Bibescu George Pana Cand 1901

DIN
ISTORIA CONTIMPORANA
A ROMAî\ IEI
I 8-t2- I -i-9
DU'E DU'E
D. GR. TOCILESCU DOCUi\IENTE

ME~IDRU AL ACADE~llEl RQ)L~:\E ,
PRClFil:SOR DE ISTORIE Şi
L\ UNJVER ITATEA DJ)i Bl:CUREŞTi ,
ARCHEOLOG, A DEVER
FLlST SENATO R, etc., e tc .
Până când?
DE l'RI);'ţTL
GEORGE BIBE CU
~lll:~IBRU AL 1:-ISTITU'l ULU [ Dlj\ FRANT.\
1901
I. V. SOCECU, Bucureşti.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.iini.ro
PÂNĂ CÂND?
Până când ace t extraordinar profesor ce e
nun1eşte D -nu Grigore Tocilesc u ne va m aI ·ili

ca să ne ocupt'un de clînsul? E ·te o acle\·rt,ratrt
1 1 1in u n e de a constata, cât se face de surd ac e s t
dornn când el stndiază istoria contimporană.

El ar descuraja pe or1-care altul n1aI pu ţ in ho
Ctrît dec�tt noI a' l re de şte p ta faţă cu realitatBa
faptelor.
Se Q_ice că clupă publicarea :fie-căruI Manual
nou, eininentul profesor (acesta este calificativul
întrebuinţat de ad m ieatori I set) răs1Ju11cle neclintit
acelora carI îI reproşează n e ştiin ţ a sa: O ! dar „
an1 n 1 od i fi cat n1ult !"

Aceste n1odificrtrI s ucces ive s u n t demn e de
a tenţiunea noastră; ceva mat mult încă: ni se in 1-
pune să le studien1. Citind cain în trea căt Ma-
11 ualele din 1 887, din 1889 şi din 1900, von1 con
stata progresele autoruluI şi Yon1 p u ne pe citi�
- -1 -
torul imparţia l în stare să ju dece e l si ngur despre

con stiinta care a însufletit aceste scrierY si d espre
v al � are � lor, precun 1 ş i despre ştiinţa ' profeso
rulur, des pre b un a lui credin ţă ş1 despre carac

terul seu.
Manualul din 18871)
„ln ţara Romînească, Vodă Bibescu continua a ne

„mulţumi pe boerI şi pe popor, prin risipa banilor publici,
„prin abusurI ne pomenite ale adminstraţiuniI sale."
„In anul 1846, Bibescu î�I formă o adunare după
„plac, care-i votă toate mesnrile administrative şi finan
„ciare, spre ruina desăvîrşită a ţeriL .. "
Aicr fă ră îndoială veden1 a dor a ti '

u n ea z eil or
fal şr în în tr eaga er splendoare; este o reediţiun e
in c onştie ntă a 1egen de1 crin1inale făurită 2) de
aceşti eunuci ar i sto riel, rnaI toţI streinI, sclavI
interesaţI ar p o l itice! reu tăcioase a unor an1biţio şr
�loborîţI în 1842 - în lupta cea inare p en tru co
roană - şi a unor n egu stor! p o l iticr din 1848:
căro ra le a lipsit ş i virilitatea şi t oat e s e n ti1n en
te l e înalte care ne fac să recunoaşten1 , cu inîn
dri0, actele m arr ale istorier noastre, precu n1 ne
fac să l e tra n s111iten1, cu respe ct, acelora carr
intră dnpă n or î n carieră.
1) La pagina 2H4.
2) Ubic ini a spus în cartea »a La �lloldo- Valachie, la pag. 1139,
aproape textual acelaşi lucru. D-nul Grigore Tocilescu l'a copiat în
mod servil. Of. Domnia lwl Bibescu, de PrinJul George Bibescu, 1893-
1894, Bucureşti, F. Gobl fii, tomul II, pag. i84.
-5-
Manualul din 1899

In 1899, D-nul G ri g ore Tocilescu, care apă
riisit p ar tid u l liberal- în sînul căruia fuse e at î t
de slă v i t 1) - a de v enit un om po litic şi a fo st
înzestrat cu u n sca u n de sen ator . Senatorul î , î
s c h in1 b a s e tab ăra , însă el nu şi-a sc h i m ba t pana.
Atu n cî tomnai cele doue volume de do cu
mente asupra dornnieI luI Bibe cu, precun1 ţ;i Is
to ria Romînilor, de D - n ul X eno pol , nlernbru al ca
clemieI Homîne, eral'1 d ej a ele cincI anI în donie
niul public. - Ce cnză ar putea să i n Y oace
D-nul T'o c i l e scu ca să cazrt iar în ac laş păcat
ca în 1887? In 1899, ca profe or, ca n l en1 b ru al
\_caclemier, nu era oare de stricta lut datorie să
cun oascăeve n i n1 eute le, ac t el e istorieI noastre con
timporane ce alţi.I îşT dăduseră os ten ea la să le
aducă la iveală? A pu n e acea tă într e bare este a
o s, i rezo lvi.
Dar dacă n e ş ti in ţa D-luI Grigore T o ci l e scu
est e fără scuză, cu cît ridicol calitatea a de on1
p o l it ic n u îmbracă oare această acuzaţiun e ce el
a duce asupra pretinseI „ risipire a banilor public'i"
Bibescu r e gnan t e - p r ecum şi : „toate 'măsurile acl
„rninistrative şi financiare luate ele Bibescu spre r u in a
„ clesăvîrşită a ţăre'i" 2).
Ce să crede1n despre un on1 politic care'şI
are parte a sa de respundere în starea de mizerie
' ) El a fost într'atîta slăvit, încît Ministrul Instrucţiunei p ublice,

al cărni secretat' genel'al era în 1887, îi comandă un număr de exem
plal'e atât ele mare a. m a n ual ului ce el publică în anul acela, încît nu
meroase pachete zăcea.li încri acum cîte-va lu ni în pivniţele ac elui
�Iinister.
2) Manualul din 189\l, pag. 392, 393 şi 408.
- I) -
si de robi e financiară în care Hon1ânia geme în

� easu l d e faţ ă, cu t o a te că ea are u n b u dget de
230 n1i lioane, despre acel 0111 care acu ză admi
n istratiun ea financiară a unul Do1nn itor ce stiu ,
' '
în lin1i tele resurselor budgetare ce se u rcat1 nu-

n1aI ]a modesta su1uă de 6.666.068 lei, să doteze
ţara luI cu lu crărI însemnate şi n1ăreţe 1) , şi care,
abdicând, lăsă . acea ţară bogată, prosp eră şi fără
.nicI o datorie?
Intr'un i nterval de inaI p uţin d e patru anl,
Bibescu „pl ătise datoria ele 1.033,-±94 piaştri şi
,) parale" lăsată de guv er n u l precedent ; e l re
stabilise ordin ea în adn1inistraţi e, în justiţie şi în
finanţe. In 1 848, „casieriile 111unicipale ale oraşelor
aveatl o rezer v ă de un milion de p i aştri, casie
riile con1unelor aproap e 3 n1il i o ane ; casieria cen
trală avea un capital de . m al bine ele 4 mi
lio ane" 2), c u t oate că se făcuse cheltuelI de utili
t ate generală plătite de aceste diferite casieriT.
Numai caseta Domni toruluI suferea, a D o1nnito
ruluI ·a căruI listă civilă era în disprop orţiune
cu nenorocirile ele tot soiul ce el le usura. Nu- ,
mal cu o cazia foc u l ul din 1 84 7 din B ucureşti,

el dărui o p arte a listel sale ci vil e , 2QO.OOO piaştri
(aproap e 70.000 leI). „nacă modesta mea casetă nu
,�putu să dea, mat niult, scrie Don1nitorul amiculuI
1) Acum cîţl·va ani încă fOntînele i n stalate de Bibescu în 18!5

mai fun cţio n at'\ în Bucureşti.
2) Domnia lui Bibescu, tomul II, pag. 350. Cuvîntnl de des chi
der� al Obşteştei Adunări di n 1848 rostit de M. 8. Domnitorul. Of.

<Juelqu,es mots sur la Valachie de San-.Juan, 1856; Henri et C harles
Noblet, imp rirneurs. - Vezi şi Xenopol, l�toria Românilor.
il
set1 Can1 byse: mi-a piirut f(Jarte mult relt) şi pricina
,,este că ea nu pă stra nicl o dată nimica'' 1).
Do1 n n itornl era darnic, aceasta era ştiut de toţI
şi slăvit de contin1poranit seY:l şi dacă D-n u
Xen opol a putut să zică: „ Dacă se ţine sectmâ
„de mijloacele de care Bibescu dispuse) trebue recunos
;, cztt câ acest Domnitor a fost unul el intre agentii cet. nuâ
:,ptdernicl at pro.r;resulut României,";;), el a făcut-o
fiind-că a st u dia t cu de-amănuntul domnia lut
Bibescn în clocwnentele co n ti n1po ran e.
I n sfirşit, D. ele Nio11, co n s u l general al
FranţeI, scri a către Guizot, n1inistrul afacerilor
străi n e, în Octombrie 18-17:
»Principatul Valahie'l nu are nicl o datorie; tinprit

:' muturile contractate de administraţia trecutâ şi pentru
:, care el plâtise m ai, mult de 18 °/o clobîmla ariualâ) sunt
.. cu totul solllate" 4).
Şi , în a dre sa Obs te, tet Aclun r1rI ele la 7 Fe

bruarie 18-±8, ca ră spun s Ofisu lut dorn n esc, gă
sin1 pasagiu l următor pri vitor la si tuaţ,ia com er
ci ală şi la, creditul pub l ic 5) :
„Este adevărat prilej ele fală p e ntr u noI

,,purtarea n eguţătorilor noştri, c arI, prin a lor
1) S c ri s oa re a Domnitornlni Bibescn către U-nu d e Cambyse.

Of. Domniei lu! Bibescu, tomul I, pag. 3G7-369.
2) Boleac: Trompetn Carpcijilor, N-o 168, din 12 Innie 1873. =Of.
Pan 11: poesii; precnm şi Aristia '/Î Heliade.
3) Istorici Românilor, to11111l VL
•) Scri soarea D-lui de Nion către Gnizot, de la 25 Octombre
1847 (Areh. )lin. Af. Str. din Pari;;).-CC Doinnici litr Bibescn, Tomul
II, pag. 3H.
"J Vezi Domnia lu! Bibe.scu, t. II, p. 3-!8.
-8-
„activit ate �i cinste: ai:'.l scăpat nevătă n1at cre

„ ditul obştesc dintr'ace a îndoită ş1 de o potrivă
,:primej dioasă criză" 1).
Fru111oase veacurr, ţ ară în d eplin ă desvoltare
a uneY ere noI, înseinnată prin progres, stare
bună, sti111a şi simpatia tuturor p uterilor! . . .
Ţară fără datorie! Et nune eritclimini ...
Manualul din 1900
Să trecem acun1a la Manualu] din 1900. Insă

î n ainte de a inerge nlaI departe, să con stată1n
că autorul p ăstrează tăcere asupra greşelilor sale
trecute ; el n u găseşte nicf un cu vînt p en tru a
exprima regretul seu că se făcuse odin i oară
ecoul calon1nieI ; el n u a priceput că ar fi fost
spre cin stea luI să z ică 11iea culpa. C eva m al'. mult:
îl von1 vedea- cu toate că se p ubli case clocun1 en
tele autentice - în1potlobincl :Manualul set'l din
1900 - editia 2-a - cu calon1niI noI extrase diu
'
aceleaşI sorginte.
La pagina 468 a ManualuluI din 1 900, citim:
„ Ghyka îşi, atrase fcivorul Porţi'i; în acehiş timp insc'i
,,şi urgia useşa, care în cele clin urmc'l isbuti
Our{ii r
„să-l scoatc'i din scaun, şi sc'i aleagâ în locu-t pe Geor!le

.·• Bibescu, protivnicul cel mat neîmpâcat al lut Ghyka.
1) Acli vedem Cnngresul Came rilor d e comerci11, ce de c u rând

a an1t loc la Iaşi, proclamând că sitnaţ.ia creditului c o m erci
al e"te
de plâ n s şi că nu există alt mijloc de leac decât de a reveni, în ce
priveite cel puţin pe comisionarii de marfă, la prescripţi i l e Regnk
mentnlul Organic .
-V-
„ Această alegere fusese impusc'l ca o voin[c'i, irerocabilâ}

,, ca o hotc'i.rtre fctrrt apel a ministerulul imperial din Pe
:· tersburg".
Şase rîndurI , nicr o faptă exactă .
ln adever, n u este exact că Bibescu trăia

în duşmănie cu Ghyka, el care nu a arătat ură 1)
nicI contra acelora carI l ' aii trădat., n ic1 chiar
contra răsvrătitorilor carr aii încercat să'l omoare
în 1848. Dacă el a c mn b ătut guvernul luI Ghyka ,
aceasta a făcut-o fiind-că acel domn itor ducea
ţara la p eire.
Nu este exact că Rusia a resturn at pe Ghyka.
N eorîndu elile administratieI acestuI dom nitor at1'
ridicat contra lul Obşteasca Adun are , aii in dis-

p u s P u t eril e ocrotitoare şi suzerană şi aii pro
vocat cădere a sa. Adresa ObstesteI Adunărl din
. '
1842 către don1nitorul Ghyka este de ajuns p en-

tru a dovedi acest adever 2).
1) Eliade povesteşte faptul următor: "Pe Stfrbei şi pe Bibescu

„i-am maltractat în scrierile mele şi el s'al't purtat omeneşte cu ţ:lreina
.. şi svânturata mea familie. Nu era săptămână. să. nu fle cercetată..
„Ghyka, din contra, la toţi carl l'au trădat s'a dus de i-a văzut; nnmal.
„l:i. familia mea n'a trimis nici un caîne s'o cerceteze. Când a plecat
"din ţară la 42, eu care n'am sărutat în viaţa mea wâna ni mănui de
"cât tatil. şi preotulul, i-am sărutat mâna de adio şi mi-a dat-o ca la
„un câine. Când am fost în Bucureşti la 1855, m'am dus cu cea mal
,,mare bucurie de l'am văzut, uitînd toate câte a scris şi d-sale şi lul
�Nicolache din Viena despre mine, şi m'a primit ca şi când i-aşl fi
_fost intendent al cnrţei ca Dobre, unde Bibescu, cînd m'a văzut ari,
,m'a îmbrăţişat şi m'a sărutat cu lacrime" . (Scrisom·ea lui Heliade
. .
ccztre Grigore Grădişteanu de la 8120 Mahl 1857, p. 565 în Scrisorile

lui Reliade, de Rusan Locusteann; cfr. Domnia Zid Bib escu, II, p. 63-1.
2) Vezl San Juan: Quelques mots sur la Valachie, pag. 59. Ade
Yărnl este că Bibescu, devenit leaderul Adnnă.rei, a fost însărcinat
de colegii săi să. redacteze acea Adresă.
- 10 -
Re1n�1ne această ininune cu care s e sfir�eşte

p ar ag r a fu l : „Alegerea lui Bibescu a fost impusă
))
ca o voinţă nestrămu tată, ea o hotărîre fără
;,apel de Ministerul imperial din Petersburg".
Şi auto rul pune această afi r m aţiun e între guile
mele, ca şi cum ar vroi s ă I dea niaI n1ultă va '
l oare, feri n d u-se în să de a arăta is v o r ul .

N ol clesficl e111 pe D - n u p rofesor s�t arat e do
cumentele ce el le-a c o n s u ltat; şi d e o are-ce el
11u l e v a ar ;:i,t a fiind-că ele n u exi stă, 1101 arătăn1
n 1ar la ,-ale documentele autentice pr i v i t o ar e l a ale
gerea luI Bibescu. Va fi de s n1i n ţi re a acele! a
fi rn 1a t iu nL
'
Se v a con stata că nn 1-{u s i a irnp u s e pe Bi

b e s c u R o mâni l o r clar că îns�tşI n a ţ i un e a ridică
, ,
pentru întîia oară p e t rept ele tr o n u l u i p e primul

seu Ales p e Yiaţă.
D e oar6-ce a c e as t ă a l egere este u n a din pa
g i n ile sfrălucitoare ale lstoriel noastre, de oare
c;e ca l o m ni a s'a î n cercat a le în tu n e c a, n oI le vom
da în întreaga lor lumină spre l>ucuria R om ânil or
aclevăraţr , p en tru acel carI nrnl i n b e s c încă p atr i a
din anii trecuţr, roclitorI şi gl ori o şî al D o n1n i
torilor rornânI c e , cu trup şi s ufl e t , c ă u t atl redeş
t e p tar ea şi p rogres u l eî. Acest trecut este p a
tri1noni ul i:Stori el noastre ; c u în tristare veclein
că aceia carI nu se n1înclres c de d î n s u l nu au
nicI n1ăcar resp e ct u l ce i se datoreşte.
ALEGERE PE VIATĂ DE NATIUNE
PRIMULUI DOMNITOR ROMÂN BIBESCU
Inainte de alegeri
,,Incapacitatea şi neîngrijirea urmează, sub

c101nnia luI Ghyka, inteligenţeI �i activităţeI ac1-
n1inistraţiuneI generaluluI conte Kisseleff. Adu
narea electivă ce Regulamentul dăduse Dornni
toruluî ca un sprijin în bine şi o ta vilă în reu,
începuse în urn1ă contra luI Ghyka o luptă c e
se învenină din zi în zi. Lipsa de consideraţie,
ce nu întîrziă să înconjoare guvernul, crescu;
însă aceastrt lipsă ele consideraţi e atinse în urmă
şi Adunarea, care nu ştiu a se feri de ea, cu
toate că cauza si
,
nemultun1irile ,
�ale era-C1 atît
de populare pe cît şi ele legitin1e.
„A.st-fel erai:'l lucruri le în 18-±1, când George
Bibescu fu ales deputat.
,.El l ua s e parte la redacţiunea Regulamen
tu luI Organi c şi fusese n1inistru sub adminis
traţiunea provizorie a generaluluî Ki s s e le ff.
- 12 -
lntrat în Ca1neră. el nu a stat la îndoială între

cele dou ' e puterI atunc'f în luptă. El în1brăţişă
cauza cea bună şi fu îndată numit secretar al
AdunăreI. Sgo1notul părea pentru tot-d'a-una
stabilit în Can1eră. Noul secretar se încercă a
readuce ordh1ea si buna cuviintă. dând exem-
, ' '
plul uneI discuţiuni serioase, ce el impunea

prin aceasta tocmaI contradictorilor, precun1 ţ;i
prietenilor seI. In acelaşI timp el întruni di
Yersele fracţiunI ale AdunăreI în jurul uneI sin
gure ideI: binele ţăreI; el îI recîştigă si1npatia
publică şi dete acelel sesiunI un caracter înalt,
ast-fel încît ea aparţine don1eniuluI istoriei prin
însen1natatea lucrărilor sale, precu1n şi prin gra
,·itatea eyenin1entelor ce urn1ară în curînd. O
popularitate fără marginI era deja pentru George
Bibescu recompensa încercărilor sale.
„Regulamentul Organic deter1ninase for1nele
de întrebuinţat pentru alegerea Don1nitoruluI,
drept ce odinioară era în inâinile înaltuluI cler
şi a boerimeI celel 1narL Regulamentul Organic
întinse acest . drept proprietăţeI nlicI.
„In urma acestor disposiţiunI, Adunarea
extraordinară pentru alegerea Don1nitoruluI tre
buia să fie compusă din Mitropolitul preşedinte
de drept, de ceI trel episcopi eparhioţI, de 50 boerI
de clasa I, aleşl· după ordinea de vechime de
rang, de 70 alegător! tra.şI la sorţI dintre boeri-
1nea cea n1ică, care represintă şi inica proprietate,
precun1 şi de 66 alegător! delegaţi de judeţe şi
ele breslele negustorilor şi industriaşilor, ceia
ce urca numărul total al alegătorilor la 190.
- 13 -
il Pen t ru în tîia oară atunci, el e clone \'eacu rJ

Munteni a era c h e m a tă să ex erc i t A un drept su
veran . Ea îl ex er c i t ă cu atîta bună cu v i i n ţă ţ;i
cu un i mt' in1în t a tît ele acl în c a î n altei rn i s i u n 'f
ce i e în creclin tase, încît . e păre a crt ea n 11
î n cetas e nicI o dată să'l exe rciteze.
A.l ege re a
„In ziua ele :20 c1ecen1brie 1 -±2, clopot e le

sunân d d i n t r'un capet l a c lalt al pri110ipatnluI.
şi ziua într eag rt la i nt ervale egal e, anun ţ a ră c:rl
nn act extraordinar, ·ol e m n ca n ici un altul.
până atuncI, era să . e ăv î r ş ea ·că. P op o ru l era
îngră1nădit în bisericele, care remaseră ele ·chise
toată zi na şi o parte a nopţ,el.
„La ceasurI di m i neaţa , alegăt oriI şi candi-
daţi! se întruni serrt, la 1'Iit ropo l ie, a ctl,reI nş e se
închiseră după clînşiI. Pe ti m pul lujbeI ofici at e
de 1'tlitrop olit, fie-care alegător fu cheinat să ju r e
pe sfintele moaşte că el nu va asculta, clâncl vo
tul setl, decît glasu l conştiinţe! sal e şi a int er e

suiuI ţereI.
i; Când toată lun1ea fu adu nată în sala al e
gerilor , · şi în 111omentul ele a se începe scru
tinul secret pen t ru fie-care dintre ca n di daţ I , carI
er a u încă în nurner ele 21, cu toate că rnaI
inulţI dintr' înşiI SB retr as eră în mod vo lun t ar ,
·Mitropolitul rean1 i nti Adunăr eI că ea se afla în
Casa şi în presenţa D omnu lu I , către care ea
se angajase a alege pe cel rnaI den111: „ Vett
- 14: -
;,hotărî) spuse el, dacâ aceastâ zi va fi o zi de ria[ă sait

ro zi de moarte pentm patria vnastrâ. Nu uita(/, dttcîndu
'� ve sa depunetl ·votul vostru, câ soţiile voastre) copiii.
„ voştri cum şi to(l concetO{enil voştri 'Ve aşteaptâ cdnd veţi
„ eşi din aceastâ întrunire, pentru a ve binecuvinta sai"t
,. a ve blestema, dztpcl alegerea ce vefl fi fâcut. sa nu
,, uita(i. di peste hotarele {eret noastre) streinlUatca ne pri
:· v e şt e pentru a ne f11(/lţa în stima sa) sait a nu ne mal
;; arata clecit dispreţ".
„ A dun area
respunse cu nobl E:ţă acestei che
mărI. Ea tinu
' - s, edintrt
' cu l ini s' te si
' demnitate
ti1np de doue-zecI ore, cît ţinu alege.rea" 1).
A ceastă alegere s'a făcut în condiţiunile ur

mă toare : totî ' boeriI marI ar :Munten ieI - în nu1ner ·
de 37 - avînd dreptul de a candida la tron şi

16 di n tr ' înşiî retrăgend c andida tu r a lor , 21 re
maseră în presenţă. EI fură repartizaţI în pa
tru se ril , cele trei d'întăl numărînd fie-care
cite i5 nume de p retenden ţ I, a patra serie 6 nume .
Cer 180 inembril al A d nn ă reI atu n cl presenţI ,
Y otară pe ntru fie-care candidat în parte, punînd
o bilă albă în urna boer uluI ce el voiau a alege
şi o bilă neagrri în fie-care din cele !'alte urne.
Erat'l atîtea urne cîtI ' erau si' candidat!.
' Fie-care
membru primise, pentru a vota în cele treI
dintăY seri!, o bilă albă şi p atru negre de serie,
- nun1er corespunzetor cu uun1e1·ul candidaţilor
din fie-care serie - o bilă albă şi cin el negre
pentru seria a p atra ,. acest numer şase fiind,
'„ 1) Veql Quelques mots sur la Valachfr, de �:fan-Juan, 1856, Pa1·is.
- 16 -
c o re spurn;:l ător cu nu me r ul p re t e n de n ţ ilor c1 i n

a c e a serie.
George-Dun1 i1T u Bibescu î ntr'u n i o majori
tate î n · emuată -13 1 Y otu rr - �i fu p r o c l amat
Don1 n i t o r.
lata de altrni nt1·elea resnl tatul scruti nnl uI
de Re-care ·ecţi nne.
- 1() -
RESULTATUL
Scrutinul primei Secfiuni

pentru cinci candidaţi la tron
Bile albe Bile negre
84 95 Bd.nul Gheorghe Filipescu -
29 150 Vornicul Teodor Văcărescu -
61 116 Vornicul Alexandru Filipescu

8 171 Vornicul Constantin GolP-scu
19 160 V ornicul Alex. Scarlat Gbyka
(Cr me az cl semnăturile mitropolituiui Neofit �i ale

celor dor seeretarI �i trei asesori)
Scrutinul Secfiunei a doua

pentru cinci candidaţi la tron
Rile albe _Bile negre
10 169 Logofătul Mihai Racoviţă

36 143 Logofc"'ttul Stefan Băleanu -
91 88 Logofătul Barbu Stirbei
21 158 Logofătul Ioan Văcărescu -
12 167 Logofatul Ioan Hrisoscoleu -
(Urmează aceleaş'f semnături).
- 17 -
SCRUTINULUI
Scrutinul Sec,fiunei a freia

pentrn cinel candidaţl la tl'on
Bilo albe Bile negre
75 100 Logofi1Lul Manoil B(tleanu

41 138 L o go f;.U ul Con t. Cantacuzino
35 140 Logol'ătul Const. Dem. Gllica
27 152 L ogo fătul Const. Corne cu
20 16.3 Logofătul Con.�t. BăJeanu
(Urmeaz(t acelca�I semnăturl).
Scrutinul Sec,fiunei a pafra

pentru şase candidaţi la tron
Bile alhe Bilo negre
31 1-J-8 Logofătul Grigo rie Grădişteanu

24 155 Logof;\t nl Emanoil Florescu
131 49 Logofă tul Gheo rghe Bibesou
8 171 L o go fătu l Constantin Florescu
49 130 Logofătul Ioan Filipes c u
60 118 Vistierul Alexandru Ghika
(Urmează acelea�I semnături).
20 Decembrie ISl'!
I Iununrie 1843 (Buletin Oficial No. 2).
Procesul Verbal al AlegereI fu re dact at şi semnat

de preşedintele Obşteşte! Adunăr'i 1).
1) Vezi acest Proces Verbal la Piese�e justificative No 1.
63699 2
18 -
D.upă Alegere
„ 4 ceasurI dimineaţa, scrutiHul fu să v îrşit.

