Digitally signed by

Library TUM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity
of this document
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

SISTEME ŞI REŢELE DE COMUNICAŢII

DIGITALE
Ghid de laborator

Chişinău
2015
0
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Inginerie şi Management în

Electronică şi Telecomunicaţii
Catedra Telecomunicaţii

SISTEME ŞI REŢELE DE COMUNICAŢII

DIGITALE
Ghid de laborator

Chişinău
Editura „Tehnica-UTM”
2015

1
 Ghidul de laborator la disciplina Sisteme şi
reţele de comunicaţii digitale este adresat studenţilor
UTM, profilul de studiu 525 – Electronică şi
comunicaţii, specialitatea TELERADIOCOMUNI-
CAŢII, pentru ambele forme de învăţământ. Ghidul
conţine patru lucrări de laborator, prevăzute de
programa de învăţământ la disciplina nominalizată.

Autori: conf.univ., dr. I. NAZAROI

inginer E. RUSU
conf.univ., dr. N. BEJAN
conf.univ., dr. L.NEMERENCO
lect.sup. univ., A. MAŞNIC

Redactor coordonator: conf.univ., dr. I. Nazaroi

Recenzent: conf.univ. I. Avram
Redactor: E. Gheorghişteanu

Bun de tipar 29.05.15 Formatul hârtiei 60x84 1/16

Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 55 ex.
Coli de tipar 3,75 Comanda nr. 54

2004, UTM, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168

Editura „Tehnica-UTM”
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

© UTM, 2015

2
 LUCRAREA DE LABORATOR NR.1

CREAREA NUMERELOR SIP PRIN INTERMEDIUL

INTERFEŢEI GRAFICE FREEPBX A SISTEMULUI
ASTERISK

1.1 Scopul lucrării: studierea sistemului IP PBX Asterisk prin

intermediul interfeţei grafice FreePBX; adăugarea unor
extensii locale de tip SIP; crearea unui număr utilizat pentru
apel în conferinţă.

1.2 Sarcina teoretică

1.2.1 Să se studieze noţiunile de bază referitoare la centrala
IP PBX Asterisk şi configurarea acesteia prin intermediul
interfeţei grafice FreePBX.
1.2.2 Să se analizeze etapele necesare pentru crearea
extensiilor interne de tip SIP.

1.3 Îndrumări metodice

1.3.1 Sistemul Asterisk
Asterisk reprezintă implementarea software a unei centrale
telefonice de instituţie PBX (Private Branch Exchange),
instalîndu-se pe sistemul de operare Linux/Unix (inclusiv
CentOS) [1]. Sistemul a fost creat în 1999 de către Mark
Spencer, denumirea provenind de la semnul ”*” şi este
sponsorizat de compania Digium. Iniţial era disponibil doar pe
Linux, dar mai apoi a devenit posibilă funcţionarea acestuia şi
pe alte sisteme de operare precum NetBSD, OpenBSD,
FreeBSD, Mac OS X şi Solaris.
Asterisk-ul este un software cu cod deschis ”open source”
care transformă un calculator obişnuit într-un server de
comunicaţii. Prin termenul „open source” se înţelege faptul că
este posibil a face orice schimbări sau îmbunătăţiri dorite în
sistem. Asterisk-ul este un sistem stabil şi sigur, care
controlează sisteme IP PBX, gateway-uri VoIP, servere de

3
conferinţe şi alte soluţii personalizate. Poate fi utilizat de către
întreprinderile mici şi mari, call-centre, operatori şi instituţii
guvernamentale .
Multe dintre facilităţile incluse într-un PBX convenţional sunt
rar sau chiar deloc folosite, fiind însă plătite de cumpărător.
De aceea, Asterisk nu implementează toate funcţiile unei
centrale, dar fiind distribuit sub licenţă GPL (General Public
License) oricând se pot adăuga module software cerute de
clienţi.
Asterisk permite conectivitatea în timp real dintre reţelele
PSTN şi VoIP. Deoarece este de fapt mai mult decît un PBX,
el poate avea funcţia unei actualizări pentru PBX-ul existent,
dar totodată şi oferi noi fucţionalităţi, cum ar fi:
conectarea angajaţilor ce lucrează la distanţă la PBX-ul
oficiului prin Internet;
conectarea cîtorva oficii din diferite locuri printr-o reţea IP,
reţea privată sau chiar prin Internet;
oferirea angajaţilor unei mesagerii vocale integrată cu
poşta electronică şi pagina web;
construirea aplicaţiilor, cum ar fi răspuns vocal interactiv
IVR (Interactive Voice Response), care permit conexiuni la
sistemul de comandă sau alte aplicaţii;
oferirea accesului la PBX-ul companiei din orice loc, pentru
utilizatorii ce călătoresc, printr-o simplă conexiune de
bandă largă sau reţea virtuală privată VPN. Asterisk-ul are
o arhitectură flexibilă, fiind format din module prezentate în
figura 1.1.

4
 Figura 1.1 Arhitectura Asterisk

Nucleul Asterisk-ului constă din următoarele module:

Nucleul de comutaţie PBX (PBX Switching Core) – permite
interconectarea utilizatorilor. În nucleul de comutaţie, în mod
transparent, se servesc apelurile ce sosesc pe diverse
interfeţe hardware sau software.
Lansatorul de aplicaţii (Application Launcher) – lansează
aplicaţii care asigură servicii, precum: mesagerie vocală,
redarea fişierelor şi afişarea directoriilor (lista numerelor de
telefoane).
Translatorul codecurilor (Codec Translator) – module
pentru codarea şi decodarea diferitor formate de compresie
audio folosite în telefonie. Sunt disponibile mai multe codecuri
pentru a se potrivi cu diverse cerinţe şi a ajunge la cel mai
bun echilibru dintre calitatea audio şi utilizarea lăţimii de
bandă.
Programatorul şi administratorul sistemului (Scheduler and
I/O Manager) – îndeplinesc planificarea sarcinilor de nivel
inferior şi managementul sistemului pentru o performanţă
optimă în orice tip de condiţii.
5
 Încărcătorul modul dinamic (Dynamic Module Loader) la
prima pornire a Asterisk-ului încarcă şi iniţializează toate
driverele, care asigură lucrul canalelor, aplicaţiilor,
înregistrarea detaliată a apelurilor etc.
Modulul CDR (CDR Core) este folosit pentru stocarea
înregistrărilor detaliate despre apel (CDR- Call Detail
Recording). CDR-urile pot fi stocate într-un fişier (în mod
implicit) sau ca o bază de date RADIUS sau sislog.
Pentru modulele încărcabile sunt definite patru interfeţe
API, astfel facilitînd independenţa de protocol şi hardware.
Utilizînd acest sistem modular încărcabil, nucleul Asterisk-ului
nu trebuie să aibă grijă de detaliile referitor la modul cum se
conectează apelatul, ce codecuri se utilizează şi altele:
Interfaţa canalelor (Channel API) – determină tipul
conexiunii pe care o utilizează apelatul, fie o conexiune VoIP
(protocoale SIP, H.323, IAX - Inter-Asterisk eXchange
protocol, MGCP), fie PSTN (canale Zaptel, POTS, ISDN). Un
canal este echivalentul unei linii telefonice în format digital.
Interfaţa aplicaţiilor (Application API) – permite îndeplinirea
diverselor sarcini de către module, pentru realizarea diferitor
funcţii, precum: conferinţă, afişare a directoriilor, mesagerie
vocală, transmisia datelor sau orice altă sarcină suportată de
sistemul PBX în prezent sau în viitor.
Interfaţa codecurilor (Codec Translator API) – încarcă
modulele codecurilor pentru a suporta diverse formate de
codificare şi decodifiare audio, cum ar fi GSM, G.711, G.726,
G.729 şi chiar MP3.
Interfaţa formatului fişierelor (File Format API) –
controlează citirea şi scrierea diferitor formate de fişiere
pentru păstrarea datelor în fişierul de sistem.
Utilizînd aceste interfeţe API, Asterisk realizează o
abstractizare completă între funcţiile sale de bază ca un
sistem de server PBX şi diversele tehnologii existente (sau în
curs de dezvoltare) în domeniul telefoniei. Arhitectura
modulară este ceea ce îi permite Asterisk-ului să integreze
6
omogen atît echipamentele de comutare implementate curent
în telefonie, cît şi tehnologiile pachetelor de voce ce se află în
curs de dezvoltare în prezent. Posibilitatea de a încărca
modulele codecurilor îi permite Asterisk-ului să suporte
codecuri foarte compacte necesare pentru pachetele de voce
prin conexiuni lente, cum ar fi modem-ul, paralel mai asigură
şi calitate audio de nivel înalt prin conexiuni mai puţin
comprimate.
Interfaţa aplicaţiilor asigură o utilizare simplă a
modulelor de aplicaţii, realizează în mod flexibil orice funcţie
după necesitate şi permite dezvoltarea unor noi aplicaţii. În
plus, încărcarea tuturor aplicaţiilor în calitate de module,
permite administratorului să proiecteze calea cea mai potrivită
pentru apelaţii sistemului PBX sau să modifice căile apelului
în cazul unei probleme.
Implementarea pe scară largă a sistemului Asterisk se
datorează unui şir de avantaje pe care acesta le asigură:
Număr, practic, nelimitat de interfeţe şi canale. Spre
deosebire de cele mai importante echipamente prezentate de
către producătorii internaţionali, Asterisk nu doar suportă
protocoalele de bază VoIP fără necesitatea licenţierii şi
limitărilor artificiale, dar şi oferă posibilitatea convertirii în mod
transparent a acestor protocoale fără a pierde din flexibilitatea
configurării şi fără limitarea numărului de canale. Asterisk are
posibilitatea codificării în mod transparent a traficului de voce
variat, în care se utilizează diferite legi de codificare a vocii –
codecuri.
Extinderea fără cheltuieli suplimentare. Sistemul de
telefonie, bazat pe Asterisk, oferă posibilitatea extinderii
practic nelimitate. În acest caz nu este necesară cumpărarea
plăcilor de bază, procesoarelor, switch-urilor şi altor
echipamente suplimentare.
Dezvoltare stabilă: Asterisk reprezintă un software open
source, datorită căruia se menţine şi se dezvoltă rapid prin
eforturile a mii de programatori din întreaga lume. Apariţia
7
noilor versiuni cu noi posibilităţi, precum şi extinderea celor
vechi, are loc în mod regulat.
Arhitectură comodă în utilizare: prezenţa unei arhitecturi
modulare permite lucrul în mod dinamic cu Asterisk. La
aceasta se referă faptul de a încărca şi a descărca module, a
schimba configuraţia în procesul de funcţionare fără
pierderea performanţelor şi fără întreruperea conexiunilor
curente.
Asterisk este o platformă pentru afaceri eficiente: din
cauza preţurilor înalte, echipamentele sofisticate PBX pot fi
utilizate doar de către companiile mari, deoarece preţurile lor
nu se potrivesc întreprinderilor mici şi mijlocii. Astfel, funcţiile
precum apel în aşteptare şi meniu vocal interactiv nu sunt
disponibile pentru întreprinderile mici.

