarul cauzei;
- Ancheta socială;
- Documente medicale: FO internarea curentă sau examene de specialitate în ambulator; FO din
internări sau alte documente medicale anterioare;
- EMLP anterioare, etc.
3. Fapta/-ele comise:
- tipul faptei, motivaţia, mobilul, împrejurările în care a fost comisă, modul de săvărşire,
comportamentul postfaptic;
► Circumstanţele biologice (starea de oboseală, travaliul la o gravidă, etc), cele psihologice
(condiţia de frică, panică, ameninţare, izolare, ca şi situaţia grupului familial şi social în
configuraţia conflictului), precum şi cele patologice (trauma fizică şi psihică, afecţiuni
somatice concomitente, starea de beţie, etc) influenţează momentul de conştiinţă şi stau la
baza MOTIVAŢIEI actului antisocial (socio-psihologică, psihopatologică şi complexă), care nu
trebuie confundată cu MOBILUL (scopul săvârşirii actului) şi nici cu MOTIVUL (din care
cauză s-a trecut la îndeplinirea actului).
4. Antecedente heredocolaterale:
- pot conduce, uneori, şi până la recomandarea unui examen genetic;
5. Antecedente personale:
-a) Şcolarizare, profesie, situaţie militară:
- istoria formării personalităţii individuale;
- elemente psihopedagogice din timpul şcolarizării: performanţe şcolare, frecvenţa prieteniilor
avute, felul cum a fost receptiv la măsurile disciplinare aplicate, aptitudini şi înclinaţii, fişa
psihologică din ultima clasă de liceu, etc;
- date provenite din mediul militar (reacţii negative faţă de respectarea ordinelor şi
regulamentelor) sau motivele pentru care au fost inapţi pt satisfacerea stg militar;
- date de la locul de muncă: atitudinea faţă de muncă, modul de integrare în colectiv (eventual
sociograma grupului de muncă în care să se aprecieze locul său în sfera relaţiilor dintre
membrii grupului), schimbarea locului de muncă, conflicte avute, lipsuri de la serviciu,
manifestări agresive, etc.
-b) Antecedente patologice:
- în special acte medicale privind trecutul psihopatologic;
- istoric medical chiar îndepărtat, din prima copilăriei sau chiar de la naştere (naştere
laborioasă, asfixie la naştere, aplicare de forceps, etc);
- eventuale traumatisme craniene, crize de pierdere ale cunoştinţei, encefalopatii primare
sau secundare, etc.
-c) Antecedente comportamentale:
- deficienţe de inserţie în mediul socio-familial, comportament deviant;
- dacă respectă normele sociale;
- recunoaşte sau nu faptele anterioare;
- consumator de alcool, etc.
-d) Antecedente penale: -cronologia lor.
6. Mediul social: - din ancheta socială.

- condiţii de viaţă şi de muncă;
- condiţii de afirmare actuală în familie şi în societate.
7. Expertiza medico-legală p-zisă:
- pe persoană (în ambulator, internare de o zi, internare continuă);
- pe acte (cu persoană în viaţă sau pe decedaţi în cauze civile) → în acest caz punctul 7 din EMLP se
omite.
-a) Examenul psihic:
→ semiologia psihopatologică respectând ordinea de notare a proceselor de cunoaştere, a celor
afective şi trebuinţe (instinctive), a celor privind activitatea şi voinţa pentru obiectivarea
capacităţii psihice în vederea aprecierii responsabilităţii;
→ se consemnează date referitoare la dezvoltare, conservare sau deteriorarea celor 4 nivele ale
conştiinţei, începând cu cea elementară, apoi operaţional-logică, anxiologică şi elementară.
Aceste date se referă la momentul examinării actuale, modificate sau nu faţă de cele din
momentul faptei;
→ în continuare se face reconstituirea clinică a momentului faptei – subiectul va relata conţinutul
faptei, mobilul, modul de realizare, circumstanţele de săvârşire, atitudinea premergătoare şi
ulterioară faptei, redându-se pe cât posibil afirmaţiile proprii cu privire la factorii determinanţi
ai actului antisocial, motivările acţiunilor sau inacţiunilor sale, încercările de disculpare, de
simulare sau de disimulare, exprimarea regretului sau tendinţa de bravare, psihoplasticitatea
morbidă, revendicativitatea la fel ca şi indeferentismul, neparticiparea sau răceala afectivă, lipsa
de preocupare faţă de situaţia actuală şi în raport cu învinuirele aduse;
→ apoi se face o sinteză asupra trăsăturilor personalităţii actuale, la caracterul motivaţiei actului
antisocial, la principalele criterii psihopatologice care au modificat personalitatea, conştiinţa şi
discernământul din momentul faptei. Trebuie să reiasă armonizarea acestei reconstituiri,
precum şi argumentarea unor constatări clinice, cu rezultatul unor investigaţii de specialitate –
probe sau teste psihologice de punere în situaţie şi cu rezultatul investigaţiilor paraclinice
speciale (EEG, etc);
→ se fac aprecieri cu caracter prognostic şi de semnificaţie diagnostică privitor la gradul de
agresivitate, adaptabilitate şi recuperabilitate;
→ dacă expertizatul a fost internat se descrie simptomatologia şi după tratamentul efectuat pt a
curăţa tabloul psihic de fond de elementele cu caracter reactiv funcţional supraadăugate.
-b) Examenul psihologic:
- pt determinarea structurii personalităţii individului;
- absolut necesar la minori, bătrâni cu tulburări de involuţie, psihotici, în hipodezvoltările mentale,
la comportamentali, etc;
- tehnici de punere în situaţie, tehnici proiective de personalitate;
- QI, indice de deteriorare (teste Wechsler), teste de personalitate şi afectivitate (Szondi-testul
pulsiunilor, Rorschach-testul petelor de cerneală, Roenzweig, Lűscher-testul culorilor, Minnesota,
Woodworth, TAV-testul de asociere verbală, TAT-testul de apercepţie tematică, testul omului,
testul arborelui, etc);
- uneori se impune a fi repetat;
- Ex pt evaluarea severităţii disfuncţiei cognitive → Mini Mental (MMSE):
Orientare
1. In ce (an), (anotimp), (zi a saptamanii), (zi din luna), (luna) suntem ? 5
2. Unde ne aflam ? (tara), (judetul), (orasul), (spitalul), (etajul) ? 5
Inregistrarea informatiilor
1. Rostiti numele a trei obiecte obisnuite (ex. mar, masa, moneda). Intre fiecare cuvant faceti cate o pauza de o secunda. Cereti pacientului sa le
repete pe toate trei. Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect. Apoi repetati pana le invata pe toate trei. 3
Atentie si calcul
Numarare inversa de la 100 scazand cate 7. Opriti-l dupa 5 raspunsuri corecte.Test alternativ : rostirea cuvantului AVION in sens invers.
Punctajul este in functie de numarul de litere asezate in ordinea corecta : NOIVA 5
Reproducerea informatiilor
Intrebati-l cele trei nume de obiecte pe care le-am auzit anterior. Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect (invatarea nu poate fi
testata daca cele trei nume nu au fost memorate in timpul testarii memoriei). 3
Limbaj
1. Denumirea unui “creion” si a unui “ceas” 2
2. Repetarea propozitiei “Capra neagra calca piatra” 1
3. Intelegerea unei comenzi “Luati o foaie de hartie, impaturiti-o si puneti-o pe podea 3
4. Citirea si executarea comenzii:”Inchide ochii”. 1
5. Scrierea unei propozitii 1
6. Copierea unui desen 1
Scor total 30
Evaluarea severitatii disfunctiei cognitive:
- Usoara = MMSE > 21-30

- Moderata = MMSE 10-20
- Severa = < 10
-c) Investigaţii paraclinice speciale:
- EEG simplă şi computerizată:
- CT, RMN cranio-cerebral, fund de ochi, lipidogramă, RBW, examen LCR, etc.
-d) Referitor la faptă:
- recunoaşte sau nu;
- sentimentul de vinovăţie, etc.
8. Discuţia cazului: - excepţional.
9. Concluziile EMLP:
Ø boala psihică de care suferă subiectul sau cadrul sindromatic psihic prezentat sau unele simptome
mai evidente;
Ø tulburările psihice mai caracteristice generate de boala respectivă (agresivitate, tulburări de
percepţie, de gândire, etc) şi legătura cauzală dintre aceste tulburări şi săvărşirea faptei, motivaţia
psihopatologică a mobilului şi a modului de acţiune;
Ø legat de boala psihică, de tulburările generate de aceasta şi de starea subiectului din timpul
săvârşirii faptei trebuie stabilită capacitatea psihică (păstrată, scăzută, absentă), cu specificarea în
cauzele penale a discernământului (păstrat, scăzut, abolit) şi în cauzele civile a capacităţii de
exerciţiu (păstrată sau absentă);
Ø în cauzele penale se precizează potenţialul sau periculozitatea socială, riscul de periculozitate
asupra propriei persoane şi în funcţie de aceste aprecieri se pot recomanda pt minori – măsuri
educative (art. 103 CP-Libertatea supravegheată, art. 104 CP-Internarea într-un centru de reeducare,
art. 105 CP-Internarea într-un institut medical-educativ), iar pt adulţi – măsuri de siguranţă cu
caracter medical (art. 113 CP-Obligarea la tratament medical, art.114 CP-Internarea medicală);
Ø în funcţie de natura expertizei se mai consemnează asupra posibilităţii de tratament în reţeaua
sanitară a Direcţiei Penitenciarelor, a posibilităţii de a participa la un proces, asupra necesităţii de
punere sub interdicţie, curatelă (instituţie de ocrotire a unei persoane care are capaciate civilă, dar care din cauza bătrâneţii, a
unei boli sau infirmităţi fizice nu-şi poate administra singură bunurile şi apăra interesele şi poate să-şi desemneze un reprezentant), tutelă
(instituţie de protecţie a persoanei şi patrimoniului minorului sub 14 ani sau a persoanei pusă sub interdicţie judecătorească), asupra
încredinţării de copii, a oportunităţii divorţului sau asupra căsătoriei, a existenţei infirmităţii psihice
ca prejudiu cauzat de persoane fizice sau juridice, asupra responsabilităţii medicale.
VI. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI EDUCATIVE:
► pt adulţi: → măsuri de siguranţă - art. 112 CP, lit. a) obligarea la tratament medical şi
lit. b) internarea medicală.
art. 113. Obligarea la tratament medical.
(1) Dacă făptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicării cronice prin alcool,
stupefiante sau alte asemenea substanţe, prezintă pericol pentru societate, poate fi
obligat a se prezenta în mod regulat la tratament medical până la însănătoşire.
(2) Când persoana faţă de care s-a luat această măsură nu se prezintă regulat la
tratament, se poate dispune internarea medicală.
(3) Dacă persoana obligată la tratament este condamnată la pedeapsa detenţiunii pe
viaţă sau la pedeapsa închisorii, tratamentul se efectuează şi în timpul executării
pedepsei.
(4) Măsura obligării la tratament medical poate fi luată în mod provizoriu şi în cursul
urmăririi penale sau al judecăţii.
art. 114. Internarea medicală.
(1) Când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman şi se află într-o stare care
prezintă pericol pentru societate, se poate lua măsura internării într-un
institut medical de specialitate, până la însănătoşire.
(2) Această măsură poate fi luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau
al judecăţii.
- Conform CPP “Obligarea la tratament medical” poate fi înlocuită cu “Internarea medicală” sau cu
schimbarea procedurilor terapeutice, printr-o hotărâre definitivă a instanţei de judecată, la
comunicarea unităţii sanitare unde persoana respectivă a urmat tratamentul indicat.
- “Internarea medicală” poate fi înlocuită de “Obligarea la tratament medical” sau poate înceta printr-o
hotărâre definitivă a instanţei de judecată la înştiinţarea unităţii sanitare unde se află internată
persoana sau la cererea procurorului sau a persoanei internate, caz în care se cere avizul unităţii
sanitare.
► pt copii → măsuri educative – art 101 CP, lit b) libertatea supravegheată,
lit c) internarea într-un centru de reeducare,
lit d) internarea într-un institut medical-educativ.
art. 103. Libertatea supravegheată.
(1) Măsura educativă a libertăţii supravegheate constă în lăsarea minorului în libertate pe
timp de un an, sub supraveghere deosebită. Supravegherea poate fi încredinţată, după caz,
părinţilor minorului, celui care l-a înfiat sau tutorelui. Dacă aceştia nu pot asigura
supravegherea în condiţii satisfăcătoare, instanţa dispune încredinţarea supravegherii
minorului, pe acelaşi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferinţă unei rude
mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituţii legal însărcinate cu supravegherea
minorilor.
art. 104. Internarea într-un centru de reeducare.
(1) Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducării
minorului, căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire
profesională potrivit cu aptitudinile sale.
(2) Măsura internării se ia faţă de minorul în privinţa căruia celelalte măsuri educative sunt
neîndestulătoare.
art. 105. Internarea într-un institut medical educativ.
Măsura internării într-un institut medical-educativ se ia faţă de minorul care, din cauza stării
sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical şi de un regim special de educaţie.
- Schimbarea măsurilor între ele - Titlul V Minoritarea, CP -, iar aspecte procedurale art.480-493 CPP.
- În cazul minorilor care necesită tratament medical într-un serviciu de specialitate, urmat de
dispensarizere medicală (psihoze, epilepsie în stările paroxistice, psihoze reactive, etc) se impun
măsuri cu caracter exclusiv medical, iar altele tulburări impun măsuri cu caracter exclusiv social
(socioterapie) în situaţiile când se urmareşte ocrotirea minorului prin scoaterea acestuia din mediul
necorespunzător: familie, ambiant, şcolar, etc.
VII. EMLP LA MINORI
- are rol recuperator, educativ, mai puţin restrictivă, se încearcă evitarea introducerii unor delicvenţi
în mediul de detenţie;
- organizarea expertizei se face după metodologia generală, prezenţa unui pedopsihiatru, ancheta
socială amănunţită, axarea pe date privind rolul familiei şi al şcolii în dezvoltarea personalităţii;
- Comisia va obţine date referitoare la:
ü nivelul mintal al subiectului;
ü este un bolnav psihic sau are deficienţe organice, neurologice, senzoriale, etc, cu urmări asupra
vieţii sale psihice;
ü capacitatea şcolară, felul cum este încadrat în colectivul clasei şi al şcolii, comportamentul faţă de
cadrele didactice;
ü relaţia copil-părinţi, privind aspectele educaţionale ale formării şi dezvoltării personalităţii acestuia;
ü condiţii de viaţă şi de dezvoltare, influenţa şi rolul mediului ambiant în motivaţia actului antisocial;
ü în aprecierea gradului de discernământ, se va avea în vedere particularităţile dezvoltării sistemului
nervos la copil, tulburările de comportament din perioada pubertară, stări de subevoluţie psihică,
sechele meningoencefalitice, etc.
- Concluziile expertizei:
ü precizarea diagnosticului, natura tulburărilor şi excluderea elementelor supraadăugate, mai ales
simulatorii;
ü care sunt trăsăturile esenţiale ale personalităţii expertizatului raportate la diagnosticul precizat şi
reflectate în comportamentul său deviant;
ü în ce stadiu evolutiv se află aceste tulburări, dacă ele prezintă riscul de cronicizare sau agravare;
ü dacă prin trăsăturile personalităţii sau prin caracterul tulburărilor de comportament prezintă
periculozitate socială, potenţial infracţional, etc;
ü stabilirea discernământului va avea în vedere prevederile art 99 CP şi după conturarea personalităţii
psihopatologice a minorului sunt instituite măsurile educative (art. 101 CP): - libertatea
supravegheată (art. 103 CP), - internarea într-un centru de reeducare (art. 104), - internarea intr-un
institut medical-educativ (art. 105).
VIII. EMLP ÎN CAUZE CIVILE
- capacitatea civilă = CF + CE
- în cauze civile doar CE - aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile,
de a încheia personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice;
- CE incepe în D. Civil la 18 ani cu excepţiile instituite de legi cadru sau speciale;
- CE necesară ca şi condiţie de fond în actele de dispoziţie;
- stabilirea CE în general sau la un moment dat;
- CE, psihică → în general, (punere sub interdicţie, instituirea curatelei, încredinţarea de
minori, anularea căsătoriei, divorţ, schimbare de sex);
→ la un moment dat, (pt întocmirea unor acte civile, în cauzele de anulare ale
actelor civile încheiate, revendicarea de despăgubiri civile
motivate prin accidente, boli, decese intraspitaliceşti, tratamente
medicale inadecvate, rele tratamente în medii concentraţionare,
în cazurile de stabilire a înfirmităţii psihice tranzitorii sau
permanente, în cazul în care justiţia cere precizări privind
cauzalitatea medico-legală psihiatrică sau responsabilitatea
medicală).
-se face pe pers în viaţă sau pe defuncţi. Pe defuncţi este excepţională şi doar dacă la
dosarul cauzei există documente medicale din care să se poată reconstitui starea psihică la
momentul încheierii actului civil respectiv.
IX. ETILISMUL ŞI RESPONSABILITATEA
- în CP printre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei se află şi art. 49 – Beţia:
(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârşirii
faptei, se găsea, datorită unor împrejurări independente de voinţa sa, în stare de beţie completă produsă
de alcool sau de alte substanţe.
(2) Starea de beţie voluntară completă produsă de alcool sau de alte substanţe nu înlătură caracterul
penal al faptei. Ea poate constitui, după caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă.
1. Etilismul acut:
-a) Beţia acută voluntară: = consecinţa ingestiei voluntare de băuturi alcoolice;
- provoacă tulburări urmate de acte antisociale, mai ales la alcoolemii peste 2 – 2,5 g%o;
- episoade de amnezie şi agitaţie;
- faptele antisociale se pedepsesc de lege, persoana fiind considerată responsabilă.
- are 2 forme – beţia intenţionată (cu premeditare) şi beţia patologică (atipică):
• beţ
beţia intenţ
intenţionată (cu premeditare):
- presupune premeditarea (consumă alcool pentru a căpăta curaj înainte de a săvârşi acte
antisociale) → persoanele răspund în faţa legii;
- dacă se dovedeşte că au consumat alcool în mod intenţionat = element agravant.
• beţ
beţia patologică (atipică
(atipică):
):
- răspunsuri paradoxale la cantităţi mici de alcool: agitaţie psihomotorie, anestezie, amnezie, somn
prelungit;
- la epileptici, posttraumatisme cranio-cerebrale, meningo-encefalite;
- comit fapte grave, bizare, fără mobil: crime, omoruri, huliganism;
- nu au conştiinţa faptei săvârşite (sunt iresponsabili) → ATENŢIE la stabilirea diagnosticului
corect, unii infractori încercând să simuleze;
- instanţa trebuie să interzică acestor persoane consumul de alcool → dacă abuzează în
continuare, sunt pasibili de pedeapsă;
- nu e indicată internarea obligatorie conform art.114 CP, dar se aplică art 113-obligarea la trat m.
-b) Intoxicaţia accidentală (involuntară):
- formă foarte rară, uneori la copii;
- la adulţii ce lucrează în mediu cu vapori de alcool (accident de muncă).
2. Etilismul cronic:
- nevoia aproape permanentă de ingestie zilnică a unor cantităţi de băuturi alcoolice;
- rar comit fapte antisociale; dacă le comit, sunt responsabili;
- progresiv, rezistenţa scade→ tulburări la doze mici;
- poate evolua spre psihoză senilă asociată şi cu tulburări de involuţie.
-a) Dipsomania = necesitatea periodică de a consuma băuturi alcoolice, la intervale de săptămâni,
luni, între acestea existând perioade de abstinenţă;
- irascibilitate, incapacitate de a lucra, nevoie imperioasă de toxic → comit furturi pentru
procurarea lui;
- episodul poate dura zile → apogeu de beţie avansată: stări subcomatoase sau comatoase,
amnezie, tulburări psihosenzoriale (stări delirante, nevrite, tendinţă la suicid);
- consumă alcool metilic, medicinal, poţiuni cu alcool;
- nu răspund de faptele săvârşite pentru procurarea toxicului;
- răspund de faptele antisociale dacă nu se evidenţiază stări psihotice, delirante.
-b) Delirium tremens = stare delirantă la etilici cronici inveteraţi, mai ales la cei privaţi de băutură;
- delir, agitaţie, halucinaţii (zoopsii halucinatoare);
- nu răspund de faptele lor.
-c) Psihoza etilică:
- foarte rară;
- plurietiologie: leziuni meningo-cerebrale, epilepsie, tulburări de involuţie;
- dacă diagnosticul este corect → iresponsabili.
X. RETARDAREA MENTALĂ
- stări patologice de subdezvoltare psihica cu caracter defectual, permanent si neprogredient