La
Gh eo rghe Bibescu întruni maI toată unani1nita
tea voturilor: El fu proclamat Domnitor al ţăreI
în aplausele entusiaste ale AclunăreI, aplause că
rora se asociară şi aplaus ele c apitaleI şi aplan
sele M un ten iel'. întreg!.
„ Dilexisti justitiwn et odisti iniquitatem : propterea
unxit te Deus, Deus tuus, oleo laetitiae prae consortibus tuis."
(Psalm. XLIV, 8). Acestea sunt cuvintele în1pru-
111utate de la Psahnist si ca re fură întrebuintate
' '
ca text pentru cuvîntarea adresată nouluI Ales

de episcopul de Argeş .
Bucur ia era generală şi sinceră , inare ca
„
şi sper anţ a ce'l'. dăduse naştere. Domnitorul Bi

bescu se angajă ele a nu cruţ a ni111ic pentru a
o justifica.
. iala ce afi arătat, spuse el ale

„Prin liniştea şi orindu
ngătorilor, mu l ţumindu-l e , aţi înălţat patria în stima
,,străinilor, dovedind că ea nu este nedemnă de drepturile
„ce i-ai"t fost date. V'aţi îndeplinit datoria; îmi răniîne
„să'm'i fac datoria mea, şi puteţi socoti că de aceasta nu
„voi, lipsi".
„ln ade v ăr el se ţi nu de cuvî n t 1). "
Aceast ă
alegere , îndeplinirea unuI drept su
veran, fu darul de voioasă suire pe tron ce
primul Ales pe viaţă aducea ţeriI sale.
1) Quelques mots sur la Valachie, pag. 14 et 15.
- 19 -
In v i dioş i r , a.m carl nu ertară

b iţ,ioşiI, toţI aceia
luI Bibescu popularitatea ·a ţ;i tri u mf u l seu, a l!
l u c r at m ar în u rmă, pe căI di ferite, să''( smulgă
aureol a ce'I dădu se această alegere fără eamăn
si
, 'o aducă la nivelul uneI intrigI de curte. Oa-
menl cu n1i.nte slabă si , fără inimă!
Autorul opereI: (Juelques mots sur la Valacl1ie,
ne a pus î n cunoştiinţa c a u z elo r pentru care Bi
be eu a fost ales de natiune.
, Dar lăsă1n să inaî
încă cuYîntul unor oamenI carI nu pot fi bănu iţl
ele parţ.ialitate, de o are -ce eI se nu 1 n e c Billecoq,
Vaillant, de Nion.
Billecoq, consu l ge n er a l a l .F'ran ţ.eI l a Bu c u

re!;)tI, amic intirn al domnitoruluî Ghyka, s c ri e luî
Guizot i n i n istr u l afacerilor stră ine al FranţeJ, la
26 Decemb l'ie 18-!2: Candidaţil p artidul ul naţional sunt
„
::d-nit Emanuel Baleanu, I. Filiţescu) E. Bălăceanu,

„ Ştirbe/, şi Bibescu . . . Voturile se vor repartis(t peste cel
;,tret din tă't. . . Cu un ceas înainte de despuiarea scru-
1,tinulul, n imenl aic'i - şi consulul Rusiei nia?, puţin decât
„ 01·l c a re altul - nimeni nu poate spune cine va fi Dom
n nitur, precum nici, s' ar putea spune dinainte numcZrul
,, cîştigător al u ne'i laterit . . . Cu scrutin ul secret, nimeni
„ nu poate prevedea resultatul alegere�." 1)
La 5 I a n u a r i e 1843, după alegere, el· scrie
di n nou luI G u i zot : „ Toată lumea este de acord
„pentru a recunoaşte înalta dreptate şi simţimin
„tele de onoare şi de perfectă lealitate ce, într'o
„ î n t î mplare at î t de delicată, ai1 i n spirat p u rtar e a
'
') Bill ecoq către Gnizot. Scrisoare din 25 Dec. 1�42·. (Arrti rnle
Ministernlul Afac. stră i n e din Paris).
-- 20 -
"
D omnilor Bibescu. " - Billecoq făcea aluziune
la vointa
'
nlanifestată de Bibescu ca voturile ce
i se acordau să fi e date lu'î Ştirbey, fratele seu
cel ma'î m are 1 ) .
După acest omagiu adus adevărulu'i, - Bil
·
lecoq mar spera că v a p utea să îndep lin ească
în că sub Bib escu rolul p rep onderent ce el j ucase
sub · Ghyka, - de ac u m înainte nu treb u'îe să n e
mal aşteptăm din p artea acestul fos t consul de
cît l a acuzatiunile
'
cele mal nedemne contra lul
Bibescu. Pentru ce ? Fiind-că mentorul dom ni
toruluI decăzut îşI pierde situ aţia sa de co n silier
al tronul ul, că el v a fi prins în flagran t delict
ele rap oarte inexacte adresate guv ernuluI seu î n
cursul giranţel sale, ş i că în urmă va fi revocat.
Din acea zi, e l se va uni cu duşman iI cel 1naI
învierşun aţr ar D o mn itoruluI, şi va arunca balele
urer sale pretutin denI unde'! va fi cu putinţă, în
acelaşI n1 o d ca anoni1nu l Ch ain o i , însă mar cu
seamă în tr' o broşură tipărită la B rux elles în
1 847 2) .
Vaillant vorb i n d despre Bibescu, se exprim ă

ast-fel : „ Inteligenţct sa i-a fclcut ştiinţa uşoară . . . Di·
„ baciu din natură, se pare că el nict nu 'şi dă seamă
„ cll ştie. . . Acesta are aparenţct -indemănatecă a gentil o
„ mulu'i . . . El este iubit" 3).
1 ) Domnia lul Bibescu, tomul I, pag.•,49. - Of. Scrisoarea l u i B il

lecoq către G n i zot, de la i'i l an narie 1 8!3 (Archiv e l e Minist. Af. streine
din Paris).
i) Scrisoal'ea iul B ro n către A. S. D o m nitornl Bibescu în Do m
nia M Bibescu. t. II, pag. 650-652.
3) Domnia lui Bibesw, t. I, pag. 5 1 .
- 21 --
De Nion, bărbat de-o indep endenţă p oliti că

absolută , de o extremă rezervă, şi care sosise la
B ucureştI prevenit de Billecoq contra Domnito
rului'. Bibescu 1) , scri e către Guizot î n 1 846 : „ D01n
„ nitoru/, are o incontestabilă superioritate asupra tot ce'l
,, înconjoară" . 2)
N or an1 mar putea rean1i nr.i frum oasa poesie

luI Relia.de din 1 845 3) - e l nu ' ţ;I pierdu s e încă
b u nu l simţ ; - p o esia lul Aristia 4) ; p o esi a lu! Panu
cu ocazia fo cul ul din B u cureştI 5) ; articolele în
flăcărate din Gazeta, Transilvanie�. ·
1) Billecoq î ntîlni pe drum pe de Nion, pe cînd acesta se ducea

la Bucureşti ca să. ia î n posesiune postul seu, şi căută. să 'I transmită.
ura sa contra Domnitorului Bibescu. Fiinţă drpaptă., d e Nion nu as
cultă toate cuvînlă.rile lui Billecoq. Ins11. el fu destul de im presionat
pentru a s e ară.ta de o rezervă mal mult decît diplom atică. faţă cu
D o m nitorul în primele ti mpuri ale şedereY sale în Bucureşti. Totuşi
el nu întărziă. să recunoască Domnitorulul o „superioritate" căreia el
se grăbi a aduce omagiul seu.
2) Dom_nia lul Bibescu, t. J, pag. 53. Cf. Scrisoarea din · 18 De
cembrie 1 846 (Archivele Minist. Af. streine d i n Paris).
3) Heliade, în poesia sa, îl face să vorbească p e D omnitor c a fiind
.
cu totul devotat guvernărel poporului seu :
Suspinul mă addoa1'me şi mă deştept suspine,

Veghez întreaga noapte, şi zioa iar veghiez ;
In cugete spinoase şi în rlipirl divine,
La soartea 1mul popol ne addormit lucrez.
4) Nu vom cita din fru moasa poesie a iui Aristia decît o strofă :
„ Şi eată'l că s'alese de tojl prea învăJatul

De vz"rstă foarte fraged, de minte mult vîrtos,
Acel Român, Cir.eron Capitolin ! Bărbatul
Şi cîrma noastră astăz't şi prinJ e virtuos !"
5) Panu a scris :
„.Această jertfă, această jale,

Privind'o prinJul c'ochii mniliţl,
O sumă scoaRă din ale sale .
Sloboade pe1th·u nen01·ociţl."
- 22 -
I n să treb uie să n e nlărgi ni n1 , n1aI cu searnă

că am spus inaI n1ult d ecît era nevoie p e n tru
a fixa părerea oa111 eni lor cin stiţI a s u p r a in depen
den ţe! ce presidă alegere! luI B ibescu, precum
şi asupra m o tivelor car! î l desen1 n ară alegereI
Natiu n eL
'
D-nu profesor Toci lescu a preferat pieselor

autentice, fraz e goale ; adevărul u r , l egen da ; do
cumen telor, con cursul unul Elias Regnaul t , u n ul
Ubicini, an onimu luI Chainoi. Acest pseudoni1n
ascunde n un1ele luI Ion Ghica, dacă trebuie să
cre d e m p e pretinşi! seI amicI. N u p o t admit e
aceasta, fii n d că prea a r fi înj o si toare p e n tru a ·
ceastă rudă a d01nn i toru l uI Ghyka, b roşura des
gustătoare semnată de ano nin1 u l Chainoi.
Cît p riveşte pe Ubicini, secretar al co1nite

tuluI resvrătitorilor din 1 848, bine p l ătit p en tru
a denatura, a calo m n ia cu p risos don1nia l uI
Bibescu şi p e acest D o 1nnitor, precum ş i p entru a
cânta fap tele resvrătireI de l a 1 848, e l şi-a î n
deplinit aşa de bine misiunea sa î ncît în ceasu l

de f aţ ă, familia luI inar prim_eşte încă din par tea
StatuluI român o p e n siune de 500 l eI l u n ar, da
torită recunostin teI defunctuluI I on Brăti anu 1).
' '
Eată un p rim e xe m p l u de destrăbălare în

n1in ciună, ast-fel precum au p racticat-o an onimul
Chainoi s, i Ubicini. Adnotăm fie-care din afirma-
tiunil e l or :
'
1) Vezi discursul defunctului Ion Brătianu, rostit cu ocazinnea

discuţiunel ivite l a Cameră, în desbaie1 0 a p roiectul ul de lege privitor
la această p ensiune, l a 22 Februarie 1 885.
• - 23 -
CHAINOI 1 ) UBI C I N I 2 )
„ A rt. 32 d i n regu l a m e n t „ D u p ă art. 82 d i n regu

)) p re s c r i e c�t trebue S<:t se ,, l a rnen t tre b u ea s ă s e vo
„ v o teze asu p ra fi e-eărur „ teze a s u p r a fi e -căruî cl i n
„ candidat în d eosebi" - , , tre e I îndeosebi " - d a r

d a r aşa s' a fă cut - ,, e a şa s ' a fă cut - . . î n loc
,, pre texta o p rea m a re p e r ,, el e a face aşa, cai ma c; rn J ,
„ d e r e d e ti mp , � i cei 30 de „ p retextîn d o prea m a r e
,, co rn p eţ i t o r1 ·' - dar n u „ pe rrl o re d e ti m p , î mpăr-
erau d e cit 21 - - „ fu ră ', tir�t pe cei 80 el e can d i d at! "
'
,, i rn pă r ţi ţî în �ase seri 'i "' -

'„
- dar n u era d e c 1t
21 - „ 111 �ase grup u ri --
A
d a r n u fură decit
� "
patru grupuri - ,, �i s e d a r nu fură d ecit pa

,, d e te fie-c[t r ur alegă t o r tru g r u p u ri - „ şi d e te rcl
„ cinci bile , din c are u n a „ fie-c;1 r u l a l egnto r c i n ci b i
„ albă" - afa ră de a 4-a „ l e, d i n tre care u n a a l bă."
serie c a re coprindea - afa ră d e a 4-a se
şase compeţitori - rie care coprindea
„ p u n înd pe c e l l ' a lţî can d i şase compeţitori. -
" daţr seriol?'f cîte do'f saf1 trei „ \por avu ră g rij <:I. ca cei se
„ î n a ce i aşi serie, er nu pu " rio�I d i n tre ca n d i d a ţi , acer

" teal'1 lipsi de a-�'iîrn pă rţi „ c a r e era vr'un interes ca
„ cele 1 90 bile albe ale se „ ·ă fi e d e p 1l rta ţi de l a tro n ,
,,rieI ! �i el e a se para liza ,, să fi e p u ş i cîte d or at1
„ u ni i p e al ti I " �) - dar n i ci „ treI în cteeaşI s e r i e '' 4)
. , ..,
o serie nu avu m a i dar nici o serie nu
p uţin de cinci candi· avu mai p uţin d e c i n ci
daţi, numer c e des c a n d i d aţi, numer ce
l uşeşte pe al bilelor desluş eşte p e a l b i l e
- „ p e cînd, p u n î n d cum lor -· „ p e cînd dd. B i b escu
„s'a făcut, p e ce'f clo'i fr<l til „ şi Sti rbey fu ră puşi fie
„ Bi b escu î n tr'o serie d i fe ,,care într' u serie cleosibită ,
„ ri tă , şi însoti tI de 0andi „ în so ţiţi d e c o m p e ţ i t o ri c a
„ d aţr fără par'ticlă, fără n i c I „ r e n 'aveau a p ro ap e n i cI
„ un s o rt de isb ânrl ă " - „ un sorţ d e a isbuti " , e tc ,
'
ba din contra visti „ e tc. -- ba din contra
erul A. Ghyka obţinu visti erul A. Ghyka ob
60 de voturi. ţinu 60 de vot u ri .
1 ) Derniere occupation des P.rincipautes par la Rnssie, p . 5 Cl ş i 5U.

2 ) Valachie et Molclavie, p . 159 (Fi rm i n Dirl o t. edit. Paris).
3) ş i �) San-Juan, în Quelqzies mots s ur la Valachie, p . 1 5 , răs
punde acestei cri tice şi arată cât este de răt1 fun d a tă :
„ O rdinea de clasare a candidaţilor s'a h o tărît d u p ă el e va i n n e a ţ
„ ş i vechimea ran g u l u i . Boierul care avea r an g u l c e l m a i î n a l t � i
•
REGIMUL DOTAL
n-n ll (J- 1 · j gm · p Toc j l es 'll l 1 ll sp u n e n i c:I Ul I
< ' 1 1 Y î 1 1 t î n � J �u rn a l u l s l'' Lt d e l a nm� J c l espre 1J 1 ·0 -

i '<'tul e l e J c o·c p r i Y i t m · l a :rng i 1 1 1 u l d o t a l ; în ă î 1 1
I mm c i a rc 1 1 e 1 1 o ro c i t a i c l e i c d e a Y o rbi d e s p re e l :
.. Da i ' rr' f o rn 1 a l'ro iectafr'{ de Biuesrn; cu pri uire la zes

„ t re a femeeI, f'Sfc re p i J 1 ·ci . A ture act d i n partea Adu
„ 1 1 u 1 · r, I . săvîr�it într'un timp cînd Dom nul voia
,, să d i v o r ţe z e d e soţia s a spre a lua î n căsăto
„ rie pe soţia a l t u i a , sr' con iderrl de Prin cipe dre1Jt
„ iJ1 "1t1t1/ p ersrm a lr7 " .
�i <11 î 1 <1 l o t � � i c..: T n n c t 1 vi n t cl e s p 1 · c î n s n �T

1 1 1 ·u i t ' d n l de l egei n � o 1 · � i fo l o · i t o 1 · el e res u m at
î n L ' Î t e- Y a l i n i t cl i n c a u z a rn a ret s n ,l c î n s e m n ă Ht l T !
�\ � , t î 1 1 cî t � c o la 1 - i T D - l n 'f p ro fc s m · ; l iî. sa ţ 1 în n ef:'ti i n t <t
s 1 · ( ) p t i l 11 1 i n · ! i i c d u l u T d e l ege , l 1 cc n n oscî n d n i m i ca
< ] p:.; p l 'c ( )po::;i{ h m e a .c; zste111at icc1 a \.. cl u n rirel 1) a i ·e io r
rn el n r 1 n ·n 1 > u s c el e U n Y ( ' l' l l � �t i i 1 1 cl n u rn at c ă acea
„ u 1 a i ,· e c l t i c1 , a ro ,., t c e l d ' i n t â i (1 p e l i s ! a : a c e s t a e r a G . F i l i p e s c u . IJ:t
„ l r:'t 1 1 de / 1 1 a n i 'ii p r e 'i e d i n t e al D i Y :rn n J u i : cei d i n u r m a e rmi f i re:;; t c
. . c e i 1 n a l t i n e r i . E a t :1 d e c e B i b c !-' C U c m p r f r, t re c e i d i n u r m :t . l' u
.. g1 e C1 s · : i r f i p u t u t g ă s i o c o n . b i n a ţ i e c a r e să i e m fi n fL î n a fa r:1 d e
,. < > ri - c t ' i n t r i gă . l l c a l t m i n t re l e a , o p i n i u n e a p u b l i c ă d e s e m n a s e d i
., n a i n t r pe Hi b e s c u : ea t ă s i n g u r a i n f l u e n ţ ă ce a 1' fi p u t u t să a i b ă î r,
.. 1·î 1 1 r i r e a s u p ra a l e g it L o r i l o r'' .
' 1 L. b i c i n i . - Y e z i în Dom n ia. l u i Biuescu , l . H, µ . 69. - Z o s s im :1 :
1J io,a r117 il1 iei; p n l i t i11 w:s. - J( i s s c l c !T, L e t t re d u N a c l'1"l 1844. c f'. Don1 1 1 ia
1111 Bil1esrn, t. I . p . � ::!:! , - 'i i X e n o p o l , Jstnr·ia RonuÎm'/o r, t. V I . p. 1 7 :1 .
T A B L O U L
No. 1
de spre
'if eg im u l :!J o t a /
R E G I � U L D 0 ,...-..1..°"" A L
Chainoi Ubieini Elias R egnault Billeeoq G r. ToeiIeseu
Scopul Dom nitorulii't, p ro e nituri l e zestrei , Se pare că ven ituril e U n singur motiv mâ Dar reforma proiec tată
pu n en d p r oectul ele l ege niţei Z o e B ranco zestrei D o m niţei n u na p e D o mn i tor să m o di de Bi bescu , cu p r i vi re l a
de ]a 16 Mar t i e , era ve nu. so ţ i a sa, n u mai m a i aj u n g ea u lui Bi fice legea, era hotă ri z estrea fem e el, este ros
de a-şi rezerva uzu• e u de aj uns pen bescu şi eată secre rea ce luase d e a di· p i n si'i.. Atare act din par
fructul zestrei Dom• tru Bi bescu ; el vroia tul legei noi • • • 3). vorţa ş i d e a p ă stra tea A d u n ă re'f , savar·
n iţei, după c e va fi şi apropiez e fon averea Domn iţei 4J . şit intr'un t i m p când
divorţat d e d ensa 1). şi acesta era sco Domnul voia să di
ascuns al l ege! pri- vorţeze d e soţia sa
are la m o d i ficarea re spre a l u a in căsă
n l u I d o t a l ce el sup u s e torie pe soţia altuia,
nu t·cI 2 ) . se c o n s i cl e ri"t de Principe
d rept i n su l tc1 personalit ").
1) lJerniere occupation des Prin

l.:nfrers pittoresque, Va lachie
3) Histoire politique et sociale ') Hospodarat Bibescn, Bruxel ; ) Ma nualul d i n 1900, 2-a e
cipautes par la R ussie. p. 1 58.
oldclt'ie, p. 1 63 , 1 69. des Principautes danubiennes, p . les-1 848. diţie.
228, 229.
- 25 -
Adu n are a re pin p r o i e c t u l asupra regi n1 uluT

dotal, vor pre upune n atural n1i n te că acest pro
iect nu era bun .
'
Oare acesta este scopu l c e şi- a prop u s el.
G rig. Tocilescu ? Se p o ate, căcI alt-fel nu s e
pricepe n icI tăcerea p ăstrată asupra proi ectulur,
n i cI a doua frazrt a pa ragrafu l uI, m ar n rn l t c1 cît
extraordinară într' u n :M anu a l făc ut p n t r u ţ;coa
l e l e secundare de a1nbe-s x e . e pare că a u t or u l
a Yrut şi clînsul srt un ească gla u l său cu acela
a l ui Chainoi, Ubicini, Elias Regnault, Billecoq,
p e n tru a i·e ·pî o di calon1 n i a scorn ită ele Ch a i n o i
î n p ri v i ţ1ţa zestreI D o 1 n n i ţ;e1 7io P retextul a fo s t
.
l egea asu p ra regi n1uluI dotal 1 ) .