AsteriskNOW 2.0.0

To configure AsteriskNOW with FreePBX, point you web

browser to http://192.168.202.101/

101 login: root

Password:
Last login: Fri Nov 2 09:37:24 on tty1
[root@101 ]# _

Figura 1.2 Afişarea adresei IP a Asterisk-ului pentru

configurarea ulterioară prin FreePBX

În laborator este instalat AsteriskNOW, ce reprezintă o

distribuţie Linux personalizată şi include Asterisk, interfaţa
grafică a acestuia – FreePBX şi alte programe necesare
pentru un sistem Asterisk [2]. Interfaţa grafică oferă

8
posibilitatea configurării simple a sistemului de către
utilizatori. Accesarea FreePBX se face de la orice calculator
din laborator introducând în browser adresa IP a Asterisk-ului
192.168.202.101 (fig.1.2).

192.168.202.101/admin/config.php

Adm in Applic ations C onnec tiv ity R e p o rts S e ttin g s Others

FreePBX System Status

FreePBX Notices System Statistics
Symlink from modules failed Processor
Default ARI Admin password Used Load Average 0.11
Default Asterisk Manager Password Used CPU 0%

Collecting Anonymous Browser Stats Memory

44 New modules are available App Memory 16%

No email address for online update checks Swap 0%

Disks
show all
/ 1%
/boot 10%
FreePBX Statistics
/dev/shm 0%
Total active calls 0 Networks
Internal calls 0
eth0 receive 0.71 KB/s
External calls 0
eth0 transmit 4.33 KB/s
Total active channels 0
wlan0 receive 0.00 KB/s
FreePBX Connections
wlan0 transmit 0.00 KB/s
IP Phones Online 7
IP Trunks Online 1
Server Status
Asterisk OK
Uptime
MySOL OK
Web Server OK
System Uptime: 2 hours, 12 minutes
SSH Server OK
Asterisk Uptime: 2 hours, 11 minutes
Last Reload: 1 hour, 5 minutes

Figura 1.3 Interfaţa grafică a aplicaţiei FreePBX

9
 FreePBX reprezintă o aplicaţie web cu particularităţile
depline ale unui PBX (fig.1.3). Aceasta permite o configurare
simplă a Asterisk-ului de către orice utilizator prin interfaţa
web. Cîteva din caracteristicile pe care le poate oferi
FreePBX sunt:
adăugarea sau schimbarea profilului unei extensii şi
mesageriei vocale timp de cîteva secunde;
suportă clienţii SIP, IAX şi ZAP (alte terminale sunt
suportate prin extensii personalizate);
suportă toate tipurile de trunk susţinute de Asterisk;
structură modulară, cu posibilitatea de adăugare sau
actualizare online a caracteristicilor sale în interfaţă;
crearea meniurilor interactive de voce IVR;
detectarea şi recepţionarea mesajelor fax;
permite copia de rezervă şi restabilirea sistemului;
rutarea apelurilor de intrare în dependenţă de timpul zilei,
numărul apelantului.

1.3.2 Îndrumar privind efectuarea

compartimentului practic

1. Introduceţi adresa 192.168.202.101 în browser şi

autentificaţi-vă în FreePBX (login: admin; password: admin).
Accesaţi din meniu Applications  Extensions  Generic
SIP Device şi adăugaţi o extensie conform următoarei figuri
(fig.1.4).

10
 Add SIP Extension

- Add Extension

User Extension 103

Display Name 103

CID Num Alias

SIP Alias

+Extension Options

+Assigned DID/CID

- Device options

This device uses sip technology.

secret secret03

dtmfmode RFC 2833

nat Yes

Figura 1.4 Configurarea unei extensii SIP

Semnificaţia setărilor pentru crearea unei extensii SIP:

1. Add extension:
User Extension: numărul prin care abonatul va fi
disponibil în sistem.
Display Name: numele ce este atribuit numărului creat.
Acest nume se va afişa pe ecranul telefonului la apelarea
altor numere din sistem.

11
2. Device Options:
secret: parola SIP folosită pentru autentificarea acestui
dispozitiv la server
dtmfmode:
- inband: se utilizează în cazul dispozitivelor care, la
apăsarea unui buton, vor genera semnale tonale DTMF (Dual
Tone MultiFrequency). Dacă codecul nu este de tip G.711
atunci semnalele DTMF vor fi distorsionate de compresia
semnalului audio şi nu vor fi recunoscute. Dacă telefonul este
setat pentru „rfc2833”, iar Asterisk – pentru „inband”, atunci e
posibil să nu se audă nimic.
- rfc2833: este standardul IETF care descrie modul de
desfăşurare a semnalizării DTMF şi a altor tipuri de
evenimente telefonice cum ar fi cele legate de fax şi linia de
abonat specifice anumitor regiuni.
- info: metodă disponibilă doar pentru canalele SIP, fiind
transmisă printr-un mesaj SIP.
auto: Soft-ul Asterisk va utiliza în mod implicit „rfc2833”
pentru semnalele DTMF, dar va schimba în „inband” în cazul
cînd cealaltă parte nu va suporta „rfc2833”.
nat: dacă în acest cîmp este indicată valoarea „yes”,
atunci Asterisk-ul va trebui să substituie adresele IP private
ale sursei şi destinaţiei din antetul SIP în adrese IP publice
pentru a fi posibilă transmiterea pachetelor la efectuarea
apelului.
După stabilirea tuturor parametrilor, se va accesa
butonul Submit şi apoi Apply Config pentru salvarea
configuraţiei efectuate. Numărul SIP creat va apărea în
partea dreaptă a interfeţei FreePBX.

2. Accesaţi din meniu Applications  Conferences şi creaţi

un număr pentru apel în conferinţă, conform figurii 1.5.