care au originea în etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice.
- trăsătura principală →I ntirziere globală în dezvoltarea intelectului, a gândirii şi îndeosebi
a abstractizării şi generalizării.
- exista grade variate de nedezvoltare şi a altor funcţii psihice ca afectivitatea, caracterul şi
personalitatea.
- poate fi prezentă şi o variată simptomatologie neurologică, senzorială, somatică şi
endocrină. Această stare de subdezvoltare psihică duce la scăderea capacităţii de adaptare
socială sub cota minimă a normalului.
- Clasificare: - funcţie de QI
► conform DSM IV- se numesc întârzieri mintale:

1. întârziere mintală uşuară QI = 50-69
2. întârziere mintală moderată QI = 20-49
3. întârziere mintală severă QI < 20.
► conform ICD-10- se numesc retardări mentale:

1. retardare mentală uşoară QI = 50-69
2. retardare mentală moderată QI = 35-49
3. retardare mentală severă QI = 20-34
4. retardare mentală profundă QI < 20.
1.Întârziere mintală uşuară QI = 50-69
-cea mai frecventă formă;
-vârsta mintală la subiectul devenit adult între 7 si 10-12 ani;
-reusesc să înveţe limbajul scris şi să dobândească cunoştinţele echivalente primelor 4 clase
elementare, însa într-un ritm mult mai lent în raport cu cei normali.
-sunt capabili să înveţe o meserie simplă care le permite să desfăşoare o activitate productivă
independentă. Pot ajunge la autonomie socială şi capacitate de autoconducere.
-incapacitatea de a prevedea toate implicaţiile actelor şi acţiunilor sale restrâng însa, într-o anumită
masură, posibilitatea de a-şi asuma toată responsabilitatea conduitelor şi a avea integral raspunderea
faptelor savârşite.
► Funcţiile de cunoaştere:
● Atenţia -deficit de concentrare, alteori se poate apropia de normal
● Memoria -în majoritatea cazurilor nu se modifică evident, ci din contra, dezvoltarea ei mai buna
suplineşte insuficientele gândirii;
-se pot evidentia şi fenomene hipomnezice.
● Gândirea -ramâne incomplet dezvoltată, pastrând un caracter concret;
-nu poate atinge stadiul operaţiilor formale ( ipotetico-deductive);
-operaţiile gândirii se desfăşoară la un nivel scăzut:
-Analiza e fragmentară, dominată de elemente nesemnificative;
-Sinteza dificilă pentru că nu sesizează legăturile logice dintre diferitele aspecte ale realităţii.
-Comparatia reflecta incapacitatea de desprindere fata de aspectele strict perceptive.
-Generalizările poartă amprenta dificultăţilor în a distinge ceea ce este comun de ceea ce este
particular. Nu pot defini folosind genul proxim (nu pot face încadrarea în sfera noţiunii
superioare). Nu înţeleg sensul proverbelor şi zicalelor dacă nu le este explicat.
-Abstractizarea nu este posibilă, nu reuşesc să ajungă la stadiul de noţiuni abstracte.
-Învaţă calculul aritmetic elementar, dar nu pot să rezolve problemele.
-Gândirea este rigidă, sunt incapabili de a aplica cele învăţate într-o formă nouă sau în
circumstanţe deosebite (aplică mecanic, indiferent de situaţii formule sau clişee de rezolvare
învaţate). Aplicarea experienţei anterioare pentru prevederea viitorului este imposibilă.
● Limbajul-insuficient dezvoltat;
-vocabular sărac, tulburări dislalice sau dizartrice, greşeli gramaticale.
-îşi însuşesc scris-cititul. O fac însă cu dificultate exteriorizând evidente tulburări
dislexice şi disgrafice.
► Tulburări din sfera emoţională:
-imaturitate emoţională exteriorizată prin tendinţă la izbucniri zgomotoase dar de scurtă durată;
-labilitate emoţională;
-descărcări de mânie;
-stări disforice nemotivate;
-agresivitate, ostilitate;
-dependentă faţă de familie;
-egocentrism;
-nevoia de satisfacţii imediate în jocuri şi relaţii sexuale, furturi, vagabondaj;
► Tulburări de comportament:
-frecvenţa crescută faţă de copiii cu intelect normal;
-furturi - favorizate de nevoia de satisfacţii imediate şi sugestibilitatea crescută. Ei sint folosiţi de
obicei drept unelte pentru acţiunile delictuale;
-adolescentele sunt atrase uşor către raporturi sexuale, acestea satisfăcându-le atât pe plan
instinctual cât şi în nevoia de valorizare socială, de apreciere. La baieţi apar mari dificultăţi în
găsirea unei partenere de sex opus, fiind favorizată masturbaţia şi legăturile homosexuale;
-crime impulsive sau de răzbunare;
-tentative de viol;
-incendiere.
2. Întârziere mintală moderată QI = 20-49
- ca adulţi au o vârstă mintală asimilabilă cu cea a copilului între 3 şi 6-7 ani;
- reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit dar nu şi pe cel scris;
- se autoservesc la un nivel elementar, sunt incapabili să se autoconducă, pot efectua muncă
necalificată sub supraveghere (statut de semidependent social);
- sunt incapabili de a aprecia corect realitatea şi consecinţele faptelor lor;
- prezintă mai frecvent malformaţii, tulburări neurologice, senzoriale, somatice, trofice sau
endocrine.
● Atenţia:
-spontană, de regula vie;
-voluntară cu oarecare stabilitate.
● Memoria:
-este mecanică, uneori diminuată, alteori poate fi hipertrofiată (“calculatorii calendaristici”).
● Gândirea:
-dispun de posibilităţi de gândire concretă, la un nivel modest, fiind capabili să rezolve probe
simple de analiză si sortare.
-nu reuşesc să înţeleagă relaţiile spaţiale, să achiziţioneze noţiunea de număr;
-nu pot fi şcolarizaţi;
-memoria mecanică de care dispun le dă posibilitatea de a acumula un volum de informaţii şi
cunosţinte cu ajutorul cărora se orientează satisfăcător în spaţiul restrâns al ambianţei
familiare lor sau în situaţii cotidiene, fapt care le conferă un oarecare grad de autonomie;
-nu au acces la procese de abstractizare şi generalizare, nu sunt capabili să se descurce în
situaţii, altele decât cele dinainte învaţate. În situaţii noi pentru ei, fie sunt dezorientaţi, fie
uzează de schemele sau soluţiile deja deprinse fără a ţine seama de context.
● Limbajul:
-sărac şi defectuos;
-comparabil cu cel al unui copil de 2 ani;
-vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale, pronunţia dislalică şi/sau dizartrică, iar sensul
cuvintelor insuficient stăpinit;
-sintaxa simplificată, agramată (incapacitate de acord gramatical);
-nu pot să-şi însuşească limbajul scris, chiar dacă ajung să înveţe să numere automat, să
recunoască litere sau să citească câteva cuvinte.
► Sfera emoţională:
-cunosc pe cei apropiaţi, sunt capabili să-şi exprime afecţiunea faţă de ei, bucuria, nemulţumirea
sau teama, învaţă să se ferească de pericole evidente;
-labilitate emoţională;
-cad uşor pradă unor reacţii violente de furie;
-cer să li se acorde atenţie, sunt geloşi şi înteleg dacă sunt certaţi sau pedepsiţi;
-reacţionează negativ, adesea foarte violent, dacă sunt prejudiciaţi sau nu li se satisfac dorinţele;
-unii sunt sugestibili, docili, prietenoşi, cooperanţi, îndatoritori, alţii, din contra-opoziţionişti,
agresivi, capricioşi, distrug tot ce le cade în mână;
-nu sunt rare cazurile când fundalul emoţional este constituit de o dispoziţie veselă, puerilă;
-sunt vanitoşi, le place să fie laudaţi;
► Tulburări de comportament:
-sunt uneori capabili de acte antisociale grave (distrugere de bunuri, crime, agresiuni sexuale, etc),
care poartă net amprenta impulsivităţii şi insuficienţei mintale;
► Activitatea:
-este în principal stereotipă, automată, lipsită de iniţiativă. Pot fi invăţaţi să efectueze o muncă
necalificată şi activitaţi gospodăreşti în condiţii de supraveghere şi ajutor permanent;
► Autoservirea:
-pot fi educaţi să se alimenteze singuri, să inveţe deprinderile elementare de curaţenie. Îşi însuşesc
controlul sfincterian.
3. Întârziere mintală severă QI < 20
-au o existenţă predominant vegetativă;
-ca adulţi au o vârstă mintală care nu depaşeste stadiul senzorio-motor (sub 2 ani) şi nu dispun de
limbaj. Sunt total dependent social;
-nu ştiu ce este frica fiind incapabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa;
-au o importantă şi evidentă simptomatologie neurologică, senzorială, somatică sau endocrină;
-frecvent au facies dismorfic cu numeroase malformaţii cranio faciale. Expresia feţei e natângă,
privirea nefocalizată;
-rezistenţa lor la boli este scăzută şi ca atare durata medie de viată nu este prea mare;
● Atenţia voluntară este nulă;
● Limbajul este absent sau constituit doar din sunete nearticulate cu ajutorul cărora işi
exteriorizează senzaţia de disconfort. Doar unele cazuri reuşesc să-şi însuşească câteva cuvinte
pe care le pronunţă defectuos şi al căror sens nu le este complet definit.
► Sfera emoţională:
-emoţiile sunt fie absente, fie primitive, exteriorizând în mod violent, uneori, in maniera autoagresivă
(se muşcă, se lovesc cu capul de obiecte, se zgârie), nemulţumirea;
-nu recunosc pe cei care îi îngrijesc;
► Activitatea:
-este dezordonată, lipsită de scop, ei stau în pat indiferenţi, se balansează ritmic sau devin agitaţi
fără motiv, se autolovesc sau comit acte agresive. Nu ştiu sa se joace, sunt incapabili să-şi
însuşească fie şi cele mai elementare deprinderi de autoservire, activitatea conştientă fiind ca şi
inexistentă;
-instinctele sunt exagerate, bolnavii au bulimie, manâncă şi beau orice (nu fac deosebirea dintre
comestibil şi necomestibil), iar la pubertate se masturbează fără jenă;
-în formele grave nu se stabileşte controlul sfincterian.
XI. ASPECTE MEDICO-LEGALE ÎN DISCERNĂMÂNT
- Discernământul este rezultatul sintezei dintre personalitate şi conştiinţă, sinteză ce se manifestă
în momentul săvârşirii unei activităţi ce se traduce prin capacitatea unei persoane de a aprecia critic
conţinutul şi consecinţele faptelor sale (adică să conceapă planul unei acţiuni, etapele ei de
desfăşurare, cât şi urmările ce decurg). Discernământul poate fi păstrat, scăzut (diminuat), mult
scăzut şi abolit.
- Personalitate – totalitatea însuşirilor psihice ale unei persoane (temperament, caracter, senzaţii,
percepţii, gândire, voinţă, etc). Poate fi: matură, nevrotică, dizarmonică, imatură, deterorativ-
demenţială, psihotică.
- Conştiinţa – sinteza complexă a funcţiilor psihice superioare prin care omul se integrează în mediu,
fixează şi asociază cu ajutorul gândirii şi judecăţii noţiunile primite. Are 4 niveluri: elementară,
operaţional-logică, anxiologică, etică.
● Personalitate + Conştiinţă → Discernământ:
1. P. matură etică păstrat
2. P. nevrotică anxiologică scăzut
3. P. dizarmonică
4. P. imatură operaţional-logică mult scăzut
5. P. deterorativ
-demenţială
6. P. psihotică elementară abolit
În practica se întâlnesc foarte frecvent cu decompensări traduse prin manifestări infracţionale la

