UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

,,NICOLAE TESTIMIŢANU”

DEPARTAMENTUL PEDIATRIE

TESTE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

MEDICI REZIDENŢI PEDIATRI

Chişinău 2018

,,APROB”
Director Departament Pediatrie
USMF “Nicolae Testemiţeanu”
Prof.univ., Dr.hab.,
______________Ninel Revenco
,,___”__________________2018

1
Colectivul de autori:
Prof. N. Revenco
Prof. E. Stasii
Prof. S. Şciuca
Prof. I. Mihu
Conf. E. Iavorscaia
Conf. S. Beniş
Conf. T.Steclari
Conf. G. Eşanu
Conf. G. Gorbunov
Conf. S. Hadjiu
Conf. L. Vudu
Conf. V. Vîlcu
Conf. G. Rusu
Conf. L.Crivceanscaia
Conf. Univ. T.Raba

Recenzenţi:
Prof. V. Ţurea
Conf. L.Bologa
Conf.O.Schiţco

Şef studii rezidenţi,

Conferenţiar universitar Ciuntu Angela

2
 1. CM Respiraţia puerilă la nou-născuţi este cauzată de:
a) Elasticitatea înaltă şi peretele toracic subţire
b) Asocierea respiraţiei laringiene
c) Distanţa mică de la fisura vocală pînă la locul auscultaţiei respiraţiei
d) Poziţia oaselor toracelui orizontală
e) Mucoasa cavităţii nazale slab vascularizata

2. CM Numiti semnele hiportemiei tranzitorii la nou-nascut:

a) Tegumnetle palide
b) Inhibitie
c) Subt slab
d) Agitatie
e) Subt lacom

3. CS Mirosul de "şoarece" de la nou-născut poate fi legat cu:

a) Boala Goşe
b) Sindromul Patau
c) Fenilcetonuria
d) Leucinoza
e) Administrarea vitaminelor

4. CS Milia la nou-născuţi prezintă:

a) Obturaţia canalelor sudoripare
b) Obturaţia canalelor glandelor sebacee
c) Afectarea bacteriană a foliculelor glandelor sebacee
d) Obturatia vaselor sanvguine
e) Afectarea bacteriană a canalelor sudoripare

5. CM Care sunt indicii de baza ai vitalitatii la nou-nascut?

a) Temperatura corpului
b) Frecventa respiratorie
c) Frecventa cardiaca
d)Tensiunea arteriala
e) Greutatea corpului

6. CS Reflexul Babchin dispare la vârsta de:

a) O lună
b) 3 luni
c) 4 luni
d) 6 luni
e) 1 an

7. CS Care nivel de temperatură la nou-născut se consideră normal:

a) 35,0 oC
b) 36,5o C
c) 37,0 oC
d) 37,5 oC
3
e) 35,5oC

8. CM Culoarea pămîntie a pielii la nou-născut poate cauza:

a) Acidoză metabolică
b) Infecţie intrauterină
c) Canal arterial comun
d) Tetrada Fallot
e) Insuficienţa cardiacă pe stânga

9. CM Care schimbări ale pielii sunt fiziologice pentru un nou-născut ?

a) Paloare pronunţată
b) Icterul tegumentelor în I zi de viaţă
c) Milia
d) Miliaria cristalină
e) Nevus

10. CM Complicaţiile hipotermiei la nou-născuţi sunt:

a) Hipoglicemia
b) Şocul
c) Apnea
d) Hemoragia intraventriculară
e) Acidoza metabolică

11. CM Pentru menţinerea temperatrii corpului copilului în timpul transportării e necesar de a fi

folosite următoarele metode:
a) Contactul "piele la piele"
b) Incubatoarele de transport
c) Saltele umplute cu apă
d) Copilul învelit în plapumă
e) Copilul înfăşat foarte strîns

12. CS Alimentaţia naturală excluzivă înseamnă că:

a) Nu se dă copilului nici un alt aliment în afară de lapte matern
b) Nu sunt oferite biberoane
c) Se hrăneşte de 8-12 ori pe zi
d) Se hrăneşte de 5-6 ori pe zi
e) Se hrăneşte nu mai des de 6-8 ori pe zi