12
 Add Conference

Add Conference

Conference Number: 500

Conference Name: group

User PIN: 123

Admin PIN:

Conference Options

Join Message: None

Leader Wait: No

Talk er O ptimiz ation: Yes

Talker Detection: Yes

Q uiet Mode: No

User Count: Yes

User join/leave: No
Music on Hold: No

Music on Hold Class: inherit

Allow Menu: No

Record Conference: No

Maximum Participants: No Limit

Mute on J oin: No

Figura 1.5 Configurarea unui număr pentru apel în conferinţă

Parametrii de bază pentru crearea unui număr pentru apel în

conferinţă:
1. Add Conference:
Conference Number: număr local, formarea căruia duce
la alăturarea abonatului într-o conferinţă.
Conference Name: numele ce identifică conferinţa.
User PIN: cod ce trebuie format pentru intrarea în
conferinţă. Dacă acest cod nu este indicat atunci formarea
lui nu este necesară.
Admin PIN: cod, după formarea căruia abonatul devine
administratorul conferinţei.

13
2. Conference Options:
Join Message: mesaj ce apare la conectarea abonatului
în conferinţă.
Leader Wait: stabilind „Yes” în acest cîmp, conferinţa nu
va avea loc pînă la conectarea administratorului.
Talker Optimization: indicînd „Yes” în acest cîmp,
Asterisk tratează participanţii care nu vorbesc ca fiind
dezactivaţi şi astfel nu are loc nici o codificare la
transmisie, iar semnalul audio care nu este înregistrat ca
vorbire este omis, cauzînd lipsa zgomotului de fundal.
Talker Detection: stabilind „Yes” în acest cîmp, Asterisk
va determina canalul pe care se vorbeşte, iar vorbitorul, de
asemenea, va fi identificat în lista de comenzi.
Quite Mode: indicînd „Yes” în acest cîmp, nu vor exista
notificări despre conectarea sau părasirea participanţilor la
conferinţă.
User Count: numărarea participanţilor în conferinţă.
User Join/Leave: mesaj redat la conectarea sau
părăsirea participantului din conferinţă.
Music OnHold: muzica ce îi apare primului participant la
conferinţă în aşteptarea celorlalţi membri.
Allow Menu: la stabilirea „Yes” în acest cîmp, participanţii
în conferinţă apăsînd simbolul „*” vor auzi un meniu
interactiv special.
Record Conference: parametru ce determină dacă
trebuie înregistrată conferinţa.
Maximum Participants: numărul maxim de participanţi ce
este permis pentru conectarea la conferinţă.
Mute on Join: conectarea participanţilor la conferinţă nu
este însoţită de sunet, cu excepţia conectării
administratorului conferinţei.

14
 Întrebări de control

1. Ce reprezintă sistemul Asterisk?

2. Enumeraţi şi descrieţi componentele nucleului de
comutaţie din arhitectura Asterisk.
3. Enumeraţi şi descrieţi interfeţele arhitecturii Asterisk.
4. Care sunt avantajele centralei IP PBX Asterisk?
5. În ce constă interfaţa FreePBX? Enumeraţi caracteristicile
acesteia.
6. Descrieţi parametrii de bază necesari la formarea unei
extensii de tip SIP.
7. Explicaţi parametrii de bază utilizaţi pentru configurarea
unei conferinţe.

BIBLIOGRAFIE

1. Asterisk™: The Definitive Guide, Third Edition by Leif

Madsen, Jim Van Meggelen, and Russell Bryant, 2011.
http://asteriskdocs.org/en/3rd_Edition/asterisk-book-html-
chunk/index.html.
2. http://www.asterisk.org/downloads/asterisknow.
3. IP – ATC FreePBX, Руководство админитратора.
http://www.line24.ru/doc/freepbx-manual.pdf
4. DTMF mode for SIP client configuration. http://www.voip-
info.org/wiki/view/Asterisk+sip+dtmfmode.

15
 LUCRAREA DE LABORATOR NR.2

STUDIEREA TELEFONULUI SIP

2.1 Scopul lucrării: analiza aspectelor generale referitoare la

telefoanele IP; configurarea telefoanelor SIP
software/hardware; verificarea efectuării apelurilor între
extensiile SIP create, utilizînd telefoanele IP.

2.2 Sarcina teoretică

2.2.1 Să se studieze noţiunile generale privind telefoanele
IP software/hardware.
2.2.2 Să se analizeze etapele necesare pentru
înregistrarea unui număr de tip SIP.
2.2.3 Să se analizeze modul de stabilire a legăturii între
oricare două extensii SIP.

2.3 Îndrumări metodice

2.3.1 Noţiuni generale
Un executiv IBM a fost cîndva citat spunînd "Scopul
nostru este a face computerul la fel de uşor de utilizat ca
telefonul". Scopul nostru, acum, este invers: a face ca
telefonul IP să fie cel puţin la fel de uşor şi sigur a-l folosi ca
şi un calculator pe Internet.
Cele mai utilizate telefoane IP, în sistemele VoIP,
comunică în baza protocolului SIP. Protocolul de iniţiere a
sesiunii (SIP-Session Initiation Protocol) este un protocol de
semnalizare definit de către IETF (Internet Engineering Task
Force), care asigură iniţierea, modificarea şi finalizarea
sesiunilor cu unul sau mai mulţi participanţi [1]. El este un
protocol de tip text, portul standard al căruia fiind 5060 (UDP
sau TCP), bazat pe aceeaşi idee ca şi protocoalele web
HTTP, SMTP. Astfel, poate permite servicii care folosesc
diverse tipuri de media, facilitînd integrarea telefoniei, datelor

16
şi capabilităţilor video. Printre funcţiile protocolului SIP se pot
enumera:
determinarea locaţiei punctului terminal dorit, SIP
suportînd rezolvarea adreselor, maparea de nume şi
redirecţionarea apelurilor;
determinarea capabilităţilor media ale punctului terminal
dorit - folosind protocolul SDP (Session Description Protocol).
SIP poate negocia parametrii serviciilor oferite de părţile
implicate în stabilirea unei sesiuni. Astfel la stabilirea unei
conferinte, se vor folosi parametrii media cei mai performanţi
dintre cei comuni tuturor punctelor terminale implicate;
determinarea disponibilităţii unui punct terminal, de
exemplu, dacă apelatul se află în mijlocul unei convorbiri sau
nu răspunde într-un timp predefinit;
permite stabilirea unei conferinţe între cîteva puncte
terminale, renegocierea parametrilor media suportaţi în cazul
adăugării sau ieşirii de la conferinţa deja existentă a unui
punct terminal.
Telefoanele SIP/VoIP pot fi de tip software (X-Lite, Zoiper,
Twinkle, 3CX, Bria ş.a.) şi hardware (producătorii Lynksis,
Cisco, Grandstream, Glitter ş.a.).
Un telefon software reprezintă o aplicaţie VoIP la
calculator, utilizată pentru comunicarea audio şi video, şi
poate fi o substituire a unui telefon obişnuit. Această aplicaţie
poate îndeplini toate funcţiile unui telefon fizic obişnuit, dar
are, de asemenea, şi caracteristici suplimentare, precum
asigurarea informaţiei despre prezenţa utilizatorilor, apelul
video, apel în aşteptare, transferul apelului şi conferinţă.
În timp ce telefoanele convenţionale se conectează
unul cu celălalt prin reţeaua PSTN (Public Switched
Telephone Network), telefoanele SIP comunică prin reţeaua
bazată pe protocolul IP sau prin PBX IP, care poate fi atît un
echipament fizic, cît şi o soluţie software. PBX-ul poate fi
conectat la reţeaua PSTN astfel încît telefoanele SIP să
poată comunica şi cu terminalele telefonice obişnuite.
17
 În cazul unui telefon software PBX-ul asigură
comunicarea propriu-zisă prin intermediul dispozitivelor audio
şi video ce sunt conectate la calculator. Pentru o comunicare
audio sunt necesare microfonul şi căştile, iar pentru cea video
– o cameră web.
Comunicarea prin intermediul telefoanelor software are
loc în următorul mod:
înregistrarea telefonului software în sistemul PBX printr-un
cont SIP;
telefonul software trimite o cerere de comunicare către alt
client înregistrat în sistem;
PBX-ul stabileşte şi eliberează conexiunea logică după
finalizarea comunicaţiei.
În lucrarea de laborator se studiază modul de configurare a
telefoanelor software Zoiper Classic, X-Lite, Twinkle, Bria şi
hardware GXV3140.

b) ZoIPer Classic softphone client

a) X-Lite softphone client

18
 T w in k le

File Edit Call Message Registration Services View Diamondcard Help

Call Redial Msg

Buddy list
User: student
s tu d e n t
C all: D ial

Display

Twinkle 1.4.2, 25 февраль 2009

Copyright (C) 2005-2009 Michel de Boer

П т. 14:05:25
student, registration succeeded (expires=3600 seconds)

П т. 14:05: 30
student: fetching registrations...