categorii care în general păstrează nealterate funcţiile cognitiv-conative, având în consecinţă
discernământul critic faţă de fapte (personalităţi dizarmonice, psihopatii, nevroze), după cum o serie
de psihoze endogene, care în general au alteralte aceste funcţii, se pot prezenta în stare de remisiune
cu sau fără defect, persoanele având discermănânt păstrat sau cel mult diminuat, ceea ce echivalează
cu noţiunea de responsabilitate şi de păstrare a capacităţii psihice. Totodată este necesar să fie făcută
diferenţierea între nivelele de conştiinţă şi caracterul tulburărilor psihice din momentul examinării şi
constatării medico-legale şi cele din momentul săvârşirii faptelor.
- Trebuie să se reţină că abolirea discernământului (respectiv incapacitatea psihică) nu este conferită
atât sau exclusiv de gravitatea teoretică a bolii psihice, cât de destructurarea nivelelor 1(elementară) şi
2 (operaţional-logică) ale conştiinţei prin intensitatea tulburărilor psihice, respectiv conţinutul
patologic al gândirii subiectului la momentul săvârşirii faptelor, pe când alterarea exclusivă a nivelului
3 (coştiinţa axiologică) antrenează numai o diminuare a capacităţii psihice cu scăderea
discernământului (ceea ce în practică trebuie să se traducă prin responsabilitate cu circumstanţe
diminuate, pe care le acordă organul de judecată numai în contextul întregului material probator
asupra actului antisocial comis, după cum conservarea tuturor nivelelor de conştiinţă se traduce prin
integritatea capacităţii psihice şi a discernământului şi în consecinţă prin responsabilitate penală şi
păstrarea capacităţii de excerciţiu).
-Pe de altă parte, în practica de expertiză să întâlnesc frecvent subiecţii cara aparţin unei categorii de
graniţă între normalitatea psihică şi patologia psihică majoră şi anume, cea a stărilor marginale, a
psihopaţilor şi în general cu persoanele dizarmonice şi imature la care, condiţie frecventă de
manifestare infracţională, o constituie abuzul de alcool, situaţii conflictuale, regimul de activitate cu
desciplină riguroasă sau situaţii de frustrare. În aceste condiţii capacitatea psihică este în general
păstrată, iar gradarea discernământului este foarte variabilă, de la integritate până la anularea
acestuia, ceea ce impune o interpretare individuală asupra capacităţii psihice şi implicit a
responsabilităţii. La această categorie de infractori, reprezentată de personalitate dizarmonică, s-au
remarcat o serie de trăsături comune: instabilitate, inadaptabilitate, impulsivitate, toleranţă scăzută la
frustrare, imaturitate afectiv- volitivă, egofilie, narcofilie, până la insuficienţa sentimentelor moral-
sociale, tendinţa la bravare şi la simulare. Aceste trăsături motivează comportamentul lor antisocial cu
tendinţa la cronicizare şi frecvenţa reiterării infracţionale (marele recidivism). Acest comportament se
traduce prin:
- un mare potenţial de antisocialitate;
- un comportament delictual polivalent;
- spontaneitatea acţiunilor prin necesitatea satisfacerii imediate a pornirilor (pulsiunilor) instinctiv-
emoţionale;
- agresivitatea, exacerbată de tendinţe narcofilice;
- rolul de inductor negativ activ sociopatic pe care-l exercită;
- malignitatea comportamentului antisocial, atât prin efecte social negative cât şi prin posibilitate
de decompesare, în care tulburările majore de intensitate psihotică la un moment dat pot antrena
implicaţii juridice.
- O serie de psihoze endogene cum ar fi – schizofrenia hebefrenă, psihoză bipolară, etc pot
prezenta uneori un debut „medico-legal”, în sensul că devin manifeste prin declanşarea
unei simptomatologii hetero sau autoagresive majore şi specifice (omucidere, suicid) de
motivaţie patologică între actul antisocial şi tulburările de gândire sistematizate şi
nesistematizate, expansive sau depresive, congruente sau incongruente cu o stare
afectivă existând o legătură directă şi necondiţionată de cauzalitate. În această situaţie,
pe lângă internarea obligătorie în vederea observaţiei clinice şi investigaţii pentru
precizarea diagnosticlui şi obiectivitatea acestor tulburări se impune instituirea măsurilor
de siguranţă cu caracter medical.
- „Reacţiile medico-legale” – terminologia pentru o serie de acte antisociale de motivaţie
patologică (ex: fuga patologică, incendiu patologic, omorul patologic, exhibiţionismul, furt
patologic) sunt denumite conduitele reactive cu implicaţii medico-legale, care sunt
sistematizate astfel:
- conduite reactive agresive paroxistice majore şi specifice sub ambele aspecte de
direcţionare (hetero sau autodistructive – omorul patologic, pruncuciderea);
- conduite reactive funcţionale postagresive traumatice (ex: sinistroză”);
- conduite reactive intenţional-vendicative (simularea);
- conduite reactive funcţionale de frustrare, cu motivaţie complexă („reacţii de detenţie”);
- conduite reactive pe fond constituţional-caracteristic (transexualismul).
XII. TULBURĂRI DE PERSONALITATE
(conform ICD-10)
► Personalitatea se compune din structuri psihice dispuse ierarhic-stratificat, rezultate printr-un
îndelungat proces de devenire ierarhic-evolutivă, de diferenţiere şi specializare funcţională. Aceste
structuri cuprind următoarele sectoare:
A. Sectorul visceral – cuprinde sfera somatică viscerală, sistemul endocrin şi sistemul nervos vegetativ;
B. Sectorul psihologic – cu 4 structuri:
1. Structura instinctuală – este automată, corespunde vieţii instinctive, tendinţelor, trebuinţelor şi
pulsiunilor individului (reflexul alimentar, sexual, agresivitatea, autoconservarea, etc). Aceste
manifestări reprezintă “conduite de gradul I”, adică forme inferioare de comportament instictual,
corespunzând sectorului inconştient al personalităţii.
2. Structura afectivă – din sectorul subconştient al personalităţii, având un caracter semiautomat,
posibil de a fi conştientizat, şi deci, parţial analizabil şi inteligibil pt individ. Cuprinde afectele,
sentimentele şi pasiunile. Sunt conduitele de gradul II sau afective. Spre deosebire de cele de gradul I
se deschide către lume, către real.
3. Structura conativă – are caracter conştient, voluntar, corespunzător activităţii individului. Face
parte din sectorul conştient al personalităţii, manifestată în exterior sub forma conduitelor de gradul
III (conative), sub 2 aspecte:
-a) gnozice de tip receptor – reprezentate prin senzaţii şi percepţii;
-b) praxice de tip efector – reprez prin voinţă şi activitate.
Ambele forme sunt supuse unui control conştient şi declanşate de o decizie prealabilă, voluntar
deliberată a acestuia. Sunt conduitele de cunoaştere şi acţiune a persoanelor.
4. Structura simbolică – caracter conştient, voluntar, corespunzând activităţii intelectuale a individului.
Face parte din sectorul conştient al personalităţii, putând fi autoanalizabilă de către individ, care
dispune de facultatea de dirijare a acesteia. În cursul desfăşurării sale, ea poate fi declanşată,
controlată sau întreruptă în mod voluntar. Se manifestă în exterior sub forma conduitelor de gradul
IV, al conduitelor simbolice sau intelectuale, reprezentate prin gândire, memorie, imaginaţie,
reprezentări, creaţii.
► Tulburări de personalitate:
1. Tulburarea paranoidă de personalitate:

- o sensibilitate excesivă la eşecuri/înfrângeri şi atitudini neprietenoase;
- tendinţa de a purta ranchiună permanent, refuzul de a ierta insultele, loviturile sau
desconsiderarea;
- suspiciunea şi o tendinţă largă de a distorsiona trăirile, prin considerarea greşită a acţiunilor
neutre sau prietenoase ale altora drept acte de ostilitate sau dispreţ;
- un sentiment combativ şi tenace de susţinere a drepturilor personale, care nu este adecvat
situaţiei prezente;
- suspiciunea recurentă, fără justificare, privind fidelitatea partenerului;
- tendinţa către o stimă de sine excesivă, manifestată printr-o atitudine persistentă de referinţî la
sine-însuşi;
- preocupări privind explicarea prin “conspiraţii” lipsite de substanţă a evenimentelor care-l implică
sau lumea în general;
- include: tulburarea de personalitate paranoidă expansivă, cverulentă, fanatică şi senzitivă.
2. Tulburarea schizoidă de personalitate:
- puţine activităţi care produc plăcere;
- răceală emoţională, detaşare sau afect tocit;
- capacitate limitată de a exprima căldura, sentimente tandre sau mânie;
- indiferenţă aparentă faţă de laudă sau critici;
- interes scăzut faţă de stabilirea relaţiilor sexuale;
- preferinţă pentru activităţi solitare;
- preocupări excesive pt fantezii şi introspecţie;
- lipsa prietenilor apropiaţi sau a relaţiilor bazate pe încredere (sau având numai una) sau a unei
dorinţe de a stabili astfel de legături;
- insensibilitate marcată faţă de respectarea normelor sociale şi convenţiilor.
3. Tulburare disocială de personalitate:
- nepăsare rece faţă de sentimentele celorlalţi;
- atitudine marcată şi persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor, regulilor şi
convenţiilor sociale;
- incapacitatea de a menţine relaţii durabile, deşi nu există nici o dificultate în stabilirea lor;
- toleraţă f scăzută la frustrare şi un prag scăzut de control al tendinţelor de a manifesta
agresivitate, inclusiv violenţă;
- incapacitatea de a trăi sentimentul de vină şi de a învăţa din experienţă, în special din pedepse;
- o înclinaţie marcată de a da vina pe alţii sau de a oferi explicaţii plauzibile pentru comportamentul
care l-a dus în conflict cu societatea;
- iritabilitatea;
- tulburarea de conduită prezentă din copilărie sau adolescenţă;
- include: tulburarea de personalitate amorală, antisocială, asocială, psihopată şi sociopată.
4. Tulburare emoţional-instabilă de personalitate:
- impulsivitate, lipsa autocontrolului, instabilitate afectivă, capacitatea de a face planuri “în avans”
minimă, explozii de furie cu violenţă sau explozii comportamentale mai ales când sunt criticaţi sau
împiedicaţi de alte persoane;
- sunt 2 forme, ambele carcterizate de impulsivitate si lipsa autocontrolului:
-a) de tip impulsiv:
- instabilitate emoţională şi lipsa controlului impulsurilor, explozii de violenţă sau de comportament
agresiv frecvente, în special ca reacţii la criticile altora;
- include: tulburarea de personalitate explozivă şi agresivă;
-b) de tip borderline:
- instabilitate emoţională, imaginea despre sine, ţelurile şi preferinţele sale interne (inclusiv cele
sexuale) sunt neclare şi tulburate;
- sentiment cronic de gol interior; o tendinţă de a se implica în relaţii intense şi instabile ce pot
cauza crize emoţionale repetate şi pot fi asociate cu eforturi excesive de a preveni abandonarea şi o
serie de acte suicidale sau de autovătămare (pot apărea şi fără factori declanşatori);
- include: tulburarea de personalitate de frontieră.
5. Tulburare de personalitate histrionică:
- auto-dramatizare, expresie teatrală, exagerată a emoţiilor;
- sugestibilitate, uşor influenţat de către alţii sau de circumstanţe;
- afectivitate labilă şi emoţională;
- căutarea continuă a senzaţiilor puternice, a admiraţiei celorlalţi şi a activităţilor în care este în
centrul atenţiei;
- seducţie inadecvată în comportament sau înfâţişare;
- atenţie exagerată pt atracţia fizică;
- egocentrism, autoindulgenţă, dorinţa continuă de a fi apreciat, existenţa sentimentelor uşor de
rănit şi comportament persistent manipulativ pt satisfacerea nevoilor proprii;
- include: tulburarea de personalitate isterică şi psiho-infantilă.
6. Tulburare anankastă de personalitate:

- sentimente de îndoială şi prudenţă excesivă;
- preocuparea în detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe;
- perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor;
- conştinciozitate, scrupulozitate excesivă şi preocupări nenecesare privind eficienţa, până la
excluderea plăcerii şi a relaţiilor interpersonale;
- pedanterie excesivă şi aderenţă la convenţiile sociale, rigiditate şi încăpăţânare;
- insistenţă nerezonabilă ca ceilalţi să respecte modul său de a acţiona sau rezistenţă în a permite
celorlalţi să facă ceva;
- întruziunea unor gânduri sau impulsuri insistente şi supărătoare;
- include: tulb de personalitate compulsivă şi obsesională.
7. Tulburare de personalitate anxios-evitantă:
- sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare;
- convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlalţi;
- preocuparea excesivă privind criticile sau respingerea pe plan social;
- dorinţa de a evita relaţiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat;
- existenţa unor restricţii în viaţă, din cauza nevoii de securitate fizică;
- evitarea activităţilor sociale sau profesionale care implică contacte interpersonale semnificative
din cauza fricii de a fi criticat, respins;
- hipersensibilitate la rejecţie şi critică.
8. Tulburare dependentă de personalitate:

- încurajarea sau autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pt viata sa;
- subordonarea nevoilor personale faţă de nevoile celor de care este dependent şi supunerea
exagerată la dorinţele acestora;
- nu doreşte să formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde;
- se simte prost dispus sau neajutorat când este singur, din cauza fricii exagerate de a fi
incapabil să-şi poarte singur de grijă;
- preocupare însoţită de teama de a fi abandonat de către persoanele cu care are o relaţie
strânsă şi de a fi lăsat să-şi poarte singur de grijă;
- capacitate limitată de a lua decizii în viaţa de zi cu zi, fără a primi sfaturi exagerate şi
asigurări repetate din partea celorlalţi;
- autoperceperea ca fiind neajutorat, incompetent şi lipsit de putere;
- include: tulb de personalitate astenică, inadecvată, pasivă şi defetistă.
9. Alte tulburări specifice de personalitate:
- cuprinde tulb de personalitate neîncadrate în categoriile de mai sus;
-include: excentricitatea, tulb de personalitate tip “Haltlose”, imaturitatea, personalitatea
narcisistică, pasiv-agresivă şi psiho-nevrotică.
10. Tulburare de personalitate, nespecificată:

- include: - nevroza de caracter NSA;
- personalitatea patologică NSA.
● Tulburări de personalitate mixte şi alte tulburări de personalitate:

- nu prezintă pattern-ul specific al simptomelor unui tip de personalitate descris mai
sus;
- de 2 tipuri:
-a) tulburări mixte de personalitate:
- cu trăsături comune ale mai multor tulb de personalitate din cele descrise mai sus.
-b) modificări stânjenitoare de personalitate:
- secundare diagnosticului principal sau unei tulburări afective sau anxioase
coexistente.
Generated by CamScanner from intsig.com
Subsemnatul Raneti Tudor Andrei, domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, formulez
DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