13. CS Contraindicaţiile alimentaţiei naturale sunt:

a) BHNN
b) Forma activă a tuberculozei
c) Mastita
d) Dehiscenţa palatului dur şi buzei
e) Întrebuinţarea antibioticelor de către mamă

14. CM Dismicrobismul la nou-nascuti se caracterizeaza prin :

a) dereglari dispeptice
b) stagnare in greutate in prima luna de viata
c) meteorism
d) regurgitari
e) adaus in greutate
4
 15. CS Ce trebuie să includă raţia copilului la vârsta de 3 luni aflat la alimentaţia naturală?
a) Lapte + suc de fructe
b) Lapte + gălbenuş de ou
c) Lapte + fiertură de legume
d) Lapte + pireu de legume
e) Numai lapte matern

16. CS Care sunt contraindicaţiile pentru alimentaţia la sân?

a)Mastita purulentă la mamă
b) Fisuri ale mameloanelor la mamă
c) Galactoreea
d) Mărgăritărelul la nou-născut
e) TBC, forma activa netratata

17. CM Laptele matern poate fi păstrat:

a) 6 luni la t -20oC
b) O săptămână la t +4oC
c) 24 ore la t +10oC
d) 3 zile la t +15oC
e) 24 ore la t +4oC

18. CM Care din afirmaţii corespund celor 10 paşi pentru a deveni "spital prieten al copilului":
a) Să ajute mamele să alăpteze în prima jumătate de oră după naştere
b) Să se respecte regimul alimentar
c) Să nu ofere copiilor alte alimente decât laptele matern
d) Să practice "rooming in-ul"
e) Să încurajeze alăptarea la cererea copilului

19. CM Beneficiile laptelui matern:

a) Protecţia împotriva infecţiei
b) Protecţia faţă de alergie
c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil

20. CM Pentru suptul corect al copilului la sân e caracteristic:

a) Copilul trebuie să cuprindă o porţiune cât mai mare a sânului în gură
b) Copilul suge într-un ciclu supt-înghiţit-respirat
c) Mamelonul, areola au formă de "tetină" în gura copilului
d) Limba copilului cuprinde ca o cupă mamelonul şi o undă de compresie se deplasează de-a lundul
limbii către partea din spate a gurii
e) Mandibula se ridică apăsând laptele

21. CM Semne ale unei poziţii corecte la sân sunt:

a) Gura copilului e larg deschisă
b) Bărbia copilului atinge sânul
c) Mamelonul arată aplatizat
d) Buza inferioară a copilului este curbată către exterior

5
e) Laptele va fi găsit insuficient în sân

22. CM Ce este caracteristic pentru regurgitare la nou-născuţi:

a) Alimentele întrebuinţate sunt eliminate fără efort, fără contracţia muşchilor abdominali
b) Este însoţită de simptomatica vegetativă, dereglările de poftă de mîncare, dispoziţie
c) Regurgitare apare peste 45-60 min după alimentare
d) Poziţia orizontală a stomacului la regurgitări
e) Alte cauze - slăbiciunea sfincterului cardiei însoţit de dezvoltarea satisfăcătoare a porţiunii piloric

23. CM Ce este caracteriatic în pilorospasm la copil:

a) Lipsa sau deficitul de neuroni în ganglionii plexului Auerbach în esofag
b) Hipertonusul sistemului simpatic ca rezultat al hipoxiei, encefalopatiei
c) Se desfăşoară tabloul clinic după naştere
d) Voma apare peste 25-30 minute după alimentaţie
e) Voma ca regulă înainte de alimentare

24. CM Etapele initial ale reanimarii nou-nascutului include urmatoarele:

a) pozitionarea nou-nascutului
b) plasarea nou-nascutului pe o saltea incalzita sub o sursa de caldura radianta
c) aspirarea continutului nazofaringian
d) stimularea tactila
e) alimnetarea nou-nascutului