П т. 14:05: 30
student: you have the following registrations
<sip:101@192.168.1.22:5061>:expires=3605

Line status
Line 1: idle
From:
To:
Subject:
Line 2: idle
From:
To:
Subject:

c) Twinkle softphone client (LINUX)

d) Bria softphone (Iphone) şi Bria softphone (Android)

Figura 2.1 Interfeţe pentru telefoane software

19
 În figura 2.1 sunt prezentate interfeţele pentru
utilizatorii telefoanelor software, ce urmează a fi configurate
în această lucrare de laborator.
Un telefon SIP hardware, pentru utilizator, arată şi
funcţionează ca orice telefon obişnuit. Totuşi, acesta nu mai
este conectat la o linie analogică, dar direct la o cale de date.
Telefoanele SIP au un mini-hub integrat, aşa că ele pot fi
conectate direct la un router sau switch. În acest fel nu mai
este necesar un punct de reţea adiţional pentru telefon.
În cadrul acestei lucrări de laborator va fi prezentat
telefonul SIP al producătorului Grandstream, model GXV3140
(fig.2.2) [2].

Figura 2.2 Telefonul SIP Grandstream GXV3140

Acest telefon SIP de ultimă generaţie este dotat cu un

ecran de afişare LCD, camere cu rezoluţii CMOS şi codec
video H.264/H.263 în timp real, cu o lărgime de bandă
eficientă, care oferă o calitate extraordinară a imaginii.
Telefonul GXV3140 permite:
efectuarea apelurilor voce şi video;
accesarea informaţiei în timp real printr-un browser web
integrat, feed-uri RSS ale vremii, ştirilor, stocurilor şi radio
internet;
accesarea albumului web de fotografii Yahoo Flickr,
alarmei de ceas, calendarului, jocurilor;

20
 prezenţa unui microfon duplex şi codecurilor de voce
populare asigură particularităţile telefoniei de cea mai bună
clasă.

Specificaţii tehnice [2]:

Porturi de reţea: porturi Ethernet 10Mbps/100Mbps cu
auto-detectare
LCD: ecran LCD color, TFT digital 4.3", cu rezoluţia
480 272
Camera: camera de tip CMOS, 1.3M pixel
Aspect exterior: masă plastică de culoare neagră; stativ
în două unghiuri; 18 taste pentru funcţionare, incluzînd 4 taste
de programare a soft-ului, 5 taste pentru navigare, tastele
Line, Message, Phone Book, Local view, Transfer, Hold,
Conference, Dial/Send, Speakerphone
Porturi auxiliare: SD/MMC/SDHC, USB (2.0), căşti audio
stereo cu microfon, ieşire TV CVBS
Linii virtuale: 3 conturi individuale SIP la comutarea tastei
Line
Montare pe perete: da
Protocoale de reţea: SIP RFC3261, TCP/UDP/IP,
PPPoE, RTP/RTCP, SRTP, HTTP/HTTPS, ARP/RARP,
ICMP, DNS, DHCP (client), NTP/SNTP, TFTP, Telnet, TLS,
UpnP
QoS: la nivelul 2 (IEEE 802.1Q/p VLAN tagging) şi nivelul
3 (ToS, DiffServ, MPLS)
Securitate: SIPS/TLS/SRTP, AES
NAT transversal: tehnologie avansată ce permite
funcţionarea dispozitivului fără configurare la conectare;
suportă STUN, TURN şi UPnP
Administrare: suportă TR-069 şi Syslog pentru
monitorizarea automată a dispozitivului; permite configuraţia
sa prin ecranul LCD, prin interfaţa web şi fişierul de

21
configuraţie AES; permite actualizare firmware prin TFTP şi
HTTP
Capacităţi video: standardele H.264, H.263/H.263+,
rezoluţie CIF/QVGA/QCIF, viteza cadrelor configurabilă pînă
la 30fps, viteză configurabilă de la 32kbps pînă la 1Mbps;
anti-sclipire; autofocusare şi autoexpunere; zoom (2x optic,
2x digital); Picture-in-Picture; blocarea camerei; agendă
telefonică video; desene configurabile pentru screen-saver;
indicator de mesaje voce şi video
Codecuri de voce: G.711 (PCMU/PCMA), G.722 (bandă
largă) G.723.1, G.729AB, GSM-FR, G.726-32
Codecuri audio: AAC, MP3, WMA, Real, Ogg-Vortis,
FLAC; difuzor duplex de fidelitate înaltă cu suprimator de
ecou acustic
Limbi multiple: engleză, chineză, spaniolă, germană,
franceză ş.a.
Aplicaţii: web browser, mesagerie instantă cu
Yahoo/MSN/Google, feed-uri RSS ale ştirilor/vremii, Internet
radio, muzică & redare video jocuri prin SD/USB/Internet,
album de fotografii web Yahoo Flickr, alarmă de ceas,
calendar, sunet de apel, conferinţă cu 3 membri
Alimentare universală: intrare 100-200V, ieşire 12V/1.0 A
curent continuu, priză disponibilă de tipul
US/Euro/UK/Australian
Dimensiuni şi greutate: 200 186 40 mm / 7,87 7,32
1,57 inch, 0,85 kg
Temperatura de funcţionare: 32-104 F / 0 - 40 C
Umiditatea relativă: 10% - 90% fără condensare.

Pentru a putea apela sau a primi apeluri, un telefon SIP

sau client software trebuie să se înregistreze la o centrală de
tip PBX. Aceasta se face pe baza unui set format din cont şi
parolă, informaţii care sunt transmise unui echipament de tip
server.

22
 Mai jos, succint, este explicat modul cum se
desfăşoară un apel SIP.
Aparatele telefonice clasice se bazează pe centrală
pentru a genera tonul de disc. În schimb, clientul SIP va
genera singur acest ton, după ce, în prealabil, acesta s-a
înregistrat.
Pentru a genera un apel extern (de la abonatul A spre
abonatul B), clientul A va genera un mesaj SIP de tip “Invite”.
Acesta este transmis serverului (centrala de tip PBX) care îi
va raspunde cu un mesaj de tip “Trying” (cod 100).
Mesajul “Invite” primit de server este transmis, pe baza
unor reguli de rutare, către un alt server sau client. În cele din
urmă, clientul B primeşte mesajul “Invite”, generează
semnalul de apel şi răspunde prin mesajul “Ringing” (cod
180). Acesta este propagat înapoi pînă la clientul A, unde se
generează în receptor tonul specific.
În momentul în care clientul B decide să răspundă
apelului, se transmite mesajul “OK” (cod 200), propagat la
rîndul lui către clientul A. Clientul A va confirma recepţionarea
acestui mesaj prin transmiterea unui mesaj de tip „ACK”.
Din acest moment începe transmisia pachetelor de
voce, prin protocolul RTP (Real Time Protocol) pînă cînd unul
din clienţi decide să termine apelul prin transmiterea unui
mesaj de tip “Bye”. Celălalt client răspunde printr-un mesaj de
tip “OK”, iar apelul se termină.