C e u i n1 itoare înţelegere î n tr' o aşa j os n ictt
c a l o 111 n i e ! Iată i 1 1 p i r at ori :i'. d- luI Tocilescu , ş i
dacă el n u a î n drăznit srt n1 eargă m at departe
î n cestiunea ce t ratăn1 î n ino111en t u l de faţă,
�tcea ta o d a t o ri n1 faptu lu'i'. că el a fo t opri t de
a m intirea l e ct ier ce n or am d at-o cl-luI Io n e l B ră
tianu, când acesta şi-a p ermis ă r ee di te ze ac.ele
c a l 0 1n n iI contra luI V o clă- B i bescu ; poate că a
mar fost oprit şi de ruşinea c e acop eră membrii'.
aceleI frăţiI, d e la publicarea c e a m făcut-o a
docun1entelor asupra d o n1nieI lu1 Bibescu .
Printre aceste d ocumen te, u n u l Pste de aj u n s

pen tru a distruge această ţesătură d e invenţi unI
gro s ol a n e : este dec r etu l i n stituin d o curatelă a
1) Vezl aci alăturatul Tabloii, No. I, despre regimnl dotal. Se va
obs e r v a u�or că termeni! ş i expresiunile î n trebuinţate d e a c ei autori

sn n t i d e ntice.
- 26 -
avereI Domniţe!. D-nu Xenopol asupra acestuI

punct pun e toate lucrurile pe calea adevăruluI
î n Istoria Ro,mân ilor : n Se imputrl Prin cipelui că ar fi
„ avut de scop a' şt ruina soţia, înainte de a o lepcţda .
„ Găsim din potrivă pe Principe, imediat clupcZ constatarea
,, legală a boalet femeei, lu'i, lepăclînclu-se lle averea e i
„ foarte · însemnătoare ş i instituind asupra ei o epitrop ie
„ care să îngrijească de interesul copiilor coniun i, epi
„ tropie co'mpusă din Episcopul de Buzău, Marele Ban
„ Filipescu, Logo/ătul Băleanu, Logofătul Vilctra şi pa
" harnicul Opran " 1) .
d. Xenopol1 după ce a restabilit ast- fel

Şi
adevărul asupra acestuI p unct noI pusesem -
deja faptul în deplină lumină prin docu1nentul :!)

publicat în Domnia lut Bibescu, - el . Xenopol adaogă :
„ Eată cum se scria istoria în acel timp de o arbcZ des ·
„ lănţuire a patimilor " 3) .
Oare cu scopul de a urn1a greşelile treC'u
tuluY s'a încredintat D-luI Tocilescu o catedră
'
de profesor ? Nu credem. Datoria luI era alta

şi i-o vom . arăta-o, fiind-că se pare că el n'o cu
noaşte. D-nu profesor . era ţinut să aducă la cu
noştinţa elevilor ser că Do1nnitorul Bibescu , ayînd
grija de a mări creditul ţării'. 4)., supuse AdunăreI
un proiect de lege care n1odifica o disposiţiune
primejdioasă a codul':ll Ca.ragea - disposiţiune
1 ) Buletinu! Oficial, 1 844, No. 140, pag. 55. Vezi �i Domnia lui
Bibescu, L. II, p . 93, 96, 97.
2) Ve zi la Piese jm;tiflcative No. 2.
3) Istoria Românilor, de Xenopol, t . VI, p. 1 64 .
4 ) Vezi Quelques mots sur la Valachie, de San-Juan, pag. 2:!.
care a d m itea p r o b a c u n1arto rI î n o rI - c e p r o c e · .
Un exe m p t u at aces te1 p r i n1 jdir : clacă u n d a

torn i c rn ă e i t a s e f i i ca sa , i v ro i a. s ă s c ap e d e cre
cl i t o r i I s e î , a că ro r cl r e p tu rI erau a n te r i o are p r o
n i i i u n et ele d o tă , e l r ec u rgea l a l gea C aragea,
după t e r 1 n e n i I d lf e i a ;,.zestrea proin isâ aveci preci'iclere
asnpra orl· câreZ creanţe p osterioare aceste'!, prom isiuni (( ,
,s, i ac e l dat o r n i c do ved ea cu martori crt c r e an -
t' e l e s a t e - c u t oate că erau a n t e r i o a r e - e rau
p o s t e r i oare pro m i si u n eI d e z estre.
P r o iectul d e l ege a l l uI B i b e s c u p u n ea ca
p r1 t acestul abu z g rav ; „ el garanta p e creditorii
ipo tecn rZ contra relei credinte a datornicului seii '< .
-
„ \.. ceasta este o cl i sp o s i ţ i u n e " , sp u n ea
D o m n i toru l î n Mesag i u l Seu către A d u n are 1),
;, care în starea actuală ri lucrurilor este imp e rios recla
mat â , atît ele m o rala publiccZ cît şi ele interesele nwteriale
ale ţeret. '(
Şi , adaoga auto r u l cărţeI Quelques mots sttr la
Valachie1 „ î n adevăr, î n ur m a r e gi n 1 u l u r dotal în
„ v i goare, c r ed i torul soţu l uI e ra exp us, cîn d e l
„ v o i a să' şI acopere creanţa cl in va l o a re a b u n u
„ l uI p u s î n gagiu , să vază s o ţ i a cop.testî n d u -I
„ ac e s t drept, aj ungîn d chi ar să frustez e pe c re d i
" tor p re tex tind î n apoierea zestreI. Proi ectul el e
„ l e ge prevedea c ă d r e p t u ri le s o ţ i e! v o r trece d u p ă
„ drepturi l e cr e di t o r u l uI , o rI - c î n d în m o m e n tu l
„ inscri p ţi un eI i p o tec er e a ar fi declarat, as u p ra
,, ce rereI ce trebuia să'I fie ad resată de tri b u n a
„ I ul l o cu l ur, că ea n u are de exercitat n i cI o
1) Quelques 1nrJts Sltl' la Valachie, de San-Juan, p ag. 2�.
- 28 -
„ î n apoere de zestre, precun1 ?i nicY o preten

" ţ iu ne asupra imobilulu'i i p o tecat.
„ Prin urmare nu era de l o c vorba despre
„ b unuri dotale, după c u m calomnia a însinuat-o
„ mat tîrziu. Aceste bunuri remâo eau t o t i n alie
„ n abile, însă o conivenţă c ulpabilă n'ar mar fi
„ fost cu p u tinţă, probitatea ar fi reînviat în tran
„ sacţi unr, ş i , prin u rn1are, de o are-ce ar fi fost
„ niaY multă siguranţă p en tru în1prumu tător, do
,, bînda ban i l or ce s e urcase l a 1 8 ş 1 20°/o ar fi
„ scazu
� t".
D-nu Xenopol accentuează înt.ă acest inod

d e a vedea, scrii n d în Istoria Românilor 1) :
„ Disposiţiunile proiectului, lut Bibescuerau pe cleplin

„ îndreptăţite înain tect raţiunei şi a echităţez, şi clacă ele
,, intîlniră în Aclunetre o îm1J otr 'ivir e. aproap e într'un
„ r1las, ea nu'şz poate găsi altă exp li care clecît în interesul
„p riv at al deputaţilo r, (t familiilo?" sau pri etenilor lor, carz
„ vroiau să menţină îii legiuirea ţăret regulele despoieto are
„ p e c a re Prin cip ele dorea să le înlăture. Ponegritori·t
„ Prin c ip elui Bibescu carz scriseră maz târziu asupra
:• domniei lui, se slujircZ mat ales ele legea asupra regi
" inului, clotal p en tr u ct'l atacă. El îl invinuiră că ar fi
„ vrut prin acest proie ct să în cu viinţeze bărbatulur clreptul
„ de a ipoteca averea j emeez lut. Pr oie ctul lut Bib escu
„ nu c o nţin e nic't un cuvînt asuprct unur drep t atît ele
„anormal, şi scriitorii, cari atribue lui Bi b escu atare is
„ cnrlive, su n t sau neştiutori sau de reă credinţă " .
1 ) Istoria Românilor, d e Xenopol, t. VI, pag. 1 64.
- 20 -
Şi, n e satisfăcut cu aceste apreciărI d 1 1 u l -
X e n op o l a c o n sac. rat u n n o n a rt i c o l ce t i u n ef
regi n1u l u r dotal î n revi s t a Arh iva . Fost p ro fe s o 1·
de d rep t, d . X e n o p o l rn e m bru a l Aca d e m i e r
R om â n e , c oresp o n de n t a l I n st i tu t u l ur Fra n ţ er,
s e b ucură în aseinen a n1ateri de o c o n 1 p e
t i n ţ ă ce l ip s eş te C Ll d e s ă v îe� i rA el- l u t Gr. To
ci lesc u .
CON VOCAREA ADUNAREÎ
A utorul Manualului din 1 900, a doua e d iţie,

povesteşte în t ern1enii urm :itori că Adunarea a
fost con vocată de Domnitor l a în toarcerea sa
din Constantin opole ( 1 844) : ))cu nădejdea câ V (l pâstra
))in toate desuatPrile sale liniştea şi vredn icia" 1 ) .
D i n ce m o tiv se află această frazri în a c t u l
de convocaţiu ne, d-lui profesor nu'I p ! a l'. e s ă
n e o sp ună. Atunci ce interes n e presin t ă e a ?
Dacă n u este însotită de un con1 en tar, e a are o
'
aparenţă agresi vă. Insemn ătatea ei n u reiese d e

cât dacă este explicată, ş i această explicaţiu n e
o găsin1 î n cartea lui San -.Juan : ) ) Se vregâtise) n e
spu n e el, n işte turburărt p e timpul călătoriei lut Bi
bescu la Constantin opole) în speranţa de a detron a pe
acest Domnitor 2 ) , şi op iniunea publică desenina pe unfl,
dintre boier'l pe cari alegerea lut Bibescu ît 'inşelase în
1) Manual de Istoria Românilor de Gr. Tocilescu, a 2-a ediţie

1 900, pag. 471 . .
2) D ej a ! De altmintrelea nu trebuie să ne miră m de ac e a s ta ,
de oare-ce chiar în ziua alegerei D omnitorului Bibescu, Ion Ghica
ş i alţii j u raseră de a ' l răsturna, î n tr'o consfătuire ţin ută l a Fil aret.
Vezi Domnia luI Bibesw, t. II.
- 3 1 --
speran[ele lor) ca instigato1·i a/, acestu/, complot '' 1) . Ape

l u l făcut ele D or n n itor, ceren d Adun ăreI l i n işte
!? i dem ni t ate, era decI m al inult de cât j usti f i cat..
De altm i ntrelea, n u treb u i e să ne m i răn1 d e
ace t procedeit a d-lui profeso r-acaden1 i c ian ;
î l regăsi m l a fie-care p agi n ă î n scri eri le d- l uI
Toci lescu.
1) QitelqueS mOtS SUr l a ra lachie, p ag. 2 4 Ş i 2 5 .
SPORIREA MILITIILO R
X u e t e e le a.i u n . · d e a copia, treb u i e î n să

c o p iat c u i n e s u ră , i tact; adecă a d i s t i n ge fa h u l
d e a d e \- e r ş i a n u c�d e a î n i sp i t a c a l o m n i e. I .
.:-\. a fi rn1a o e ro ar e , o i n i n c i un ă , p o ate fi o a re
c u m rez u l ta t u l n e „ t i i n ţ eI, a n e d i b tw i eI ; î n să a
co m i t e d i n 1 1 0 1\ c a sl i n p l ă ce r e , a c e i a ş I g re şa l ă .
cu toate că u n t d o c mn e n t e a u t e n t i c e ., s, i a în-
oti a c e a s t ă. gre �::m l ă cu c o n 1 e n ta r i I ră.n t ă c i o a ·e,
a c e a t a, î n se m n e a z ă a t re c e p e s t e d i sp re ţ .
V o rb i n d d e . · pre p ro e c t u l de l eg e asup ra·
s p o r i re! n 1 i l i ţ i eI , d-n u p ro fe s o r-ac a d e n1 i ci a n se
fe r e ş t e el e a ream i n t i n 1 o t i v e l e g r a v e cari fă c e a u
gra b n i că ad o p t a re a a cestui pro j ec t ; e l s e n1u l
trn
,
n e ., · t e d e a n e arăta u n u l d i n in o t i v e l e i n v u -
c a t e d e D i va n p e n tr u a' l î n l ăt u ra, a d e c ă : ) ) Aclu
narea ti refuză în parte o nouâ creştere ele forţă armată
spre a n u se arunca fc'irâ nict un folos sarcin i, noz asu
prn ţârn n ilor 1 )((.
Aşa î n c â t , cla c ă nu c u n o a ş t e n1 e c o n on1 i a
1 ) llianual ele Istorici Românilor, d e Gr. Tocilescu, a 2-a ediţie,

p a g . -±7 1 .
- 33 -
lege! propuse, dacă nu suntem . î n curent cu

„ oposiţia sistetnaticct" 1) a aceste! Aclun ărl, am p utea
crede că aceasta era un act de înţelep ciun e şi
d e p atriotisn1 , pe când n u era în realitate de
câ.t un act d e obstrucţi onisn1 din p artea du ş
n1 anilor D o n1 nitoruluI.
Un istoric, i ubitor de adever, ar fi explicat
pe sc urt că servi ci ul pichetelor î n credi nţat unor
sate riverane a D unăre! în sch i m bul unor i m u
n ităţ.I , devenise o cauză d e ruină p e n tru ţăran .
B i bescu proiectase - de l a venirea Iul la pu
tere -- de a scuti toate satele care fu seseră im
puse prin inesurl posterioare Regul a.1ne n tu l ul ;
c�t el î n sărci n ase cu acest servicit'1 1440 soldat! '
chem aţl a spori cadrel e infanterie!, p e când el

s upri rn ase î n acelaşl timp o parte a caval eri e!.
Acel istoric in1parţial ar nial fi observat î n că,
î n Ofi sul D o n1 n itorulul, se.opul acestul proiect
de lege : „ a scu ti satele de p e m alul Dunărel
de sarcina l o r obositoare " ; el ar fi arătat crt
acelaşI Adu n are, î n doue rap oarte adresate gu
v ernul uI, făcuse aceiaşI cerere la ep oce nlaI ·pa
cinice de cît aceia p e care o străbătea.
„In a.cest m oment în adevăr, adăoga Domni

" toru l, toate pop oarele ce se î n vecin e ază despre
„ Dunăre se află î n neastîm păr, cân d cete de patru
„ cinel sute tîlbarI se plimbă în vederea h otarel or
„ noastre, cân d cercări d e comploturI at'1 adus şi
„ aduc neodihnă chiar în sinul aceste! ţărI şi când
1) Ubicini, Zossima, Kis eleff, Xenopol. Vezl aice p . 24, 35.
63699
- 3-! -
,, două-spre-zece ini'l fan1ilif n e a rn eninţ ă , p recu m -
"
marturiseşte însâsi
.
Obşte
.
asca Aclunare în anul 1842) - a
„ n e lăsa, trecî n d p este Dunăre, şi p e care de a1n
„ putut p opri p ăn ă astăz:f, a fost num af p rin sin
„gu1·a ndclejde ce li s' au dat) că peste p uţin se vor is
„ băvi ele acea nesu/erită a lor sm·cinc'l ; proiect p e
„ care avea1n tot cuvîntul a1l socoti c ă este d'i ntru
„ acelea ce tot Ro1uânul urn1a n u numaI a le primi
„ cu bucurie, dar şi a l e cere cu stăruinţă, da.că
„ Stăpânirea n 1 ar fi avut grij ă, întru asem enea
„ î1nprej urărI, de a le înfăţişa .
„ N or, ·ne n1a1 p u tînd aştepta o m aI serioasă
„ chibzuire asupra celor-l1alte proiecte, cîte ai1
„ n1aI răn1as în cercetarea Cinsti te! Obşteştl Adu
„n ăr1, an1 p orun cit Miniştrilor n ostri a le trage
„pe toate, răn1înînd ca acea Adunare să se în
„ deletnicească numaI în cerceterea socotelilor
„ şi a budgetulul şi a condiţiilor de arenduire şi
„ alte asernen ea obicin uite lucrărI, care nu se
„ p ot socoti proiecturI de pravilă 1) " .
Nepăsarea acesteI oposiţiu n I pen tru sigu
ranţa ţăref, precum şi lipsa e I d e demnitate,
n u n1erital'1 u n alt respuns . O dovedi111 prin
adresa AdunăreI către D o1nnitor cu data de
29 Februarie. Adunarea este încnnostiintată ' '
că cete de tîlharI a menin ţă hotarele n oastre,

şi ea respunde : „ că a aflat aceasta cu mâhnire,
„ ea însă nădej dueşte că şi acun1 ca şi înainte
„ asen1enea întî1nplărI, miliţia pămîntenească, cu
1) Domnia lu! Bibescu, tom. II, p a g 1 2Î, Ofisnl Dom nului către
Adunare, Febru arie, 1 � 44. No. 166.
- 36 -
1 c n n o · c n t a eI ·d t e.i i e , Y a î m b râ n c i n i .:t e î n c e r c ă rî
''
d e n ă Y ă l i rI (( . I s e c e re A d u n ă r eI d e a Y o t a s p o -
rirea n1 i l i ţ i eI ş i e a p r o p u n e .. d e a m icşora l'Î 1 1 ·
„ duld o a r c i n ă i m p u p i · b e t u r i l o r el e p e 1 n a l u I
· ·
"
D u n ă reI " . I se \To r b e s) t o ele c o m 1) l o t u rI u rz i t e
care s u n t o p ri m ej d i e p e n t ru · i g u r a n t a g e n era l i \
„ i e a r e sp u n cl e î n i n o d i ro n i c c ă „ u i rea l n ă l
„ ţ i n 1 eI V o a tre p e t3 c a u n u l D o rn n e · c e t e i n gu rn
,, cheză� u ire a p l rw ut u l u I l o r Y i i t o r " : e t c . E a Y o r
b e ş t e ele re p e ct u l s e n p e n t ru a l i p s t ş i i n aI b i n e
d e Tespect 1) •
., 1- c e s t ei A du n ă rI îT l i p · �te tact" . c r i e el-n u

Xen o p o l 2 ) . Op osi{ i u n ea ci ·isteJ11at iclZ o fa c e s ă l 'e S
p ingă fără e:xa1n i n a ee p r o i e ct e l e d e l egT a Y a n t a
gioase p en t r u ţar ă , c a pro iectul asupra 111 ili{ iilo r.
afirmă ş i U b i c i n i care: ele a l t m i n tr e le a , e s t e u n
m ae s t r u c a l o n1 n i at o r .
Op ositi u n e s istcmrdiccl) d e c la r ă Zos i m a, unul
din t ee n1 e n1brif rez Y ră t i reI el e l a 1 ± . î n b ro su
,
ra
sa î n t i t u l a t ă Bingrafit politice .
Şi K i s s e l e ff, cm·e ' şr cu n oaşt e l u 1 n ea, î n s c r i
s oarea , a cătrr. B i b e s c u d e l a 2-l: A p r i l i e 1 8±±.
spu n e : 11
Op osi[iunea ce s)a form at în sîn ul Aclw1 ârel
;, m' a m c7lm it în mod sincer. Eci este sgom oto as(i şi mal
,, rec1, decit a ceasta - e a n i t este sin cerii,, ea nu este mâ
)) n atâ decît de interese pri vate n eruşinate şi josnice '' 3 ) .
Eată Adun area d i n 1 8±3 ş i 1 8-±J, m o ştenit rt
d e l a d o m n i a prece d e n t ă ; e a e s t e s t i g m at i zată de
b ărbaţl aparţ i nî n d u n or p a r t i d e cl i fo r i t e , unor
ţ e rl d i feri t e . N u n1aI d - n n p ro fe s o r T o ci le s c u o
găseşt e s i 1n p a tică !
1 ) Do mniei lni Bibescu, t. r r , p ag. 129.

�) Istoria Ro 111ânilor, t. YI, p . 1 75 .
3 ) Domnia Z u f Bibescu, t . I, p . 222.
CHESTI U NEA MINELOR
„ Cite-va zile dupâ aceio1 Adunarea cere desfiin{area

.. jurnalulu't Sfatului admin istrativ aprobat de Domn , prin
:, care1 fârâ ca dfnsa sâ fi fost nu/cur consultaUf,1 se în
:' cu vii11fase unul, supus rus1 Tran dafilo.ff� sii exploateze p rin
., bunâ in voialâ cu proprictarit veri-ce metal ar putea
. affo în [arâ " 1) .
,
O pri 1nă greş a l ă : N u era vorba de a exploata

c1 d e a explora.
A doua gre�m l ă : Nu cite-va z i l e înainte, i a r
cite-va z i l e dupti C {:� opoziţia d ăduse o d o v ad ă
de lipsa e I de bunăcuviiuţă ş i d e lipsa e Y d e
respect către Suveran , ceri n d u-I
„să anuleze în
jurnalul zisulut consilii"t tot ce era contrariu cu legea fo
vi9oare '(, p e când d i n c o n tra totu l , în acel j urn al ,
era scrupu l o s c o n forn1 cu acea lege .
I n adeYăr, Adi·esa A d unăreI către D o n1n ,
care contine această frază. este de la 6 Februari e
' ,
1 8±4, N o . 1 6 6 ; p e când aceia privitoare la sporirea

iniliţieI este d e la 29 Februarie 1 844, N o . 206 .2).
1) Jfa n n alitl din 1 900.

2) Do m n ia lut Hibescu, t. 1 1 , p a g o 1 l?i 1 28.
- 87 -
Dar ele ce ă n e m i ră 1 n ? O r d ine a c h r o n o l o g i c il

n u e x i s t ă n i cI p e n t r u el - n u T o c i l e s c u n i cI p e n t r u
inod e le le luI, . ) a c e a sta s e e x p l i c rt : în t e r Y e l s i u n e a
'
ce a 111 semnalat-o î n o r d i n e a fap t- e l or a l ă � a t să

s e p r e . u p ună că D 01 n n i torn l , ced i n d rn îni er , rils
p u n s e prin î n c h i d e rea A d u n ă l 'eI o p o si ţ- i u n eI ce
'I fă c u s e c e rere! l u i T ra n cl a f i l off. D i n c o n tra,
D o m n i to ru l , n e ţ i n î n d seamă el e a c astă pu r t a r e ,
a a , t ep ta t v o t u l a u pra che · t i uneI m i l i ţ i e! îna inte
de a lua o hotărîr .
Un asen1enea î n c ep u t în c e s t i nnea m inelor

p r o 1 n i t ea D omnu l p rof so r a înt recu t a şt e p t ă r i l e
.
n o a t r e ş i n u Yon1 e x ag er a z i cînd că p agi n a �i

,
j u n1 e t a t e c e el-sa a c o n s acr at- o a c e s t eI c s t i u n I

e s t e atît d e osti l ă D o n1 n i t o r u l u I Bib cu p e c î t
d e c on t rar i e a d e Y ăr u l u I .
Proiectul d e l ege a s u p r a m inelor e ·te foarte

s i m p l u p e n tr u ace l a care ' ţ;I dă o s t e n eala de a
c i t i c u at e n t i u n e d o c u m e n t e le a u t e n t i ce l a d î n s u l
'
p r i vi t o ar e . Cân d el veni l a ord inea z i ler, rea vo

i nţa, care sta la p î n drl , pro fi tă de această ocaziune
spre a' l denatura şi a ataca in t e n ţ i un i l e Don1-
n itoruluI. :Mal târzi l'1 el deveni una d i n a r m e l e
d e p r e d i lecţi e a c alo m n iat o r i l o r s e r . V on1 e x p u n e
cestiun e a î n cîte-va cuvi n t e . Ap oi ne v o m ocu p a
ş1 d e i storia d u p ă d-nu acaden1 i c i an.
O s oc i e t a t e de acţionarr ruşi, rep resin tată

p r i n Tranda:fil off, adresase G u Y e r n uluI D o m n i t o
r u l uI B i b escu o c erere cu s c opu l d e a fi auto
riz a t ă să exploreze tara, u nde e a p r e t i n d e a că gă
s ise se mn e de 111in e d e aur, dori n d apoI a în-
cheia con tracte de b u n ă Y o i e c u proprie tari f - p o
ses orf a I n1i n e l o r 1) .
Cît prj veşte pro1} l'ietarif cărora m ij I o acele
de e x plo a t a r e le-ar fi p u t ut lipsi, sau c arI nu ar
fi vroit să le în chiri e z e p ă m întul lor, S o c i etatea
ruga p e D o m n i t o r să'i p er m i t ă d e a se s u b st i
tui Guvern uluI î n dr e p t u rile ce'f erau recun o s
cu t e de art. 1 7 9 di n Reg u l an1ent.
Bi b e s c u , sedus de p erspe c t iva de a m ări,
gr a ţ i e aceste! soci etăţi'., Y e n i t uri l e S tatul u I şi a
parti cu larH or, „preocupat de bin ele ţârel sale " 2 ) , tri-
1ni s e cererea Tran d a fi l o ff Sfatu l uI adm i n i stra tiv,
inYi t î n du-1 s rt-1 î n s, t i i n t, e z e cât rnal'. curîn d d e s-
pre a sa p ărere.
Iată procesul-vPrbal a l Sfatu l ui'. administrativ
extraord i n ar de l a 1 9 August 1 8.J.3. El e s t e do
vada cea n1 aî pipăită a r e l ei c r e d i n ţ e precu n1 ?i
a oposifiun el sistem atice :;) .
.J U R N A L U L SF.A T U L U I A D :\I I�IST R A T I V EXTRA.ORDIN A R
H I August 1843.
Astă-zi .JoiAugust. an u l 1 843, în seanţa Sfatul

1D
a d ministrativ ex trao rdinar, luînclu-se în băgare de seamă
rezoluţia J,I. S . P r e a !nălţatului nostru Domn pnsă
asup ra j al b ei înf<'iţi�ate M. S. clin partea d-lu'i Alexan
dru Tranclafiloff, a ti n gă toar e el e propunerea ce ai1 făcut
c a S<t i se d e i e voie sft e x plo a te z e prin bnnă tocmeală
f?Î învoial;1 e u p rop rietarii v eri - ce metal ar putea gă si
1 ) Domnia lul Bibescu, t. II, pag. 39.