In fapt, fiindca am fost injectat fara acordul meu si fara a mi se solicita acordul, la serviciul de
urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" pe data de 05-06.12.2014, cu Tetravax antitetanos spune
conducerea Spitalului "Sf. Pantelimon" conform unor probe inscris obtinute la cerere ulterior, ceea ce nu
explica faptul ca nu am consimtit la aceasta,
dupa ce pe data de 05.12.2014 interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea tentativa
de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii fiind urmarit penal in
dosarul 246/P/2015, si atat jandarmeria cat si politia locala au savarsit favorizarea faptuitorului fiindca
n-au constatat si denuntat organului de urmarire penala cf. art. 293 din Codul de procedura penala
privind infractiunea flagranta, desi jandarmii de la IJJV au intervenit la fata locului la apelul mamei mele
la 112 pe data de 05.12.2015 imediat dupa ce am fost atacat de interlopul Herghelegiu Danut, desi
politistii de la IPJV au fost sesizati pe data de 05-06.12.2014 atat de mine personal, cat si telefonic de
serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" pe data de 05-06.12.2014,
se ridica banuiala legitima ca a fost un atac concertat la viata mea si integritatea mea fizica si
psihica din data de 05.12.2014, care este continuat in prezent de asa-zisul procuror Mihaila Paul, care a
falsificat in motivarea in fapt un mandat de aducere si o ordonanta in scopul de a ma priva ilegal de
libertate fara a ma audia timp de 7 (sapte) ore asa cum a procedat, si a ma aduce abuziv in fata comisiei
de expertiza medico-legala psihiatrica supus anterior la rele tratamente adica in stare de stres fizic si
psihic privat de odihna, mancare si tracasat prin comportament irational de Mihaila Paul care a urmarit
astfel sa ma destabilizeze psihic, fara ca eu sa fi savarsit o infractiune, fapta contraventionala sau o fapta
imorala macar asa cum am declarat si demonstrat in 2417/P/2014, si fara sa fi fost citat in conditiile legii
in prealabil ceea ce demonstreaza falsificarea mandatului de aducere, deoarece pe data de 05.05.2015
am fost citat dupa data si ora propuse la care sa fiu audiat si astfel pus in imposibilitate sa ma prezint,
fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia desi a luat cunostinta de aceasta prin confirmarea
de primire semnata de mama mea Raneti Mariana, si un memoriu pe care l-am depus ulterior pe
09.05.2015 la dosarul 2417/91/2014 descriind ce mi-am imaginat ca contine dosarul 2417/P/2014,
deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul nu mi-a comunicat prin citatie obiectul dosarului, calitatea mea
in acest dosar si reclamantul, cf. art. 258 din CPP
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea in fapt a mandatului de aducere si a
ordonantei prin care m-a infatisat fortat comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica, ca sa-mi falsifice
si un certificat medico-legal psihiatric evident conform probelor existente inscrisuri, martori si de
notorietate, fara nici o motivare in fapt si de drept, si a ma interna nevoluntar si probabil ucide sau
vatama fizic si psihic prin injectare cu substante toxice, cu ajutorul unor complici sau prin instigarea unui
nebun veritabil sa ma atace in timp ce sunt internat, sau prin alt mod de a-mi face rau cum ar fi chiar
Pagina 1 din 4
stresul fizic si psihic de a fi supus la asemenea abuzuri grave. Coroborat cu realitatea probata flagrant a
faptului ca tentativa de Omor calificat este probata flagrant prin declaratia mea, a mamei mele martor,
certificat medico-legal, proba materiala audio-video, poze, si faptul ca interlopul Herghelegiu Danut a
mintit ca i-am dat cu spray in casa si am fugit pe scari impiedicandu-ma, comitand falsul in declaratii in
flagrant pentru a-si ascunde tentativa de Omor calificat, si este inca netrimis in judecata de aproape un
an de zile, adica protejat de procurori.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat o delegatie avocatiala din data de 05.05.2015 pe
numele Labunt Maria, si la data de 17.09.2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea am intalnit pe
d-l avocat Labunt Adrian care a substituit pe sotia sa Labunt Maria, si care a declarat de fata cu mine,
mama mea care m-a urmat la parchet, politistii mascatii care ma pazeau ca si cum as fi fost un infractor,
ca este prima oara cand ia la cunostinta de delegatia avocatiala din 05.05.2015 si de dosarul
2417/P/2014, motiv pentru care am formulat pe 14.09.2015 plangere penala prealabila impotriva
Labunt Maria pentru infractiunea de Asistenta si reprezentanta neloiala, infractiuni de serviciu,
infractiuni de coruptie si alte infractiuni, deoarece aceasta nu a efectuat nici un act de asistenta
judiciara in folosul meu timp de peste patru luni, si ulterior aceasta plangere penala prealabila am
actualizat-o pe data de 18.09.2015 introducandu-l ca inculpat pe d-l Labunt Adrian deoarece acesta nu
mi-a acordat deasemenea nici o asistenta juridica in data de 17.09.2015, desi am fost privat ilegal de
libertate 7 (sapte) ore, si desi am fost dus cu forta la comisia de expertiza medico-legala unde trebuia sa
fiu insotit de avocatul ales, care intr-adevar, nu era d-l Labunt Adrian care a demonstrat rea-credinta
insa in aceste conditii
Precizez ca nu are ce cauta avocat din oficiu in dosarul 2417/P/2015 deoarece cf. art. 90 din CPP,
nu se acorda avocat din oficiu in cazul infractiunii de Ultrajul judiciar, si in scopul vicierii dreptului meu la
aparare garantat constitutional, asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat repetat sa solutioneze cererea
de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocatul ales
Mentionez ca mobilul infractiunilor d-lui avocat Labunt Adrian este faptul ca acesta asteapta o
recomandare pentru admiterea in magistratura de la asa-zisul procuror Mihaila Paul, care este o
conditie obligatorie, fiind astfel dovedit mai presus de orice dubii flagrantul intelegerii prealabile ilicite
intre Mihaila Paul si Labunt Adrian, fiindca Labunt Adrian evident nu este nebun sa faca inchisoare
degeaba ci isi risca carierea pentru un interes concret, iar acest schimb de favoruri constituie
infractiunile de luarea de mita, darea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta, conditia
valida fiind si promisiunile si alte foloase, conform textului de lege.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonanta de internare
voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o
comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze
consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca va savarsi un nou abuz falsificand un nou
mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea nevoluntara, asa cum a procedat in cazul
mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora
06:15 a.m., falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana care n-a luat act de faptul ca n-
am fost citat in conditiile legii in prealabil, si dovedit prin confirmarea de primire semnata de mama mea
ca a fost primita dupa data si ora la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, dovedit prin
faptul ca ulterior am formulat un memoriu despre ce credeam eu ca este vorba in dosarul 2417/P/2014,
fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul nu m-a citat in conditiile legii, cf. art. 258 din CPP,
necomunicandu-mi nici de ce sunt acuzat, ce calitate am in dosar, sau cine este reclamantul, si alte
informatii cf. art. 258 din CPP, memoriu prin care i-am atras atentia d-lui Mihaila Paul sa ia act de faptul
Pagina 2 din 4
ca am fost citat dupa data si ora la care a fost propusa audierea, fiind pus astfel in imposibilitatea de a
participa la audiere, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia pe o perioada de peste 4
(patru) luni de zile pana la falsificarea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m.
Coroborat cu faptul ca politistii Simiz George (dosar 2222/P/2015) si Opincariu Stefan (dosar
995/P/2015) au fost prinsi in flagrant luand mita de la interlopul Herghelegiu Danut pentru a face rau
mie si familiei mele pe data de 27.10.2014 respectiv 25.01.2015 abuzand prin amenzi contraventionale,
si asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras aceste dosare penale si le-a musamalizat fara a efectua nici
un act de procedura penala in conditiile legii,
este demonstrata astfel constituirea intr-un grup infractional organizat din interlopul
Herghelegiu Danut si asa-zisul procuror Mihaila Paul este dovedita prin faptul ca interlopul Herghelegiu
Danut a dat mita in flagrant politistilor Simiz George si Opincariu Stefan dovedit mai presus de orice
dubiu rezonabil, deoarece nu exista alt mobil al infractiunilor acestora impotriva mea si a familiei mele,
iar asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras aceste dosare atat competentei materiale a Parchetului de
pe langa Judecatoria Focsani, precum si sistemului de distributie aleatorie, pentru a le musamaliza fara
sa intocmeasca nici un act de procedura penala, nici macar a ma audia, si fara nici o motivatie in
conditiile legii. Asa-zisul procuror Mihaila Paul apoi impreuna cu asa-zisul judecator Dita Mirela care a
musamalizat un dosar civil impotriva interlopului Herghelegiu Danut, a inventat dosarul 2417/P/2014 in
care m-a numit suspect si a comis impotriva mea infractiunile de Privarea ilegala de libertate,
Represiunea nedreapta, Cercetarea abuziva, Supunerea la rele tratamente, infractiuni de falsurile in
inscrisuri, infractiuni de serviciu, infractiuni de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiuni de coruptie
si alte infractiuni, comise impotriva mea si a familiei mele.
Pentru a servi eventualitatii ca as fi ucis sau vatamat fizic si psihic de aceasca clica de criminali si
crima ascunsa ca o sinucidere sau automutilare
1. declar pe propria raspundere ca n-am nici cea mai mica intentie sa ma sinucid acum sau in
orice circumstante, sau sa-mi aduc orice fel de alta vatamare, atat din convingere cat si principiu crestin,
precum si faptul ca nu ma pot rani singur nici cu un ac, precum sunt si manat de dorinta de dreptate
pana la capat. Inmanez aceasta martorilor in mod confidential si copiile certificate pentru conformitate
cu originalul le voi depune la dosare pentru a-mi servi ca aparare in cazul in care acesti criminali mai au
vreun dram de ratiune
coroborat cu faptul ca
2. declar pe propria raspundere ca nu am fost niciodata alienat mintal nici acuzat ca atare,
precum am declarat si probat prin cele trei certificate-medico legale intocmite de medicina muncii de la
SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care atesta faptul ca sunt sanatos psihic si apt de munca, avand si alte
astfel de dovezi de la alte locuri de munca, precum si martori printre care doi medici psihiatri din Focsani
cu care m-am consultat in urma savarsirii impotriva mea a infractiunilor de tentativa de Omor calificat si
Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii savarsite impotriva mea de interlopul
Herghelegiu Danut si clica sa criminala alcatuita si din asa-zisul procuror Mihaila Paul
coroborat cu faptul ca
3. declar pe propria raspundere ca nu am savarsit niciodata o infractiune de nici un fel, si prin

urmare nici o infractiune cu violenta asa cum ma calomniaza asa-zisul procuror Mihaila Paul in sedinta
publica a instantei judecatoresti, sau fata de alte organe judiciare, politisti si avocati. Statul de drept este
Pagina 3 din 4
filosofia mea de viata, insusindu-mi morala si legea ca o comanda sociala si o datorie cetateneasca.
Aceasta poate fi probat de catre organele judiciare prin obtinerea de dovezi facand adresa la institutiile
publice care detin evidenta cazierului meu penal inexistent, precum pot interoga si apropiatii mei sau pe
oricine ma cunoaste si nu-mi poarta dusmanie, ca nu sunt nici macar o persoana care poate fi banuita de
acte de violenta, daramite o persoana violenta. In coroborarea acestor afirmatii declar ca nici macar nu-
mi plac sporturile violente, considerandu-le vicii nu sporturi, prin analogie la consumul de droguri pe
care deasemenea il detest din propria convingere, fiind chiar nefumator si necunosmator de bauturi
alcoolice.
Declar acestea in deplinatatea falcultatilor mintale si in prezenta martorilor, precum si a

celorlalte persoane care au luat cunostinta de prezenta prin mijloace media de publicare in masa, sau
prin petitii adresate institutiilor publice, in scopul evidentierii celor care au atentat la integritatea mea
fizica si psihica si la viata mea.
Pentru a servi oricaror investigatii, indic reteaua crimei organizate alcatuite din interlopul
Herghelegiu Danut, politistii Simiz George si Opincariu Stefan de la IPJV, judecatoarea DIta Mirela de la
Tribunalul Vrancea, procurorul Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, medicii
legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, precum si alti complici care pot fi descoperiti usor urmarind
plangerile impotriva actelor procurorului in dosarele 1672/91/2015, 1673/91/2015, 1674/91/2015,
plangerile penale prealabile ce le-am formulat prin posta electronica semnate electronic, catre
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Directia Natinala Anticoruptie, Comisiile pentru abuzuri ale
Senatului, titularii actiunii disciplinare adica Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa caz, si un
numar de ziare si alte persoane fizice si juridice
Aceste documente le-am depus si in dosarele in legatura cu acestia de la parchetele locale
vrancene si Tribunalul Vrancea / Judecatoria Focsani
27.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Pagina 4 din 4
Catre Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea
Dosar 2417/P/2014
Domnule prim-procuror,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta
electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr.
3/2014: tudor.raneti@gmail.com, formulez
DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

pe care va rog s-o anexati la dosarul 2417/P/2014
I. In fapt,
deoarece organul de urmarire penala Mihaila Paul refuza explicit sa-mi ia aceasta declaratie in
dosarul 2417/P/2014, ceea ce mi se intampla prima oara din anul 2009 de cand colaborez cu institutiile
statului, si fiindca nu exista organ de cercetare penala in dosarul 2417/P/2014,
declar pe propria raspundere ca am fost pus in imposibilitate sa declar cele ce urmeaza prin
audiere in fata organului de urmarire penala, de insusi asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul
care a mintit ca refuz sa dau aceasta declaratie in fata organului de urmarire penala Mihaila Paul, fapt pe
care l-am consemnat in procesul verbal din 17.09.2015 din 2417/P/2015 ca reprezentand infractiunile
de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pentru care ii voi deschide un nou
dosar penal ulterior depunerii prezentei declaratii,
si declar pe propria raspundere privind fondul dosarului 2417/P/2014 si acuzatiile ce mi se
aduc, ca am facut uz de Proba veritatii, care inlatura caracterul penal al faptelor penale de Calomnia si
Insulta utilizate in scopul aflarii adevarului, si drept dovada adevarul a fost aflat, adica am deconspirat
partial reteaua crimei organizate a asa-zisului judecator Dita Mirela si a interlopului Herghelegiu Danut,
si evident rea-credinta asa-zisului judecator Dita Mirela care este urmarita penal de Directia Nationala
Anticoruptie pentru Inducerea in eroare a organelor judiciare, si pentru alte infractiuni in legatura cu
impiedicarea infaptuirii justitiei in alte dosare civile.
In dovedire invoc literatura de specialitate, deoarece Calomnia si insulta, Proba veritatii nu sunt
infractiuni
Pagina 1 din 12
proba veritatii - cauza speciala care înlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie
(art. 207 C. pen.). Este admisibila atunci când faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a
crede ca este adevarata si este facuta în scopul apararii unui interes legitim (când faptele a caror
imputare se face se refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes
(când faptele afecteaza capacitatea persoanei de a ocupa functii publice).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii
Citez de pe blogul personal al judecatorului Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al
Magistraturii:
https://cristidanilet.wordpress.com/2013/04/30/ccr-a-decis-insulta-si-calomnia-inapoi-in-codul-penal/
“
Insulta era incriminată în art. 205 Codul Penal: „Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane
prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, ori atribuirea unei
persoane a unui defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”. Calomnia
în art. 206 C.pen: „Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate
privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală,
administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”. În cuprinsul art. 207 din acelaşi cod erau
reglementate cazurile de admisibilitate a probei verităţii pentru aceste două infracţiuni: „Proba verităţii
celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru
apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiunea
de insultă sau calomnie”.
“
In dovedire, probez faptul ca am fost in imposibilitate sa declar in audiere in fata organului de