2.3.2 Îndrumar privind efectuarea

compartimentului practic

1. Configuraţi telefoanele SIP software şi hardware,

atribuindu-le cîte un număr creat în lucrarea de laborator
precedentă, conform figurilor din fiecare caz

23
 A) Telefonul software X-Lite (fig.2.3) [3]
Accesaţi MenuSIP Account SettingsAdd.

a) Crearea unui cont SIP cu indicarea datelor

ce corespund extensiei „100”

b) Înregistrarea extensiei în clientul soft X-Lite

Figura 2.3 Configurarea telefonului software X-Lite

24
 B) Telefonul software Zoiper (fig.2.4) [4]
Selectaţi OptionsSIP AccountAdd new SIP account.

a) Crearea unui cont SIP cu indicarea datelor

ce corespund extensiei „101”

b) Înregistrarea extensiei în clientul soft Zoiper

Figura 2.4 Configurarea telefonului software Zoiper

25
 C) Telefonul software Twinkle (fig.2.5) [5]
Accesaţi FileChange User. Din opţiunea Create
Profile din meniu, selectaţi Wizard sau Editor, indicaţi numele
profilului şi, în continuare, parametrii conform figurii
prezentate mai jos:

a) Crearea unui cont SIP cu indicarea datelor

ce corespund extensiei „102”

b) Înregistrarea extensiei în clientul soft Twinkle

Figura 2.5 Configurarea telefonului software Twinkle
26
 D) Telefonul software Bria [6]
Pentru Android OS (sau iOS), selectaţi AccountsAdd
Account SIP Generic (sau SIP-Making calls) şi, respectiv,
indicaţi parametrii conform următoarei figuri 2.6:

a) Crearea unui cont SIP cu indicarea datelor

ce corespund extensiei „103”

b) Înregistrarea extensiei în clientul soft Bria

Figura 2.6 Configurarea telefonului software Bria
(Android OS/iOS)
27
 E) Telefonul SIP hardware Grandstream
GXV3140 (fig.2.7) [2]
La conectarea telefonului SIP la modem sau router,
în mod automat, i se atribuie o adresă IP, care odată
introdusă în browser permite cu uşurinţă configurarea
dispozitivului.

Status Account 1 Account 2 Account 3 Advanced Setting Maintenance Application Setting

General Settings

Network Settings
General Settings

SIP Settings
Account Active : Yes
Codec Settings
Account Name : lab209
Call Settings
SIP Server : 192.168.202.101

SIP User ID : 104

Authenticate ID : 104

Authenticate Password :

Voice Mail UserID :

Name : 104

Tel URI : Disable

Save C ancel

a) Crearea unui cont cu datele ce corespund extensiei SIP „104”

Status Account 1 Account 2 Account 3 Advanced Setting Maintenance Application Setting

Account Status

Network Status
Account Status

System Info
Account Number SIP Server Status

Account 1 : 1002 212.0.218.101 UnRegistered

Account 2 : 2000 212.0.218.1 UnRegistered

Account 3 : 104 192.168.202.101 Registered

b) Înregistrarea extensiei în telefonul SIP

Figura 2.7 Configurarea telefonului IP GXV3140

28
2. Efectuaţi apelurile dintre oricare două extensii SIP, în baza
diverselor tehnologii de acces (ADSL, FTTx, WiFi).
3. Analizaţi etapele realizării unui apel între două extensii
SIP, accesînd din meniul interfeţei FreePBX
ReportsAsterisk Log Files.
4. Verificaţi stabilirea apelului în conferinţă între numerele
SIP existente.

Întrebări de control

1. Descrieţi protocolul de semnalizare SIP.

2. Enumeraţi funcţiile protocolului SIP.
3. Ce reprezintă telefoanele software şi hardware?
4. Care sunt etapele de stabilire a apelului între telefoanele
software?
5. Explicaţi modul de desfăşurare a unui apel SIP între doi
abonaţi.
6. Care sunt parametrii necesari pentru ca un număr să fie
înregistrat într-un telefon software/hardware?

BIBLIOGRAFIE

1. Nazaroi I. Sisteme şi reţele de comunicaţii digitale.

Partea1. Ciclu de prelegeri. Editura ”Tehnica-UTM”, 2014.
2. http://www.grandstream.com/products/gxv_series/gxv3140/
marketing/gxv3140_brochure_english.pdf.
3. http://www.easyofficephone.com/support/x-lite-4-setup.
4. http://www.easyofficephone.com/support/zoiper-setup.
5. https://www.callcentric.com/support/device/twinkle.
6. http://www.easyofficephone.com/support/bria-iphone-app-
setup
7. http://voipaddo.com/en/manual/Third-party-softphones

29
 LUCRAREA DE LABORATOR NR.3

STUDIEREA GATEWAY-ULUI MG6032 CONFIGURAT

ÎN BAZA PROTOCOLULUI SIP

3.1 Scopul lucrării: crearea numerelor PSTN în sistemul

gateway; înregistrarea acestor numere în Asterisk; testarea
stabilirii conexiunii între numerele respective, utilizând
telefoane analogice.

3.2 Sarcina teoretică

3.2.1 Să se studieze noţiunile de bază şi specificaţiile
tehnice ale gateway-ului MG6032.
3.2.2 Să se analizeze etapele necesare pentru crearea
numerelor PSTN şi stabilirea legăturii între acestea.

3.3 Îndrumări metodice

3.3.1 Media Gateway MG6032
Un gateway reprezintă un punct final al reţelei care
asigură comunicaţii bidirecţionale între terminale conectate la
diferite reţele şi care utilizează diferite protocoale.
În IP-telefonie, un gateway este un dispozitiv de reţea
care convertează apelurile voce şi fax, în timp real, dintre
reţeaua de telefonie fixă PSTN şi reţeaua bazată pe IP.
Principalele funcţii ale unui IP gateway sunt
compresia/decompresia vocii şi fax-ului, împachetarea,
rutarea apelului şi semnalizarea de control. Ca particularităţi
suplimentare ar putea fi interfeţele către controlorii externi,
cum ar fi gatekeeper-ul sau softswitch-ul, sistemele de
tarifare şi de administrare ale reţelei. [1]
În laborator este instalat Media Gateway MG6032, numit
şi dispozitiv IAD (Integrated Access Device) [2]. MG6032 este
o structură multiboard cu capacitatea maximală de 32 linii. În
figura 3.1 sunt prezentate panourile frontal şi din spate ale
gateway-lui.

30
 Figura 3.1 Reprezentarea Media Gateway MG6032
(panoul din faţă şi din spate)

Pe panoul din faţă al dispozitivului se află interfaţa POTS

a celor 32 porturi FXS sau FXO şi indicatoarele care prezintă
starea funcţională a acestuia, după cum urmează:
a) PWR: indicatorul alimentării cu energie electrică de
culoare verde. Lumina este conectată cînd dispozitivul este
alimentat cu energie;
b) RUN: indicatorul stării de funcţionare, verde, clipeşte
atunci cînd este alimentat cu energie şi funcţionează normal,
iar dacă este conectat sau deconectat înseamnă că
dispozitivul nu funcţionează corect;
c) ALM: indicatorul stării de alarmă. Dacă este conectat
arată că sistemul nu funcţionează normal;
d) BUSY: indicatorul în serviciu, este conectat atunci cînd
sistemul funcţionează în stare normală;
e) interfaţa U1: nr. 1-16 indicator utilizare;
f) interfaţa U2: nr. 17-32 indicator utilizare;
g) butonul de restabilire a configuraţiei implicite: cînd
dispozitivul îşi începe funcţionarea, la apăsarea acestui buton
pentru mai mult de 15 secunde el îşi va restabili configuraţia
iniţială. [2]

Specificaţii tehnice ale MG6032:

1. Caracteristici:
- un port RS232 pentru configurarea dispozitivului;
- 32 porturi standard RJ-11, FXS – pentru aparate
telefonice analogice, FXO – pentru reţeaua PSTN;
31
 - 2 porturi cu interfaţa 10/100Mb Base-T pentru
conectarea reţelei WAN;
- un port LAN cu interfaţa 10/100Mb Base-T pentru
sistemul de tarifare;
- suportă VLAN TAG, translarea statică/dinamică NAT,
configurarea adresei IP statice;
- utilizează Jitter Buffer pentru eliminarea jitter-ului din
reţea;
- suportă protocoalele PPPoE/DHCP (Point to Point
Protocol over Ethernet/Dynamic Host Configuration Protocol),
efectuează distribuirea dinamică a adresei IP, asigură
comodităţi de administrare şi flexibilitate la accesare;
- permite actualizarea soft-ului în regim online;
- este posibilă configurarea multiplă a dispozitivului, atît
prin Console, cît şi prin Web, Telnet şi SNMP;
- presupune un nivel înalt de securitate, administrarea de
către utilizator prin autorizare;
- suportă detectarea pauzei în vorbire şi generarea unui
zgomot de fon CNG (Comfort Noise Generation);
- suportă standardele T.30/T.38 pentru fax;
- prezintă capacitatea de a restabili pachetele de date
pierdute;
- permite determinarea numărului apelantului, apel în
aşteptare, transferarea apelului, direcţionarea apelului;
- opţiunea de transmisiune DTMF în bandă sau în afara
acesteia;
- nivel înalt al QoS (Quality of Service) bazat pe cîmpul
Type of Service al protocolului IPv4 şi serviciul de diferenţiere
care stabileşte diverse nivele de servicii în corespundere cu
diferite pachete pentru asigurarea unui nivel înalt de
prioritizare a pachetelor de voce şi a calităţii acesteia [3].