') :Xenopol, L�toria Rornânilor, t. VI.
3) Ubicini, Z o ssima, Kisseleff, :Xenopol. - Vezi aici'\, p . 2±, 35
- 39 -
l i
p e mu n ţ i i P r i n c i p atu l u'f, p ă t n d .; i __, t,1tuln1 ceea ce e s t o
l egi u i t p r i n art. 1 79 cl i n R e g u l a m e n t :
S fatul al'.1 c l 1 ibzu i t c e l e u rmăto a re :
1 . C e r e rea î n s e mnatei S o c i e tă t' î co se 1 n fă t' i . ' e n zc:'t
' tăpî n i rei p ri n o rga n u l d - lui T ranclafi l o ff, ase ma n a t b u -
n eI - v o i n t e a : M . S . D omnitorului, m e ritîncl toatc:'t l u a rea
am i n te, �a o l u c r a r e ce e a ti n g e el e de v o l t 1 rea veni
t u l u i StatuluI şi al p ar ti culari l o r, ' fatu l o p rimeşte el e
b u n ,-t s i chi bzueste a s e da sl ob o z e n i e S<1 s e acl u ec:'i.
1 1
la
i n d c p l i n i r c \ d în d u - s e a d ecă v o i e o rî n d u i ţ i l o r domni mi-
n e ral og! a s e p r eu m b l a p r e tu t i ml e n I p ri n rn u nţiI ţăre1
ca <I u r m e z e v e ri - c e c e rc;:i. ri p e n tr u d e s c o p e ri re ele
m i n e, î ng r i j i n d a n u se p r i c i n u i v re-o v ă t c:' rnu1 r e şi pa
gub ă p r op rietari l o r .
2. P ri n p o runcil e d epartamou tulu1 cl i n h'i.n ntru că
tre cîrmu i ri l e jud eţel o r, sft li se 1n cu n oşti i n ţ e z c J obo
z e n i a c e s'al'l d at acesto r m i n e ra l og! o rî n d u i ţI d i n p a r
tea mai sus î n se m n ate p r op r i e tă ţ 'f , ca sc:'t f o că t o t felul
o p e ri ren, ş i d o ,r o d i r e a rn i m�l o r,
ele încercC:-t rI p entru d es c
ţ t
p u i n d u - l i - s e î nai n te fol o i n a c e i z v o rc:' � t e p e n tru p ro
p
p r i e ta ri cu d e s c o e ri r ea mi n el o r d e sub p ă mî n t c c v o r
rămînea î n vect n e cunoscute ft m1 c e r cetă ri f<\ c u te cu
g r e l e ch eltu e l I 9 i p ri n oameni c u o s e b i te\ ş t. i i nţ<\.
3. După ce rerea ce se va face de că t re n umi ţi'f
min e ra l ogi d-nul T randafi l o ff se îndat o r a z ă - p ri n o ri
c e m i j loace v a s o c o ti mat potrivi te, - a s e tocmi 9 i a
se învoi n egreşit cu p ro p r i e tarii ace l o r moşii u nde s e
v o r g ă i n i ş te ::t semenea m i n e , dind s t ăp ini re'i o l istă
an u m e atî t de p ro p ri etarii ce v o r p r i m i a se învoi, cît
ş i de ce'i ce nu ar p ri m i a se tocmi , ca p e n t ru cei d ' în
tîiu făcîndu-se cuno. c u t stăpînirei p recum s'at1 zis, să
p oată dobî n d i s l o b o z e n i a stăp î n i rei î n clatA. s p r e a u rma
expl oataţia ; i ar p e n tru cei d'al d o i l ea să p u'fe la cale
guv e r n u l asemăn at cli sp o siţi i l or art. 1 78 ş i 1 79 al e Reg.
O rgani c .
4. S o ro c ul ce se c e r e a i se d a d e doi-spre-zece
ani întru u rmarea exploataţ iei, are a se socoti, p entru
fie te-care m ină în parte, cl i n z iua în care v o r da pen-
- 40 -
tru a r e a s t i1 yoie : c,1c1 din anul c e i se sloboa d e p e n t ru

o mină este da.to r a. î11cepe fŞÎ l u c r<1 rea eL
Copri n d erea acest.uI j u rn a l se va s u p u n e l a cuno�
tinta 31. S . P rea-l n c\ l tatul
, u I nostrn D o m n , �i după d e s-
,
leg<1rea ce se v1i da, se va aduce l a în d e pl i n i re p ri n
d e p a rtamen tul d i n ă u n tru 1).
Dom n i t o r u l : în O fis u l Sen căfre cleparta

men t u l de ln te rne de l a 21 .A u '--g·u st 1 8±3 (No.
6.3 3); aprobă p rocesul Yerba l al Sfat u l ui admi-
nistrati v extraord i n ar s' i o rd o n ă să i se dea fără
în tîrziere u rn1area c e i se cuvi n e .
V o m observa c n d. Xenopol, că : „ părerea

„ Sfatului era în margin ele stricte ale lepe'i ; n u se auto
" riza, dintre cererile lu?, Trandafilo.-ff, clecît explora
' ţi unea m u nţilor, ceia ce nit'l lega med, departe . El
;, n u se opunea contractelor de bună voie între proprietaril
„ şi societate, - contracte autorizate prin art . 178 al

,, Regulam entulu i 2 ) - admitea term enul ele 12 ani, ele
1) V e zi Domnia lui, Bibescu, t. II, p. 47.

2) Ea tă t e x t u l articolelor 1 78 ş i 1 79 a Regulam e n t u l ui O rgan i c
:
Art. 1 78.
- Cînd se va d e s c op e ri n i scare-va mine în pă m î ntu l
ne -un ui p a rtic u l a r, acesta s l obod va fi să l u c reze s ing u r, ori să l e
î n chirieze altuia d u p ă voinţa lui, dînd Stă pîn i rei a zecea parte î n
natu ră , s a u p l ăti nd Vistie riei a z e c e a parte d i n cîştig, scotlnd m a'i
î n tăiii, l a a m î n două î ntîmp l ăril e , toate c h e l tu eli l e l n c ră r ei .
Art. 1 19. - Iar de se va dovedi că stăpînul m o ş iei unde s'atl
gă si t aceste mine, după s o r o c u l de o p t- s p re-zece l u n i ce '1 va da
Domn ul , nu va avea mij loc de a le lucra "i ngur, nici va voi a l e
î n c h i ri a al tuia, atunci D o m n u l , d'impre u n ă c u obicinuita obş t e as c ă
A d un a re , ,· 0 1· c h i b zu i, de vor găsi c u cale, mij loace s p re a l u c ra
ace l e mine , d i nd stăp î n u l ui m o ş i e i a zecea parte d i n cîştig, d n p ă. c e
se v o r scoate c h e l tu i e l i l e l u c rărei, şi p e lîngă aceasta despăgu b i n d u-l,
d upă c n vi i n ţ ă , pentru s trică c iu n e a ce voi· fi p r icin ui t moşiei s a le ,
săpatul şi l u c rarea mine l o r .
Păcura, pietrăriile şi a l t e p r o d uc tu ri , cari. se întreb u i nţează
d e o b ş t e î n Pl'i n c i p a t , nu Yor plăti n ici o z e c i ui ală .
-- J l. -
„ o are ce o e.rplornt i w 1 e de a . ·e111 e11 ea 1 1 a tun7 11 u putea fi

„ considernt(z fârâ un ter111 e 11 ft:r': , termen, acl i\ ogărn
1101, î n sp i rat D o n1 n i t o r u l uI d e u n si1nţ i m î n t de
î n al t ă p re ,-ed ere, „ p reca u ţ i u n e l u at ă , ·pun e San
Jua n , p entru a menaja p roprietarilor 111 Uloacele d e a 1'e-
1'en i a. up ra anqaja111e11telo r lor, clacâ d le vo r .r;âsi oner6se . "
\. fa ră, de a c e a s t a , c o n t rar ere reI l nI T ra n
d a fi l o ff, S fa t u l h o tărea, c ă e; o n fo 1· m eu art . 1 79,
„ co11 tractnl trebu ie sâ decu1'gr/, pentm . fie - ca re m imi in
„ v a rticu la r, din ziu a când autorizare a de a in r-epe lu

„ crn rert va ft fost datâ . " In s fi r„· i t , el p r e ,· e d e a
p e n t r u propri e t a r i i'. c a rJ n u a t ' Y r o i s ă î n c h e i e c o n
t ra c t e , d i s p o s i ţ i u n i l e c o n ţ- i n u t e î n a c e l a�'f a r t i c o l
1 7 9 . a rlică dupr'l termenul de 18 lm1t ce le ar aco1'da
Dom n i torul) m esur'l 'Vor fi luate ele di11sul) de a co rd cu
Adunarea, v e n t r u e x p l o at a re a m i n e l o r s u s z i ş i l or
p ropri etar! . l J e a l t - 1 n i n t re l ea , o z ec i m e a b e n e fi
c i i l o r e r a a s i g u ra t ă propri etari l or, o p r i n d u - se n1 aI
î n tîI c h el t u e l i l e î n t rep r i n dereI p rc c n m �i dau
n e l e i ntere s e i a care e 1 a r a \T e a d r e p t p e n t r u s t ri
căc i u n i l e aduse p ărn î nturi l o r l or d e fo rage l e � i
a l te l u c rărI de n1 i n ă 1 ) .
Resu l t ă decI lăm u rit d i n z i s u l a rt i c o l a l R. e
gulam e n tn l uI, că i n t er Y e n i re a A du n ă rel nu era
cerută d ecît de a c e a c at eg or i e d e p ro p r i e t ar! , ş i
c ă reese i arăşl l ăm n ri t d i n a c t e l e gu \Tern u lu I că
D on1n i t orn l „ s) a. m ă rg in it strict fn d1·ept ş i în le.r;ali
tate " '·!).
1) A lt-fel zis, el se c o n forma î n to c m ai a rt icolu lui 1 79 al Re g u

l a m en t u l ul or ganic .
2) X e n o p o l , Is ton:a Rom âm7or, t. \- I .
- 42 -
Dari :în a c e s t t i m p , Tran dafiloff, lu ând as u pr ă I -
d e a răspîndi î n publi c un p r o iect de c o ntract

neautorizat el e guvern, o p o s iţiu nea, î n curagiată
de cîţI-va agenţI c o n sular!, duş1nanI p er s o n al! aI
D o n1nitoruluI 1 ) , profită ele a c est p r o i e c t de c o n
tract a l l uI T ran clafi l off, p e nt ru a fac e o Adresă
(6 Februarie 1 8-l!, No. 166), în care u u vorbeşte
d ecît d e z isul proiect T ra n d a fi l o ff Ea constată .
că do1nneşte o n e î n ţ e l egere radi cală între t o at e

disp o s i ţ i i l e l egeI ş i t e x t u l exe m p l arel o r răsp în
clit eîn p u b l i c - l u c r u fără n1ir a r e , el e o ar e c e -
Tra n cl afi l o ff r ă s p î n d i s e o publicaţiu n e neautori

zată - e a n u ţine sea1n ă de p r o c e s u l verbal al
SfatuluI ac1111inistrati v din 19 August 1 843 , dă
p o v e ţ e D o m nito ruluI, p oveţe c e s u n ă rău, ş i r o agă
cu u 111 i l i n ţ ă pe �t ă r ia Sa S(t
anuleze tot ce este con
trar legilor in vigoare în jurnalul Sfatuliâ administrativ.
„ Acest e'i lipse ele tact, acestor acuzaţiunt eronate,
acestei rele voinţe, aceste/, ofensâ aduse Suveranului " , -
term en! foarte d r e pţ i între buinţaţI d e el . Xen o p o l
- D 0 1 n n i t o rul răsp u n d e p oruncind SfatuluI ad-
1nini strati v . de a p u b lica to a t e docun1entele p1·i
vi to are la cererea 1 uI Tran d a fi l o ff, „pentru ca toatit
·
„ lumea sâ-§t clea seamă ele insiUJul[iitnile perfide 1 ·âspîn
„ d-ite in public spre (t'l înşela" ; şi în .M esag iu l Set'1
către Ad u n a r e ( 1 5 Februarie 1 8-±-±), „ El aminteşte
„ A cl u nc'f.r e t resp ectul ce ea 'l datoreşte Autoritâţe'i supreme.
„ El regretcz că ea nn a citit cit aten[iune hotârîrea S(t şi
1 ) Printre cari, d . C o lirhun,

� consul al Ano-liei care nu ierta
"' '
lui Bi b e s c u refuzul ce-i fă.cu s e d e a-i a c o rd a în căsătorie pe princi-

p e s a Eliza, fiica sa c e a mai mare.
·
"
cit ci bilnuit intentiwiile
.
Sale cele 1wtl curate. El a
„previne dt viitorul el, este legat ele ajutorul ce cu bitmZ
„ credinţ('f, şi cu inimcl curafrl, vei aduce unei, oblâduirt
„ care din minutul ce ct l uat cîrma, n' a dat do v a elâ de cit
n
de cele 'Jnai curate cugetări,
.
şi ele c e ct ma't neobosite(,
„ strâdanie pentru binele obştesc " .
D ar Adunarea vrea s ă aibă cel d i n urină
cu vîn t ; ea îş'l schimbă teren ul şi cade în pro
priele sale reţel e ; ea îş'i agravează situaţi a an1 e
n i n ţînd p e D o mnitor : „ Ea nu 'ş t vrt uita da toriile ,
„ avîncl dupâ aceasta deplin ei, ni ulţwn ire a se mingiia ele
„ n<ldejclea că fiin!a şi locul ce 'irifâ[işea.,cZ stai't sub su
„ zeran itatea şi ocrotirea mnîndurora fclcii,,torilor de bine
,:JJrea în altelor puter't " 1) .
In rezum at, această „ oposiţie sistem atică" acuză
p e D o m nitor că s e atinge ele dreptul proprietc'lţei, pe
când, î n afară, ea lăsă să se răspîndească svonu
rile cele ma1 c'i'.udate : „ Se vinele ţara ln Ruşi ş i trup e
„ nu vor întîrzia, a o ocupa sub numele înşelrltor d e minieri,. "
TotuşI Do mnitorul nu 'şî p1erde răbdarea ;
e l speră că va readuce Adun area la sirnţin1inte
n1al'. patriotice şi p en tru aceasta, el se reazemă
asupra proiectulu'i de lege p rivitor l a sporirea
miliţiel. Zada h1ică speranţă. Atun cI, avînd dova da
că această oposiţiune este i n c ap abilâ de o deliberare
serioasa octre-care, Domnitorul dă poru ncă „ si'i i se
„ retragă toate cele-l'alte proiecte ele legi ş i de a nu-' t
„lâsa clecît socotelile budgetulut, condiţiunile ele arendări,
„publice şi cîte-va alte lucrări, curente " :!) .
1) Domnia lul Bibescn t. II, pag. 58 i Adresa Adun ărei către M .

S. Domnitorul, No. 205. din 24 Febr. (8 Mart.) 1844.
�) Vezi Domnia lul Bibescu, t. li, p. 1 27 .
- 44 -
Iată is t ori cul campanieI duse c o nt r a lul Bi

b escu cu ocaziunea e estiuneI n1inelor.
Să ne reîntoarce1n acu m a la d-nu profesor

Tocilescu şi să exan1 in ă1n cît se p o ate de scurt
povestirea ce el face elevi l or seI d espre această
cestiun e .
La pagi n i l e 47 1 şi 472, do1nnul academi
cian taxează ca : „ cu totul nechibzuită şi nu se poate
„mat periculoasă împrey'urările politice şi con di[iunile
;n
„ econ omice de atunct ale [ărr;'i " , con cesi u n ile făcute
luI T r anda fi loff de Sfatul adn1 i n is t rati v extra
,
ordi na1\ cu scopu l d e a explora m u n ţ.il n oştri .

S'ar p u tea respu nde do1nnuluI profesor, fără a
atin ge a1norul seu propriii , că Bibescu-Vodă era
poate n1aI b un j u decător decît dîn sul d e spre cir
c u m s tanţele p oliti ce în care se afla atu n cI ţara .
In ce priveşte chestiunile economice, con

testă111 în in o d ab s ol ut d-luI Gr. Tocil escu d rep
tul de a v orb i ; el n e-a do vedit că cesti unile eco
non1ice fac parte di ntr'un d o 1 neni f1 care 'I este
c u to t ul strein 1) .
Să rele v ăm încă, în paginile citate rn aI sus,
aceste cu v i nt e : „ M od elul de con tract p u b l icat
„ de Tr a n d afi lo ff atingea (ataca) în mod direct
,
„ drepturile proprietăţei funciare. " Ce are a face

aicI modelul de con tract" făcut d e Tranclafiloff
„
fără autorizaţill nea gu v ern u lul ?

Pentru ce el-nu Gr. Tocilescu , fiin d-că vor
beşte de dîn su l n u apără guYern u l d e orl-ce
,
1) Yezl aice pag. ::!, 4.
- .J-o -
re s p u nd e l' e î n t r ' u n fap t l a care 1 1 ' a a v u t n i c1 o
p a l't e ? Fii n d - c ă adeYern l n u - l p re o cup ă n i cr în

t r' u n fel ,· i că e l s e m ărg in eşte a c o p i a î n n1 ocl
sl u g a r n i c ş i a p o n egri . As t-fel e l 11 11 u i t ă d e a
r e a 1 n i n ti c u v î n t u l t î n ăr n l u 'i'. d e p u ta t F i l i p e s cu :
) Vrea să ne vin dii Rit-'iilor ,· u tJ re c u rn s i f a b u l a l u I
' o '
H e l i a d e G râdinn rul şi m âceşul( ( c a r e e t n u m aI . . .

,,
u n b a n1 - făc u t cu s c o p u l ele a r e . · c u l a ţ a l'u

c o n tra p ro i e ct u l uI.
De clo n e o rI ,- e d e n 1 apărî n cl a c u z a t i u n ea -
el e cl o u e orI frt l şă - , ctl, c o n c e ·i n n ea ele a ex
p l oa t a ele bun ă v o i e o rI - c e inetal ce · ·ar gă s i

î n s i n u l p fnn î n t u l u'i'. a fo st d a t ă l ul T ran cla f i l o ff
ele d t t r e Sfa t u l acl 1n i n i :::> t rat i v ftff(t, m âcar ca Adu
narea sli fi fost consultatct ' .
D-n u p r ofe . o r i n t e n ţ i o n at lasă
ă s e creadrt
că M . 8 . a d i l c a t l ege a . ;\! ol î l t r i 1 n i t e m s;ă
stud ieze art . 1 78 ţ;i 1 79 d i n R eg u l a m e n t ,·i la
pro c e · ul - v e rb a l a l Sfa t u l u I a cl 1 n i n i . ·tra t i v
extra
ordinar 1 ) . D â n d p u ţ i n ă ate n ţ. i u n e cl- 1 1 u G r . To ,
c i l es c u va b ăga de se a n 1 ă că n u s u n t cl o n e
n 1 o c1 urI d e a î n ţ el ege a c e s t cl ocun1ent şi c e l e
cl o n e arti c o l e , c e n u s u n t o b s c u re d e c î t p en t r u
aceI c a rt n u �tit'1 să c e t e a s că . Ast-fel San
Juan în b r o şu r a sa : Quelques ni ots sur la Vala
„
chie '' � ) ; el - n u Fr. D a 1n e în c a r t e a sa ,, Istoria Ro

mâniei, con timp orane " 3) ; d - n n Xen o p o l î n c a r t e a sa
, Istoria Rom ânilor " , rec u n o s c î n un an i111itate că
g u v e r n u l D o mnito r u l ul s'a confo r n1at, î n această
a facere, în in o d rj g u r o s , l egeL Ast-fe l va fi în
1 ) lJomnia l u i Bibeflw, t . I I , p . 4 4 ş i 47.

�) Quelques mots s u r la Valachie, pag. 25 şi 26.
3) Histoire de la Roumanie Contemporaine, p ag. 0± şi 35.
- 4G -
yji tor j udecata orI-căruI scriitor i n depen den t ş1

n epru-ti n j tor.
MaI departe se află raportată lecţiun ea dată
AdunăreI de către Do111nitor ; însă despre actul
care în dritueşte această l e cţiu n e : despre l ip sa
de re spect către Şeful Statulu1, despre an1enin
ţarea cuprj n să în Adresa din 24 Februarie , nicI
u n cuvî n t . Oare autorul 11annaluluI din 1900
s a r t en1e de a d ăinui prest i giul z i seI A dun ărI ?
'
D ar iată-n e transportaţI de o dată în plin

lirisni . D-nu profesor deplînge că B ibescu , pen
tru a suspen da Adun area, a avut recurs la Su
b l i m a P o art ă, „ act, z i c e el, cu atât mat de neaş
,/eptat clin partea un ul, Domn care în ziua în coronârel.
„ sale apăruse fm brăcat în costum ul htt lliihat- Viteazu, iar
„ cu prilejul vizitâ la mc11u'lstirea Dealului. îngenunclliase
n§i sârutase monnintul eroulut de la Câlugăren t " .
El s e p1 înge c ă Bibescu : ,: uitînd ctt el însuşi,
:7 CCt deputat, redactase puţinZ ani, mat înainte, fn numele
;: Obşteşte/, Adunctrt şi sub forma de respuns la Mesagiu,
,; actul de acuza.re al fntreget Domnii a lut Voclă- Ghyka, -
,; aceiaşi persoanei, î1utlţatii acum pe Tron, n u îngccduia
,: aceluiaşi, corp politic nici, măcar expresiunea u ne1
„ simple dorinţe " 1) .
Această „sirnplâ dorinţă" , - n1ărgăritar încadrat
de d. profesor Tocilescu în Manualul seu p en
tru uzul inocenţilor, - era o sin1plă grosolănie pe
care această Adunare n u s'a temut de a o altoi,
,foarte urnil" de alt-fol, o lipsă de respect, p e
1) .llfanualul de Istoria Românilor, din 1 900, pag. 4i l , 472.
- 47 -
urină o s fidare căt re Suveran . I n ţ e legen1 c a d .

profesor s ă fi preferat c a . Bibescn să fi luat
asupră'1 s i n gur r ăs p u n derea de a s u s p e n d a A
dun area. Con secintele , i111ecliate ar fi fo st o rid i-
care el e scuturi din partea op osiţi un eI ş i clesor-
dinI î n toată ţ.ara. T î n ăr n l deputat Filip e s c u n ' a r
fi p erd u t ocazia de a aru n ca. altă frază de s e n
s aţi e , Hel i ade ar fi c o m p u s o n o n ă fabulă, culese
cu î n grijir e şi una ţ; i alta în ·M a n ualu l din 1 900:
ş i el . Gr. Tocilescu, î n i n d ig n a re a s a , n ' ar fi
gă s it accente destul de putern i ce pe n tr u a Y es
tej i acest act ce el ar fi arătat ca în clrăs n eţ, a r
bitrar, al luI Bibescu, act î n d e p l i n i t , ar fi stri gat
el , fără i n t e r v en ţ ia puteri l o r garante şi cu căl
carea t ra ctatel o r !
I n s ă ţ ar a n u a r fi câştigat nin1ic cl i n a c e a.s t a .
Servindu-se, c on tra ac est ei A clun ărY, de a r
mele cu care ea a 1n e n i nţase pe şe ful putereI, n e
în chi z î n d - o n esuspendînd � o , p e ntru u n t i n1 p n e
,
m ă rgi n it decît c u aprobarea puterilor ocrotitoare