urmarire penala cele ce urmeaza in doua moduri:
1. asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos mandatul de aducere executat pe data de
17.09.2015 impotriva mea din dosarul 10547/231/2015, halucinand ca prin Privarea ilegala de libertate
si Represiunea nedreapta ma determina sa renunt la demnitate si dreptate, si ca pentru infractiuni
savarsite in flagrant nu va fi prins si tras la raspundere in flagrant, dovedit prin faptul ca mi-a comunicat
citatia din 05.05.2015 ora 9:30 a.m., dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma
astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea
mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere.
Pe data de 17.09.2015 asa-zisul procuror Mihaila Paul a intocmit un proces verbal fals pe care l-
am contrasemnat ca fiind fals si in baza caruia-i voi deschide un nou dosar penal probat flagrant in
atentia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si Directiei Nationale Anticoruptie
2. asa-zisul procuror Mihaila Paul drept dovada ca premeditat a falsificat mandatul de aducere al
carui scop era cica audierea, e ca a fost prins in flagrant mintind ca refuz sa fiu audiat, probat prin
- martori: doi politisti mascati cu care asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a privat de
libertate, mama mea Ranete Mariana, d-l avocat Labunt ? care a substituit-o pe sotia sa Labunt Maria si
care este martor ostil adica intr-o intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul fapt
probat in plangerea penala prealabila impotriva sa trimisa autoritatilor competente si anexata la dosarul
2417/P/2014 impreuna cu probatoriul - d-l avocat Labunt ? care n-are ce cauta in dosarul 2417/P/2014
deoarece nu se acorda avocat din oficiu pentru Ultrajul judiciar, si fiindca a recunoscut ca afla pentru
prima oara de delegatia din 05.05.2015, adica patru luni de zile desi a fost delegata sotia sa cu care s-a
Pagina 2 din 12
substituit, acesti soti Labunt nu au efectuat nici o asistenta judiciara in folosul meu, ceea ce inseamna ca
ori sotii Labunt sunt in cardasie cu Mihaila Paul, ori delegatia a fost falsificata si antedatata. Faptul ca
sotii Labunt sunt aparent incompetenti ceea ce in schimb ar putea proba faptul ca se prefac pentru a
servi intereselor ilicite a asa-zisului procuror Mihaila Paul, nu schimba cu nimic realitatea delegatiei din
05.05.2015 si incadrarea la fapta penala de Asistenta si reprezentarea neloiala, pana cand delegatia din
05.05.2015 este retinuta ca antedatata si prin urmare autorii falsificarii condamnati, ceea ce ar absolvi
de vina avocatii Labunt, daca pot dovedi ca nu sunt complici
- inscrisuri: declaratia mea pe propria raspundere coroborata cu faptul ca am consemnat
procesul verbal al asa-zisului procuror Mihaila Paul in care a retinut minciuna ca refuz sa dau aceste
declaratii ca fiind fals si constituind infractiunile de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror
Mihaila Paul,
- faptul ca in 7 (sapte) ore cat am fost privat ilegal de libertate la parchet fara ca asa-
zisul procuror Mihaila Paul sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, nu m-a audiat desi
a avut timp berechet, si cei doi politisti pot confirma ca am stat de vorba cu oricine a intrat in vorba cu
mine, inclusiv d-l Enache, organul de cercetare penala chemat special de acelasi asa-zis procuror Mihaila
Paul sa ma audieze in conditiile abuzului la care m-a supus de stres fizic si psihic, pentru a promite
musamalizarea dosarului 1863/P/2015 asa-zisilor medici legisti inculpati in acest dosar, pentru ca in
schimb colegii medicilor legisti inculpati din comisia de expertiza medico-legala psihiatrica sa falsifice un
certificat medico-legal. Aceasta intelegere ilicita intre functionari ai SML Vrancea si Mihaila Paul este
confirmata momentan doar prin tegiversarea flagranta a dosarului 1863/P/2015 si netrimiterea in
judecata, fiindca dosarul 1863/P/2015 este probat flagrant, medicii legisti inculpati fiind previzibil
condamnati. Proba teoriei intelegerii ilicite se face prin certificatul medico-legal psihiatric daca exista, ori
la SML Vrancea ori in dosarul 2417/P/2014 ori in alta parte, probat prin faptul ca:
1. nu exista nici o fapta penala, contraventionala sau imorala care sa motiveze
necesitatea examinarii mele psihiatrice
2. procedura a fost grosolan viciata, asa-zisul procuror Mihaila Paul mintind ca
m-am impotrivit prezentarii in fata comisiei de expertiza medico-legala. A nu-mi da consimtamantul scris
cf. art. 184 (3) din CPP, si a ma prezenta in scopul de a comunica verbal faptul ca nu-mi dau
consimtamantul, sunt doua lucruri diferite, ceea ce demonstreaza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a
pierdut orice contact cu realitatea judiciara, halucinand megalomaniac ca este stapanul lumii si prin
urmare mai presus de lege, pe care o atribui predispozitiei sale genetice la alienare mintala datorata
apartenentei la asa-zisa etnie rroma, despre care se cunoaste de notorietate ca sunt predispusi sa
achiseze mediului infractional, indiferent de factorul vicisidinilor materiale, care nu i-a determinat in
schimb pe alti oameni saraci sa devina criminali. Asa-zisul procuror Mihaila este platit probabil de 10 ori
peste salariul minim pe economie, adica nu are nici de departe vicisitudini materiale care sa motiveze
tulburarea sa antisociala de personaliltate, care este astfel prin eliminare atribuita predispozitiei
genetice. Mentionez ca am demonstrat in cele 5 (cinci) planger penale prealabile privind tot atatea
concursuri de infractiuni distincte, sociopatia si schizofrenia asa-zisului procuror Mihaila Paul, sau
alienarea sa mintala in baza literaturii de specialitate in psihiatrie
3. pot dovedi in fond ca un asemenea presupus certificat medico-legal este
falsificat, utilizand literatura de specialitate in psihiatrie, probe inscrisuri si rationament juridic,
4. pot dovedi ca un asemenea presupus certificat medico-legal este falsificat in
baza a alte trei certificate medico-legale care atesta sanatatea mea mintala, si pot numi cel putin doi
psihiatri care sa confirme sanatatea mea mintala, dupa ce acestia nu s-au pronuntat altfel la consultul
Pagina 3 din 12
avut in prealabil in urma faptului ca am fost victima tentativei de Omor calificat si a Lovirii si vatamarii
integritatii corporale sau a sanatatii
Mobilul infractiunilor de falsurile in inscrisuri privind minciuna asa-zisului procuror Mihaila Paul
ca refuz sa dau declaratii in dosarul 2417/P/2014, este faptul ca am inceput declaratiile prin a relata
faptul ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este inculpat in trei dosare penale conexate sub numarul
421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie
Realitatea dosarului 2417/P/2015 este ca asa-zisul judecator Dita Mirela in cardasie cu asa-zisul
procuror Mihaila Paul au inventat acest dosar in scopul de a-l folosi impotriva mea pentru a ma intimida
sa renunt la dreptate, aberand juridic prin declaratiile ca
1. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Amenintare. Mentionez ca Calomnia si Insulta
nu sunt incriminate penal
2. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Ultrajul judiciar, care este o fapta penala
pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca este savarsita o alta infractiune impotriva unui
angajator, si de aceea asa-zisa Dita Mirela a savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a
organelor judiciare pentru care este urmarita penal in dosarul 421/P/2015 de DNA, mintind ca am
amenintat-o, deoarece nu ma poate acuza de Ultrajul judiciar prin Calomnie si Insulta fiindca nu sunt
infractiuni
Cod Penal
Art. 279 Ultrajul judiciar
(1) Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de
moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de
serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale
se majorează cu jumătate.
(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în
scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează
cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu
jumătate.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de
familie al judecătorului sau al procurorului.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi faptelor comise împotriva unui avocat în
legătură cu exercitarea profesiei.
Nota: Ultrajul judiciar nu este o infractiune, este o circumstanta agravanta, adica unii sunt mai presus de
lege in Romania, comiterea unei infractiuni impotriva unui magistrat fiind atunci echivalentul crimei de
lese majeste, fapt care demonstreaza in mod convers ca magistratii sunt categoria sociala care a distrus
cu adevarat democratia in Romania, asa cum a spus Voltaire: “ca sa afli a cui sclav esti, afla pe cine n-ai
voie sa critici”.
Prin declaratia nefondata ca se simte amenintata, asa-zisul judecator Dita Mirela a demonstrat
ca este paranoica, fiindca nu poate demonstra cum, intrebare a carei utilitate desi evidenta trebuie sa-
Pagina 4 din 12
mi exprim recunostinta fata de d-l avocat Plesa Dan ca m-a invatat importanta imediata a interogarii
faptelor in conceperea pledoariei.
Asa-zisul judecator Dita Mirela declara in dosarul 2417/P/2015 mintind ca am amenintat-o, desi
nu exista absolut nici o dovada ca as fi reprezentat o amenintare la adresa cuiva vreodata, Dita Mirela
fiind prima personana in acest sens pe care am intalnit-o in viata mea, situatii prin care Dita Mirela a
demonstrat ca este paranoica, luand o decizie in baza unor supozitii nefodante - precum estimez eu a fi o
metoda alternativa de a depista paranoicii rapid, fapt pe care insa-l demonstrez in baza literaturii de
specialitate:
Citez de la adresa:
http://psihoterapeutic.blogspot.ro/2011/04/ce-inseamna-sa-fii-paranoic.html
“
Dar ce inseamna tulburarea de personalitate paranoica?
Tulburarea de personalitate paranoica se caracterizeaza prin tendinta generalizata si nejustificata, care

se manifesta în diverse contexte, de a interpreta actiunile altor persoane ca fiind orientate în mod
deliberat pentru a-l umili sau ameninta pe cel în cauza. Are ca dominante structurale orgoliul si
interpretativitatea, manifestate din tinerete, alaturi de abilitatile relationale selective. Suspiciunea si
lipsa de încredere în cei din jur sunt întretinute de o stima de sine exagerata, care cultiva raporturi
interpersonale sarace si mereu problematizante.
“
Aceasta manifestare comportamentala a asa-zisului judecator Dita Mirela insa poate ascunde o
psihoza mai profunda, aceea a autovictimizarii in scopul de a face rau altora, adica nu este vorbe de
paranoia, ci de sociopatie din nou, pe care am demonstrat-o in privinta asa-zisului judecator Dita Mirela
in plangerea penala prealabila pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, si cealalta plangere
penala prealabila care a determinat-o pe asa-zisul judecator Dita Mirela sa savarseasca inducerea in
eroare a organelor judiciare
Citez de la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Paranoia
Paranoia este un proces de gândire puternic afectat de anxietate sau frica, de multe ori pâna la
irationalitate si delir, decurgând fara halucinatii si schimbari accentuate de personalitate. Gândirea
paranoica este caracterizata de obicei de neîncredere sau suspiciune fata de ceilalti. Paranoia este
denumirea data unei stari de orgoliu exagerate, de gândire gresita, de interpretari false, fiind o boala
psihiatrica încadrata în clasa psihozelor
In concluzie, dosarul 2417/P/2015 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa

renunt la dreptate, probat prin faptul ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014 atunci cand
era normal si legal, ci dupa cel putin 6 luni in mai 2015, dupa ce am introdus o plangere disciplinara la
Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si tentativa inutila a
procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a musamaliza
Pagina 5 din 12
dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia Nationala
Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca dosarul
2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in judecata din
anul 2014, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii magistrati avand prejudecata ca ce-i
santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine. Nu in ultimul rand fac Proba veritatii si prin faptul ca
procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si procurorii Directiei Nationale Anticoruptie nu
s-au sesizat din oficiu privind savarsirea de catre mine in plangerile penale prealabile impotriva Mihaila
Paul, Dita Mirela, a infractiunilor de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare si
Presiuni asupra justitiei
Aceasta realitate a faptului ca am facut uz de Proba veritatii, este evidenta prin faptul ca nu
utilizez acest procedeu decat in sistemul judiciar caruia-i este destinat Proba veritatii, adica n-am utilizat
acest procedeu decat selectiv, alt exemplu fiind faptul ca n-am utilizat acest procedeu in anul 2015 cu
exceptia probabil a unor documente care le-am anexat petitiilor fara sa le modific deoarece sunt
inscrisuri originale. In motivarea alegerii acestui procedeu probatoriu precizez faptul ca dezavuez
minciuna precum nici nu mint din principiu, considerand falsitatea o alterare a sanatatii mintale
conducand la degenerarea sanatatii psihice in timp, si prin urmare nu sunt un bun mincinos pentru a
utiliza aceasta tehnica in scopul aflarii adevarului neavand experienta. In dovedire, conform art. 39 din
Legea 51/1995, avocatii au dreptul de a minti in scopul aflarii adevarului. Orgenele de cercetare penala
si organele de urmarire penala folosesc aceasta tehnica adesea, cum ar fi de exemplu minciuna ca exista
martori pentru a observa reactia celui audiat. Acest procedeu al minciunii in scopul aflarii adevarului nu
este unul fiabil, deoarece sociopatii sunt buni mincinosi, lipsiti de scrupule, si procedeul minciunii in
scopul aflarii adevarului nu reprezinta o proba intrinseca prin insusi procedeul probatoriu ca Proba
veritatii prin adevar in scopul aflarii adevarului, adica o minciuna proferata in scopul aflarii adevarului nu
poate inlocui adevarul pe care incearca sa-l extraga, pe cand proferarea adevarului in scopul aflarii
adevarului da, constituind cel putin un inceput de dovada, fiind evident o metoda superioara

Art. 97 - Proba si mijloacele de proba
(1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru
justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.
(2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
b) declaratiile persoanei vatamate;
c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente;
d) declaratiile martorilor;
e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de
proba;
f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
(3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.
Pagina 6 din 12
proba veritatii - cauza speciala care înlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie (art. 207
C. pen.). Este admisibila atunci când faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este
adevarata si este facuta în scopul apararii unui interes legitim (când faptele a caror imputare se face se
refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes (când faptele afecteaza
capacitatea persoanei de a ocupa functii publice).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii
Fiindca dosarul 2417/P/2014 are obiectul Ultrajul judiciar asa cum l-a stabilit asa-zisul procuror
Mihaila Paul, pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca s-a savarsit o infractiune impotriva
unui magistrat, si fiindca Calomnia si Insulta nu sunt infractiuni, si nu reprezinta nici macar o fapta
imorala deoarece am utilizat acest procedeu probatoriu al Probei veritatii pentru a demonstra atat rea-
credinta judecatorului Dita Mirela, precum si deconspira alti membri ai crimei organizate din care face
parte, dosarul 2417/P/2014 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa renunt la
dreptate, probat suplimentar ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014, ci cu aproximatie
dupa 6 luni pe 05.05.2015 insa fara sa mi se aduca la cunostinta obiectul dosarului, de ce sunt acuzat sau
cine e reclamantul si multe alte incalcari ale art. 258 din CPP, in coincidenta cu introducerea unei
plangeri disciplinare la Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si
tentativa inutila a procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a
musamaliza dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia
Nationala Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca
dosarul 2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in
judecata din anul 2014 si eram deja condamnat, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii
magistrati avand prejudecata ca ce-i santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine
In dovedirea declaratiilor mele am anexat a treia si a patra plangere penala impotriva asa-zisului
procuror Mihaila Paul in flagrant constituit intr-un grup infractional organizat cu Dita Mirela, asa-zisul
prim-procuror Tarlea Florin Cristinel, interlopul Herghelegiu Danut si colaborationistii sai directi din IPJV,
Opincariu Stefan , Simiz George, asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia. Cu mentiunea
ca celelalte plangeri penale prealabile care demonstreaza sociopatia infractionala a asa-zisului prim-
procuror Mihaila Paul, se afla in dosarele 2222/P/2015 (inculpat Simiz George), 995/P/2015 (inculpat
Opincariu Stefan), 1863/P/2015 (inculpati Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia)
Imi sustin toate declaratiile privind alienarea mintala a asa-zisului procuror Mihaila Paul, adica
sociopatia fiindca a incalcat in mod pervaziv legea si drepturile persoanei, schizofrenia fiindca a pierdut
total contactul cu realitatea juridica, profesionala sau sociala, halucinand ca poate incalca legea in
flagrant fara sa fie prins in flagrant, reprezentand un pericol nu doar pentru societate ci si pentru propria
persoana incriminandu-se penal in flagrant. Tulburarea antisociala de personalitate a asa-zisului
procuror Mihaila Paul am demonstrat-o in cinci dosare penale pana in prezent in care Mihaila Paul este
inculpat. Lipsa de empatie, rationalizarea raului facut, maleficitatea si incapacitatea de a se conform
normelor societatii civilizate sunt probate flagrant prin faptul ca Mihaila Paul a fost prins in flagrant
ticluind mincinos propunerea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015, deoarece mi-a
comunicat citatia din 05.05.2015 9:30 a.m. din 2417/P/2015, dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite,
Pagina 7 din 12
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere, in
scopul de a ma priva ilegal de libertate sapte ore pe data de 17.09.2015, timp in care n-a efectuat nici un
act de procedura in conditiile legii pentru a justifica mandatul de aducere in orice fel, savarsind o serie
larga de infractiuni in scopul favorizarii faptuitorului, adica reclamantul din 2417/P/2014 urmarit penal
pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, precum si a asa-zisilor medici legisti inculpati in dosarul
1863/P/2015
Postscripum. Deoarece am obtinut probele de care am nevoie, avertizez ca nu mai tolerez

