Comportamentul costurilor

În monitorizarea activității entităților, o atenție deosebită trebuie să fie acordată factorilor care
determină sau influențează comportamentul costurilor. Comportamentul costurilor reprezintă
modul în acestea ar reacționa la o eventuală modificare a volumului activității. Astfel, dacă
unele costuri rămân fixe, indiferent de modificările volumului de activitate, altele variază
proporțional cu aceste modificări ale volumului activității de producție.
Un principiu de bază în comportamentul costurilor este acela că pe măsură ce volumul
activității crește, costurile, în ansamblul lor, vor crește.
De asemenea:
a) în cazul costurilor variabile – caracteristica lor de a se modifica în raport cu volumul
activității de producție se referă la costurile variabile totale, iar costurile variabile unitare
vor rămâne neschimbate în raport cu volumul activității (aceste costuri unitare se vor modifica
numai datorită modificării valorii componentelor lor);
b) în cazul costurilor fixe – comportamentul acestora este invers, în sensul că, la nivel global,
costurile fixe totale vor rămâne relativ constante în raport cu volumul activității, iar costurile
fixe unitare se vor diminua pe măsură ce crește volumului activității de producție.
Sinteza comportamentului costurilor în raport cu creșterea volumului producției este
prezentată în tabelul următor:

Elemente Costuri totale Costuri unitare

Costuri variabile tendință de creștere rămân relativ constante
Costuri fixe rămân relativ constante tendință de descreștere

Astfel, pentru a se putea asista procesul decizional în elaborarea de scenarii cu privire la

modificarea volumului activității (creșterea sau descreșterea acestuia), este obligatoriu să se
identifice fiecare element component al costurilor precum și modul în care aceste componente
evoluează în raport cu volumul activității.

1
Comportamentul costurilor variabile
În ceea ce privește comportamentul costurilor variabile deosebim:
a) modelul de evoluție liniar al costurilor variabile;
b) modelul de evoluție non-liniar al costurilor variabile.

Modelul de evoluție liniar al costurilor variabile

Evoluția liniară a costurilor variabile se întâlnește mai ales în cazul costurilor variabile cu
materiile prime, materialele și manopera.
Exemplu: O societate are un cost unitar variabil de 16 lei/unitatea de produs. Situația costului
variabil unitar în funcție de diverse cantități este redată în tabelul următor:
Nr. Costuri variabile Costuri variabile
Producție (Q)
crt. unitare (CVU) totale (CVT)
0 1 2 3=1x2

1 1.000 16 16.000
2 2.000 16 32.000
3 5.000 16 80.000
4 10.000 16 160.000

Grafic, evoluția costului variabil total se prezintă astfel:

Evoluția costurilor variabile totale (CVT)

Costuri variabile totale

500.000

400.000

300.000
(CVT)

200.000

100.000

0
0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000
Producția (Q)

Se poate observa pe grafic evoluția liniară crescătoare a mărimii costurilor variabile totale pe
măsura creșterii volumului activității de producție. Pe de altă parte, în cazul costului variabil
unitar, evoluția acestuia este una constantă, indiferent de mărimea volumului producției, așa
cum se poate vedea în graficul următor:

2
 Evoluția costurilor variabile unitare (CVU)

Costuri variabile unitare

20

15

(CVU)
10

0
0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000
Producția (Q)

Modelul de evoluție non-liniar al costurilor variabile

În practica se întâlnesc o serie de costuri variabile a căror evoluție este non-liniară în raport cu
volumul producției, cum ar fi de exemplu:
 costurile cu energia electrică (folosită atât pentru funcționarea utilajelor cât și pentru
iluminatul spațiilor);
 costurile de desfacere în situația în care se acordă comision crescător pe măsura creșterii
vânzărilor;
 costurile cu salariile în cazul variației productivității muncii sau a orelor suplimentare
plătite la un tarif mai mare;
Din punct de vedere al comportamentului acestor costuri acestea pot fi împărțite în două
categorii generale:
a) costuri variabile a căror tendință de creștere se atenuează pe măsura creșterii volumului
producției, cum ar fi de exemplu costurile cu energia electrică și a căror evoluție poate fi redată
grafic astfel:
Cost variabil (CV)

Producție (Q)

3
b) costuri variabile a căror tendință de creștere se intensifică pe măsura creșterii volumului
producției, cum ar fi de exemplu costurile de desfacere în situația în care se acordă comision
crescător pe măsura creșterii vânzărilor și a căror evoluția poate fi redată grafic astfel:
Cost variabil (CV)

Producție (Q)

Comportamentul costurilor fixe

Pentru a reda grafic comportamentul costurilor fixe considerăm următoarea situație a evoluției
unui cost fix raportată la volumul producției:
Nr. Producție Costuri fixe totale Costuri fixe unitare
crt. (Q) (CFT) (CFU)
0 1 2 3=2:1
1 800 10.000 13
2 1.000 10.000 10
3 2.000 10.000 5
4 4.000 10.000 3
5 5.000 10.000 2

Evoluția costului fix total se reprezintă grafic astfel:

4
Evoluția costului fix unitar se reprezintă grafic astfel:

Pe lângă aceste modele generale de evoluție a costurilor există și anumite situații particulare,
cum ar fi:
a) situația costurilor „în trepte”, reprezentate de cele costuri care sunt constante pe un anumit
interval al nivelului producției și se modifică la trecerea la un alt interval. În această categorie
de costuri se poate încadra amortizarea aferentă utilajelor care pot realiza într-un interval de
timp un număr limitat de produse, iar pentru exemplificare considerăm un utilaj care poate
produce lunar maxim 20.000 bucăți produse finite. Dacă se dorește realizarea lunară a unui
număr de până la 20.000 bucăți produse finite va fi nevoie de un singur utilaj, dar dacă se
depășește acest număr de produse finite va fi nevoie de două, trei sau mai multe utilaje (în
funcție de volumul producției) ceea ce va dubla, tripla ș.a.m.d. costul cu amortizarea. Grafic,
evoluția costurilor „în trepte” poate fi redată astfel:

Evoluția costurilor „în trepte”

Cost „în trepte”

Producție (Q)

5
b) situația costurilor cu materii prime și materiale, când se primește o reducere la depășirea
unui anumit nivel al achizițiilor. În această situația costul va scădea la atingerea respectivului
nivel al necesarului de materii prime și materiale, graficul de reprezentare al comportamentului
acestor costuri fiind:

Evoluția costurilor „cu reduceri”

Cost „cu reduceri”

Producție (Q)

Sintetizând, se poate constata o diversitate de modele de evoluție a costurilor și, din această
cauză, analiza și stabilirea modelului particular de evoluție a fiecărei categorii de costuri se
poate stabili numai la nivelul fiecărei entități, în funcție de structura și particularitățile
costurilor, determinate de particularitățile activităților realizate.