,
şi suzerane, Don1nitorul a făcut 1111 act de p o

litică î n ţeleaptă ; el a r i d i cat p erturb atorilor u n
p r e t ex t de a se răscula.
„ Totuşi, în cele din urmă, conchide el. profesor,
„Bibescu se vr'izu silit a da dreptate deplină opiniun et
„publice, cctd revocă concesiunea lui Trandafiloff" .
Si
' aceasta este contrarit'l aclevăruluI. Bibescu
nu a fost nevoit de a revoca concesiunea Tran-
dafiloff de frica opiniune! pu b l ice ; p ro cedîn d
ast-fel, el n'a avut altă grij ă decît ele a linişti
spiritele întărîtate şi nu mai după ce a privit cu
sânge rece situaţiunea ş1 a deplîns emoţiunea
- 48 -
ridicatr1 p ri n tre supu şi! seI, el a respins cererea

so cietăteI
'
n1iniere
.
rusestr. '
Trebui a în adevăr
oare-care curagit'l pentru a înfrunta supărarea
legi tim ă a RusieI, a căreI am or-propriu, in teresat
la succesul l u ! Tran d afiloff, fusese jignit ele către
o oposiţiune îndreptată în 111 ocl v ădit contra el,
în acelaşI tin1p ce era în dreptată şi contra luI
Bib escu. Punîncl pe D o n1 nitor în tr, o p osiţiun e
falşă faţă ele p uterea ocrotitoare , opo si ţiun ea n ă
dăj duia că ' l va obliga să abdi ce. Ea fusese ele
cloue orI decepţi o n ată. M. S. n'a abdicat ele l o c
ş i Rusia, î n înalta el î nţelepciune, n u i - a p ăstrat
nicI un dor de răzbunare p en tru neizbînda luI
Trandafiloff.
CincI-zecI ele anI m al tîrzit'l , în 1895, ch es

tiunea m i n elor fu reluată de către guvernul con
servator şi o l ege fu votată de către Parlam ent.
In să, întocn1 aI ca şi . oposiţiunea din 1844, p ar
tidul liberal-n aţional duse o violentă luptă contra
legeI. N epresentînd-o Cam erel or, el o în trebuinţă
ca annă df3 luptă. şi o atacă ca neconstituţio nală.
Ast-fel , la o j umătate veac de depărtare, re
găsi111 aceste triste inoravurI p o litice încă în
viaţă, n1 oravurI carI constă, p entru un p artid, în
împied ecarea sau distrugerea a tot ce a făcut
sau a v o i t să facă cel-al t p arti d .
*
P oate că am in sistat prea mult asupra ces

tiunel minelor, dar am fos t nevoiţi a o face.
Lipsa de bună credinţă care caracterisează toate
scrierile esite din condeiul dusmanilor D omni-
, '
T A B L O U L
No. 2
d espre
Ch es t i u n e a j'll i n e lo r
JţIINELOR
U bieini Elias R egnault Heliade Toeileseu
Un industriaş rus, n u m i t Un a g ent rus, Trandafiloff, Bi bescu primi cu bună· Se Încuvi inţase unui su•
Tran cl a fi l off, obţinuse u n con bine p r i m it d e D o m n itor, voinţă p e T randafilo ff, şi'I re• pus rus, T ranclafiloff, să ex·
tract prin c ::i r e i se a c o r d a d rep• recomandat d e dÎnsul m i· comandă c u tot dinadinsul ploateze veri-ce m etal a r
tul exclu siv de a exp l oata niştrilor sei, dobÎndise con· m i n i steru lui seu. T ranclafiloff p utea afla Î n ţară.
toate m i n e l e din M unten ia. cesiuni n em ă r g i n ite. l uase În posesie m u nţii n oş·
tri pe un timp nemărginit.
Yorbea de a adncr din lfasia Spun ea p e faţă că a re să aducă Avea ş i depl i n e p u te rr de a cherna
5000 de lucrători. din Rusia 5000 de lucrători. din Rusia 4-5000 de lucrători.
Tara r om ân e a s c ă se p u tea c re d e E t\1 o a d e v e ra t ă în s trăi nare a Şi dacă ace ş ti oamenI e rau Domnul , în Joc ele a v e d ea
în ajunul u n ei noi năvăl i ri pămln t u l u l . E ra introducerea soldaţi sau sapori i m b ră· peri co l e l e rea le ale conce
m uscă leşti. unei garnizoane ruseşti • • • caţi tiptil, atît mai bi n e se siunel' si
,
a tine
,
Reamă de te-
zicea . . . merile şi grij i l e ce ea deş
tep tase . . .
Adu11 a rea lua ele la sine în Toate 11 ccste se f;l cu fă ră a • • • Fără ca densa ( A d u
mână afa c e rea ca fiind singu• lua sfat de la A d u na re, sin· narea) să fi fost m ă ca r con·
rul j u d ecător î ntr" o cestiu n e gurul j u d ecător l egi ui t în su ltată • • •
atingetoare tot-rro-dată şi d e tr'o cestiune ati ngetoare tot . . . M o d e l u l c o n t ra c t n l nI atin·

proprietate şi d e siguranţa o dată şi d e proprietate şi de gea În mod d i rect d reptu·
Statul ui. siguranţa Statului. rile p roprietăţei funciare
(p. 471 ).
N . B . A i ci �e Y e d e î n rno<l n p riet siste c�e

mul i n si n u ii ri special cl - l lli Tocilescu. El n u cuteză a n nm i Rusia, cl a r a ţ i nt eşte la ea, în c u Y i n l e l e pericolele reale. frază
ce Hegnan!_t :
c o r P s p u n d e a c e l e i a J lll E l ias .'"tT�răi n � re a pămi·ntulul, :;; i introducerea imel garnizoane ruse şti, p rec um şi aceleia l ul Ubicini : unei n or năcăliri muscă•
I eşti, sau încă c u : saporii imbrăcaţ1 tip 1 dnpa H e l i a d e . https://biblioteca-digitala.ro / https://www.iini.ro
- 51 -
l uluI 46, - n uma! boerI pămînten'i sat) pămînteniţ'f cîţi

se vor afla în rangul întăiiL
„ Cit pentru acel n ou ă-spre-zece d eputaţ'i de j u
d eţe, ei se vor alege, - potrivit cu § B al a rtico1 u 1 u 1
45, - d jn tre stăpîni i de m oşi'f, t o t dintr'acel j u d eţ, ., i
vor fi boerI, feciori de boerI, avînd vîrsta de trel-z e ci
d e ani d eplin. Iar al egători! ar acestora n u vor pu tea
fi în fi e.:care jud eţ, - potrivit cu § B al articolulu'i 46,
- deCît cer ma'i · 1nsernn at'i boer'i care l ocu esc î n J ocu-
,
ril e acelea unde trebuie să se fa că alegerea, ş i carî v o r

avea vîrsta el e c e l puţi n d o u ă zeci şi cincr d e ani.
„ O r1-ce pildrt n eeorespunză toare acestor de m a r
sus a rti cole ale pravi le'f, s'ar putea aduce, nu se va lua
î n n i c'i o băgare d e seamă ; căc'i unde sunt pravili, pil
dele împotrivi toare acesto ra nu pot avea n i c'i o tărie.
„ C u acest pril ej , n u n e putem popri de a îndemna
p e toţi aJ egătodi să aducă în tru îndeplinirea îndreptuJur
ce l i se dă ele p rav i l ă , duh lin iştit şi iubitor de binele obşt i'l,
împreunîndu-�i gl asuri l e asupra < 1 celora pe care i vor
cunoaşte cu mai bună ştiinţrt de ale p<':l rţi'i loculu! � i cu
sen timente I� evătămate de pati mă �i ma'i i ubitoare de
Patrie. "
Iat ă l egea.
Să veden1 ce e a are d e c o m u n cu s c o rn i r i l e
u n o r o a m e n I c a C hain o i , E l i as Regn a u l t , U b i c i n i ,
H e l iade s i î n z i l e l e n o astre c u
'
Man u a l u l d - l uI
profes o r T o c i l escu . Tab l o u l al ăturat 1) p erm i te d e
a î n1 b răţ i şa din tr' o p r i v i r e toată gam a i n1agin a
t i u n eI l or si
, '
d e a' sI d a d i n n o u seam ă de a r-
'
m o n i a n1i ş căto are care'! c o n d u s e sp re reU.

Arti c o l e l e l ege'î e l ectorale care precedeaz ă ,
n e p erm i t d e a p u n e cap ăt cal om ni eL V o n1 adă-
1) Vezi a l e t u ra lul Ta uloi1 No. 3 despre Ces tiunea electorală.
- 5� -
oga n u m a î rez u m a t u l a tî t de l i r r 1 p ede a c h esti

u n eî e le c t o ra l e d a tori t u n uI j u ri sconsu l t , d-luî
X e n o p o l.
„ Pr i n c i p e l e îşî ad uce am i n te de sfaturi l e

date d e I( i ss e l e ff, c ă a r t reb u i n1ă c a r s ă s e s i
l e a c�1, a o bţ i n e o n 1 aj o ri tate î n Ad u nare ; î n l o c
î n să e l e a î n t re b u i n ţ a rn i. i l oa ce l e c o r u m p ătoare
î n deg tate l uî d e K i ssel eff, e l a j u n g e la a ce l a ş
r e z u l t c1 t p e c a l e a l egal ă , ap l i câ n d strict d i spo
z i ţ i i l e e l e c t o ral e c on ţ i n u te în Regu l a r u e n t , şi
c a re-I d ădeau p u t i n ţ a a r ă s tri n ge din rep resen
t a r e a t ă reI n u m e r u l b o i e r i l o r m a rI, care s e î n
ş i r a a ,· a de u , o r î n op ositia sistemat ică. Pănă atn n cI
A d u n a r e a se a l c r1 t u i s e rn aI î n t o t u l d i n b o ierI
n1 a rI , c a r e d e ş i stăt eat1 c u l o c u i nţ a î n B u c u re ş t I ,
a \T l u d rn o , i i l p r i n d i · tr i cte, îşI puneat1 candi
dat u r i l e aco l o p e u n d e aveau p r o p ri e t ăţ i l e l o r,
i mp o t r i va a r t i c o l u l ui -!G a l Reg u l ame n t u l u î Or
ga n i ·, c a re d i s p u n e a c a c e i 18 dep uta(i a l ju cle{elor
precum şi aceZ al, oraş u lu i, Craiova vor fi aleşi, prin tre
lJoeriZ cei nwi, ele samă saiî fit, ele boer Z care locitiesc
in p cZ r{ ile wule trebue se/, se Jacli ale.r;erea .
„ B i b e.-· c u d i sp u n e p ri n
co n vo carea p e n t ru
al ege rî c ă ap l i carea l egeI de ast:i da t ă ar tre
b u i să, aibă l oc, şi c ă b o e r i I d o rn i ci l iaţ I în B u
c u re:;:;tI n u v o r n 1 aî a\·ea d r e p t u l a- şI p u n e can
d i dat u ra î n ţ i nu t u rî . Această măsu ră , l a care
b o e r i î n u se aşte p t ase şi care l e v e n i ca un
trăs n e t pe cav , pro voacă î n s î n u l l o r o n1 i şcare
n e n1 aî p o m e n i t ă ţ;i p ro testărI, t o t a t î t de vi I
p e c î t ţ; i de n e î n t e m e i u te . l a P oar t ă ş 1 l a cabi -
T A B L O U L
No. 3
despre
<1hesfiunea €/ecfora/a
ELEC�_I_--., ORAT "A
Chainoi Goleseu, Heliade, Tell Ubieini Toeileseu

membri Locotenenţei Oomne1tr
Bib escu trim ise pre Bibe tri m ise pre· B i bescu, d u p ă ce a lc'i Bibescn convoc;! C'ole \' 0 1 l ă B i bcw·n sp re tl'�'f
fecţi l o r i n strucţi u ni fecţil instrucţiuni :-;at t n ra timp d e trer anr giile electorale pen tru 2i5 asigura mal d i nainte
cu totul contrarii spi În o iţie d i rectă fo r1t represe n taţ i u n c n a Noemb rie a annln1 u rm<1. m aj oritatea Î n viitoa
ritului legel el ecto· cu spi tul legel elec ţ i o 1 1 al J , convo c;\ d u p ă tor pentru a'şl l u a rea A d u n are, d i s p u s e
ra l e, prccmn şi a. tot ce se tora l p l a c u • seu, falşificÎnd t i m p u l de a a lc:11 tui o ca b o P r i i tri1 i to ri î în Bn
flicusc prîwZ a tunr'f. , legea el e�tora l ă , o A d u n a re d u pă placul c u re 13 tI. scZ 1t11 pou trZ
n i„ ,
n o 1u1 A dlllza.rr, de usfll ilrd11 seu . rotii -în jwlc(c n ic't sll'ŞI p 1 1 11r/,
ru totul u lui. a C<1 reia. p r i m acolo c:t1ulidrt t u ru . Asc rn E'
; 1 c t f1 1 de a rota u n b i l l n e a m :'l s11 ră e ra cu totul
d e i n d e m n itate Dom· Îm potriva spiritu lui
n itoru lul pentru toa· Regulamentului Or•
tă purtarea sa tre· g a n ic, a practicei d e
cută 1). până atunci.
R/ cli111i1117 noue ze• i1111 nouă-z eci . . . Ad unarea 1m s l uj i D o m n i to ru l 1n d11 fuce s1Z i
ciml di11/re r:cl eligibili ; dinfre ibill, î n ce pri dccit a do, o (f,pare11t1'l rle /e- serateze toate m ă s u r i•
1n ce jll 'irl'ştc JW uleyNorl el i-eşte pc 11l/01'1 e l nu m i c 9alitute m ă surilor ad· le a d m i n istrative !f i
n u m icşoră mmulrnl lor, şoră 111/llrul /ol'. înscl ci m i n istrative şi f i n a n financiare, spre ru1·
'i nsă o b l i g ă ]li' rea mar m a re srhimbrl t rile cirrn 111srnjJ(i11- c i a r e cele m a l ruină· na d esăverşită a ţe
purtc di11 t r1· di 11şi7 să m ear n ile efrc a le. o b l igÎnd pP to a re p entru ţa ră. rei 1).
g ă să voteze În Ca cea 111t1f 11cire p11rtc rlintrc
pita l ă . mea rg ă să
î n Ca pita lă.
J·:t îşi asiylfr1l 11st:fel opt E l 9 ' r i f ică un co
spre-zece candid aţi legi ii tiru a fi stă pÎn
condemnÎnd u n u l . pe t e cele- l ' a lte.
O est s iste m . eiw( in
Prin ucl'st sistem, e m 1( în Prin
distric/11/ J/(01·, la, Buc1 1rr·şff, dis tric t ul (/or, 11 1 B111·ureştl,
a proape o m i e de a ap ro � o mie de a
legători, JJ<' ciur/ cell'-l'u lte l e găt • , p<· ri11rl rPll'-l°rllt e
colegii 1111 1 1 1 1 1111!1w7 d ecÎt coler1iT 1t' n um1/rru'i d ecÎt
cinci până la două· ci n el 4 n ă la două
z eci. ze ci.
' ! E c e a ma1 frumoasă l a n d il
pe care - fără să'şi d ea s e a m a
- D-nil Locotenenţi D o m n eştl
fac acestei A d un ă ri �i D o m n i - 11 f l - n n ( : r. Tot:i lescn c a r e a
1 0 1·11 l 11l. d ac ii Y o i 111 s ă c o n s i d e e o p i at în 1 1 1 o r l s l u g a rn i c de l a
răm r e form e l e cn c a r i H i b esc n U b i c i n i a c e s t s l'î r s i t < l e frază î n
î n z e ;; t ră f ara sa în ace�ti treI M a n u a l u l s ă Ct d i t� 1 800, p . 3\J3.
a n ! . s i acte l e m a rl ce E l a în nu mai re p ro d u c e în � ! a n u a l u l
d e p l i ;1 i l c u n ou a A d u n a m în <l i n 1 000. l�<l . l i , c n v i n te l e : spre
ti m p n l a n i l o r 1 n ş i 1 848. ruina desăverşi t ă a ţerii.
- 49 -
t orul uI Bibesc u , pu bli carea un or Manuale î n

u z u l ti n eretul ul n o stru - ca acela a l d-luI pro
fesor Tocilescu - n e-ai:'! i m pus oare-care desvol
tărL
D e aceia n ol am crez n t fo l o si tor de a î n
chide cestiun ea m i n el or p rin tabl oul c e v a urma 1 ) .
Cit itorul p u s prin docu m en t e î n curen tu l am ă
nuntel o r p roi ectuluI de con cesi uni: va p ricepe
î ndată com p l o tu l urzit con t ra lut Bibescu de
Chain o i , Ubi cini: Elias R egnau l t , Billecoq şi alţ iI.
Această ceată de rău-făcătorr, n ep revăzîn d că va
suna o dată ceasul u n el drepte j u clecăţil, că o
mân ă răzbunătoare îl va m u l ge acea m ască ele
p e ob raz şi va aru n ca rnanop ri le sale j o sn ice
în dispreţu l oameni l o r cinstiţl, a m ers cu n eo
brăzarea p este t oate h o tarel e perm i s e .
Cititorul să b i n e-voi ască a examina tab loul
alăturat : el v a v edea acolo acuzat iunl identi ce '
fo rmulate î n term enl iden ticI. A ceasta este do-

vada cea m al străJ u0ită că n e a flăm în p resenţa
unor o a1nenl î n h ă m aţI, supuşl, făptuind orb eşte
du1)ă o I aruncă dată.
Iată dar sorgi n tele cele curate u n d e d-nu
Gr. Tocilescu p escuieşte inateri alul din care c01n
pune JJ!Ianualul ele Istoria RomâncZ) în uzul scoalelor
secun dare de ambe-sexe.
1) Vezi a i c e aletu rat Tabloul No. 2 , despre Gestiunea 1Vlinelor.
U3C!J9 4
CHESTIU NEA ELECTORALĂ
P u t er i l e Ad u n ăreL c a re f u s es e p ro roga t ă ,
e x p i rî n d la 15 N oe m bri e ş i d e s c hi d e rea
1 8-±6
v i i i o a r e I A d u n ărI t r e b u i n d s ă ai bă l o c l a 1 D e
c e1 n b re a c e l a , I a n , J J 0 1 n n i t o r u l luă disposiţ i uni l e
Ral e .. i c 1 rt d u i n s t l' u c ţ i u n i l e p r es c r i s e d e R e gu l a
n 1 e 1 1 t u l 0 l 'ga n i c p e u t r u a l e ge re a de p u taţ i lor.
A p l i c â n d î n rn n d s t r i c t l e gea , c ă re i a b o e r j 'f
c e r m a rt 1 1 u . · e u p u se ră n i ci odat ă , M . 8 . n ă
d ăj d u i a d e a n u s e m a t a f l a î n faţ a u n or o b s t ru c
ţ i o n i : t I fc:'u·rt c a p ac i t a t e ş i fără p a t ri o t i s m . â p eran ţ a
s a n u fu î n s e l a t l\ . '
P 1 · i n d e c r e t u l d i n 26 O c to 1 n b r i e 1 8-±G : ), D 01 n -
n i tornl crede că este n ec esar a re a m i n ti c a l i t ă
t i l e c e r u t e p e n tr u a f i a l eg�t t o r ţ;i e l i gi b i l .
„ .. . A c el c l o w l -z e c 'f d e b oi e r'f el e întîi ul r a n g " , z i c e

d e c re t u l , „ u rm e a z [L c a - potri v i t cu § B a l arti c ol u l u'f
4 ?5 - să fie c l u p ;1 vechiul o b i c e i u p ă mînteni saft p ă mîn
ten i ţ I �i să. a i b ă vî r s t a cel p uţ i n d e treI-z ecl d e an],
i ar alegă t o r i i lor t r e b u i e a fi , - p o tri v i t cu § B al a r t i c o -
' ) B u letin ul oficial, K o . / \) , p a g . 233.
- .55 --
Să n u ve mat iniraţt a. p or ca I o a n B ră t i a n u
să f i î n fl or i t c u l au d e m em o rj a l tH U b i ci n i
in secl i n t a C a m ere! de la 22 F eb ri{�r i e 1
, '
6 . Fe- r.
r i ci ţt să e crează co n t ri b u ab i l i!, p e cart g l o r i f i -

carea Lege n de! d e l a 1 8-!8 p recu m ş i fa I : i f i c a r e a _
i s t o r i e! l o r, n u-I costă decît 6000 l e ţ p an 1 ) .
T o t u l tre b u i e să re c u 1 1 o a s Vm 1 c ă el - n u l To-
, '
c i l escn , d u p ă ce n eţ; t i u s e d o rn n i �i l uI B i bescu

t i m p de atîţ i a ant, s' a h o U\ r î t să p o v e . t e a s c ă inat
p e l a rg e v e n i m en te l e de l a l 42 l a � 8-1: ln a 1•
d e v ăr el �e-.�
d e n atur � t ; totu ţ;T a făc a� p o m a �:1"
d e z e c e l m u u n o ra ch n a ut e l e acest.el d o m r i J L
l ată -l e :
„ In decursul domniei Biuescu lu Z se incepu con

„ struirea maz m ultor ' şosele ; se /iicu podul ele la Slafoi a
„ peste Olt, un cheii(, la Brăila şi grâclina Cişm egiulu /, 'in
„ Bucureştt. Taxa vwnală fu spo ritei ele la 3°/0 la 5°/0,
„ desfiinţîndu-se vâmile dintre Tara - llo minească şi JJ!lolclo va.
, Se organiză corp ul pompierilor şi se rvluse oare· car'f,
" îmbunătăţiri, în arm ată. Căzii.r ml fură constru ite în Bu
„ cureştt, Craiova şi Ocna, precum şi pich ete pe tot lungul
„ Dunărel. Unele m o nastirt se reparară şi se fâcură şi
„ in ch isor't în ma?, multe locuri. In fin e se clesrobircZ { iganiz
„ m ănăstire.şa a'i Ep iscopiilor, Mitropoliei şi altor aşeze
" niinte p ublice, neni a.'i, remînin(l robl decît ţiganii parti
" cularil or" 2).
1) Pensi u nea familiei U bic i n i , ele 500 l ei pe l u uă.

�) M a n u a l u l el- l ui G r. 'l'o c i lescn d i n I UOtl, pag. ±î3.
-- 5 6 -
Prea bj n e ; dar el- nul Tocilescu, p rofesor l a

Universi tate,. ar p u t e a s ă n e spună oare pentru
ce îşI pierde timpul u m p l î n d n1a1 m u l te p agin I
cu insan ităţ i l e ceteI d e r ăl'l-făcătorr d ej a cit ate,
şi ele ce, cân d se �fl ă în p rese n ţa u n or reforn1 e
cap it a l e c e p u n î n l u m i n ă idei l e şi p atri o ti sm u l
prevăzător al Dorn nitorulu I ; el-sa se m ărgi n e ş t e
n u m aI a l e înregistra ?
I
Desrobiyea ţiganH or, n1 ă su r ă u n1 an ă şi ci-

vilisa tri ce ; , �; supri m area văn1 i l or în tre cele cloue
Prin ci pat('}, primul pas fă c u t spre fuziunea i nt e
resel or ce l or clone ţerI su rorI " 1) , - ceea ce p er
n1i te să se scrie î n 1 853 în pro i ectul c o n cliţiu
n i l n r de arendare a v ăn1 i lo r fraza u rn1 ă to a r e :
„pretutinrlen"t unde în asenienea îniprejurârt se vorbeşte
de hotare, trebuie a se înţelege linia ce încunjoară am în
două Principatele, " - toate acestea s u n t o a re acte
ele aceea�I i m p ortan ţă ca şi co n s tr u i re a. unei ca
z ă r m i ? Ş i în ac A a s tă privi nţă nu ar fi oare de
inaI m u l t fol o s pen tru elevI, să înveţe CtL Bibescn
creă prim a şcoală militară din ţară 2), şi să cunoască
solicitu d i n ea 3) ce acest D o n1nitor ar ăt ă arm a. tel,
de cît ele a sti că el c o n s t r u i cazărn1I în B u c u -
,
restI. Crai ova si O c n a ?

' , '
Me nţi u n ea legilor făcute în favoarea ţăra nilor, legile

de la 3 şi
Aprilie 1843, ele la 28 Iun ie 1845, de la
5
23 Mat 1847, lup t a întreprinsă de Bibescu- Vodâ in
1 ) Xonopol, Istoria Rom ânilor, t. Y I .

2) D ecretul la
de 13 I u n ie 18-17, c re î nd o �coală m i litară l a
B uc u re!?tî . Vezi Domniei luf B'iuescu, t. II, pag. 283.
3) Bo leac, Trompeta CmpaJilor.
- 53 -
netul d e St. Petersburg . T e x t u l î n să c e l n eî n cl o

e ln i c a l l egeI , care n u d ă d e a l o c n i cI u n eI i n
terpretărI, l ăs â i zb ă n da pe p artea D o rn n u l uT .
Pri n atare n1ăsură, P r i n c i p e l e s e apro p i e el e
p arti d u l de1n o crati c , î n sen u l d e atu n cI , t o a t e
e l e m e n te l e a l te l e d e c i t b o eri 1 c e1 rn arr ; d e o
cam d ată c e l p u ţ i n de b o e riI c eI m i cr, c are p u

turrt s i e I să i n tre î n A d u n area c e a c u t o t u l
'
închisă de Regu l an1e n t t u t u ro r celor ce un
eral1 b o erI 1 ) . "
I n ai n t e d e a m e rge m at dep art e , srt a ră t ă m

î n că o dată d i sp reţ u l l u I U b i ci n i p e n t r u adeYă r
precu n1 şi destră b ă l area lul î n d o m en i u l fan t a
s i e! . E l preti n de că „ Bi b escu , l a î n t.o a rcerea a
„ di n C o n stantin op o l , c o n v o c ă c o l egi i l e e lectora l e
„ p e n tr u 25 Noembrie a anului unnător, spre a a v e a
„ t irnp s ă ' şI c o m p u n ă o Cam eră p e p l ac u l seu.
„ E l r e u ş i clu p ă a s a d o ri n ţă , astfe l î n c ât A d u
„ n area, a căre1 î n tr u n i re o p r o v o c ase Curtea S u
„ z eran ă, c u scopu l de pune capăt exacţiunilor
„ şi abuzilor Domnitorulu1, nu fo l o s i de cât p e n
" tru a dn, o a p arenţă de l egal i tate , n1ă su r i J o r
„ ad m i n istrati v e şi finan c i are c e l o r in aI d e sas
„ troase p en tru ţ ară . ''
N Ol respu n d e m :
1. Prin decretul ele l a 2 7 O c ton1brie 1 846, z i u a
1) Impru m n lăm aceste câte-va l i n i1 î n pri v i n ţ a alegeri lor d i n

1 84G , sumariului făcn t e l e el . X e n o p ol, d e s p re Domnia litl Bibescu
în v o l . VI, p. l 8li, al Istorie! Românilor. � n poate fi c i n e -va m a 'i
exact, n i c' i m a'i precis.
-- 5J -
pen t r u a l ege rea d e p u t aţ i l o r a fo s t f i x afa l a 1 5

No emb r i e a a c e l u i aşI an , i a r n u a an u l uI u rmător ;
2 . Data a l egeri l o r este fă ră î n do i ală 1 5 N oen1-
b r i e i ar n u 23 ;
3 . C u rtea S u z er an ă , p ri n F i rm an u l s e u , a
p ro b ă , i recun o aşte că) printre b o ff t şi în altul cler, ci(f,- va
m em b ri, eclu5t jării în do ială de ccltre intrigile culpabile
a citor-va 1·ău-voito rt, au comis acte condemnabil e,
de na tură a turbtira buna ordine şi a rătăci spi
ritul public ; că aceste persoane au arătat în
cea de pe u rmă Adunare generală relele lor a
pl icări ş i că acestea s u n t c au z e l e carl au silit
înaltă î nţelepciune şi prudenţa Domnitorului de
a pronunţa î nchiderea înaltei Adunări .
De p a rt e d e a p ro v oca î n t r u n i rea A d u n ăreî,
în cop u l , c e p reti n de U b i ci n i , de a rep r i m a n e
.
l egi n i ri l e ,' i ab u z u r i le d e p u t e re ale D o m n i t o

r u l ui, Firmanul 1) lasă î n grija Iul Bibescu de
a proroga redeschiderea AdunăreI generale pănă
în ziua cîn d El va socoti că spiritele rătăcite
au reintrat în calea bineluI, adecă t i m p atî t c î t
E l v a s o c o t i n ecesar � ) .
JO QD,t p r i v e ş t e , ll1eSUri J e a dm i n istrati V 8 ŞÎ
„ O n a n c i a re c e l e n1aI d esast roase p e n tru ţară" ,
n o I a m d o v ed i t c u d o c u m e n t e că V od ă-Bib e s c u ,
a b d i c â n d , a l ă sat ţ ara I ul fărt't n i cI o d a tori e ş1
t oa t e ca e l e Statul ul p l i n e 3) .
1) F i r m a n u l dat l a m ij l o c u l G unoziul-A hîrulni, în anul l f o

g i re i 1 2 GO.
�J D - n u Xenopol zice în a c e a s t ă p r i \· i n \ ă în o p e ra sa Istorici
Ro m r î n ilor, p. 1 (j : „ B i b e s c u l a s ă A d u n a re a s n s p e n cl a tă pentrn toL
r � s t i m p n l p E' r i o a d e i l e g i u i toare p a n a î n a n L1 l 1 8-!G, c î n d , s f î r;; i n d u - .� e
: 1 1 a n da L n l ei, ţ a ra t re b u i a să p r o c e a d a l:i n o u i a l ege ri " .
R) Yezi Doinni'.t l i t l B ibesc u, t . l r .
- 5U -
D a r oare d-nu Tocilescu a re ti m p să se

ocupe c u aceasta ?
E l este grăb i t să aj u n gă l a faptele m a rt din
1 848, s ă t ă m î i ez e i l u t raţ i un i l e care sunt fal a
u n uI p arti d n ăscut d i n a c e a r e s v răt i re , i el e a s e r v i
e l e vil or seI c l işeu ri l e î n v e ch i t e a l e Le g en de!.
D e s p r e i stor i e ? Dar c e ' I pasă d - l u I p r o fe o r, dacă
el g l o r i fi c ă, c u o l i p rt d e m u s t r a r e d e c o n ş t i i n ţă
c e î n tri stează, o m o r u l ş i t ră d a re a : , ' n f r i n ţ e l e
„ ş i rn aI a l es j u g u l t. rili n de.: t epta e s i m ţ- u l n a
"ţ i o n a l a l R o m â n i e! î n t regT, care î n n u rn e l e drep-
11 tdţei şi frăţiei,, se rid i ca ca un sin9ur rmi spre a' şi lua
rhul în calen darul na!iilor celor V'it" 1 ) .
C e c u v i n t e goa l e !
Do1n 11 ia lut Bibescu re · p u nd e a rgu rn e n t n l u I „ J u
gu l strrl i n ' .
C î t p ri veţ; te sujerin{ele R o m â n i ei , el - n u Toci

l escu va c i ti cn fu l o - p o a t e - rez u m at e l e u r
m ăt oa r e a răsp u n s u r i l o r fi1 c u te d e O b ş t e a e a A d u
nar e , î n 1 8±6 ş i 1 8± , m esagi i lo r D o n rn i L or u l u'î :
1 8 46 Decembre 1 2 : „ O b�teasca A d u nare ad uce un

o magiu adevărul ui recn nosci ncl c ă n i cI în tr'o a l t<.1 v reme
starea d i n ă u n tru '.:l tăre'i
' n 'a avut o î 1 1 f,Hi ' r e ma'f fe ri-
' sa
ci tă · depune la p i ci oarel e M. S. tri b u tu l p rea respec-
'
tuoasei si 1.l e recuno�ti n ţI p R n tru toate l a p te l 8 m ari să
v î rş i te : ashrnra rea
<._J
b u n ei stărI s' i &ru ran teI
si <._J '
o b steI
' '
·
u � u ra rea ad usă l o cui to ri l o r sate l o r ; eco n o m i a î n trod usă.

în fi nante
,
; îmbu n clti"i t') i roa stă. riI m i l i tieI
'J
·, n ăz u i ntel e el e
,
a nimici o b i c in u i ntel e v i c i oase, triste rămăsi t e a l e n n or
, ' '
v remu rI el e n en o rocire ; n oi foloase chezăsu
'
i te corner-
1) �Ian n a l n l c l i n 1 900, pag . .fi 8 .
- GO -
tul u'f : r e s t r î: n g e rea l egătu ri l o r î n t r e c e l o cl o u ă P r i n c i

pate : r e fo r m e adu. e în expl o atarea o c n el o r ; l u c ră rI
î n em n ate î n c e p u t e î n toată Ţara- Rornâ,n easc<::t' : m :1 n ă sti rI
ri d i ca te cl i n r u i n e , în grij i re n e o b o s i t�t a D o m n u l u i , în
a fa ră ca şi î n 1l. u n tru , p en t ru i n te r e s e l e o b ş t e ş t i . . . " 1 ).
1848 Februarie 7 : „ A d u n area se arn t ă p ă tru n s ă d e

cea m a I v i e m i . c a re s i
. .
cea mai a d înc<l r e c u n osti ntă .
; „
l n t r "ad e vJ r l o b o z e n i a robi l o r rn ă n ă s ti reştl, r e forrnn. rea

î n v<:t ţc:- ttu re'f p u b l i c e , î n e m n rL t o a rea î m p u ţ i nare a n u m ă
rul u i j u cl e că ţ i l o r, î mb u n ă tă ţ i re a soarteI clerului c e l u 'f
m i rea n , r i �l i carea s ta v i l e'! ce o p rea s l o b o d a c o m u n i ca ţ i e
î n t re amb e l e p ri n ci patu rI î n c l i n at e atît el e tare î n tre
d î n s e l e, sunt din acele fa pte ce ' şi dau n um el e e p o c ei
î n t r u care s ' a u săv îrşit.
A d u n a rea p ri \· e ş t e cu a. e m e n ea adîn crt m ul ţ u m i r fi
l u c nl ri l e î n t re p ri n s e î n t ru regul a ta si s t e m ă a e.:,, p l m1 -
ta ţ i eI o c n e l o r n o a s t re, care t o t e l e o cl atrt v o r î m p reun a
� i n e p re ţ u i ta i p rav<\ a i ub i re! l e o m e n i r e ş i fru m oasa
p r i v e l i te
., ce ne î n fă ţ i ş ează p u ţ i n ă parte a o ra ş u l ui c a r e
a p u L n t i e ş i c l i n a l e e r r u i n e î n u rma fo cu l u î cl i n 1 .J- 7 .
E . t e ad vă rc.it p r i l ej e l e fa l tt p e n t r u noi p u rtarea n egu
ţ ă t o r i l o r n o ş t e i , car'f p ei n a l o �· acti v i tate s i c i n s t e , a l1
. c ă p a t n e \· <H ă m a t c re d i t u l obşt e.-e. Cu n u m a i puţi n ă. r e
c u n o.: ti n ţă r\ cl u na rea p ri v e ş t e b u n a stare a fi n a n ţ e l o r ·
fa l n i c u l p o d p e ste O l t, fînt î n e l e cl i n Capi tal ă , d e s ch i
d e re a prin r î p i l o Car p aţ i l o r a cl ru m u l u 'i el e l a C î i n e n I
ş i c e l e-Lil t î rn b u n ă t �1ţi eI ş i l u c r ă ri î n t re p r i n se . . . " 2 ) .
Acest l i n 1 bagi l'1 n u este t o c rn aI a c e l a a u n uI

p o p o r n e m u l ţ u m i t ş i c a r e su fer8 . Ş t i ţ I o a r e C ctrY
su n t ] s c ă l ] t u ri l e a c e · tor A d re se ? Iată n u m e l e l o r :
P R EŞ E D I NTELE A D U N Ă R EI O R DI N A RE, M I T ROPO L I T A L U NG RO
VLAHI EI ( N r.oF IT). - T EODO r VĂCĂRESC U . - M I H A I L CO R N ES C U . -
D I M ITRIE R A L L ET. - G R I GORE G R.\DJ ŞTEA N U . - faI A N O l L FLO-
1 J Dn111 n fri l u i Bn)esc11, t. I T, p . 1 D -l-.

2 ) Dm11 1 1 irr 1 1 1 1 B ibesc u , t . H . p :i g . 3 4 7 .
- 57 -
cestiunea mn eninţătoare a 7Junurilor monăstireşa 1) pe care

el o opri în cale, reforni ele jucliciare 2) , reorgan izarea
1) D o m n i to r u l sfîrşeşte i n strucţi u n i l e c e le dă l u i A r i s t a rr h i
B e y s p u n î n d : „ E s t e d e d o r i t , o r e p et, c a s fi n t e l e l o c u ri să sfîrş e a s c :l
„ p rin a î n ţ e l eg e că cesti u n e ::i,- c e rc e tî :l d n - se c i l i ar l a S t . P e t e rsb u rg,
„
-
n u -i va s u s trage n i cl de c u m d e l a s u p u n e re a c e d e l egaţii l o r
„ t r e b u e s ă aibă către guvern . D e a D u m n e z ef1 s ă p o a t ă î n ţ e l eg e ase
„ m e n e a c ă v e n i tu ri l e cele m a ri c a re a u în tărî tat lăco m i a l o r pănă la
„un a ş a de înalt gra d , s u n t din s u d o a re a a ş e a s e z<:ici de mii de fa
„ m i l i i r o m â n e care af1 şi e l e d re p tu r i l e l o r stab i l i te de î n s u şi fn n c l a
„ t o r i l acestor m ă n ăs t i ri ş i care d re p turi s u n t m u l t m ai i n c o n testa b i l e
,, d e cî t c h i a r a c e l e a a l e sfi n te l o r l o c n ri : d re p t u ri c a r e a r c o n s i s t a a
„ n u p lăti fi e - c are fam i l i e d e c î t e trel-zeci p a r a l e p e · a n d re p t o ri - c e
„ î n d a tori re ; a ş a p re c u m p l ăteau n c e ş tl c l ă c a şi î n e p o c e l e c î n d m o ş i e l e
„ p e care l o c uesc s'af1 d a t acestor m ă n ăs t i r i , s p r n a p u t ea, z i c fu n d :i -
11 t o r i i , să fi e m ai ff\riţi e l e o r l - c e j e fu i ri , ş i p e n t rn c a aceste d ă ri a l e
„ l o r, ofra n d e s p re a î n d e s t u l a b i s e r i c a c n c e ară ş i c u u n t d e l e m n ,
„ s ă s e î n toarcă c h i a r î n profi tu l s u f l etu l u i l or . A v e m t o a t ă c o n v i cţiu n ea
„ c ă C u rt e a Im p e r i ală. n u Ya fi s u r d ă l a p l î n ge r i l e a c e s t o r n u m eroase
„ fam i l i i c a r e 'şl d e seacă toată m u n c a lor î n tr' u u rod c e s e p i e r d e p e
„ u n p ă mînt strei n " . (Vezi Domnia luI Bibescit, t . L pag. 1 30) .
I at ă l i m b n giu l D o m n i t o rn l ui către C u rtea Rm;iel în c e s ti n n e a
b u n u ri l o r m ă n ăsti rPşti ş i acest l i 11 1 h 11 g i u e n t us i a s m ează pe B o l P a c
( p ag. 1 27), c a r e n n s e p oa te o p ri d e a e x c l a m a : „să b i n e - c u v î n l ă n 1
„ a c e a s t ă i n s p i raţi u n e a l u l V o d ă - R i b e s c u � i să l u ă m a c t d e l i n i i l e cl i n
„ n rmă a l e a c e s t ui ru e m o ri il " .
I n p r e s e n ţa acestei a t i tu d i n i , G e n eral u l K i s e l e ff s c r i e l n î Vodă
B i.b escu : „ D e alt m i n t eri această. a fa c e r e a fost foa r t e p a rt ic u l a r re
„ c o m a n d ată d - l u i d e Titoff care a fost c o n s u l în ţara. r o m î n P l\ssă. �i
„ r are m a i hine d e c i t o ri - c i n e î i c u n o aşte î n semn ătatea p e n tru ţ a ră.
„De aceia am siguranţ.a că v a păşi c u c u m i n ţ i e şi c ă nu v a voi să
„ v a teme i n teres e l e ţărei " . (14 Aprilie 1844) .
Şi mai t ă rzi u c o n t e l e d e N e s s e l rode, c a n c e l a r a l I m p e r i u l u i ,
s c ri e către e l . d e D a ş k off, c o n rn l g e n e r a l a l Rusi Ai l a B u c u reşti :
„ M i n i s teru l î m p ăriitesc ş i -a făc u t o d atorie d e a î m părtă ş i d - l uI
„ Ti toff ele p e ş a d -voastră No. 20 d i n a n u l trecnt în cesti u n e a b u n u r i l o r
„ m ănăstire şti c e a l î rn ă d e s fi n t e l e l o c u ri . - M i n i s tru l n o strn, după ce
„a cercetat adinc memori u r i l e r a r e vă fu sese î n m î n a t e d e a ru î n d o u i
„ Hospod ari , c a ş i cugetări l e ce v'au suggerii t aceste p i e s e , a d a t p r o
„ priil e-i c o n c l n s i u n i d espre t e r m e n i i î m păcăc i u n el " . (18 111aii1 1845) .
A fa c e r e a era d eci ast f o l opri tă . ( V ezi p e n tru a c e s t e c i taţii Dom
nia luI Bibescu, v o i. I. p ag. 1 1 7 şi 1 2 1 ) .
2) I n u r m a măsuri l o r l u a t e d e D o m n i tor, p ro c e s e l e î n tî rziate
care era1i l a 1 Ian u arie 1 847 î n nu măr de 1 8.000, nu mai e rau la 1
Ianuarie a n n l n r m ă tor d e c î t 4000 ( C u v î n t u l de d e s c h i d e r e a A d u
n ă.rei obşteşti d e l a 1 848) .
Pen tru a avea o i d e e d es p re soli c i t u d i n e a n e o b o s i tă a D o m n i
t o rn lui p e n t ru ac eastă ram u ră a A d m i n i s t raţi. u n ei c e s e n um e � t e
j u sti ţ i a, a sfatu r i l o r sale. a o rel i n e l o r ş i atl m o n e staţi n n e l o r repetate,
preşedinţilor. jud ecători l o r, procurori l o r, a d v o caţilor, trebue citi t
Buletin ul oficial d i n 2 A p ri l i e 1 848 No. 1 1 9 şi 80, pag. 1 1 8 ; cl i n 7
.A p ri l ie 1 8 !3, No. 3 1 ; d i n 2 Maiu 1 843, No. 48 ; d i n 9 I n n i e 1 843, N o .
5 0 , p ag. 1 9 8 ş i 1 !)9 ; d i n 2 5 Iun i e 1 843, No . 5 î .
- 58 -
ins tru cţ i u n e't p ublic e ; c re (&ţiune ci unul liceu francez menit

să împiedice pe Români, de a se expatria pentru in.� truc
{ i unea lor şi de a pierde or't-ce contact cu familia, cu
ţara, liceu men it ast-fel sâ fa rm eze o pepin ie ră de pro
jesort români, cu scopul de a înlocui odată pe profesoril
. francezi, toate acestea negreşit crt n u ar fi fost
deplasate în tr\1 n inanual d e istorie în uzu l ele
vilor de ambe-sexe.
D-nu profesor- academician n u procedează

altfel cu domnia luI StirbeL '
l n a d ev ăr §!anualul
seu d in 1900, a clOU(l ediţie, n e dă d o vadă crt e l TIU CU
n oast
'
e a i storia cân d o scria în 1898.
Pe acele vremurI în o chiI d-luI Gr. Tocilescu :
„ Ştirbei persecută pe exila(l, aţîţă ura fntre par
„tide şi ţinea -încătuşată preS(t şi opin i un ea publicâ, cen
„sura sa nep e rm i{în d nict m(tCar a tip ăr i câ iarna este
„zâpadii ş i ger mare fn Rusia " 1 ) .
Iar în 1900 el d escopere de odată că StirbeI
este un bun adniinistrator şi că el nu m al p erse
cută pe exilaţi ; el le înch i d e num a! graniţele.
E l nu maI a ţî ţă ura între parti de, ci s e opune nu
mai curentului care a produs mişcarea de l a 1 848,
în să acel Ştirb e! t ot nu m al pern1ite „ nict măcar
„ a se tipc'iri cil. i a rna este zăpadă şi ger mare în Rusia" 2) .
I n p rivin ţ a acestor schim bărI l a faţă să re
levrim critica foarte j ustă a el - lu! Iorga :
„ Şi ce fâcem cu repetenţii, ca rt au pc'istrat manit
" (tlul din 189!J şi sunt expuşi astăzt a fi notaţz ră·u pen
„ t r u cii ar fi calo m ni a t pe Ştirbe';,- Vodâ" 3)? . . . .
1 ) Mannalul d-lui G r. Toeilescu din 1 899, p a g . 408.

2) :Man ualu 1 rli n 1 900, p a g. 49 1 .
3) Noua R e v i s tă Română, d i n 1 5 O ct. 1 900, p . 8 1 0.
- 63 -
D-n u profe s o r Toci lescu ar fi t r eb u i t să şt i e

c e i a- c e a m rea m i n t i t acu m a . E l n u a r f i a m es
tecat i a r pe acel ,�popor bucureştean " î n d i s t i·u
gerea R egu l a m e n tu l uI O rgan i c .
E l p o v e st e şt e : cit pentru Regulamentul Orga11 ic,
„
p op or ul bucureştean, dupâ ce îl plim bă pe un car fun e

bru în b o cet e şi lă u t a r·'t , îl rupse filă cu filă şi'l arun ccl
într'un foc mare în mijlocul pie{eZ" 1) .
Ş i prin aceas tă trădare se d esch i se h ot a re l e
n oast re a rm at e l or stre i n e care n ăY ă l ir ă î n ţ. a rrt.
Iată ce t reb u i a adăogat în l o c d e a c opi a în
n1 o d s l u garn i c Legen d a , i de a poY s t i e l e ,· i l o r
seI că m i ş carea ele l a 1 -!c nicl o picătură de „
sânge ea n'a pro\rocat, nici o nedreptate n'a

pricinuit" �) ; pe când în faţ a acestor afirrnaţ i u nr
se Yede o gra v u ră rep rez i n t. î n d l up t a p o m i i e
r i l o r c u T u rcil, p e D e rr l u Spi reI !! D - n u p ro fe o r
a r tre b u i cel p u ţ ,i n , din re · p ect pen tru e l e ,·ir
seI, să aşeze grav uri l e sale ast-fe l în cit să n u
c ontrazi că t extu l setl l
,
Si d - n u Toci lescu u n 11ăreste c u acei asl s e - ' ,
n i n ăt at e : ,, Curată în orif;in a sa, revolu[iunea a rri mas

tot as t -fe l în a ct e le sale pănă la fin e " 8) .
Ne în trebăn1 cu surp r i n dere p e n tru ce ceata

d e răi1 -făcătorI a i storieI n oastre, a căreI fi i n ţ ă
şi scop p o l i ti c l e-am aretat (adecă d e a scrtpa
resvrăt i rea de l a 1 8-!8 de sub d ispreţu l legi t i m
l a care e a era osîu d i t ă p ri n t răd ările ş 1 c ri m el e
1) M a n n al u l d i n 1 900, pag. 482.