25. CS Etapa iniţială a reanimării durează:

a) 10-15 sec
b) 15 - 30 sec
c) 30-60 sec
d) 1 minut
e) Mai mult de 1 minut

26. CM Enumeraţi ceea ce este caracteristic atît pentru apneea primară, cît şi pentru apneea
secundară:
a) Nou-născutul nu respiră
b) Nou- născutul nu-şi reia singur respiraţia
c) Frecvenţa cardiacă scade
d) N-născutul îşi va relua respiraţiile spontane
e) Poate apărea intrauterin

27. CM Indicaţi care sunt gesturile de reanimare neonatală pentru componentul B ABC-ului
reanimării:
a) Folosirea balonului şi a măştii
b) Medicaţia
c) Introducerea sondei endotraheale
d) Ventilarea cu presiune pozitivг
e) Stimularea tactilă

28. CM Aspiraţia de meconiu provoacă:

a) Obstrucţia căilor respiratorii
b) Dereglarea schimbului de gaze
c) Creşterea rezistenţei în vasele pulmonare
d) Boala membranelor hialine

6
e) Micşorarea rezistenţei în vasele pulmonare

29. CM Care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern?
a) Fracturi costale
b) Stop cardiac
c) Ruptura hepatică
d) Pneumotorax
e) Ruptură de claviculă

30. CM Numiţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Vicii cardiace congenitale
e) Pneumotoraxul

31. CM Mai jos este prezentată lista etapelor introducerii laringoscopului şi a sondei
endotraheale în timpul intubaţiei. Indicaţi primele 3 etape:
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă
b) Fixarea capului nou-născutului
c) Introducerea lamei între limbă şi palat pînă la baza limbii
d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului
e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei

32. CS Disbacterioza intestinală tranzitorie la n-n se caracterizează prin:

a)Se dezvoltă la toţi n-n
b) Se manifestă la n-n cu infecţie intrauterină
c) Se manifestă la n-n dismaturi
d) Este legată de colonizarea intestinului n-n cu stafilococi
e) Este un semn al ocluziei intestinale

33. CM Din patologiile infecţioase ale bontului ombilical fac parte :

a) Omfalita catarală
b) Gangrena bontului ombilical
c) Sindrom Bekwit
d) Ombilic amniotic
e) Ulcer ombilical

34. CM Omfalita se manifestă prin:

a) Piuria ombilicului
b) icterul ombilical
c) Edemul inelului ombilical
d) Infiltraţia ţesutului adipos în jurul ombilicului
e) Limfangita

35. CM Tratamentul Candidozei la nou-născuţi include:

a) Alimentaţia la sân (dacă nu este afectat mamelonul)
b) Terapia locală
c) Antibioticoterapia
d) Preparate antifungice
e) Preparate imunomodulatoare

7
 36. CM Tratamentul candidozei cutanate include:
a) Soluţie 1% genţian de violet
b) Nizoral
c) Unguent de levorină
d) Soluţie kastelani
e) Amfotericină B

37. CM Septicemia precoce se caractezizează prin:

a) Debut la 1 - 4 zi
b) Evoluţie "fulger"
c) Detresă respiratorie
d) Meningită
e) Evoluţie lentă

38. CM Septicemia tardivă se caracterizează prin:

a) Debut la 1 - 4 zi
b) Evoluţie "fulger"
c) Detresă respiratorie
d) Meningită
e) Evoluţie lentă

39. CM Meningita stafilococică la nou-născut se manifestă prin:

a) Febră
b) Inhibare
c) Hiperexcitare
d) Bombarea fontanelei
e) Convulsii

40. CM Manifestările cardiorespiratoriei sunt caracteristice pentru:

a) Bradicardie
b) Tahicardie
c) Tonus muscular diminuat
d) Tonus muscular mărit
e) Hipotensiune arterială

41. CM Criteriile de diagnostic al asfixiei sunt:

a) Scorul Apgar mic şi persistent (0-3 puncte şi mai mult de 5')
b) pH mai mic de 7,2
c) pH mai mare de 7,0
d) Convulsii
e) Coma