insinuari cu privire la sanatatea mea psihica si integritatea si onoarea mea morala, si cei care au
procedat astfel vor raspunde conform legii, deoarece invadarea locuintei si intimitatii mele pe data de
17.09.2015, privarea mea de libertate in mod ilegal, supunerea mea la rele tratamente, repreziunea
nedreapta si calomnierea mea personala si profesionala in public este intolerabila, si crima organizata
locala alcatuita inclusiv din asa-zise organe judiciare a depasit orice masura si speranta a reabilitarii
acestora in libertate. Deasemenea daca nu este inca evident, declar oficial ca de la tentativa de Omor
calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii savarsite impotriva mea de
interlopul Herghelegiu Danut pe data de 05.12.2014, am urmarit sa-i prind complicii din politie, parchet
si judecatorie / tribunalul local in flagrant, o parte din care i-am identificat in
asa-zisul judecator Dita Mirela care a musamalizat un dosar civil impotriva Herghelegiu Danut si
a sustras altele pentru a le musamaliza la gramada pentru a-si masca favorizarea flagranta a interlopului
Herghelegiu Danut,
indirect complicele lui Mihaila Paul, asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana
care a participat insa si ca autor la falsificarea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015,
din dosarul 10547/231/2015,
asa-zisul procuror Mihaila Paul care fara nici o coincidenta la mijloc a sustras taman dosarele in
legatura cu complicii interlopului Herghelegiu Danut pentru a le musamaliza, care drept dovada sunt de
competenta materiala a Judecatoriei Focsani cf. art. 35-36 din CPP, adica
1. impotriva SML Vrancea privind complicitatea flagrant a celor doi asa-zisi medici legisti
Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia cu interlopul Herghelegiu Danut,
2. impotriva asa-zisului politisti Opincariu Stefan caruia i s-a parut oportun sa ia mita ca
s-o amendeze contraventional pe mama mea la ordinul interlopului Herghelegiu Danut pentru a-mi face
rau mie si familiei mele, crezand ca nu se poate alege cu dosar penal daca nu sunt parte vatamata direct,
3. si a inventat ce sa vezi taman in cardasie cu aceeasi asa-zisa judecatoare Dita Mirela
care a musamalizat cel putin un dosar civil avand parat interlopul Herghelegiu Danut, dosarul
2417/P/2014 prin care a urmarit amenintarea si santajarea mea sa renunt la dreptate, fapt prin care
insa s-a incriminat penal. Asa-zisul procuror Mihaila Paul este urmarit penal de Directia Nationala
Anticoruptie in cinci dosare penale, trei conexate la numarul 421/P/2015, si doua recente pentru
falsificarea mai multor mandate de aducere consecutive prin care am fost privat de libertate ilegal 7
(sapte) ore pe data de 17.08.2015 de la 6 a.m. la 13 p.m., tracasat fizic si psihic precum si mama mea
care m-a urmat la parchet si SML Vrancea fiind ingrijorata, si o multitudine de infractiuni de falsurile in
inscrisuri, implicit infractiuni de serviciu, infractiuni de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiuni de
coruptie si alte infractiuni. In acest dosar sunt urmariti si restul complicilor dupa competenta materiala
Pagina 8 din 12
deoarece evident s-a retinut constituirea acestora intr-un grup infractional organizat, fapt cu care s-a
motivat conexarea acestor dosare,
asa-zisul judecator Popa Mariana care a deturnat plangerile impotriva actelor procurorului in
legatura cu dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si 2417/P/2014 repetat, precum si-a judecat si propriile
cereri de recuzare incalcand principiul de drept nimeni nu poate fi judecator in propria cauza, si dupa ce
i-am deschis trei dosare penale conexate tot la dosarul 421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala
Anticoruptie, a sustras plangerile impotriva actelor procurorului cu privire la dosarele 2222/P/2015 si
2417/P/2014 si a declinat competenta materiala catre Judecatoria Focsani fara drept, in mod normal
juridic trebuind sa anuleze ordonanta procurorului si sa restituie dosarul Parchetului de pe lanta
Tribunalul Vrancea, ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa ia act si sa-si decline competenta materiala in
favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, cf. art. 58 din CPP
asa-zisii procurori Victoria Barsan (2222/P/2015), Mihaila Gheorghe (2417/P/2014) care au
intervenit ilegal in dosarele privind plangerile impotriva actelor procurorului la Tribunalul Vrancea,
deoarece cf. art. 341 (5) din CPP, “Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin
incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor”.
Acesti asa-zisi procurori daca nu au participat ca instigatori, in flagrant sunt complici la solutiile nelegale
dispuse de asa-zisul judecator de camera preliminara Popa Mariana, care este si seful sectiei penale a
Tribunalului Vrancea. Acesti procurori se fac vinovati de fapta penala de Omisiunea sesizarii
II. De drept,

Art. 97 - Proba si mijloacele de proba
(1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru
justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.
(2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
b) declaratiile persoanei vatamate;
c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente;
d) declaratiile martorilor;
e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de
proba;
f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
(3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.
III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-98 CPP, pentru care solicit
analiza dosarului 2417/P/2014 de care sa dispuneti cf. art. 100 (1) din CPP, dosar in care asa-zisul
procuror Mihaila Paul a incalcat Codul de procedura penala preacum am demonstrat la sectiunea I. In
fapt...
Pagina 9 din 12
Anexez si indic probele:
1. fisierul “citatie 2417P2014_288 optimized.pdf” reprezentand citatia nelegala, netemeinica si
tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos propunerea
mandatului de aducere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere. Pe
ultima data se vede stampila Postei Romane cu data de 05.05.2015. Mentionez si ca citatia este si lovita
de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura penala, dar si incalcarea art. 8 si
art. 268 din CPP
2. fisierele “cerere catre organele judiciare de acordare a asistentei extrajudiciare - PROBA.pdf”
si “Memo Style.pdf” reprezentand cererea de acordare a asistentei extrajudiciare prin avocat in original
solicitata in dosarul 2417/P/2014 care a fost ignorata de asa-zisul procuror Mihala Paul, si transcrisul
emailului prin care am trimis-o la parchet
3. fisierul “plangere penala prealabila #3 Mihaila Paul.pdf” reprezentand plangerea penala
prealabila #3 impotriva Mihaila Paul privind dosarul 2417/P/2014. Probatoriul acestei plangeri penale
prealabile sunt fisierele mentionate la punctul 1 si 2 de mai sus
4. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand comunicatul procurorului general al
Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale in favoarea
Directiei Nationale Anticoruptie, constatand flagrant faptelor penale de coruptie savarsite de inculpatii
mentionati si conexand dosarele in urma retinerii faptei penale de constituirea intr-un grup infractional
organizat a inculpatilor
5. precizez ca restul probelor pot fi obtinute prin adresa catre Parchetul de pe langa Tribunalul
Vrancea deoarece declar pe propria raspundere ca dosarul 2417/P/2014 nu mi-a fost adus vreodata la
cunostinta in sensul sa-l consult, desi pe data de 17.09.2015 am fost privat ilegal de libertate 7 (sapte)
ore, asa-zisul procuror Mihaila Paul avand timp arhisuficient sa ma lase sa consult dosarul daca nu refuza
in flagrant sa-mi permita accesul la dosar, si prin urmare n-am la dispozitie probele inscrisuri din acest
dosar, cu exceptia celor depuse de mine, respectiv a mandatului de aducere ilegal si netemeinic
autorizat de asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana pentru care s-a incriminat
penal si in consecinta a primit plangere penala prealabila si plangere disciplinara. Al doilea mandat de
aducere tot din data de 17.09.2015 emis de Mihaila Paul nu mi-a fost adus la cunostinta
6. fisierul “mandat de aducere 2417P2014_295.pdf” reprezentand mandatul de aducere
falsificat
7. fisierul “proces verbal 2417P2014_294.pdf” reprezentand procesul verbal de aducere la
cunostinta a calitatii de suspect, pe care-l l-am contrasemnat a constitui infractiunile de falsurile in
inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul
8. fisierul “plangere penala prealabila #4 mihaila paul.pdf” reprezentand plangerea penala
prealabila pentru al doilea mandat de aducere abuziv din aceeasi data de 17.09.2015, la fel nelegal si
netemeinic, si nemotivat in conditiile legii
9. fisierul “probe ppp #4 Mihaila Paul.zip” reprezentand probatoriul plangerii penale prealabile
impotriva Mihaila Paul
10. fisierul “plangere penala prealabila #1 Dinu Murgulet Ana.pdf” reprezentand plangerea
penala prealabila impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si libertati
Dinu Murgulet Ana
Pagina 10 din 12
11. fisierul “probe Dinu Murgulet Ana si Mihaila Paul.zip” reprezentand probatoriul plangerii
penale prealabile impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si
libertati Dinu Murgulet Ana
Urmatoarele probe le anexez la un email pe care-l trimit imediat dupa acesta pentru a evita
limita de dimensiune a atasamentelor prin posta electronica. Marchez acest email adaugand in titlu
“EMAIL 1/2", si la urmatorul “EMAIL 2/2”, titlul fiind in rest aproape identic
12. fisierul “plangere penala prealabila #1 dita mirela si probe.zip”
13. fisierul “plangere penala prealabila #2 dita mirela si probatoriul.zip”
14. fisierul “plangeri penale si probe popa mariana.zip”
B. Proba cu martori
Privind minciunile si abuzurile flagrante savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pe langa
proba flagrant a incalcarii legii si a falsificarii inscrisurilor din dosarul 2417/P/2014, numesc martori cei
doi politisti mascati care se aflau in birou, mama mea Ranete Mariana, avocatul Labunt numit din oficiu
care nu mi-a acordat in nici un fel asistenta judiciara, si care in primul rand n-are ce cauta in dosarul
2417/P/2014 deoarece pentru infractiunea de ultrajul judiciar nu se acorda avocat din oficiu, ceea ce
demonstraza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a fost prins in flagrant falsificand delegatia avocatului si
viciind legea, fapt confirmat de asa-zisul avocat din oficiu, d-l Labunt care a declarat de fata cu mama
mea si cei doi politisti mascati ca n-are habar de delegatia din 05.05.2015 care i-a fost adusa la
cunostinta azi 17.09.2015 cu ocazia abuzului flagrant savarsit de asa-zisul procuror Mihaila Paul prin
propunerea unui mandat de aducere fara sa ma citeze in conditiile legii cf. art. 258 din CPP mai intai

C. Proba veritatii.
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale
penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca
faptele sale penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind presiuni asupra justitiei, adica proba veritatii
probelor si declaratiilor mele din plangerea penala impotriva asa-zisului magistrat este facuta,
Pagina 11 din 12
impunandu-se prin urmare condamnarea acestuia, fiindca asa-zisul magistrat a fost prins in flagrant
refuzand sa-si faca datoria
19.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Domnului prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea
Pagina 12 din 12
Catre Comisiile pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl, M2A, sc.
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta
electronica aleasa cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin Legea 202/2010:
tudor.raneti@gmail.com, telefon: 0752 327 209
sesizez Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii,

deoarece gravitatea abuzurilor savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul sef al sectiei
Urmarire Penala de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea necesita atentie urgenta din partea
autoritatilor fiindca imi este teama in mod legitim pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica,
in mod proportional incalcarii oricaror prevederi a Codului de procedura penala de catre asa-zisul
procuror Mihaila Paul in scopul de a-mi face rau urmarind fara motiv just internarea mea nevoluntara
intr-o institutie cu profil psihiatric prin falsificarea actelor de procedura asa cum a procedat in prealabil
si va proceda in continuare, probabil pentru a ma injecta cu substante toxice sau a ma vatama in alt mod
cu ajutorul complicilor sai, banuiala legitima probata prin cele relatate la sectiunea I. B. de mai jos.
In sectiunea I. A. descriu abuzurile flagrante savarsite de Mihaila Paul prin metode quasi-legale
prin care m-a privat si urmareste sa ma priveze ilegal de libertate, pe care le enumar pe scurt in
continuare:
1. falsificarea in motivarea in a fapt a mandatului din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015,
executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., prin care m-a privat ilegal de 7 (sapte) ore fara a intocmi
nici un act de procedura in conditiile legii
2. falsificarea in motivarea in fapt a unei ordonante pe data de 17.09.2015 necomunicata mie,
pentru a ma trimite fara motiv just si consimtamantul meu scris la comisia de expertiza medico legala
psihiatrica de la SML Vrancea insotit de mascati desi nu refuzasem programarea la care m-as fi deplasat
de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau consimtamantul meu scris
3. falsificarea delegatiei avocatiale din 05.05.2015 a d-nei Labunt Maria, care a fost substituita
de d-l Labunt Adrian pe data de 17.09.2015, si care a declarat de fata cu mine, mama mea Raneti
Mariana, doi politisti mascati si d-l Mihaila Paul, ca este prima oara cand afla de delegatie si dosarul
2417/P/2014
4. falsificarea unei propuneri de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent
anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma
telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca
va savarsi un nou abuz falsificand un nou mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea
nevoluntara
Pagina 1 din 9
Pentru orice detalii va rog sa ma contactati la adresa de corespondenta electronica aleasa:
tudor.raneti@gmail.com, si sa-mi comunicati un numar de inregistrare la care sa anexez dovezi in
completarea prezentei
Pentru a respecta virtutea brevitatii am sa va trimit toate celelalte documente doveditoare la
cererea dumneavoastra in urma luarii la cunostinta de catre dumneavoastra a abuzurilor savarsite
impotriva mea si a familiei mele, sau la un scurt rastimp dupa ce trimit aceasta introducere, pentru a nu
crea confuzie asupra cazului
I. In fapt,
A. Privind abuzurile savarsite de Mihaila Paul impotriva mea
1. Asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a inventat

dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar in care m-a numit suspect, pe care l-a tinut secret
peste 6 (sase) luni asteptand momentul pe care l-a crezut oportun sa ma ameninte si sa ma santajeze sa
renunt la dreptate impotriva reclamantului Dita Mirela urmarite penal si cercetata disciplinar in alte
dosare, Mihaila Paul savarsind abuzuri grave impotriva mea in acest scop, incalcand in mod pervaziv
Codul de procedura penala si falsificand in fapt orice act de procedura posibil.
Pe data de 05.05.2014 m-a citat pentru prima oara, fara sa-mi aduca la cunostinta obiectul
dosarului, calitatea mea in dosar si reclamantul, cf. art. 258 din CPP, insa citatia pentru data de
05.05.2015 ora 9:30 a.m. mi-a comunicat-o dupa data si ora stabilite, punandu-ma in imposibilitatea de
a participa la aceasta audiere. In urmatoarele patru luni Mihaila Paul n-a incercat sa refaca citatia, si pe
data de 10.09.2015 a falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator de drepturi si libertati un mandat de
aducere pe care l-a executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., privandu-ma ilegal de libertate in
continuare 7 (sapte) ore, fara sa intocmeasca nici un act de procedura penala in conditiile legii
Anexez la prezenta un comunicat al procurorului general Didina Danaila de la Parchetului de pe
langa Curtea de Apel Galati, care atesta faptul ca plangerile penale prealabile impotriva Mihaila Paul,
Dita Mirela si complicii, au fost conexate la dosarul 421/P/2015 instrumentat de serviciul teritorial Galati
al Directiei Nationale Anticoruptie, de la care nu am primit nici un raspuns inca. Ulterior am depus si alte
plangeri penale prealabile privind abuzurile flagrante pe care le descriu in continuare
Drept prima dovada, fac proba veritatii declaratiilor mele prin faptul ca procurorii de la
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati sau de la Directia Nationala Anticoruptie nu s-au sesizat din
oficiu ca as fi comis infractiunile de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare sau
Presiuni asupra justitiei,
in plangerile penale prealabile impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul pentru savarsirea in
flagrant infractiunilor de Privarea ilegala de libertate, Represiunea nedreapta, Supunerea la rele
tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu,
infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni
in plangerea penala prealabila impotriva Dita Mirela pentru savarsirea in flagrant a infractiunilor
de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare
Pagina 2 din 9
2. Asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a falsificat
motivarea in fapt si prin urmare necesitatea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015, care a fost executat la data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m., si prin care Mihaila Paul m-a
privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore fara sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, in
special privind audierea mea, asa-zisul procuror Mihaila Paul mintind ca refuz sa fiu audiat, fortandu-ma
sa depun o declaratie pe propria raspundere ulterior la dosarul 2417/P/2014, demonstrand prin aceasta
ca nu audierea mea era obiectivul mandatului de aducere falsificat ci abuzarea mea in prealabilul
trimiterii mele ilegale si netemeinice la comisia de expertiza medico-legala psihiatrica intr-o stare de
oboseala si stres fizic si psihic, abuz impotriva caruia am depus plangere penala prealabila la Parchetul
de pe langa Curtea de Apel Galati
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat necesitatea mandatului de aducere din 10.09.2015 din
dosarul 10547/231/2015 prin faptul ca mi-a comunicat citatia pentru data de 05.05.2015 ora 9:30 a.m.
dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma
prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin
minciuna ca nu m-am prezentat la audiere cand de fapt asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a pus in
imposisibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora propuse in citatie
Desi la dosarul 2417/P/2014 exista multiple dovezi ale faptului ca am fost citat dupa data si ora
la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, adica:
- confirmarea de primire semnata de mama mea Raneti Mariana
- memoriul din data de trimis prin posta electronica la data de 09.05.2015 00:11, semnat
electronic si digital si insotit de copie de pe buletin, prin care i-am adus la cunostinta d-lui Mihaila Paul
aceasta stare de fap
asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a refacut citatia pe o perioada de peste 4 (patru) luni de zile
pana cand a folosit aceasta in falsificarea motivarii in fapt a necesitatii mandatului de aducere din
10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015
Mai mult, in ordonanta prin care a falsificat necesitatii mandatului de aducere din 10.09.2015
din dosarul 10547/231/2015, asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat si motivarea necesitatii evaluarii
sanatatii mele mintale, fiind fapt de notorietate ca sunt sanatos psihic si apt de munca, conform a cel
putin trei certificate medico-legale in medicina muncii eliberate pe durata de trei ani a angajarii mele ca
Programator IT (cf. COR) la firma SC ROMANIA HYPERMARCHE SA si martori printre care doi psihiatri
consultati dupa data de 05.12.2014 cand interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea
tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii
3. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonante pe data de