2 ) Manualul <l i n 1 900, pag. 403.
") Manualul d i n 1 900 i b i d e m .
·- 6+ -
s a l e , g l o rj fl c î n cl , p e n f r u a ' şI at i n ge acel scop,

fap t e l e c r j 1 11 i n a l e d e a t u n c'l p r e c u m ş i au t o ri I l o r ,
�, i î n c r i rn i n î n d u n m are D o m n i t o r s, i o domn i e
rn ăreată), p e n t .r u ce: s p u s - a m , ac east ă ceată n u
s'a î n c e r c a t s ă n ege î n cercarea d e o n 1 o r făp tui t ă
a u p ra l u I B i b e s c u - V o cl ă l a 9 I u n i e 1 8-:1:8 ?
A c e a s t ă în cereare a u făc u t- o a c u n 1 d e curî n d
z i ar e l e l' In dependa n ce Roumaine ş i Secolul XX. Or
gan u l s c r i s î n fra n ţ u z eş t e c a l i fi c ă d e ro m an cri m a
el l a 9 I u n i e 1 8.J: ' , p re e u m ş i î n d o i t a c r i m ă el e
l e se-Pa t r i e , a d e că d e sc h i d er e a h o t a re l o r n o a stre
arm a t e l o r străi n e , c o n s e c i n ţ r1 a d i s t r u gereI, de
I o a n B ră t i a n u : a H egu l arn e n tu l uI O rga n i c ( o p e ra
H u . i eI) p1·e c u m şi a b d i carea î n i11âinele S u l
tan u l uI a p r i v i l eg i i l o r şi a u t o 1 1 0 111 i eI n o astre d at o
ri t e a ce l e i a , I p u t e rI ( t ract<:1 t u l d e l a Ad r i a n o p o l e
ele l a 1 29) .
De a Lă dată v on1 r e sp u n d e acelo r cl o n e
l H "ga n e .
Ş t i i1 c ă H e l i a d e a a v u t t r i s t u l c u raj să s p ună :
„ T o ţ I cap i i' m i , că reI f u rCt p o r n iţI să crează
„ că aceas t ă şt i re n u e ra a d e v ă rată, sau că c e l
„ p u ţ i n a t e n t a t u l e ra p l ăs n 1 u i t ş i p or u n ci t d e în
' . u, 1 B i bescu s a li d e parti da r u s ească, c a să
„ p o ată în v i 1 1 u i n 1 i s' ca re<1 . Se z i c e a că se trase sase
,
.. fo c n l"I ; c u t oa t e a t e a n i cI u n g l o n t e n u ati n s e s e
, ch i a r f r ă s u 1·a " . . . 1 ) .
' ă r rn an u l H e l i ad e !
Ce le m i n t, i re Z o s s i rn a s' i Grib
o·ore Gr[1 d i s-
,
1) Vezi .llemor·inl despre istoria re inc ier ii romrîneş a, ele H el i acl e ,

p. u.
- 61 -
R Escu. - ScARLAT G R . GHYKA. - lo A N GoLEsu u . - lo A N l\IA N U . -

N. G O LESCU. - I. Sr,.l.. T I N EA N U. - SCARLAT CRE1,;U L ESC U . - l o A N
OTET ELIŞA N U . - P ET R E 0 B E D EA N U . - GRIGORE 0 B E D EA N U . -
D. F.uco1ANU. - loAN C. RosETT1 . - D r n 1 TR E BELLIO . - N . .hlA NU .

- A . Z A DA RICE A N U . - G . R . L l P A N ESCU. - N . PRISACEA N U . -
N . C. HrnTu. - G RI G O R E B EN G" EScu. - SLUG E R D1 MrTR 1 E Z rA
:N U . - N . SocoLEscu . - PA H A R N I C B uJOREA N U . - Co N sT . A. N 1 c o
LEscu. - PA H A R N I C CoNsT. RosI A N u . - P A H A R N rc C O N S T . L1PA·
N ESUU . - PAHA RNIC foA � l > E L E A N U . - P A H A R � IC :::: cA R LA'L' l A RU A .
- SE R D A R D . L EH L I U . - S E R D A R e . PORO I N EA N U . - C. D B u T
c u LESCU. - N. 0PRAN.
E te de oare-care î n s emn ă t a te de a ob�erva

că această di n urn1ă adresă s'a. . cl'i s la 7 Fe
bru arie 1 848, - p a tr u lu n'î î n ainte de res vrăti re.
Ce se întî rn p 1 ase clar în Principat î n tre 7 Fe
bruarie si , 1 1 Iuni e 1 8-!8 care să f i fo st d e na-
t ură a exp li ca rez vrătirea ? N i n 1 i c !
Să mergem m at d eparte : „ V o d ă B i b e s c u ,
silit d e popor, · e m n ă n ou.a Con st i t u ţ i un e ş i n u m i
u n minister con1pus d i n ca p i I r v ol u ţ i u n d ; dar
înfricoşat de ameninţările consulului rusesc, e l
' V A1ncl a t aV . . 1 ) "
a lu, d ica . .
Neputî n d face d i n B ibescu con1p l i cel c l o r -

căcI D o m n i torul n u abdică sub am eni n tări , le i ma-
ginare ale consulul uI r usesc (cl acă e l p ă r ă s i p u
terea a făcut-o pentr u a n u fi spectato r neputin
cios faţ ă c u anarh i a în care resvrătirea e ra s ă
aru n ce ţ a r a) - oam en i i din 1 8-18 at1 c o m p r o m i s
p op or u l în toate împrej urările. C u m c ă : Rom â
n i a se r i d i că ca un s i n g u r on1 , poporul votează pe
cinipul libertdtei, poporul sileşte pe Biuescu sâ auclice,
pretut-inden'l poporul ! cl a r î n a de v ă r nicăierI poporul .
1) Man u a l n l d i n 1 900, p ag. ±80.
- 62 -
AdeYărat u l p op or, adecă ţ ă r a n u l , a fust. c u

, re străin de n1 i s' carea d i n 1
desăv îrsi 848 ; p opo-
rul d-l o r r ăs v ră t i t orr se r, o m p u n e a cl i n păt u ra
cea m aI j os n i că a p o p u l aţiiu n el c ap i t al e !. Era
arm ata d e s o rdineI.
Tăra n u l era atît de p u ţ i n răz v rătit î n cit -
scrie Z ossi n 1 a , u n bărb a t d e l a 1 848 - „ î n şe
„ dinţa c o m i t etu l uI r ă z v ră t i t or în care cîţI-va
„ m en1 b ri al Con1it e t u l uI propuseră u ciderea l ui
„ Bibescu, spargerea caselor cu bani ale Statului,
„ răscularea ţăranilor_ î n c o n tra pro p r i et ar i l or de
„ 1 11 o ş i I " 1 ) .
Eată decI poporul d-lu I Toc i l e sc u : adecă
membrii marel ui comitet a măreţeî revoluţiuni,
a c ă ror c o n d ucăt orI ce r uciderea, spargerea ca
selor cu banii şi răscularea ţăranilor !
D u pă 1 1 I un i e, ade văra t u l popor era atât d e
p u ţ i n r i d i cat, î n cît banii, tezauruhâ public fură luaţi,
ca ajutor pentru propagan clcl, 2) şi Bă l cescu u n u l d i n
t re c a p i I r ă s Yră t i reI , n1ărturiseşte că : „ se plătea
retribu{iun e lunară la sutimi, ele com isar% triniişt în
,: o
„provincie pentru a ridica poporul" 3) . Câ. n d a d e

v ă ra t u l p o p o r (ţăra n i I) se r i d i c ă, aceas ta a fo st -
p oYeste�te defu n ct u l C . A . R o seti c u i n d ign a r e -·
,;pentru a go n i pe apostolit liberta(it, pe rnenibrii gu ver
" n ulu'i 1Jrovizorii(, " 4 }
1 ) Domnia lul Bil.Jescu, t. I I , pag. 3G3.

�) N . l\l a n d rea în Concoriir-i, pag. 89D. Cf. Domnia lut Bil.Jescu,
i b i d e m.
3) Dom.nici lu.Z B1'1.Jescu, i b i d e m .
4) Pru n c u l Roman. 8 Iu l i e 18!8, No. 1 0. Of. flomnia l u ! Bibescn,
ibidem.
- 65 -
t ea n u , a m i n elor n 1 e mbri a c t i vr ar r e s v rătirer, îl

d at1 î n l u cr ar e a lor : Bio.r;ra,fiî politice) c ân d s p u n :
"
N u t r e c u n 1 u l t si
'
s e văz u c u des t u l ă m âh n i re
" ' -
că dtt va memb ri a1 a c e s t u r c o m itet (c o m i t e t
„ ră s vr ăti t o r) , cedîn d i n f l u e n ţ e! u n o r s u fl ete n egl'e
,, ş i i n fame, căutat1 el e a s c r î n t i m i ş car e a d i n ca l e cL
;, sa şi a- 1 da a lt a c u t o t u l o p usă. Aşa . e pro
„ p u s e î n tr' u n a d i n şe d i n ţe uciderea l ul B ibescu,
„ spargerea caselor cu banl ale Statul ui , răscu
,, Iarea ţăranilor c o n tr a p r o p r i e t ar u l ur etc. He
„ l ia cl e şi G o l e ş t i ! s e î m p o t r i v i ră " . ( Zossima, p . 1 6 ) .
R e l i a.de a fost c o n tra : d c cr e l ş t i a c ă o m o
rîrea l uI B i b es cu - V o cl ă fusese p ro i e c ta t ă ş i ho
t ărî trt ; v o r n adăoga c h i a r crt e l c u n o ş t e a p e a c e j a
desem naţi'. de s oartă p e n tru a fi o m o rî t o rL
I n a d e v ă r t reî anî d u p ă a t e n t at H e l iacl e , a
a v u t u cL i v i t a t. a · ă t i p ă r ea s că această cl e c l arati u n e :
„ Prun cul, e d a ct at d e C o n s ta n ti n R o s e t t i o
r ,
' căreşte p e a c e i: d i n t r e c et ăţ e n r care î n d răz n i eră

„ să ara.te că D . C. e ra c u n o s c u t p ri n fa p t l e' I d e
'
„ mal'. n a i n te „ ( în cercarea d e o m o r ) " ş i c ă n u e r a
„ cu 1 n i n te a i s e î nc redinţa c o m a n d a garcle1 n a
"
ţ i o n a l e " . (lJ!Iemoriu despre ist o r i a reînviere/, române)
pag . 1 06 ) .
O rî- c u m , trer ma1'tor1 n 1 u ţI) d ar de o e l o

e i nţrt b r u t a l ă, c o n firmă ate n tatu l : u n u l este e p o
leta care scăpă v i a ţa D o m n itoru luI , ep o l e tă gău

rită şi s faş ia tă d e glo nte ; cel-alt, chiar glo n te l e
c u b ucăţ i l e d e stofă ş i : i l i g ra n e l e d e aur răm as e
f
prinse de dîn s u l ; al tre i l ea, mant.aua ce D 0111-

n i toru l purta, aseme n ea găuri tă d e g l o n t e . A c e şt'i
63699 5
G6 -
t ref 1 m a r t o r1 . · u n t în p o se i u n ea 1nea, i:' l a c e rn
c a re yj 11 în c a s a 1 n ea l e cunosc.
r <l t <l
� I :
' �
l� p o l e ta p n r t a t ă e l e D o m n i t u 1 ·, î n z i u a de () [ n n i e 1 8-1 8 , z i n a a
tentat u l u i î n c 0 nt ra \' i o ţ ei ! ni . ( G a u ra >: i sl':î >: i e t u ra fă c u t ă d e glonţ).
• G- l o n \ u l c u b u c ă ţ i le do s t o fă >: i filigr a n e l e d e aur c e au remas

p ri n s e de c li> n s n l .
- 67 -
Trebui e c a cin e-va să a ducă î n st u d i u l i s

t orieI o c i u dat ă i n d i feren ţă, u n ciu dat d e preţ
al adevăr ulur pentru ca să în c erce de a glori fica
ră v rătirea d e la 1 848 î n Mu n teni a .
.A.ceas tă răzv rătire s'a ri d i cat î n tr ' o au roră
scăl dată de sânge - încercai·ea de omor asupra
lu'f Bibe cu d i n 9 Iun i e 1) ; ea a păşit î n a i n te prin
t rădare -- desch i d erea hotarelor n oastre arm ate
l or stre i n e 2) ; ea a m uri t în anarh i e ; dar, î n a i n t e
de a'ş1 d a sufl et u l , ea a căl cat î n p icioare stea
gul n ostru , şi în ago n i e , s t rop i t ă î u că d e s âng e l e
_
f-\O l cl a ţ i l or n oştri, î n tr'un u l t i rn sugh i ţ , e a a dat
S u l ta n u l ur priv i legi i l e şi a u t o n o n1 i a 3) pe carI
Ru i a n e asigurase î n 1 29 pri n t ratat u l d e l a
Adri an o p ol i .
Această trădare sn1 u l ge l uî C . A . R oset t i ,
î n t r' o sc eisoare către I on G h i ca de l a 30 Iu l i e 1 48,
acest strigăt de durere : Sileşte-te t u 1 cel putin, sd „
j)scapt biata {ară1 căci noi suntem ticăloşii tică

„ loşilor . 4) '
Tot u şl , ch i ar n ăb u ş i ţ'f fii n d , adrri iratoriI p l lHi ţ l

ar Legen de! , v or rep eta î n u rm ă cei a ce ceI i n
t e resaţ1 at1 scris pen tru cerin ţ e l e cauze! l or, adecă
'J Domnia lni Bibescu, t . I I , p a g. 367; 423, 424 ş i 425.

2) Pa trioţii sub con ducerea l uI Joan Brăti a n u , ş e fu l p o l i ţ i ei,
i n s n l t a ră R usia :1 rzând pe piaţa p u b l ică, la 6 Sep tem brie, Regu la
rn e n t n l O rgan i c . I a r M i tropolitu l :N e o fi t s e d u se p e n t ru a d a b lagos
l o v e n i a sa acestui auto d a feu. Heliad e � p u n e d e s p r e acest fapt. „ A cest
a ct n u putea decât să intre i n vederile R u siei c a re era de
atunci hotărit ă să ocupe principatel e " . Brăti a n u d et e d ar arm a
t e l o r strei n e prilejul ce e l e aştAptatl. p e n tru a înterveni . (Vezi Dom
nia luI Bibescit, t. I I , p a g. 4 1 5.)
3) Domnia ZnI Bibescu, t. li, p ag. 4 46, 447, 448, 449, 462.
4) Vezl Domnia. luI Bibescn, t. II, pag. 449.
68 -
: m işcarea ele la 18413 a aşezat temeliile viitorulul Ro-

... . '
., nui1ne 1. · .
"' '
R ez v ră t i r e a n ' a d a t , val ! a l t r o d el e c i t B a l t a
L i m an . A c e i a c a rI a u î mb ogăţ i t cu d i n a d i n s u l l e
g e n d a l o r c u acest a n acro n i sn1 a-C1 găs i t c u c a l e
- stă r u i to rî î n p ri n c i p i i l e l o r - d e a fac e a b s trac
ţ i u n e de i s t o r i e . Le v o n 1 reami n ti î n t reacăt că n i
n1e n l n u p u t e a g h i c i l a 1 1 /23 I u n i e 1 8±8) că P ri n c i
p e l e L o u i s - N ap o l e o n v a d e v e n i I r n p ă r at ş i că R o -
1 nft n i a î I v a d a t o r i e x i s t e n ţa s a c a s t at l i b er 1).
C e v a rn a î i n u l t î n că : n i 1ne nI n u v a p u tea
a d m i te că a c e l a d i n t r e răz v răti t o ri! r o n1 ânI de la
l ± ) care î n 1 86 3 a fo st c o n1 p ro 1 n i s î n t e n t a t i n1
ele l a O p e ra-C o m i q u e d i n Pari s G o n tra vieţ i i luI
Xap o l o n H I , a r fi p u t u t să g h i cească c e i a c e I m
p ă 1·at u l e rc.t s ri fa c ă î n 1 86 6 î n f a v oare a RomA
n ieI 2) . Negre„ i t nu este de v i n a l o r dacă Ro
rn frn i a î s1
,
d a t o r e s' t e · c ăp area e I î n 1 86 6 l ul � a -
p o leon ·i F r a n ţ eI . Nu "e a , e a z rL ten1 e l i i l e v i i -
torulul n n eI t' ărI vorb i n d în Yîn t în cafen e l e
1 ) D e r v i;;; - P a ş a către H e l i a d e . - Vezi Scrisorile din exil. p. 30 1 .

2 ) Vezi Scrisoarea lul Heliade că tre Grâclişteann de la '27/9
f o n i e 1 863 : " �i i - a [Jărut r e u el e c â t e îmi s c rii d e B ră t i a n u , nn p e n t rn
„ u n i n d i v i d, c i p e n t ru că. ace:-t i n cl i\·id e l{ o mâ n , ş i n ' a şi fi v ru t H. o
„ m â n i î să fig u re z e î n asl-fe i <l e c a u z e î n te m e i:ite p e s c î n d u l'l p u t t'ecl e .
„ K u ştit'i c e s ă clic d e o a m e n i i ă ş t i a . Când î n ţară Mnsca liI v o i a u l a
„± să n e a rate el e d e magogi, d e s o c i a l i ş ti , ele c o m u n i ş ti, a l i ş i p u n e a
„ t o a t e p n t e l'i l e a fi g u ra a c o l o u n d e s e forţa a ade v e r i c a l o m n i i l e m u s c ă
„ l eş ti ş i d i n ţ a ră p â n ă l a 1 8 63, n n ş i r d e fap t e l e l o r ş i a c e iaşi c o n s e c i n ţ ă.
„ C â n d M u s c a l i i sau ţarn l a s tăzi ar v o i să se facă t n l b n l'ări î n
„ F ra n ţa, s p re a î m p ie d i c a p e Napo l e o n d e a-i s e o p u n e î n Orient,
„ o a m e n i i ăştia t o t î n astfe l d e c o m p l o tmi şi i n trige î ş i. bagă nasnl.
„ O l'bi s u n t ? ş i d a c ă s u n t o rb i , n n c u mva 6 r e s u n t d i n s i s t e m ă ast -fe l " ·
( R u s s o- L o c u s te a n u . Scrisori, p . 2 29 ) - cfr. Dom nia lu! !Ji/Jescu, t . II,
.
p . 463.
- 69 -
�i c o n s p i rî n d . Program a î n s ă şi d e l a 1 848 n u
e s t e decît praf a ru n cat . î n o chI . Din an al i za eI,
aşa cun1 a m făc u t - o 1) nu va răn1 î n e a n im i ca, sal'l.
mal bine, v a răm î n e a cititoru l uI c o nv i n gerea că
acea p rogram ă nu a fos t decît o m an operă di
bace : p en t ru a trece d e refo rm ator! m arI.
N in 1 e n I nu ar p u t e a cre d e că o am enI v i
n o v a ţ i de fapt e l e d e la 1 848, sen1 n atarI aI a c e teI
fo rrn u l e :vasalii cet 11iai supuşi şi cei nia't credin cioşi
„
„ a'i Sultanului " , formulă care term i n a o adresă

n1en1ora b i lă 2), care s e tî reşte la p i cioarele I n ă l
ţ i1neI S a l e S u l t an u luI, un1il e�te p e oam e n ii carI
a l'l s e m n at-o , răn e ş t e p a t ri a ş i n e î n tri s tează, că
a s e m e n e a o a m en I al'l fo s t vre-o d ată c apabil! ă
r egen ereze ţara.
În a devăr, aducîn d u - n e an1 i n te c ă Legen d a
răzvrăti re! a trecut p este o j un1ătate d e veac, n u
ştim ce tre b u i e să a d m i răn1 m al m u l t, sa11 î n
drăz n ea l rt acel ora care a u creat- o , sau tol eran ţa
c o n servatoril o r carr , du pă 50 de anI, presintă ar
m e l e acesteI Legen d e , l ăsân d - o să treacă în cărţI,
l ă sîn d - o să p ă tru n z ă î n şco a l e şi în s u fl etu l pro
p ri i l o r l o r copil.
N e n orocită tară ! '
9i î n capu l ace lora carI respîn d e s c acea Le

gend�t , găsim pe d-nu Gr. 'ro ci lescu, care este
1 ) V e zi Domnia lul Bibesw, t . II, p . 428.

2) Protestarea Locoten enţei Domn e!Ştl către S u ltan se termină
c u aceasta frază : "Ai M. Ta le lrnperiale, Ce'i rnai supuşi ş i cei mai
cre<lincio*l vasali" . (semnat) I. Heliade. Chr. T e l l, O c t. 1 848. Cf. Dornnict
lui Bibescu, t. II, pag. 4 1 5 .
70 -
i n e mb r u a l A c a d e m i e i'. R o 1 n â n e , p rofes o r l a 111-
v e r i t atea d i n B u cureştî, ar ch e o l o g bărbat p o ;
l i t i c pre c u m ş i co m a n d o r al Leg i u n e!'. de o noare . . .
Pen t r u c e p r o fe sor l a n i versi tate ? O a re

p e n t r u stii n ţ a sa i t o eică ? D ar c i ti ţi'. n1 a n u a l l e
ale !
P e n t r u c e acade m i c i an ? O are p e n t r u l ucră
r i l e a l e arc h e o l o g i c e ? I n ade v ă r e l se l audă c u
ele c o p e r i r a de l a 1-dam- K l i s i 1 ) dar c u c e p reţ ?
. Acea ta este c u rat v an dal i m ! aceasta e s t e n e
b u n ie ! " s p un e a u n p r o fe sor de arch e o l o g i e -
un arch e o l og de p rofe i u n , acela, - v i z i t î ncl ă

pătu ri l e făcute î n j ur u l o raşu l u i C oustan t a . Dar
ş i ce exc lamaţ i u n e n u a p u t u t să a i b ă î n y ă ţatul
autor al c ă rţe1 ,, Incercare asupra istoriei Tirgul-Jiulu l i( .
1) Descoperirea d e l a Adam-K l issi nu se datoreşte în reali

tate d - l u i T o c i l e s c u . A c e s t m o n u m e n t era d e m u l t c u n o s c u t ; d e p re
dîn su l a sc ris m a'i î ntîI m a reşa l u l de . M o l t k e : d i n tre R o m â n i , d. 1 J i
c b a i l Sou tzo ş i d i s ti n s u l a rc b e o l og A l e x a n d rn O d o b e s c u î i consacrase
dej a studii î n Revi ste r o m â n e . O ă mon n m e n t n l este d e l a T rajan, a
c e a s t a a fost stab i l i t de d . profe o r D o m a s c h e \\·sky, de l a Y i e n a : res
taurnrea ideală a m o n u m e n t u l ui (o aquarelă o r i g i n a l ă ş i r e p r o d u c e ri
de gip ) se d atoreşte d - l ui arc h i t e c t N e u m a n n , c t e l a Viena. D. To c i
lescu a citit i n scripţiunea de pe m o n u m e n t , c u aj utorul d-lui p r o f.
Mom mse n.-Eată fap t e l e reale, d u pă c u m e l e rees d i n î n săşi p u b l i c a
ţiunea făcută asup ra a c e s t u l m o n u me n t, l a Vi e n a, s n b a u sp i c i i l e �i
c u c h e l tuiala defu n c t u l u i N i c o l ae D u m b a. Textu l german a a c e lei o p e re
se datore'ite el - l o r D o masch e ·wsky 'li N e u m an n ; traducerea în l i mba
română este d e el. Gr. T o c i le.3 c u .
C e i a c e aparţine î n p ro p r i u d - l u i p rofesor T o c i l e s c u e_ te re
c l a m a ce 'şi fa c e în această p r i v i n ţă. - Nu t r e b u e să u i t ă m de alt
m i ntrelea c ă d . G . T o c i l e s c u a fost 'ltiin ţ�fic e şt e amar c riticat de d.
p r o fesor F u rt wiingle r, disti n s u l arc h e o log d e l a 1I i i n c h e n .
- 71 -
d-nu A l . Ş tefu l escu , 1) c î n d · 1 a v ă z u t î n faţ a t ra

du ceri l o r d-l uI arcb eo l og T o c i l escu !
P entru ce coman dor al Legi u n e! de o n o a re ?
Oare s 1 a recompen sat p r i n aceasta c u ragi u l d e
care a dat do vadă d-n u Gr. T o c i l escu fat a '
cu
el- n u Iorga, cân d a refu zat să1I acorde reparaţ i u n

p entru o o fen srt c e 1 I făc u s e , i p en t r u n egh ge n ţ- a
l uI de a'Y t r i n 1 i t e martor! d u p ă c e fu se · e a1 ne
n i nţat de d î n su l ? N u 1 n1I v i n e s ă cred ă s ' a pu
Leg i u n ea de onoare la gâtu l d - l uI p r o fe s o r T o
ci l e c u din c a u z a s i 1 npat i e l o 1· ale pentru Tri p l a
A l i an ţ ă !
D ar atu n cI ? . . .
*
Oamen iI frtră argun1e 1 1 te n e rep ro şează de

a g l or i fica d omni a l u'l Bibescu precu n1 i pe
ace. t D o m n i t o r, de a p l e d a pro domo .
1) Un fapt î n tre o s ută. - In A n a l e le Acade m i el R o m â n e , seria

VI, tom. VUI, sect. Il, M e m o ri i şi Notiţe, pag. 2 1 5 - 267. D-nu To
cilescu c iteşte pe tuaca de Ştefan Ierenon. Jfa l ia nul
la 'l'is m an a :
1840. D - n u Ştefu lescu a c i ti t : Stefan Ieromonach lct annl 1840. Inchi
p uiţi-vă Stefan I e r o m o n a h u l , biografu l sfî n t ulu'i ic o d i w , după tra
diţia monastică unnl d i n tre cei m ai celebri căl ugării d e la T i s m a n a ,
c u n oscut de m a i m u l ţi b ă t r î n i d i n G o r j , Mehedin ţi ş 1 D o l j , s u pra
n umit d e el - n u Toci l e s c u , Halian ul. De u n d e i-a trăsn i t această i d eie
î n c a p ? D e altmi nteri c uvîntnl leronon nu are n i ci u n s e n s .
A l t fapt :
Pe candelab r u l lui Matei Vodă de l a Tismana, cl- n n T o c i l e s c u
a tradus : HdM1t rp-k1m111i1n1 )i'R'ki111H 114i;11, p ri n : De noI păcătoşi! întru pacea
Domnul ui. D - n u Stefn l e s c u a tra d u s : De nol greş iţii robiL luI Christos
( I b ide m pag. 2 1 4-26 6).
I n c ă u n exem p l u :
Pe clopotniţa lui B rî n c o v e a n u ( 1 992) a mănăstire! Horezu
( R î m n i c u-Vî lcea), d-nu 'focilescn a citit µ •ji t, (m i - p s i-xi), trei l i tere
greceşti fără nici un sens. D . Stefu lesc u a c itit: ,11 1 1 1 „ = m e şter,
adecă : Teofil i e ro monach, meşte r .
D up ă c u m s e vede, el- n u Tocilescu este atît d e m a r e archeolog
p e cît şi d e mare i s to ric ! !
- 72 -
I n adevăr n oI glo rificăm n ob l eţa caracteruluI,

ş ti i nţa, iubirea de patri e a pri n1ulu1 Ales pe viaţă
de Naţiun e, a acel uia „ care 'şz punea patriotisniul
seii ma't presus de toate " 1) , a căru'i'. acte roditoare
s i gilează d omnia.
Da, n or pled ăn1 pro domo , fi i n d-că. pro domo , în
ochiI n o stri
,
însemn ează Patria., c ă actel8 m arI al e
IstorieI sale sunt giuvaerurile c oroan e! sale, a
căror strrtlu cire n oI avem datori a sfîntă de a o
t ran s1nite gen eraţiu nilor viitoare, pentru ca ele
s ă ' şt simtă inima p l i n ă cu o l egitimă m ân dri e
pen t r u străm oşiI den1nr d e a fi o n oraţI, precurr1
si
,
a l e servi de n1 0 d e l .
N i se pare crt aceasta e ste u n scop rn aI n o
b i l d e c î t a reprodu ce cal o m niile u n uI Bill ecoq,
a ce l a c arele a. în drăz n i t să î n su lte amin tiri lor
i s t o ri ce celor m aI scu m p e al e Româ.nil or, v or
bi1 1 cl , î n tr' o broşură, despre MihaI-Viteazul, ca de :
„ o glorie român eascc'f, necunoscută istorie?, ; - de acest
lllilwz- Viteazul dat ca hranii imaginaţiunilor bolnăvicioase,
pe care gâsesc unii plăcere să le corupă" 2) , sau de
a gl ori fi ca cri m a ş i trădări l e resvrătitori l o r de
la 1 8-±8.
Că D om n itorul B ib escu ar fi făcut greşel'î,
aceasta se p o ate ; n i n1 e n I nu este înfaili bil. De
sigu r, clacă el a greşit, totuşI el a vroit să
facă b i n e l e . O rI- cum , s u n t treI faze în vi aţ.a a
cestu'î D o m n itor ce trebuesc m edi tate şi 'l pun în
afară d e orI- ce c o m p araţ i e : p orn irea entusi astă
1) B o leac, Trompeta Carpa/ilor.

') Vezi Dom.nia lui Bibesw, t. ll, p. 64.
- 73 -
a u n ul p o p o r î n treg s p r e clîn s u l î n 1 842 ; - rugă-

1 ni n te le ş i ain e n i n ţă ri l e rez v răt i t ori l or p e n tru a' l
î 1 n p i e dic a să p ărăsească p u t e r e a în 1 848 după
rez vrăt i re ;-şi , î n 1 859: î n ţ e l egerea tutu r o r e l e
n 1 e nt e l o r cli n ţ ară [ a f a ră d e o am e n iI rezYrr ttireI] ,
p e n t ru a re st i t u i l uI B i b escu c o ro an a dep usă d e
d î n s n l în 1 848.
Se p o ate t rage o î n Y ă ţ ătură. p e n t ru i st o r i e
d i n a "e1n e n e a p o rn irI e n tu i aste a a c e l u i a , I p o
p o r către a ce l a ş D o m n it o r : acel b ărbat era în
a d e vrn· sup e r i o r ş i Ta ra era n1â n d ră ele dîn u l .
Nu am p utea m ar bine c o n ch i d e această
l u crare decît reami n t i n d s fa tu r i l e c e 'l o d rt-Bi
be · c-L1 l e dete luI :Maiorescu (ele c u râ n d î n1 p ă
m e n t en i t ) , i n spector al şcoal e l o r cl i n C raiova, c u
o c a z iu n ea v i z i teI c e acest D omnitor fă cuse în
p e n s i o n at u l de fet e di n acest o raş, l a 28 No
en1 brie 1 843 :
,, D o m n u le, ' ţI i·eco mand p e t i nerin1 e a s c o l a -
1
1 s t i c ă , ea p e ace i a d e u n de p at r i a ' şI aşteaptă
„ b a r b a ţ I v redn i c!. Mai întiiu de toate să o învă{a{l
,; tem ere a de Dumn ezeu) câc'i ace astei este începutul a to t
„ în {elepciunea ş i ort-ce învâ,ăturâ n eîntemeiată pe teme-
11
re a de Dumnezeu es t e n efolo s it o a r e şi vc'itămatoare ; să-I
, î n v ăţ aţI şi slava st ră1n o ş e a s c ă în fap t e l e m arI
„ a l e b ărbaţ i l o r cel o r m arI al n aţieI, ccZc'î slava
„strâm oşească este cel 11ut'i bun ni ijloc de a însufleţi pe
„tiner iui e pentru fapte folositoare patriet. Insă tot de
„ odată s ă-I arătaţI şi greşeli l e strămoşi l or, în
„ urm a c ărora am căz u t î n starea în care ne afl ăm ,
i:ca aşa să dobîndească o ico ană adevărată de aceia ce
„ am fost şi suntem acuma".
---···-·--
PIESE JUSTIFICATIVE
No. 1
se ref eră la pagin a 17
PRO ES-VERBAL
al alegerii, Doninuln't 'f.'ăril-Romaneşt't
Pe te me i u l î n a l t u l u I î m părăte s c fi r m a n o b ş t i t L a 20 a t rec u t e i
l u n l O c t o m b r i e a n u l c u rgăto r 1 842, o b ş t e a s c a e xt r a o r d i n a r ă ad u na re
d e s p r e a l egerea D o ru n u l n 'i , în n n măr ele n n a s n ta o p t- z e c 1 a l egători, -
în a fa r ă de zece care p e n t ru p ricini b i n e c u v î n tate n n a u p u t n t a s e

a fl a faţă, - astăzi D u m i n e c ă 2 0 D e c e m b r i e a a n ului 1 8±2 p o t r i Y i t cn
a rti c o l n l 2± a l O rga n i c u l ui regn l a m e n t , s'afi a d u n a t l a S fâ n t ă � l i tro
p o l i e , u n de mai î ntâiu au a s c u l tat s fâ n ta L e t u rgh i e ş i a\'\. s ă v î r ş i t j u
ră m î n t u l p resc r i s p r i n a r t i c o l u l 3 1 d i n R e g u l a me n t , îndep linindu-se
î n to c m ai ş i c e l e - l ' a l t e c o p r i n s e tot î n acest a r t i c o l . D u p ă a c e a -; t a t o ată
A d n n area, avînd înai n te pe Prea S fi n ţ i a Sa P ă r i n tel e 1 l i t rop o l it , în
torcînclu-se î n S a l a A d u n ă r e'i , 1 6 d i n n u m ă r u l c a n d i d a ţ i l o r d o D o m n i e
<le a el- l o r b u n ă- v o i e, s ' a u l e p ă d at d e cl r e p t n l e l e a fi a l e ş l , s ' a u ho
tărît a s e î m p ă rţi în p atru ş i a 1=; e face b a l o taţi a acesto ra în p a t ru secţil,
c a c n acest chip s ă s e p o ată 1-' ă v î rş i toată această lucrare î n tr"o seanţă
fără precurmare, p o t r i vi t cu a r ti c o le l e 4 1 ş i 42 d i n Reg n l a ru e n t şi aşa
n r m î n cl arti c ol u l 32 al Regn lamen t u l ni Ad u n a rea s'al't î n d e l e tn i c i t
î n trn a l e s a l e luc rări, c u c e a m al b u n ă o rî n d u i a l ă ş i l i n i ş t e ş i balo
t î n d p e c a n di da ţ i i c o p r i n şi în a c e a . tă secţie şi anume D u m n e al u i
L o gofă t G h e o rghe B i b e s c n au d ob î n d i t c e l e ma'i m u l t e g l a s u ri , a d e c ă
u n a s ut a t r e i z e c i ş i u n u , ş i aşa p ri n u rm a r e această persoană e s te
alesul Domn.
D n pă. aceasta fi. i n u p re s e n tate d e c ă t r e D u m n ealor Caimacami
actul către I u a l t a P o artă ş i c e l către c u rtea O c r o t itoare, p o t r i v i t d i s
p oz i ţiel articolu l ui ± 2 d i n Regu l a m e n t , l e a u î n ,; cris toate măd u l a ri l e
aces tei Adu nări. Iară d u p ă acest î nscris C o p i e s'a trimes către v r e
m e l n i c a o c t r m n i r e p o t ri v i t c u glas u i r e a arti c o l ului 42 d i n Reg u l a me n t .
Urru tn d u-se i n c o p ri n s u l articol u l ui 4:3 s ' a î n c hi s Ad u n a r e a .
( U r mează se mnătura p re ş ed i n te lui A d n n ă rel o b ş t e 7 t1 e x t r a o r d i n are) .
W De� . JS.1 !
TTiliJ: !84J
( B u l . of. n. 2 ) .
- 76 -
Ko. 2
se r�fen"i la pagin a 2C
Actul de înfii nţare a Epitro piei :

.:\ o 'l, Gli e o 1 ·gh e-Dim itrie Bib escu V V„ cu m ila htl
D u 111 11 eze i{ Dom n Stăpân itor a toatr"i 'fa ra Român ească:
Gâtre Departamentul Dreptâţi'i.
1 7 1' o e m b r i e 1 -!4: . (Bul. nf No. 1 ±0) .
..:-\. .' u p ra i n t e r d i cţ i e I l\tiărieI sale D o a n1 n eI Z o e ;

a X oa · t ră i u b i tă o j i e , c e c e re s l ă b i ciu n e a m i n ţ i I
� i in oral i c ea s c a n e p u t i n ţ ă î n t rn ca re se a fl ă d e
a t ît i a a n I ;
Y ă z â n d rap o rt u l a c e l u 1 D e pa rt a 1 n e n t c u N o .
-±HJ/ ;
Y ăz î n d h o t ă râ rea I n a l t u l uI D i v a n a n1 â n d o ă
ecb e l î1 npreu n ate - cu N o . 79 d i n 1 5 al e cur
gă t om·eI l u n I , - p r i n c a r e , pe t mn ei u l îndest u l ă r iI
ce a l u at D i ,- a n u l d i n d o Y ez i l e c e i s ' a u î n făţ i
sat
, .. c ă b o a l a M ă ri i T S a l e D o an1n eI este d i n t r'a-
c e l ea a re d u p ă p r a v i l ă ri d i că pu te r e a de a fac e
\Te - u n a c t care să- ş I a i b ă tări a s a ş i c ă după h o
tă1 ·ârea ce arătăm llot ele a nu m a'i {inea în pclst ra r e
starea Jiărie'l Sale Docwine'l, t r e b u i n ţ a c ere n eap ăr a t
a se orân dui o ep itropie c a re , a d u c e n d î n tru t oat e
ob 1 ·a z u l b o l n a Y eI, sc'i îngrijeascc"i p ent r u interesurile
sale , şi ale cop iilor născuţ'i clin căsătoria n o astră, pe t e
n1 e i u l p ra vi l e I p ăm e n tu l uI art. 2 de l a c a p . -! ,
partea I- i a , h o t ă r aşt e D i van u l i n terdi cţia .Mă r i eI
Salo D o a m n eI, ş i dec l ară că orI-ce a0t s ' ar fa c e
d e c:t t re n u m i t a s e v a so c o ti drep t n i n1 i c , ră
n 1 âi n cl la a N o a s t ră î n gr ij i r e de a orî n d u i epi
trop! p e c a r e Yo1n găsi cu c a l e ;
- 17 -
Luând în b ăg a re d e s e a m rt c ă h o t ă rî rea
ace asta este u r m ă t o a r e p ra v i l e! p ă 1 n î n tu l u1 ş i de
săvârşi n d u p ă l egi u i rI ;
N o r , - p e t e m e i u l arb r,o l u l uI 8 d i n l e g i u i re a
an n l n I 1 840 a su p r a h o tărî ri l o r D i v an ur i l o l'. -
în tări n1 mar sus z i s a h o t ărî1·e a I naltul ul D i ,-a n

î n 1 p r e u n ate am e n d oă s e c ţ. i i l e , ş i s p re adu c rea
î n l u c rare a aceste! h otărî rY , N o I o rî n d u i m e p i
t rop! ]J e P r e a S fi n ţ i a S a i ub i t o r u l de D u m n � z e u
E p i s co p al B uz en l uI, ş i p e D-lor c i n stiţ'f �i c 1 ·e
d i n c i o şI b o erI aI D o rn n ier N oa t re, Ban u l A l e
xan dru F i l i p e c u , Logo_fătul l\tlan o l ach e B ă l ean u ,
Logofătu l \.lexan d r u V i l ara, prec u n 1 ş i Pahar-
1 1 i c u l G eorgie Opra n , cu în datorire ca mat intâtu
d-lor să priiineascâ de la casa Noastră toată starea JJlri
riei Scile Doamna Zoe, câ t ă s e a fl ă î n i n âi o i l e Noa ·
t r e , atât cea c1 u p ă foaia d e z t re , cât ş i după
î n voi ală să virsi '
tă î n t r e N or s' i chu n n eaeI Băneasa
B râ n c o v e a n c a la a n u l 1 38 I u l i e 2 , s p r e d e ă-
v â r ş i t ă a n o astră d esfacere de pre aceasta ; tot
de o dată s e v o r î n d e l e t n i c i fără zăbavă î n tru
alcătuirea foi l o r d e z e s t r e a Lu m i n ăt, i eI l o r D o n1 -
n i t' el e E l isab eta s' i K a t i n c a 11 ă cute d i n că s ă t o r i a
N o astră cu Măria Sa D oan1n a Z o e , ş i aj unse î n
v â r stă de a s e căsăt o r i , p e n tr u vartea c e l i s e.
c u v i n e din a v e rea n1 aici'î l or , o s e b i t din a c e i a
c e avern a l e da ş i N o r , care for s e v o r s u p u n e
s' i l a a N o astră c u n o s' t i n tă ' .
Du1nnealor E p i tropi!, v o r îngrij i a strânge
v e n i turi l e n1 o ş i i l o r de l a î n c ep e r e a anuluI v i i t o r ,
p ăz i n d c o n tractele de n or făcute p ân ă l a î m p l i
n i rea soroacel o r l or.
- 78 -
D i n ac el e Y e n i t urI se v o r î ntrebui n ţ a inaI

î n tâi l a c e l e treb u i n cioase c rtt re o d i h n a ş i b n n a
p e t r e c e re a 1\ Iă r i e1 S a l e � i c h elt u e l i l e cerute p e u t ru
educaţ i a r, o p i i l o r N o ş t r i , l a care Y o m c o n tr i b u i
ş i � or , p re c m n ţ; i a l t e c he l t u ell c ât v a c e re t re
b u i n ţa p e n t ru p ă s t rarea ş i î 1 n b u n ătăţi rea aces teI
.__t �trI . apoi p ri s o s u l se v a p ă s t r a s p r e a se î n tre
b u i n ţ a l a c u m p ă rătoar e de acaret u rI n e n1 i şc8-
t o a r e î n fo l o · u l n e 'i· â rst n i c i l o r .
D u 1n n ea l o r E p i tr o p i I Y o r î n gr ij i i a r ă ş'î c a l a
î n c ep ut u l fieci:l ruI an , să alcătuiască b u dget de
Y e n i t u rY .: i c h e l t u e l I , c a re s e Y a sup u n e la a � oas
tră î n t ă r i r e ; a s e n1 e n e a l a s fi rşi t n l fi e căruia an ,
N Y o r î n făţ i ş a s o c o t e a l a c u a rătarea chel tueleL
A far ă cl i n cll e l t u e l i l e prevez u te odat ă p r i n
b u dgctul a n u l ui ţ;i p ri 1 n i te de N o I , Ep i t ropi! n u
Y o r p u t e a î 1 1 t re b n i n t a n i cI o altă su 1 n ă s u b t n i cI
un fe l de c u \T e n t . pâ nă _ 1 n a'î î n t â i l'1 n u se Ya cere
p1·i n . r a p ort a I o a t ră d e s l e gare.
NoI în c r e d i n ţ â n d la m ar sus arătatele p er
. o a n e această t a r e , a căre i a p ă s t rare î m p rej u
·
r ă rI n eapăra t e N e i i e s c a l ăsa d i n 111â n a N oas

tr�t, fără î n s ă a r i d i c a ş i p r i v i gh e re a ce i se c u
Yine cli n par-te-ne, a v e n1 toată î n c rederea că Y o r
î n grij i ca n i şt e ade ,· e raţI p ăr i nţI, se v o r s i l i l a
toate câte i n teres u l aneştiI averI va cere, p e n t r u
care v o r dobândi s i a N o astră mul turn i r e si a
' ' '
c o p i i l o r recu n o s t i n t �t.
' '
D um n e a luI Ş eful D e p artam entuluI dreptăţiI

v a aduc e l a î n p l i n ire a c e a s t ă a Noastră p oru ncă.
( U r n1 e a z ă iscă)' - : ai . ăriI S al e)
'/ .
.
\/
ifa„ele Logofă
I •
clreptliJif : A. VlLA RA.

Bibescu George Pana Cand 1901

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibescu George Pana Cand 1901

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIN

D. GR. TOCILESCU DOCUi\IENTE

Până când ace t extraordinar profesor ce e

nun1eşte D -nu Grigore Tocilesc u ne va m aI ·ili

dornn când el stndiază istoria contimporană.

an1 n 1 od i fi cat n1ult !"

stata progresele autoruluI şi Yon1 p u ne pe citi�

torul imparţia l în stare să ju dece e l si ngur despre

rulur, des pre b un a lui credin ţă ş1 despre carac­

Manualul din 18871)

„ln ţara Romînească, Vodă Bibescu continua a ne­

Aicr fă ră îndoială veden1 a dor a ti '

Manualul din 1899

' ) El a fost într'atîta slăvit, încît Ministrul Instrucţiunei p ublice,

si de robi e financiară în care Hon1ânia geme în

în lin1i tele resurselor budgetare ce se u rcat1 nu-

mal cu o cazia foc u l ul din 1 84 7 din B ucureşti,

1) Acum cîţl·va ani încă fOntînele i n stalate de Bibescu în 18!5

der� al Obşteştei Adunări di n 1848 rostit de M. 8. Domnitorul. Of.

»Principatul Valahie'l nu are nicl o datorie; tinprit­

Şi , în a dre sa Obs te, tet Aclun r1rI ele la 7 Fe­

„Este adevărat prilej ele fală p e ntr u noI

1) S c ri s oa re a Domnitornlni Bibescn către U-nu d e Cambyse.

„activit ate �i cinste: ai:'.l scăpat nevătă n1at cre ­

Manualul din 1900

Să trecem acun1a la Manualu] din 1900. Insă

„să-l scoatc'i din scaun, şi sc'i aleagâ în locu-t pe Geor!le

1) Acli vedem Cnngresul Came rilor d e comerci11, ce de c u rând

„ Această alegere fusese impusc'l ca o voin[c'i, irerocabilâ}

Şase rîndurI , nicr o faptă exactă .

ln adever, n u este exact că Bibescu trăia

ridicat contra lul Obşteasca Adun are , aii in dis-

1842 către don1nitorul Ghyka este de ajuns p en-

1) Eliade povesteşte faptul următor: "Pe Stfrbei şi pe Bibescu

ccztre Grigore Grădişteanu de la 8120 Mahl 1857, p. 565 în Scrisorile

Re1n�1ne această ininune cu care s e sfir�eşte

l oare, feri n d u-se în să de a arăta is v o r ul .

Se v a con stata că nn 1-{u s i a irnp u s e pe Bi­

pentru întîia oară p e t rept ele tr o n u l u i p e primul

PRIMULUI DOMNITOR ROMÂN BIBESCU

,,Incapacitatea şi neîngrijirea urmează, sub

lntrat în Ca1neră. el nu a stat la îndoială între

plul uneI discuţiuni serioase, ce el impunea

il Pen t ru în tîia oară atunci, el e clone \'eacu rJ

„In ziua ele :20 c1ecen1brie 1 -±2, clopot e le

tul setl, decît glasu l conştiinţe! sal e şi a int er e­

;,hotărî) spuse el, dacâ aceastâ zi va fi o zi de ria[ă sait

A ceastă alegere s'a făcut în condiţiunile ur­

de 37 - avînd dreptul de a candida la tron şi

'„ 1) Veql Quelques mots sur la Valachfr, de �:fan-Juan, 1856, Pa1·is.

c o re spurn;:l ător cu nu me r ul p re t e n de n ţ ilor c1 i n

Scrutinul primei Secfiuni

Bile albe Bile negre

84 95 Bd.nul Gheorghe Filipescu -

29 150 Vornicul Teodor Văcărescu -

61 116 Vornicul Alexandru Filipescu

(Cr me az cl semnăturile mitropolituiui Neofit �i ale

Scrutinul Secfiunei a doua

Rile albe _Bile negre

10 169 Logofătul Mihai Racoviţă

Scrutinul Sec,fiunei a freia

Bilo albe Bile negre

75 100 Logofi1Lul Manoil B(tleanu

(Urmeaz(t acelca�I semnăturl).

rulur, des pre b un a lui credin ţă ş1 despre carac

„ln ţara Romînească, Vodă Bibescu continua a ne

»Principatul Valahie'l nu are nicl o datorie; tinprit

Şi , în a dre sa Obs te, tet Aclun r1rI ele la 7 Fe

„activit ate �i cinste: ai:'.l scăpat nevătă n1at cre

Se v a con stata că nn 1-{u s i a irnp u s e pe Bi

tul setl, decît glasu l conştiinţe! sal e şi a int er e

A ceastă alegere s'a făcut în condiţiunile ur

şi sper anţ a ce'l'. dăduse naştere. Domnitorul Bi

. iala ce afi arătat, spuse el ale

Billecoq, consu l ge n er a l a l .F'ran ţ.eI l a Bu c u

1 ) Domnia lul Bibescu, tomul I, pag.•,49. - Of. Scrisoarea l u i B il

Cît p riveşte pe Ubicini, secretar al co1nite

„ A rt. 32 d i n regu l a m e n t „ D u p ă art. 82 d i n regu

„ candidat în d eosebi" - , , tre e I îndeosebi " - d a r

patru grupuri - ,, �i s e d a r nu fură d ecit pa

„ î n a ce i aşi serie, er nu pu " rio�I d i n tre ca n d i d a ţi , acer

.. Da i ' rr' f o rn 1 a l'ro iectafr'{ de Biuesrn; cu pri uire la zes

1) lJerniere occupation des Prin

Un exe m p t u at aces te1 p r i n1 jdir : clacă u n d a

„ î n apoere de zestre, precun1 ?i nicY o preten

speran[ele lor) ca instigato1·i a/, acestu/, complot '' 1) . Ape

„In a.cest m oment în adevăr, adăoga Domni