42. CM Prima fază a şocului (asfixia se socoate un şoc) se caracterizează:

a) Creşterea în sânge a glucocorticoizilor
b) Creşterea nivelului de eritrocite şi a volumului de sânge circulant
c) Tahicardie
d) Tensiunea arterială scăzută
e) Creşterea debit volumului cardiac

43. CM Faza II a şocului se caracterizează prin:

8
a) Epuizarea sistemului simpato-adrenergic
b) Hipotensiune arterială
c) Tahicardie
d) Colaps
e) Hipovolemie

44. CM Indicaţi primele 3 măsuri necesare de efectuat pentru a lichida şocul hipovolemic:
a) Hemotransfuzie
b) Introducerea plasmei, albuminei
c) Soluţii cristaloide
dSânge placentar
e) Dopamină

45. CM Detresa respiratorie la nou-născut se caracterizează prin:

a) Bradicardie
b) Tahipnee
c) Tiraj intercostal şi sternal, retracţia sternului
d) Cianoză la inspiraţia aerului din cameră
e) Hipotensiune arterială

46. CM Activarea antenatală a maturizării plămânilor include:

a) Glucocorticoizi
b) Eofilina
c) Piracetamul
d) Mucosolvanul
e) Indometacina

47. CM Complicaţiile de bază în cazul bolii membranelor hialine sunt:

a) Dereglări metabolice
b) Sindromul coagulării intravasculare diseminate
c) Enterocolita ulcero-necrotică
d) Pneumotorax
e) Hemoragie intraventriculară

48. CM Surfactantul are următoarele funcţii :

a) Prevenirea colabării alveolelor
b) Acţiune bactericidă contra florei anaerobe
c) Reglează microcirculaţia în plămâni
d) Condiţionează clearance-ul mucociliar
e) Actiune bactericida contra florei aerobe

49. CM Din semnele generale ale bolii membranei hialine (BMH) se atârnă :
a) Tahipnee mai mare de 60
b) Tiraj intercostal
c) Cianoză la respiraţie cu aer înconjurător
d) Tahicardie
e) Pareza intestinală

50. CS Pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" este caracteristic:

a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă
b) Nivelul Bi în ombilic egal cu 40 mcmol/l

9
c) Predomină Bi directă
d) Creşterea Bi pe oră - 5-6 mcmol/l
e) Anemie în sângele periferic

51. CS În ce cazuri apare icterul la nou-născuţi în I zi de viaţă?

a) Boala Mincovschii-Şofar
b) Galactozemia
c) Atrezia coledocului
d) Incompatibilitatea după sistemul ABO
e) Hipotireoidism

52. .CS Ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?

a) Apare în primele 24 ore de viaţă
b) Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate
c) Este legat de cantitatea mărită în lapte a colinesterazei
d) Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital
e) E legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte

53. CM Boala hemolitică a nou-născuţilor apare în caz de:

a) Incompatibilitate ABO
b) Incompatibilitate Rh factor
c) Antigen Rh rar întâlnite
d) Antigene sistem Liuteran
e) Hipotirioza la mama

54. CM Pentru icterul fiziologic este caracteristic:

a) Apariţia lui după 24 ore de viaţă
b) Viteza creşterii a bilirubinei pe oră - 6 mcmol/l
c) Evoluţie ondulatorie
d) Durata icterului mai mult de 20 zile
e) Nivelul bilirubinei la sfîrşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/

55. .CM Care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-născutului?
a) Anemie cu reticulocitoză
b) Acidoza metabolică
c) Hipoglicemia
d) Icter din primele ore de viaţă
e) Hepatosplenomegalia

56. CM Indicaţii pentru exsangiunotransfuzie sunt:

a) Icterul tegumentelor din prima oră de viaţă
b) Creşterea pe oră a bilirubinei - 6-7 mcmol/l
c) Nivelul bilirubinei - 30 mcmol/l
d) Nivelul builirubinei la 24 ore de viaţă - 170 mcmol/l
e) Anemie

57. CM Complicaţiile exsanguinotransfuziei sunt:

a) Enterocolita ulcero-necrotică
b) Embolia
c) Dereglări de electroliţi
d) Policitemia