17.09.2015 necomunicata mie, pentru a ma trimite fara motiv just si consimtamantul meu scris la
comisia de expertiza medico legala psihiatrica de la SML Vrancea insotit de mascati desi nu refuzasem
programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau
consimtamantul meu scris, si fara a-mi solutiona cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru
asistenta judiciara prin avocatul ales, prin care mi-a incalcat in flagrant dreptul la aparare garantat
constitutional, si fara a-mi comunica ordonanta pentru a ma impiedica sa formulez plangere impotriva
actelor procurorului cf. art. 339 din CPP probata in concret, si fara a-mi permite sa consult vreodata
continutul dosarului 2417/P/2014. Precizez pentru a inlatura orice dubiu ca sanatatea mea mintala este
Pagina 3 din 9
fapt de notorietate, probat prin cel putin trei certificate medico-legale in medicina muncii in care am
fost declarat sanatos psihic si apt de munca, si martori, printre care si doi psihiatri consultati dupa data
de 05.12.2014 cand interlopul Herghelegiu Danut a savarist tentativa de Omor calificat impotriva mea;
4. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat o delegatie avocatiala din data de 05.05.2015 pe
numele Labunt Maria, si la data de 17.09.2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea am intalnit pe
d-l avocat Labunt Adrian care a substituit pe sotia sa Labunt Maria, si care a declarat de fata cu mine,
mama mea care m-a urmat la parchet, politistii mascatii care ma pazeau ca si cum as fi fost un infractor,
ca este prima oara cand ia la cunostinta de delegatia avocatiala din 05.05.2015 si de dosarul
2417/P/2014, motiv pentru care am formulat pe 14.09.2015 plangere penala prealabila impotriva
Labunt Maria pentru infractiunea de Asistenta si reprezentanta neloiala, infractiuni de serviciu,
infractiuni de coruptie si alte infractiuni, deoarece aceasta nu a efectuat nici un act de asistenta
judiciara in folosul meu timp de peste patru luni, si ulterior aceasta plangere penala prealabila am
actualizat-o pe data de 18.09.2015 introducandu-l ca inculpat pe d-l Labunt Adrian deoarece acesta nu
mi-a acordat deasemenea nici o asistenta juridica in data de 17.09.2015, desi am fost privat ilegal de
libertate 7 (sapte) ore, si desi am fost dus cu forta la comisia de expertiza medico-legala unde trebuia sa
fiu insotit de avocatul ales, care intr-adevar, nu era d-l Labunt Adrian care a demonstrat rea-credinta
insa in aceste conditii
Precizez ca nu are ce cauta avocat din oficiu in dosarul 2417/P/2015 deoarece cf. art. 90 din CPP,
nu se acorda avocat din oficiu in cazul infractiunii de Ultrajul judiciar, si in scopul vicierii dreptului meu la
aparare garantat constitutional, asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat repetat sa solutioneze cererea
de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocatul ales
Mentionez ca mobilul infractiunilor d-lui avocat Labunt Adrian este faptul ca acesta asteapta o
recomandare pentru admiterea in magistratura de la asa-zisul procuror Mihaila Paul, care este o
conditie obligatorie, fiind astfel dovedit mai presus de orice dubii flagrantul intelegerii prealabile ilicite
intre Mihaila Paul si Labunt Adrian, fiindca Labunt Adrian evident nu este nebun sa faca inchisoare
degeaba ci isi risca carierea pentru un interes concret, iar acest schimb de favoruri constituie
infractiunile de luarea de mita, darea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta, conditia
valida fiind si promisiunile si alte foloase, conform textului de lege.
5. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonanta de internare

voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o
comunice printr-o adresa oficiala si hartuindu-ma telefonic prin apropiati incercand sa-mi vicieze
consimtamantul internarii voluntare sub amenintarea ca va savarsi un nou abuz falsificand un nou
mandat de aducere si o ordonanta pentru internarea mea nevoluntara, asa cum a procedat in cazul
mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora
06:15 a.m., falsificat in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana care n-a luat act de faptul ca n-
am fost citat in conditiile legii in prealabil, si dovedit prin confirmarea de primire semnata de mama mea
ca a fost primita dupa data si ora la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, dovedit prin
faptul ca ulterior am formulat un memoriu despre ce credeam eu ca este vorba in dosarul 2417/P/2014,
Pagina 4 din 9
fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul nu m-a citat in conditiile legii, cf. art. 258 din CPP,
necomunicandu-mi nici de ce sunt acuzat, ce calitate am in dosar, sau cine este reclamantul, si alte
informatii cf. art. 258 din CPP, memoriu prin care i-am atras atentia d-lui Mihaila Paul sa ia act de faptul
ca am fost citat dupa data si ora la care a fost propusa audierea, fiind pus astfel in imposibilitatea de a
participa la audiere, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia pe o perioada de peste 4
(patru) luni de zile pana la falsificarea mandatului de aducere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:15 a.m.
B. Privind fondul acestor abuzuri savarsite de Mihaila Paul, in folosul crimei organizate din care face
parte alcatuita din alti magistrati si politisti locali, toate abuzurile avand in comun pe interlopul
Herghelegiu Danut
va aduc la cunostinta temeiurile legate de fondul abuzurilor savarsite de Mihaila Paul, din cauza
carora imi este teama pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica, suferind din mai multe
actiuni ce sunt concertate impotriva persoanei mele, evident prin faptul ca
1. pe data de 05-06.12.2015 dupa ce am fost atacat de interlopul Herghelegiu Danut care m-a
lovit in cap si m-a aruncat in stare de inconstienta pe scari in incinta blocului unde locuiesc, ambele
situatii putandu-mi fi fatale, la serviciul de urgenta a Spitalului “Sf. Pantelimon” din Focsani am fost
injectat fara acordul meu cu o substanta necunoscuta mie, despre care Spitalul “Sf. Pantelimon” din
Focsani a pretins ulterior cererii mele ca este vorba de vaccinul Tetravax antitetanos. Interlopul
Herghelegiu Danut este in continuare urmarit penal in dosarul 246/P/2015 la Parchetul de pe langa
Tribunalul Vrancea din cele ce mi-au fost aduse la cunostinta pana la aceasta data
2. pe data de 05-06.12.2015, o echipa a jandarmeriei chemata de mama mea Raneti Mariana
prin apel la 112, nu a facut proces verbal de constatare, si a savarsit favorizarea faptuitorului
Herghelegiu Danut prin faptul ca n-au sesizat imediat organul de urmarire penala cf. art. 293 din Codul
de procedura penala privind infractiunea flagranta
3. imediat dupa ce am refuzat internarea observand abnormalitatea situatiei, mai ales ca unica
recomandare a serviciului de urgenta a fost o radiografie, pe care am ales s-o fac la o clinica privata a
doua zi, m-am deplasat la Inspectoratul de politie a judetului Vrancea unde la sectia de politie a
municipiului Focsani mi s-a refuzat dreptul de a mi se consemna declaratiile intr-un proces verbal si a se
sesiza organul de urmarire penala, fapt prin care iarasi s-a savarsit favorizarea faptuitorului
Mai mult, serviciul de urgenta a Spitalului “Sf. Pantelimon” a sesizat IPJV telefonic, fapt in urma
caruia IPJV nu a numit pe nimeni sa-mi ia nici o declaratie vreodata
Mai mult, interlopul Herghelegiu Danut a mintit in flagrant in declaratiile sale date jandarmeriei,
ca i-am dat cu spray in casa si am fugit pe scari impiedicandu-ma, fapt probat flagrant in contradictoriu
printr-o proba materiala audio-video, precum si ridiculozitatea declaratiei, date fiind si celelalte probe
materiale poze care dovedesc atacul interlopului Herghelegiu Danut asupra mea fiind imposibila
vatamarea mea conform declaratiilor interlopului Herghelegiu Danut, surprins in flagrant de mama mea
Raneti Mariana care este martor. Jandarmii au incalcat si in aceasta situatie art. 293 din Codul de
procedura penala privind infractiunea flagranta, prin nesesizarea organului de urmarire penala,
savarsind astfel favorizarea infractorului. Pentru aceasta declaratie am depus plangere penala prealabila
Pagina 5 din 9
pentru Falsul in declaratii impotriva interlopului Herghelegiu Danut, neavand la cunostinta stadiul de
rezolvare al acesteia pana in prezent
4. pe data de 08.12.2015 am facut cerere de obtinere a unui certificat medico-legal la Serviciul
de medicina legala Vrancea, unde desi am raportat toate suferintele, de tulburare de vedere, de durere
de cap si de gat, nu am primit trimitere la neurologie, ortopedie si endocrinologie asa cum se impune in
urma unei traume cranio-cerebrale, ci o trimitere la Spitalul “Sf. Pantelimon” la cabinetul de
oftalmologie unde am primit un diagnostic aberant asupra tulburarii de vedere, cum ca ~“probabil de la
diferenta de dioptrii”, diferenta aproape inexistenta si prin urmare nesesizabila asa cum am aflat
ulterior, fiindca spre sfarsitul saptamanii ce-a urmat deoarece tulburare de vedere s-a agravat, m-am
adresat unui cabinet oftalmologic particular, care observand ca tulburarea de vedere nu este
oftalmologica din anatomia ochiului ci de natura neurologica, mi-a facut trimitere la neurologie, unde in
urma unei investigatii paraclinice RMN s-a constatat o leziune in lobul occipital, responsabila pentru
tulburarea de vedere, fapt in urma caruia am primit trimitere la Bucuresti, unde consultand mai mult
medici neurochirurgi si neurologi, precum si completand examinarea paraclinica RMN, s-au constatat
mai multe leziuni, in zona lobului frontal, si in zona hipofizei, toate corespondente loviturilor primite pe
data de 05.12.2015 si datorate dinamicii lovitura-contralovitura corespondente miscarii organului
cerebral in cutia craniana in timpul unei traume cranio-cerebrale.
Asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, la cererea de a completa certificatul
medico-legal, au declarat ca diagnosticele a doi neurologi, a doi neurochirurgi, probele materiale
investigatiile paraclinice si literatura de specialitate, sunt toate false in concluzie neadaugand nimic la
certificatul medico-legal, desi au retinut in dispozitiv toate probele in scris, motiv pentru care am
formulat impotriva acestora plangere penala prealabila, inregistrata in dosarul 1863/P/2015, sustras
competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani de asa-zisul procuror Mihaila Paul,
care a inregistrat acest dosar sub un nou numar 829/P/2015, si l-a tegiversat pana in prezent refuzand
sa-l trimita in judecata desi este probat flagrant prin probe inscrisuri, probe materiale investigatii
paraclinice si poze, literatura de specialitate in medicina si alte procedee probatorii
Mai mult, mentionez ca asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia au refuzat sa ia
act de cererea mea de completare a certificatului medico-legal, obligandu-ma sa fac aceasta adresa prin
d-na avocat Corina Dodoiu, delegat in dosarul 246/P/2015, demonstrand rea-credinta
5. pe data de 27.10.2014, interlopul Herghelegiu Danut a lovit cu picioarele in usa
apartamentului unde ma aflam, in timp ce ascunsese in apartamentul sau situat deasupra
apartamentului nostru, pe politistul Simiz George si un jandarm necunoscut, in scopul de a ma provoca
pentru ca ulterior Simiz George sa ma amendeze sau sa sesizeze organul de urmarire penala, crezand ca
sunt o persoana necivilizata ca dansii si raspund la provocari. Aceasta se datoreaza unor plangeri
contraventionale prealabile impotriva interlopului Herghelegiu Danut. Drept dovada desi au iesit pe
scara blocului patru vecini de la trei etaje diferite care-mi sunt martori, alarmati de scandalul facut de
interlopul Herghelegiu Danut care a savarsit astfel infractiunea de Tulburarea ordinii si linistii publice,
Simiz George a savarsit favorizarea faptuitorului nesesizand organul de urmarire penala cf. art. 293 din
CPP, si pentru a-si ascunde complicitatea, m-a amendat contraventional in secret, trebuind ca sa
formulez o plangere penala prealabila sefului IPJV Popescu Ionel ca sa obtin ca dovada oficiala un inscris,
fiindca la prima cerere de informare Popescu Ionel a refuzat sa raspunda aberand juridic sa solicit
evidenta amenzilor contraventionale de la ANSPDCP, drept pentru care la a doua cerere de informare si-
n urma deschiderii dosarului penal, Popescu Ionel mi-a comunicat sfidator ca “are onoarea” sa-mi aduca
la cunostinta ca am fost amendat contraventional pe data de 27.10.2015, demonstrand ca onoarea
Pagina 6 din 9
dansului consta in savarsirea de abuzuri impotriva cetatenilor nicidecum respectarea legii si apararea
drepturiilor cetatenilor. Nici pana in prezent nu mi s-au comunicat documentele falsificate ale acestei
amenzi contraventionale. Mentionez ca impotriva asa-zisului politist Simiz George am formulat plangere
penala prealabila
Deoarece am formulat plangere penala prealabila impotriva interlopului Herghelegiu Danut
pentru Tulburarea ordinii si linistii publice, acesta a savarsit Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
atacandu-ma pe 05.05.2015, exact la aceeasi data de 05.05.2015 in care am cerut consultarea dosarului
penal pentru prima oara, demonstrand cu grad mare de probabilitate ca a fost anuntat de o persoana
necunoscuta din parchetul local unde am consultat dosarul, dar si faptul ca a fost asigurat ca nu va fi
denuntat autoritatilor penale, si astfel incurajat sa savarseaza infractiunile de tentativa de Omor Calificat
si Lovirea si vatamarea integritatii corporale impotriva mea
6. pe data de 25.01.2015 interlopul Herghelegiu Danut a instigat mai presus de orice dubii prin
darea de mita pe asa-zisul politist Opincariu Stefan sa amendeze contraventional pe mama mea Raneti
Mariana in mod nelegal si netemeinic
Impotriva asa-zisului politist Opincariu Stefan am formulat denunt / plangere penala prealabila
impreuna cu mama mea, probata flagrant prin incalcarea legii, inscrisuri, printre care faptul ca asa-zisul
politist s-a dat singur de gol prin propria declaratie ca nu i-a fost solicitata de mama mea Raneti
Mariana, si prin urmare amenda contraventionala pentru sesizarea neintemeiata a organelor de ordine
cf. art. 2 (11) din Legea 61/1991 este in flagrant neintemeiata si abuziva conform celorlalte probe
Relevanta acestor declaratii in fapt, este ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a sustras
competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani toate dosarele penale in legatura
cu interlopul Herghelegiu Danut, cu exceptia dosarului 246/P/2015 pe care presupun ca nu l-a putut
obtine fiind deja alocat altui procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea, adica:
- dosarul 2222/P/2015 avand inculpat pe Simiz George de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a
intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea in
calitate de parte vatamata, clasand dosarul exclusiv bazat pe declaratia falsa a asa-zisului politist Simiz
George, caruia i-am formulat o noua plangere penala prelabila pentru Falsul in declaratii savarsita in
flagrant in dosarul 2222/P/2015, in baza aceluiasi probatoriu din patru martori, doua declaratii ale
partilor vatamate eu si mama mea, incalcarea legii in flagrant, inscrisuri si alte procedee probatorii,
depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani
- dosarul 995/P/2015 avand inculpat pe Opincariu Stefan de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a
intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea in
calitate de parte vatamata, clasand dosarul exclusiv bazat pe declaratia falsa a asa-zisului politist
Opincariu Stefan, caruia i-am formulat o noua plangere penala prelabila pentru Falsul in declaratii
savarsita in flagrant in dosarul 2222/P/2015, in baza aceluiasi probatoriu din patru martori, doua
declaratii ale partilor vatamate eu si mama mea, incalcarea legii in flagrant, inscrisuri si alte procedee
probatorii, depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani
- dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpat pe Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la
SML Vrancea, in care Mihaila Paul n-a intocmit aproape nici un act de procedura in conditiile legii,
abuzand de mandatul de aducere falsificat si executat pe data de 17.09.2015 de la ora 06:15 a.m., prin
care am fost Privat ilegal de libertate 7 (sapte) ore, ca sa-mi ia declaratii prin organul de cercetare
penala adus la parchet, in situatia in care asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa solutioneze cererea
Pagina 7 din 9
de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocat, pentru a ma
impiedica sa-mi exercit drepturile printr-un reprezentant legal avizat in materie de drept penal
- dosarul 2417/P/2015 avand suspect pe mine Raneti Tudor Andrei, inventat in cardasie cu
reclamantul Dita Mirela in scopul de a ma ameninta si santaja sa renunt la dreptate, deoarece asa-zisul
judecator Dita Mirela a musamalizat cel putin un dosar civil depus de mine impotriva interlopului
Herghelegiu Danut, incalcand toate prevederile Codului de procedura civila, si declarand in motivare ca
“este inutil” sa-si faca datoria.
Abuzurile grave ale asa-zisului Mihaila Paul au inceput odata cu inregistrarea plangerilor penale
prealabile impotriva sa si a asa-zisului judecator Dita Mirela, la serviciul teritorial Galati al Directiei
Nationale Anticoruptie
Descriu aceste abuzuri la sectiunea I. A
II. In dovedire,
A. Anexez si indic probele:

1. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand comunicatul procurorului general al
Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale in favoarea
Directiei Nationale Anticoruptie, constatand flagrant faptelor penale de coruptie savarsite de inculpatii
mentionati si conexitatea plangerilor penale prealabile
2. fisierul “mandat de aducere 2417P2014_295.pdf” reprezentand mandatul de aducere
3. fisierul “citatie 2417P2014_288 optimized.pdf” reprezentand citatia nelegala, netemeinica si
tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos propunerea
mandatului de aducere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere.
Precizez ca citatia este si lovita de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura
penala, dar si incalcarea art. 8 si art. 268 din CPP
23.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Pagina 8 din 9
Domnilor presedinti ai Comisiilor pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi
pentru petiţii
Pagina 9 din 9
Catre Directia Nationala Anticoruptie
Domnule procuror-sef,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com, telefon: 0752 327 209,
formulez cf. art. 125 din Codul de procedura penala
CERERE DE PUNEREA PERSOANEI MELE IN PROGRAMUL DE PROTECTIE

A MARTORILOR
I. In fapt, prin care solicit urgent cf. art. 125 din Codul de procedura penala, emiterea unei
hotarari de punerea persoanei mele sub protectie in calitate de parte vatamata in dosarul 421/P/2015
instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Galati, inainte de data de 02.10.2015
care este probabil prima zi in care-mi va fi efectiv primejduita viata prin internarea mea nevoluntara fara
dreapta judecata in dosarul 11224/231/2015, in urma falsificarii mai multor ordonante, a realitatii
dosarului 2417/P/2014, si in baza unui bilet de internare nevoluntara din partea Comisiei de expertiza
medico-legala psihiatrica absolut nemotivat, asa-zisul procuror Mihaila Paul inculpat in dosarul
421/P/2015, urmarind vatamarea integritatii mele fizice si psihice sau a vietii, asa cum am fost injectat
fara acordul meu pe data de 05.12.2014 la Spitalul “Sf. Pantelimon” de o persoana necunoscuta, unde
ajunsesem in urma savarsirii impotriva mea a tentativei de Omor calificat si Lovirea si vatamarea
integritatii corporale savarsite de interlopul Herghelegiu Danut care este in cardasie cu Mihaila Paul,
precum demonstrez punctual in sesizarea anexata in prezenta trimisa Comisiilor de cercetare a
abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor
Rog urgent aplicarea uneia sau mai multor masuri dupa caz in scopul protectiei persoanei mele
cf. art. 126 a)b)d)(2)(4)(6)(7) din CPP,
deoarece prin falsificarea motivarii in fapt a mai multor ordonante si coruperea expertilor locali,
asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea urmareste sa ma
interneze nevoluntar la Spitalul "Sf. Pantelimon" din Focsani, unde sa ma injecteze cu substante toxice
sau sa-mi vateme integritatea fizica si psihica in orice alt fel cu ajutorul complicilor sai, asa cum am fost
injectat pe data de 05.12.2014 la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" de o persoana
necunoscuta care nu mi-a cerut acordul, unde ajunsesem adus cu ambulanta in urma savarsirii de catre
interlopul Herghelegiu Danut a tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale
Pagina 1 din 4
sau a sanatatii, lovindu-ma in cap si aruncandu-ma pe treptele scarii blocului unde locuiesc in stare de
inconstienta, in urma carei agresiuni sufar de tulburare de vedere in ochiul drept si tulburari endocrine
care mi-au deteriorat starea fizica de sanatate
Asa-ziul procuror Mihaila Paul a instituit un regim de teroare la adresa mea si a familiei mele,
falsificand in motivarea in fapt necesitatea unui mandat de aducere si ridicarea mea de la adresa mamei
mele bd.Unirii 28, sc. 1, ap. 5 Focsani, Vrancea, la 06:15 a.m. pe 17.09.2015, privandu-ma ilegal de
libertate 7 (sapte) ore si supunandu-ma la rele tratamente prin privarea de odihna, hrana, si tracasarea
mea prin comportament irational in incercarea de a ma destabiliza psihic inainte de a ma duce fortat
printr-o alta ordonanta falsificata in motivarea in fapt la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica
din cadrul SML Vrancea in aceeasi zi, fara nici un rezultat decat acela scontat de Mihaila Paul, si anume
propunerea acestora absolut nemotivata de a fi internat nevoluntar exact la Spitalul "Sf. Pantelimon" din
Focsani, pentru ca comisia de expertiza medico-legala psihiatrica minte ca n-a reusit intr-o ora intreaga
de discutii civilizate sa stabileasca cica daca am sau n-am discernamant, fapt care se stabileste foarte
simplu prin testarea intelegerii legii si a consecintelor incalcarii legii, ceea ce in schimb demonstreaza
intelegerea prealabila ilicita intre membrii Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica si Mihaila
Paul, membrii comisiei de expertiza medico-legala neavand nici un motiv personal sa incalce legea, mai
ales dupa ce le-am adus la cunostinta ca sanatatea mea mintala este fapt de notorietate probat prin
patru certificate medico-legale in care sunt declarat sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii
corespunzatoare a patru ani lucrati legal, precum si martori printre care doi psihiatri din Focsani
consultati dupa 05.12.2014 in care mi s-a primejduit viata, discernamantul meu neputand fi pus sub
indoiala datorita acestor probe, precum si a faptului ca n-am savarsit nici o infractiuni si prin urmare nu
exista prejudiciu, deci adresa nemotivata a comisiei de expertiza medico-legala este un pretext ca sa fiu
internat nevoluntar, pentru a fi redus la tacere in privinta plangerilor impotriva infractiunilor ce le-a
comis clica lui Mihaila Paul si a interlopului Herghelegiu Danut impotriva mea, motiv pentru care-mi este
frica pentru viata mea si integritatea mea fizica si psihica
Solicit ca de urgenta prin ordonanta sa fie desfiintate demersurile internarii mele nevoluntare ca
vadit netemeinice, fiind evidente eforturile asa-zisului procuror Mihaila Paul prin acte falsificate in
motivatia in fapt de a ma aduce intr-o situatie de vulnerabilitate in care sa-mi fie primejduita viata. Daca
dosarul 2417/P/2014 este real, sa fiu trimis in judecata si condamnat, altfel sa fie clasat, asa cum trebuia
sa se intample din anul 2014. Este evident ca asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a intentionat vreodata sa
trimita dosarul 2417/P/2014 in judecata, ci sa abuzeze de puterea de procuror sa-mi faca rau.
Deasemenea solicit pe viitor pana la condamnarea raufacatorului Mihaila Paul si Herghelegiu Danut cel
putin, sa particip la programul de protectie a martorilor deoarece dupa aceaste tentative de a-mi
vatama integritatea fizica si psihica, urmatoarea tentativa cu siguranta nu va fi evidenta si probabil nu o
voi putea preveni, situatie in care traiesc in teroare permanenta datorita lipsei unei solutii de
condamnare a infractorilor care mi-au pus in pericol viata
In dovedire,
Descriu aceasta situatie in detaliu in fisierul anexat la prezenta "sesizare comisia de abuzuri.pdf
", pe care l-am adus la cunostinta Comisiilor de cercetare a abuzurilor ale Senatului si Camerei
deputatilor, precum si altor institutii asemenea de pe langa Parlamentul European si din Guvernul
Romaniei, care insa nu pot preveni in timp util primejduirea vietii mele. In acest document descriu si
legaturile flagrante dintre interlopul Herghelegiu Danut si Mihaila Paul, precum si abuzurile grosolane
savarsite de Mihaila Paul in scopul de a ma interna nevoluntar ceea ce demonstreaza ca acesta a
Pagina 2 din 4
renuntat la ratiune si cu orice pret vrea sa ma distruga, motiv pentru care imi este teama pentru viata
mea si sanatatea mea fizica si psihica.
Anexez fisierul "421_P_2015 comunicare.pdf", dovada faptului ca atat asa-zisul procuror

Mihaila Paul si reclamantul din dosarul 2417/P/2014 asa-zisul judecator Dita Mirela sunt cercetati penal
de Directia Nationala Anticoruptie in dosarul 421/P/2015, si precizez ca abuzurile asa-zisului procuror
Mihaila Paul au inceput aproximativ concomitent cu aceasta adresa primita de la Parchetul de pe langa
Curtea de Apel Galati
Anexez fisierul “declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam.pdf” prin

care declar pe propria raspundere ca nu intetionez sa ma vatam singur sau sa ma sinucid, pentru a
preveni orice atac urmat de o astfel de musamalizare motivata astfel fals, document pe care l-am inmant
mai multor persoane confidential, dar pe care-l depun si la dosarele pe care le consider relevante
Consider ca este evident ca nu trimiterea dosarului 2417/P/2014 in judecata este intentia asa-
zisului procuror Mihaila Paul, care stie ca n-are nici o sansa sa ma condamne decat cel mult netemeinic
pe plan local, urmand sa piarda la Curtea de Apel Galati respectiv in fata ICCJ in urma unui eventual
abuz, si la CEDO, ci intentia sa este de a ma interna nevoluntar pentru a-mi vatama integritatea fizica si
psihica sau a ma ucide cu ajutorul complicilor sai din Spitalul "Sf. Pantelimon" Focsani
Pot trimite imediat la cerere toate plangerile penale prealabile si probatoriul cu care am
deconspirat crima organizata a interlopului Herghelegiu Danut si a asa-zisului procuror Mihaila Paul,
deoarece le-am depus prin posta electronica semnate electronic
II. De drept,
Codul de procedura penala

Art. 125 - Martorul amenintat
In cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau
activitatea profesionala a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol
ca urmare a datelor pe care le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale, organul judiciar
competent acorda acestuia statutul de martor amenintat si dispune una ori mai multe dintre masurile de
protectie prevazute la art. 126 sau 127, dupa caz.
III. In dovedire,
A. Anexez si indic probele:

1. fisierul " sesizare comisia de abuzuri.pdf " reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a
abuzurilor
2. fisierul “421_P_2015 comunicare.pdf” reprezentand comunicatul d-nei Didina Danaila
Pagina 3 din 4
3. fisierul “declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam.pdf”
reprezentand declaratia mea pe propria raspundere

26.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Domnului procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie
Pagina 4 din 4

Pledoarie 11224 231 2015 Si Probe Pentru Scribd

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pledoarie 11224 231 2015 Si Probe Pentru Scribd

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catre Judecatoria Focsani

formulez in conditiile legii,

Pledoarie pentru dosarul 11224/231/2015

Codul de procedura penala

Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor

Cod de procedura penala

In fapt, conform literaturii de specialitate medico-legala si Codului de procedura penal,

Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor

Fiindca sunt suspect de Ultrajul judiciar in dosarul 2417/P/2015 si nu de infractiunile de omor

Postscriptum. D-l Mihaila Paul urmareste degeaba sa se absolve de vinovatie in dosarul

A. Anexex si indic probele

1. fisierul “Expertiza medico-legala psihiatrica.pdf” reprezentand literatura de specialitate

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

Domnului presedinte a Judecatoriei Focsani

VASILCU MIHAI SILVIU

Responsabilitatea Capacitatea psihică

→ Discernământul: poate fi păstrat, scăzut (diminuat), mult scăzut, abolit.

→ Persoană cu tulburări psihice: - pers bolnavă psihic, persoană cu dezechilibru psihic

- Certificatul medico-legal psihiatric; → Comisie intrajudeţeană ← SML, IML

1. La solicitarea organelor de justiţie → doar EMLP

- EMLP → în comisie 1 legist (preşedintele comisie) + 2 psihiatri (la minori 1 cu specializarea

Ø Dacă persoana expertizată prezintă sau nu tulburări psihice şi diagnosticul

1. Obiectivele expertizei în caz concret:

- dacă este orientat din punct de vedere allo - psihic şi temporo-spaţial ?

6. Mediul social: - din ancheta socială.

- Usoara = MMSE > 21-30

8. Discuţia cazului: - excepţional.

- stări patologice de subdezvoltare psihica cu caracter defectual, permanent si neprogredient

► conform DSM IV- se numesc întârzieri mintale:

► conform ICD-10- se numesc retardări mentale:

În practica se întâlnesc foarte frecvent cu decompensări traduse prin manifestări infracţionale la

1. Tulburarea paranoidă de personalitate:

6. Tulburare anankastă de personalitate:

8. Tulburare dependentă de personalitate:

10. Tulburare de personalitate, nespecificată:

● Tulburări de personalitate mixte şi alte tulburări de personalitate:

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

3. declar pe propria raspundere ca nu am savarsit niciodata o infractiune de nici un fel, si prin

Declar acestea in deplinatatea falcultatilor mintale si in prezenta martorilor, precum si a

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

In dovedire, probez faptul ca am fost in imposibilitate sa declar in audiere in fata organului de

Tulburarea de personalitate paranoica se caracterizeaza prin tendinta generalizata si nejustificata, care

In concluzie, dosarul 2417/P/2015 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa

Cod de procedura penala

Postscripum. Deoarece am obtinut probele de care am nevoie, avertizez ca nu mai tolerez

Cod de procedura penala

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

Domnului prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea

sesizez Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii,

1. Asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a inventat

3. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonante pe data de

5. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat in motivarea in fapt o ordonanta de internare

A. Anexez si indic probele:

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si

CERERE DE PUNEREA PERSOANEI MELE IN PROGRAMUL DE PROTECTIE

Anexez fisierul "421_P_2015 comunicare.pdf", dovada faptului ca atat asa-zisul procuror

Anexez fisierul “declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam.pdf” prin

Codul de procedura penala

A. Anexez si indic probele:

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile