Sunteți pe pagina 1din 13

Matematici Aplicate in Economie

CURS 1

1. Ecuatii liniare
Obs. 1) Daca 𝑚 < 0 atunci se coboara pe dreapta (de ex. 𝑚 = −2 sau 𝑚 = −1/5;
2) Daca 𝑚 > 0 atunci se urca pe dreapta (de ex. 𝑚 = 3 sau 𝑚 = 2/7.

Folosim

1 1
si obtinem 𝑦 − 3 = ∗ (𝑥 − 0) adica 𝑦 = ∗ 𝑥 + 3.
4 4

Folosim
𝑦−1 2−1 1
si obtinem = adica 𝑦 = ∗ 𝑥 − 1.
𝑥−4 6−4 2
Aplicatie economica a ecuatiilor liniare:
2. Functii reale de o variabila reala. Aplicatii in economie.

Fie functia 𝑓: 𝐼 → ℝ unde 𝐼 ⊂ ℝ este un interval.

Δ𝑦 𝑦−𝑦0
𝑚= = =panta coardei (secantei) de pe Graficul functiei 𝑓(𝑥) ce uneste
Δx 𝑥−𝑥0
punctele (𝑥0 , 𝑦0 ) si (𝑥, 𝑦) adica (𝑥0 , 𝑓(𝑥0 )) si (𝑥, 𝑓(𝑥)).
panta tangentei in punctul (𝑥0 , 𝑓(𝑥0 )) este limita pantelor coardelor daca
Δx = 𝑥 − 𝑥0 → 0 adica 𝑥 → 𝑥0 .
Δ𝑦 𝑦−𝑦0 𝑓(𝑥)−𝑓(𝑥0 )
Asadar, panta tangentei = lim = lim = lim =DEFINITIA
Δx→0 Δx 𝑥→𝑥0 𝑥−𝑥0 𝑥→𝑥0 𝑥−𝑥0

DERIVATEI lui 𝒇(𝒙) in punctul 𝒙𝟎 ≔ 𝒇 (𝒙𝟎 ).
Deci, derivata 𝒇′ (𝒙𝟎 ) masoara rata de modificare a functiei 𝑓(𝑥) in raport cu
modificarea variabilei 𝑥 in vecinatatea punctului (𝑥0 , 𝑓(𝑥0 )), adica
𝑓(𝑥)−𝑓(𝑥0 )
𝒇′ (𝒙𝟎 ) ≈ pentru Δx = 𝑥 → 𝑥0 suficient de mic, adica atunci cand
𝑥−𝑥0

𝑥 → 𝑥0 .
DACA Δx = 𝑥 − 𝑥0 = 1 atunci 𝒇′ (𝒙𝟎 ) ≈ 𝑓(𝒙𝟎 + 1) − 𝑓(𝑥0 ).
Aplicatia economica 1: Functii marginale in economie
Aplicatia economica 2: Elasticitatea cererii in raport cu pretul
Cerearea pentru un anumit produs este legata de pretul acestuia (in general daca
pretul produsului creste atunci cererea pentru produsul respectiv descreste) insa
sensibilitatea cererii in functie de pret variaza de la un produs la altul. Elasticitatea
cererii fata de pret masoara aceasta sensibilitate la variatii MICI ale pretului.
Astfel, originea economica este:
𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑟𝑖𝑖
𝑒𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 = −
𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖
Semnul – este introdus deoarece ne asteptam ca atunci cand pretul creste pentru un
produs, cererea sa descreasca.
Notam cu 𝑝 = 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑢𝑙/𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 si cu
𝐶 = 𝐶(𝑝) = 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑢𝑙 𝑝.
Δ𝐶
∗ 100 Δ𝐶 𝑝 Δ𝑝→0 𝑝 𝐶 ′ (𝑝)
𝐸𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 = − 𝐶 =− ∗ → − = 𝐸𝐶 (𝑝)
Δ𝑝 Δ𝑝 𝐶 𝐶(𝑝)
∗ 100
𝑝
Astfel
′ (𝐶)
1 250 − 𝐶 ′ 1
𝑝 = ∗( ) =−
250 − 𝐶 2 250 − 𝐶
2√ 4√
2 2
Exemplu 8 𝐶(𝑝) = 100 − 𝑝2 . Calculati 𝐸𝐶 (4) si interpretati economic.
% 𝑚𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑟𝑒 % 𝑚𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑟𝑒
Raspuns: 𝐸(4) = 0.38 = − = − adica daca
% 𝑚𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑡 1%
pretul creste cu 1% cererea va scadea cu 0.38% (deoarece avem −).
Aplicatii ale derivatei: Monotonie, puncte de extrem

𝑓(𝑥)−𝑓(𝑥0 )
Stim ca 𝒇′ (𝒙𝟎 ) ≈ .
𝑥−𝑥0

Monotonie:
1) 𝑓 crescatoare pe 𝐼
⟺ ( ∀𝑥1 < 𝑥2 ⟹ 𝑓(𝑥1 ) ≤ 𝑓(𝑥2 ))
⟺ (𝑓′(𝑥) ≥ 0, ∀ 𝑥 ∈ 𝐼 (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑟𝑖𝑣𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒)
2) 1) 𝑓 descrescatoare pe 𝐼
⟺ ( ∀𝑥1 < 𝑥2 ⟹ 𝑓(𝑥1 ) ≥ 𝑓(𝑥2 ))
⟺ (𝑓′(𝑥) ≤ 0, ∀ 𝑥 ∈ 𝐼 (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑟𝑖𝑣𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒)

Aplicatie economica: Elasticitatea si incasarile totale


Definim functia incasari R astfel 𝑅(𝑝) = 𝑝 ∗ 𝐶(𝑝). Avem ca:
1) Cererea elastica ⟹ Incasarile descresc;
2) Cererea inelastica ⟹ Incasarile cresc.
′ 𝑝𝐶 ′ (𝑝)
Raspuns: 𝑅′ (𝑝) = (𝑝 ∗ 𝐶(𝑝)) = 𝐶(𝑝) + 𝑝 ∗ 𝐶 ′ (𝑝) = 𝐶(𝑝) ∗ (1 + )=
𝐶(𝑝)
𝐶(𝑝) ∗ (1 − 𝐸𝐶 (𝑝)). Stim ca din punct de vedere economic 𝐶(𝑝) ≥ 0.

Astfel, daca 𝐸𝐶 (𝑝) > 1 (elastica) ⟹ 𝑅 ′ (𝑝) ≤ 0 ⟹ 𝑅(𝑝) descrescatoare ⟹ 1);


𝐸𝐶 (𝑝) < 1 (inelastica) ⟹ 𝑅′ (𝑝) ≥ 0 ⟹ 𝑅(𝑝) crescatoare ⟹ 2).

Puncte de extrem local:


In punctele de extrem local tangenta la graficul functiei 𝑓(𝑥) este paralela cu axa
𝑂𝑥 ⟹ 𝑓 ′ (𝑥𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚 ) = 0 (in general, invers nu are loc) (vezi figura).
Punctul 𝑥0 pentru care 𝑓 ′ (𝑥0 ) = 0 se numeste punct stationar sau punct critic.
Deci, punctele de extrem se gasesc printre punctele stationare ale functiei 𝑓(𝑥).
Natura unui punct stationar se poate determina cu ajutorul derivatelor de ordinul 2.

f(x) 2
𝑥𝑚𝑎𝑥

1
𝑥𝑚𝑎𝑥

x
xmin
O

1 2
Din figura se observa ca 𝑥𝑚𝑖𝑛 este un punct de minim local, iar 𝑥𝑚𝑎𝑥 si 𝑥𝑚𝑎𝑥 sunt
puncte de maxim local.
Etape pentru determinarea punctelor de extrem locala ale functiei 𝑓(𝑥):
Etapa I. Se determina punctele stationare: 𝑓 ′ (𝑥) = 0 ⟹ 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟
Etapa II. Daca 𝑓′′(𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 ) ≥ 0 ⟹ 𝑥 punct de minim local;
Daca 𝑓′′(𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 ) ≤ 0 ⟹ 𝑥 punct de maxim local;
Daca 𝑓′′(𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 ) = 0 ⟹ NU se poate decide asupra naturii punctului
stationar (poate fi punct de maxim sau punct de minim sau punct de inflexiune).
Se aleg doua puncte: 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑛𝑔𝑎 < 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 < 𝑥𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 . Avem ca:

i) 𝑓 ′ (𝑥𝑠𝑡𝑎𝑛𝑔𝑎 ) > 0 si 𝑓 ′ (𝑥𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 ) < 0 ⟹ 𝑥 punct de maxim local;

ii) 𝑓 ′ (𝑥𝑠𝑡𝑎𝑛𝑔𝑎 ) < 0 si 𝑓 ′ (𝑥𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 ) > 0 ⟹ 𝑥 punct de minim local;


iii) 𝑓 ′ (𝑥𝑠𝑡𝑎𝑛𝑔𝑎 ) si 𝑓 ′ (𝑥𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 ) au acelasi semn (ambele sunt + sau
ambele sunt −) ⟹ 𝑥 punct de inflexiune.

In general, daca 𝑓 ′ (𝑥0 ) = 0, 𝑓 ′′ (𝑥0 ) = 0, 𝑓 ′′′ (𝑥0 ) = 0, … , 𝑓 (𝑛) (𝑥0 ) = 0, dar


𝑓 (𝑛+1) (𝑥0 ) ≠ 0 atunci avem ca:
i) Daca 𝑛 impar si 𝑓 (𝑛+1) (𝑥0 ) < 0 ⟹ 𝑥0 punct de maxim local;
ii) Daca 𝑛 impar si 𝑓 (𝑛+1) (𝑥0 ) > 0 ⟹ 𝑥0 punct de minim local;
iii) Daca 𝑛 par si 𝑓 (𝑛+1) (𝑥0 ) ≠ 0 ⟹ 𝑥0 punct de inflexiune.
Exemplul 1. Sa se determine extremele functiei 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 2𝑥 2 + 𝑥 + 100.
Raspuns: Determinam punctele stationare 𝑓 ′ (𝑥) = 0 ⟺ 3𝑥 2 − 4𝑥 + 1 = 0
1 2 1
𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 = 1 si 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 = .
3

Calculam 𝑓 ′′ (𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 ) pentru fiecare punct stationar.Calculam 𝑓 ′′ (𝑥) = 6𝑥 − 4.


1 1
𝑓′′(𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 ) = 𝑓 ′′ (1) = 2 > 0 ⟹ 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 = 1 este punct de minim local.
2 1 2 1
𝑓′′(𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 ) = 𝑓 ′′ ( ) = −2 < 0 ⟹ 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 = este punct de maxim local.
3 3
1
𝑓𝑚𝑎𝑥 = 𝑓 ( ) si 𝑓𝑚𝑖𝑛 = 𝑓(1).
3

Exemplul 2. Sa se determine extremele functiei 𝑓(𝑥) = 4𝑥 3 − 12.


Raspuns: Determinam punctele stationare 𝑓 ′ (𝑥) = 0 ⟺ 12𝑥 2 = 0
⟹ 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 = 0.
Calculam 𝑓 ′′ (𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 ). Calculam 𝑓 ′′ (𝑥) = 24𝑥.
𝑓′′(𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 ) = 𝑓 ′′ (0) = 0 ⟹ NU se poate decide asupra naturii punctului
stationar 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 = 0 (poate fi punct de maxim sau punct de minim sau punct de
inflexiune).
Se aleg doua puncte: 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑛𝑔𝑎 = −1 < 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 = 0 < 𝑥𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 = 1. Avem ca:

𝑓 ′ (𝑥𝑠𝑡𝑎𝑛𝑔𝑎 ) = 𝑓 ′ (−1) = 12 > 0 si 𝑓 ′ (𝑥𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 ) = 𝑓 ′ (1) = 12 > 0 au acelasi


semn (ambele sunt + )⟹ 𝑥𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟 = 0 este punct de inflexiune.

S-ar putea să vă placă și