32
 2. Protocoale:
- protocol de control: SIP/H.323/MGCP – susţine
actualizarea în regim online şi modificarea prin 3 protocoale
de acest tip;
- codecuri de voce: G.711 (A-Law şi µ-Law), G.723.1,
G.729;
- interfaţa vocii analogice: detectarea DTMF;
- suprimarea ecoului: G.165/G.168;
- porturi Ethernet: standardele IEEE 802.3 10 Base-T
Ethernet şi IEEE 802.3u 100 Base-TX Fast Ethernet;
- protocoalele de reţea: TCP/IP, UDP, ARP, ICMP,
Telnet, SNMP, HTTP, RTP/RTCP, TFTP, NAT, DHCP,
PPPoE;
- administrarea reţelei: SNMP, Telnet, interfaţa Web,
Console;
- securitate: prezenţa parolei pentru administrarea prin
Telnet, Console, Web şi SNMP [3].

3. Caracteristici fizice:
- dimensiuni şi greutate: 19", 482.6 mm 260 mm
44.5 mm, 3.5 kg;
- tensiune de funcţionare: pentru tensiunea de intrare,
+220 V curent alternativ, dispozitivul funcţionează în limitele
+165 V – +265 V; pentru tensiunea de intrare -48V curent
alternativ, dispozitivul funcţionează în limitele -72 V – -36 V;
- curentul de funcţionare: +220 V curent alternativ 0.3 A,
-48 V curent alternativ 1.3 A;
- consumul de putere: 40 W;
- temperatura de funcţionare: 0 C – 50 C;
- umiditatea relativă: 10% - 90% [3].
Pentru configurarea echipamentului MG6032 se vor
respecta următoarele etape:
1. Conectarea calculatorului cu echipamentul prin cablu
serial – portul Com cu interfaţa RS232 şi prin cablu Ethernet
– portul RJ-45 cu interfaţa 10 Base-T LAN.
33
 2. Conectarea la MG6032 prin Hyperterminal, conform
figurilor 3.2 a, b, c:

Connect to

MG6032

Enter details for the phone number that you want to dial:

Country/region: Moldova (373)

Area code: 373

Phone number:

Connect using: COM3

OK Cancel

a) Crearea unei conexiuni în Hyperterminal

Port Settings

Bits per second: 9600

Data bits: 8

Party: None

Stop bits: 1

Flow control: None

Restore Defaults

b) Indicarea parametrilor pentru portul COM3 al calculatorului

34
 c) Afişarea versiunii SIP şi adresei IP a echipamentului

Figura 3.2 Conectarea la dispozitivul MG6032

prin Hyperterminal

3. După sincronizarea echipamentului cu cartela de reţea

a calculatorului devine posibilă configurarea echipamentului
prin intermediul browser-ului, şi anume, modificarea adresei
35
sale IP pentru a exista conectivitate între gateway şi Asterisk.
Rezultatele obţinute sunt prezentate în următoarele figuri
3.3-3.6:

Figura 3.3 Pagina de autentificare a MG6032

36
User Level-Super Device Info Quit
Device name: IAD(32) Media Gateway
Network
Product Revision: 3.88
SIP protocol Revision date: May 15 2009, 15:23:50
DSP Version: 3.0
Media stream SIP Version: 4.0.0.30
Line config Static IP DHCP Info PPPoE Info
WAN IP 192.168.1.9 DHCP Status Stop PPPoE Status Disconnect
Route table Netmask 255.255.252.0 IP Address 0.0.0.0 IP address 0.0.0.0
Enable Gateway Enabled Netmask 0.0.0.0 Master DNS 0.0.0.0
Value-added
Gateway IP 192.168.1.1 Gateway IP 0.0.0.0 Slave DNS 0.0.0.0
System tool LAN IP 0.0.0.0 Master DNS 0.0.0.0 PPPoE Server 0.0.0.0
Netmask 0.0.0.0 Slave DNS 0.0.0.0
Accounting
DHCP Server 0.0.0.0
SNMP config
Autorefresh Refresh
Password
Device info Port Port Type Call ID Register Status Call status Phone number Peer Numb er
1 FXS Waiting Idle 1
2 FXS Waiting Idle 2
3 FXS Waiting Idle 3
4 FXS Waiting Idle 952
5 FXS Waiting Idle 953
6 FXS Waiting Idle 954
7 FXS Waiting Idle 955
8 FXS Waiting Idle 956
9 FXS Waiting Idle 957
10 FXS Waiting Idle 958

Figura 3.4 Informaţii generale ale MG6032

37
User Level-Super Network Quit
Basic Config Advanced Config
Network

SIP protocol Static IP WAN IP 192.168.202.102 WANNetmask 255.255.255.0

WAN MAC 00:0a:b4:03:ab:34

Media stream
Enable Gateway YES NO
Line config Default Gateway 192.168.202.1
Route table LAN IP 0.0.0.0 LAN Netmask 0.0.0.0

Value-added LAN MAC 00:00:00:00:00:00

System tool
Enable DHCP Client YES NO
Accounting UseSpecifiedDHCPServer YES NO
SNMP config DHCP Server IP 0.0.0.0

Use Broadcast Flag YES NO

Password
Client ID
Device info
Lease Time 60 (10-3600 s)
Max LengthOf Message 1024 (576-65535 bytes)

Enable PPPoE Client YES NO

PPPoEUser Name
PPPoEUser Password
PPPoEServer Name
PPPoEService Name

Figura 3.5 Modificarea adresei WAN IP din opţiunea

Static IP, cîmpul Network

38
 După salvarea modificărilor efectuate şi resetarea
dispozitivului, verificăm dacă există conectivitate între
Asterisk şi gateway prin comanda ping:

Figura 3.6 Afişarea rezultatului comenzii ping

astfel, configurarea dispozitivului este posibilă fără

necesitatea conectării cablurilor serial şi Ethernet, dar prin
browser de la orice calculator din laborator, introducînd
adresa IP 192.168.202.102 şi parola de autentificare.

3.3.2 Îndrumar privind efectuarea compartimentului

practic

1. Introduceţi adresa 192.168.202.102 în browser

(Internet Explorer) şi autentificaţi-vă în sistem (login: super;
password: super). Accesaţi din meniu Line Config (fig. 3.7),
apoi din tabelul respectiv alegeţi numărul portului căruia îi va
corespunde numărul PSTN creat ulterior (fig.3.8). Numărul

39
PSTN se alege astfel încît să fie dintr-un alt domeniu de
numerotaţie decît cel utilizat în lucrarea de laborator nr.1.

Figura 3.7 Afişarea porturilor gateway-ului prin

accesarea cîmpului Line Config

40
 Figura 3.8 Crearea şi înregistrarea unui număr PSTN
în sistemul gateway-ului

2. Accesaţi din meniu opţiunea System Tool  Save

Current Settings  Ok pentru salvarea configuraţiei
efectuate. După adăugarea numerelor PSTN de către toate
echipele este necesară resetarea dispozitivului, selectînd
System Tool  Reboot System  Ok.
41
 3. Înregistraţi numerele PSTN în sistemul Asterisk,
accesînd din meniul interfeţei FreePBX Applications 
Extensions  Generic SIP Device conform etapelor din
următoarele figuri (fig.3.9, 3.10).

Figura 3.9 Înregistrarea numărului PSTN în sistemul Asterisk

42
Figura 3.10 Afişarea interfeţei gateway-ului cu numerele PSTN
înregistrate în sistemul Asterisk

4. În panoul MG6032 OUT din dulapul 3, conectaţi portul

de ieşire atribuit numărului PSTN creat cu oricare port din
panoul PP4 din acelaşi dulap, utilizînd un cablu cu
conectoare RJ-45. Spre exemplu, portul de ieşire nr.1, ce îi
corespunde numărului 200, este conectat cu portul nr.3 din
panoul PP4 (fig.3.11). În acest caz este posibilă conectarea
unui telefon analogic în priza 4/3 utilizînd cablul cu
43
conectoarele RJ-12 şi auzirea tonului de disc la ridicarea
receptorului (fig.3.12).

Figura 3.11 Conectarea portului de ieşire nr.1 al MG6032

la portul de intrare nr. 3 al panoului de control PP4

44
 Figura 3.12 Conectarea telefonului analogic în priza 4/3

5. Verificaţi efectuarea apelului dintre oricare două

numere PSTN create, utilizînd telefoane analogice.

45
 Întrebări de control

1. Ce reprezintă un gateway?
2. Descrieţi specificaţiile tehnice ale Media Gateway MG6032.
3. Enumeraţi protocoalele şi codecurile suportate de
MG6032.
4. Care sunt etapele prin care un număr PSTN devine
disponibil pentru apelare?

BIBLIOGRAFIE

1. Nazaroi I. Sisteme şi reţele de comunicaţii digitale. Partea

2. Ciclu de prelegeri. Editura ”Tehnica-UTM”, 2015.
2. MG6000 Series Media Gateway, User’s Manual.
http://foro.syscom.mx/uploads/FileUpload/4b/58d9cd7fc0
d057acbaf59d542c36ae.pdf.
3. Specificaţii tehnice MG6032.
www.tradekey.com/brochure/75069-5449399-
3/mg6032.pdf

46
 LUCRAREA DE LABORATOR NR.4

ANALIZA ŞI CONFIGURAREA UNUI SIP TRUNK

ÎNTRE GATEWAY ŞI ASTERISK PRIN INTERMEDIUL
INTERFEŢEI GRAFICE FREEPBX

4.1. Scopul lucrării: configurarea SIP-trunk-ului;

verificarea stabilirii legăturilor între numerele SIP şi PSTN;
analiza etapelor de realizare a apelului dintre aceste numere.

4.2. Sarcina teoretică

4.2.1. Să se studieze noţiunile generale, funcţiile şi
avantajele unui SIP-trunk.
4.2.2. Să se analizeze etapele necesare pentru crearea
trunk-ului în baza protocolului SIP dintre centrala Asterisk şi
gateway-ul MG6032.

4.3. Îndrumări metodice

4.3.1. Noţiuni generale
Sub noţiunea de trunk se înţelege un fascicul de canale-
joncţiuni care asigură conectarea unei centrale private PBX la
reţeaua telefonică comutată publică PSTN. În mod tradiţional
compania închiriază un flux digital TDM, de exemplu PRI,
pentru conectarea PBX-ului său la reţeaua PSTN.
În cazul unui SIP trunk conectarea centralei private la
reţeaua publică se face printr-o conexiune bazată pe
pachetele IP. Astfel, un SIP trunk este un serviciu oferit de
către un furnizor de servicii de telefonie prin Internet (ITSP)
pentru a utiliza SIP la stabilirea comunicaţiilor în timp real
dintre PBX-ul unei întreprinderi şi ITSP. Spre deosebire de
telefonia clasică, un SIP trunk permite unei companii să
substituie canalele TDM tradiţionale ale reţelei publice de
telefonie fixă PSTN printr-un serviciu de SIP trunking spre
reţeaua IP, astfel creînd o conexiune multimedia, comună
pentru traficul de voce, video şi date. În rezultat, un serviciu

47
de SIP trunking asigură companiei reducerea costurilor
tehnologice şi obţinerea beneficiilor operaţionale ale VoIP
atunci cînd comunică cu sucursale şi lumea exterioară.

4.3.2. Beneficiile SIP trunk-ului pentru întreprinderi

1. Taxe reduse ale apelurilor la distanţă mare – între

oficiile unei corporaţii multinaţionale există o cantitate
semnificativă a traficului de voce. Aceasta duce la taxe înalte
pentru apelurile la distanţă mare. Utilizarea serviciului SIP
trunking şi rutarea pe calea cu cel mai redus cost a LCR
(least cost routing), reduce semnificativ costurile.
a) Cheltuieli reduse ale capitalului – migrarea spre o
singură platformă care asigură atît traficul de voce, cît şi de
date şi video reduce cheltuielile de capital.
b) Cheltuieli operaţionale scăzute – serviciul SIP
trunking permite unei reţele convergente să transporte
simultan serviciile de date, video şi voce, ceea ce reduce
cheltuielile generale necesare pentru operare şi menţinere a
trei sisteme separate.

2. Productivitatea sporită a angajaţilor

a) Instrumente îmbunătăţite de conlucrare şi
conferinţă – iniţial, întreprinderile au adoptat tehnologia VoIP
în aplicaţiile SIP trunking în scopul reducerii facturilor
apelurilor la distanţă mare. Însă, aceste tehnologii au evoluat
într-o platformă care oferă aplicaţii, precum şi comunicaţii
unificate, conferinţe şi colaborări între lucrători.
b) Facturi reduse la telefoanele mobile – cu accesul
la Internet disponibil oriunde, călătorii pot folosi SIP pentru a fi
conectaţi distant la numerele sale de telefon. Ba chiar mai
mult, SIP permite ca un singur număr sa fie înregistrat într-o
varietate de dispozitive, astfel membrii personalului fiind
disponibili clienţilor chiar şi cînd călătoresc.

48
 3. Apelul cu un click în baza paginii web
SIP poate fi integrat în site-ul web corporativ, pe
profilurile angajaţilor şi alte platforme pentru clienţi. Aceasta
este important pentru personalul de vînzări şi alte funcţii
pentru clienţi care nu-şi pot permite să piardă oricare
oportunitate de a interacţiona cu un potenţial client.

4. Redundanţă şi reluare în caz de nereuşită – reţeaua

tradiţională PSTN este extrem de rezistentă şi oferă timp de
remediere excelent pentru clientul final. Cu toate acestea o
întrerupere de la furnizorul de servicii va lăsa clienţii fără
serviciu pe durata acestei întreruperi. În cazul telefoniei IP, o
întreprindere se poate conecta la un număr mare de furnizori
de servicii, asigurînd redundanţa serviciului. Această
capacitate protejează împotriva eşecurilor de reţea ale
furnizorului pentru a asigura un nivel înalt al disponibilităţii
serviciului. Sistemul VoIP poate optimiza tarifele apelurilor
prin selectarea automată a furnizorului de servicii mai puţin
costisitor pentru fiecare număr apelat. [1]

4.3.3 Beneficiile SIP trunk-ului pentru furnizorul de servicii

1. Un singur canal atît pentru date, video cît şi pentru

voce – prin transportarea traficului de voce de-a lungul unui
şi aceluiaşi canal, furnizorii de servicii pot reduce costurile
totale pentru desfăşurarea şi livrarea serviciilor multimedia. În
plus, infrastructura consolidată îi oferă furnizorului o
administrare centralizată pentru toate serviciile pe care le
asigură.

2. Reducerea costurilor totale de proprietate

a) Reducerea costurilor de capital – menţinerea
reţelelor separate pentru voce, date şi video duce la creşterea
semnificativă a costului total de proprietate. Prin
transportarea traficului de voce, date şi video printr-o singură

49
reţea, SIP trunking-ul reduce cheltuielile de capital pentru
desfăşurarea serviciilor.
b) Reducerea cheltuielilor operaţionale –
transportarea traficului de voce şi date printr-o singură reţea
IP nu este doar mai ieftin, ci şi mai simplu pentru a administra
şi a menţine.
c) Conectări, deconectări şi schimbări (MAC -
Moves, Additions and Changes) – în cazul serviciilor
tradiţionale, MACs necesită reconfigurarea fizică, ceea ce
duce la întreruperea serviciilor. Prin controlarea acestor
modificări în software, telefonia IP simplifică esenţial MACs.
Pentru a modifica numărul de utilizatori ai companiei pe care
trunk-ul îi suportă (o procedură complicată într-un sistem
tradiţional) devine o simplă reconfigurare software pentru a
mări lărgimea de bandă alocată trunk-ului.

3. Oferirea serviciilor diferenţiate – furnizorii de servicii

sunt mereu în căutare de servicii care ar genera servicii
suplimentare şi care să-i diferenţieze de concurenţii săi. SIP
trunking-ul permite furnizorilor de servicii să facă incursiuni
extinse pe piaţă, oferind instrumente de colaborare premium
şi conferinţă în serviciile lor bazate pe cloud. [1]

4.3.4 Modalităţi de implementare a serviciului de SIP

trunking

Există două modalităţi de implementare a serviciului SIP

trunking în dependenţă de tipul soluţiei PBX ce trebuie
folosită: echipament fizic PBX tradiţional sau software PBX pe
baza IP.

a) SIP trunking cu un PBX tradiţional [1]

În cazul dat, acest PBX nu suportă protocolul SIP şi
pentru a realiza economiile de costuri ale telefoniei IP, este
necesar un gateway VoIP pentru a converti fluxurile de la

50
PBX în cadre Ethernet, împachetînd traficul de voce pentru
transportarea lui în pachete IP către reţeaua furnizorului de
servicii SIP.

Avantaje:
Comunicaţii de voce la cost redus cu tarif de ocolire în
interiorul oficiului
Păstrarea investiţiilor în echipamentul de telefonie existent
Nu sunt necesare cheltuieli pentru un nou echipament de
voce
Experienţa clientului final rămîne neschimbată
Nu este necesară respecializarea personalului în noile
procese.

Dezavantaje:
Menţinerea PBX-ului tradiţional poate fi costisitor şi dificil
Particularităţile noi pe care telefonia IP le suportă rămîn
indisponibile.

b) SIP trunking cu un IP PBX [1]

Pentru oficiile noi, în care infrastructura este abia stabilită,
aceasta ar fi soluţia perfectă. Scenariul constă în asigurarea
unui SIP trunk pentru dispozitivele IP care deja suportă SIP.
Aceste dispozitive pot interacţiona direct cu trunk-ul. Oricum
pentru a furniza anumite particularităţi avansate, cum ar fi:
controlul de admitere al apelului, tarifarea, QoS, securitatea şi
altele, sunt necesare dispozitive intermediare – IP PBX şi
controlul sesiunilor de frontieră (Session Board Controller).

Avantaje:
Particularităţi avansate, precum: trecerea la un alt
telefon pentru continuarea convorbirii, răspuns vocal

51
interactiv (IVR), integrarea cu alte subsisteme ale
întreprinderii
Costul menţinerii unui IP PBX este mult mai scăzut decît
cel al unui PBX tradiţional.

Dezavantaje:
Sunt necesare investiţii în echipament nou
Clienţii finali trebuie să treacă printr-un proces de
studiere a noilor particularităţi pentru utilizarea acestora.

4.3.5 Echipament laborator

Datorită creării unui SIP trunk între gateway MG6032 şi

Asterisk devine posibilă stabilirea legăturii dintre numerele
PSTN corespunzătoare telefoanelor analogice şi numerele
SIP atribuite telefoanelor hardware sau software. În figura 4.1
sunt reprezentate tipurile de dispozitive, utilizate în laborator,
pentru testarea stabilirii legăturii între numerele SIP şi PSTN
create.

52
 Figura 4.1 Telefoane analogice, software şi hardware,
utilizate pentru testare în laborator

Figura 4.2 reprezintă schema de conectare a aplicaţiilor

VoIP în baza tehnologiilor ADSL, FTTx şi WiFi din laborator.

53
54
Figura 4.2 Schema de conectare a aplicaţiilor VoIP în laborator
 4.3.6 Îndrumar privind efectuarea
compartimentului practic

1. Configurarea unui SIP-trunk conform următoarelor

etape:
a) Adăugarea unui SIP-trunk. Accesaţi din meniu
Connectivity  Trunks  Add SIP Trunk şi configuraţi
conform Figurii 4.3.

Figura 4.3 Parametrii de configurare ai unui SIP Trunk

55
 b) Adăugarea rutei de ieşire. Accesaţi din meniu
Connectivity  Outbound Routes  Add Route şi
configuraţi conform Figurii 4.4.

Figura 4.4 Configurarea unei rute de ieşire

c) Adăugarea rutei de intrare. Accesaţi din meniu

Connectivity  Inbound Routes  Add Route şi configuraţi
conform Figurii 4.5.

56
 Add Inc oming Route

Add Incoming Route

Description : slptopphone

DID Number :
CallerIDNumber :
CIDPriority Route :
Options

Alert Info :
CIDname prefix :
MusicOn Hold : Default

Signal Ringing :
PauseBeforeAnswer :

Privacy

PrivacyManager : No

Fax Detect

Detect Faxes : No Yes

Call Recording

Call Recording : Allow

Lookup source

Source : None

S et Destination

E xtensions <100>100

Figura 4.5 Configurarea unei rute de intrare

2. Efectuaţi testarea apelurilor între echipe, îmbinînd

diverse tehnologii ADSL, FTTx şi WiFi, şi utilizînd atît

57
telefoane SIP (software sau hardware), cît şi telefoane
analogice POTS. Completaţi următorul tabel.

Tabelul 4.1 Verificarea stabilirii legăturii între

diverse tipuri de abonaţi
Client Client Comentariu asupra
Experiment
sursă destinaţie experimentului
1 SIP SIP Ex: am efectuat apelul
dintre extensiile „100”
(X-Lite) şi „102”
(Twinkle). Stabilirea
legăturii a avut loc cu
succes. Am utilizat
tehnologia ADSL.
2 SIP SIP Ex: am realizat apelul
dintre extensiile „104”
(GXV3140) şi „103”
(Bria/Android).Am
îmbinat tehnologiile WiFi
şi FTTx.
3 SIP PSTN Ex: abonatul „103”
(Bria/Android) a iniţiat
apelul către numărul
„202”. Abonatul apelat a
ridicat receptorul şi
convorbirea a durat 30
s.
4 PSTN SIP Ex: abonatul
„102”(Twinkle) a
acceptat apelul din
partea abonatului „200”.
Am utilizat tehnologia
FTTx.
5 PSTN PSTN Ex: conexiunea dintre
abonaţii gateway-ului
„200” şi „201” a fost
stabilită cu succes.

3. Analizaţi etapele stabilirii unui apel, accesînd din

meniul interfeţei FreePBX ReportsAsterisk Log Files.

58
 Întrebări de control

1. Ce reprezintă un SIP trunk?

2. Explicaţi beneficiile serviciului SIP trunking pentru
întreprinderi şi furnizori de servicii.
3. Care sunt modalităţile de implementare a serviciului SIP
trunking?
4. Enumeraţi şi descrieţi etapele de creare a unui SIP trunk
între Asterisk şi gateway pentru stabilirea legăturilor
dintre numerele SIP şi PSTN.
5. Explicaţi, pe scurt, etapele ce au loc la stabilirea legăturii
între doi abonaţi în baza raportului din interfaţa
FreePBX.

BIBLIOGRAFIE

1. Hattingh, Christina, Darryl Sladden and A.T.M. Zakaria

Swapan. “SIP Trunking,” Indianapolis: Cisco Press, 2010
2. The Essential Guide to SIP Trunking http://www.voip-
news.com/articles/voip-blog/the-essential-guide-to-sip-
trunking-51942/
3. SIP Trunking: IP Telephony for the Enterprise.
http://www.patton.com/whitepapers/sip_trunking_white_pap
er.pdf

59
 CUPRINS

LUCRAREA DE LABORATOR NR.1.

CREAREA NUMERELOR SIP PRIN INTERMEDIUL
INTERFEŢEI GRAFICE FreePBX A SISTEMULUI
ASTERISK……………………………………………………...3
1.1. Scopul lucrării……………………………………..3
1.2. Sarcina teoretică………………………………….3
1.3. Îndrumări metodice
Întrebări de control………………………………………..….15
Bibliografie…………………………………………………….15
LUCRAREA DE LABORATOR NR.2.
STUDIEREA TELEFONULUI SIP…………………………..16
2.1. Scopul lucrării……………………………………16
2.2. Sarcina teoretică……………………………...…16
2.3. Îndrumări metodice……………………………...16
Întrebări de control………………………………………..….29
Bibliografie…………………………………………………….29
LUCRAREA DE LABORATOR NR.3
STUDIEREA GATEWAY-ULUI MG6032 CONFIGURAT
ÎN BAZA PROTOCOLULUI SIP…………………………….30
3.1. Scopul lucrării……………………………………30
3.2. Sarcina teoretică………………………………...30
3.3. Îndrumări metodice……………………………...30
Întrebări de control………………………………………..….46
Bibliografie…………………………………………………….46
LUCRAREA DE LABORATOR NR.4
ANALIZA ŞI CONFIGURAREA UNUI SIP TRUNK
ÎNTRE GATEWAY ŞI ASTERISK PRIN
INTERMEDIUL INTERFEŢEI GRAFICE FREEPBX……. 47
4.1. Scopul lucrării…………………………………...47
4.2. Sarcina teoretică……………………………......47
4.3. Îndrumări metodice……………………………...47
Întrebări de control………………………………………..….59
Bibliografie…………………………………………………….59
60