10
e) Stop cardic cu edem pulmonar
58. CM În care din cazurile enumerate mai jos întâlnim obligatoriu hepatosplenomegalia?
a) Rubeola congenitală
b) Toxoplasmoza congenitală
c) Forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului
d) Sindromul "bilei groase"
e) Sindromul Gilbert

59. CM Diagnosticul bolii hemolitice include:

a) Proba Coombs indirectă
b) Proba agregat-hemaglutinin după Idelson
c) Concentraţia de bilirubină în apele fetale
dUltrasonografia
e) Determinarea fermenţilor placentari

60. CM Profilaxia specifică a bolii hemolitice include:

a) Imunocorecţia la gravide
b) Hemosorbţia, plasmafereza
c) Indicaţia anti - D globulinei
d) Transplant de ţesut cutanat de la soţ gravidei
e) Însămînţarea artificială de la donor cu Rh negativ

61. CM Pentru hipotiroidismul comgenital sunt caracteristice:

a) fruntea ingusta
b) fruntea lata
c) faciesul rotund
d) macroglosia
e) faciesul mongoloid

62. CS Volumul de sânge circulant la copii prematuri constituie:

a) 65 -75 ml/kg/corp.
b) 85-90 ml/kg/corp.
c) 110 - 120 ml/kg/corp
d) 130 - 150 ml/kg/corp
e) 160 -175 ml/kg/corp.

63. CS Pentru scaunul prematurului ce se află la alimentaţia naturală e caracteristic:

a) Culoarea galben - aurie
b) Culoarea cafeniu - deschisă
c) Scaun incolor
d) Culoarea cu adaus verzui
e) Scaun sangvinolent

64. CM Care din următoarele elemente corelează cu vârsta gestaţională?

a) α-fetoproteina
b) Lungimea femurului fătului stabilit ecografic
c) Testul cu oxitocină
d) Estriolul în urină la mamă
e) Diametrul biparietal al capului la făt

65. CM Criteriile de determinare a retardului dezvoltării fizice intrauterine:

11
a) Morfologic
b) Neuromuscular
c) Indicele ponderal
d) Concomitent morfologic şi neuromuscular
e) Tabelele centile

66. CM Clinica retardului în dezvoltarea fizică intrauterină se manifestă prin :

a) Icter fiziologic îndelungat
b) Sincainogeneza manifestă
c) Insuficienţa suprarenalelor
d) Trauma natală frecventă
e) Policitemie

67. CM Scăderea turgorului ţesuturilor poate fi determinată de:

a) Deshidratare
b) Infecţia intrauterină
c) Hemoragia subarahnoidiană
d) Hipotrofia congenitală
e) Hipotirioza congenitală depistată tardiv

68. CM Accelerarea bătăilor cardiace la nou-născut pot fi legate de:

a) Hipotermie
b) Hipertermie
c) Persistenţa canalului arterial
d) Fosa ovală deschisă
e) La nou-născuţi care s-au născut în asfixie uşoară

69. CM Care din reflexele enumerate mai jos sunt fiziologice la nou-născuţi la vârsta de un an?
a) Reflexul de căutare
b) Reflexul Robinson
c) Reflexul Babinschii
d) Reflexul Moro
e) Reflexul de supt

70. CM Paloarea tegumentelor este caracteristică pentru:

a) Anemie
b) Şoc
c) Ductus arteriosus persistent
d) Policitemie
e) Septicemie

71. CM Acrocianoza este condiţionată de :

a) Hipotermie
b) Hipovolemie
c) Sindromul copilului abia născut
d) Ventilaţie neadecvată
e) Policitemie

72. CM Simptomul "petei albe" se caracterizează prin:

a) Hipovolemie pronunţată
b) Prezenţa dereglărilor vegetative în urma traumatizării sistemului nervos central

12
c) Prezenţa anemiei pronunţate
d) Nici una din cele enumerate mai sus
e) Hipervolemia

73. CM Pentru cefalhematom sunt caracteristice:

a) Este limitat de obicei de un os
b) Poate fi cauzat de boala hemoragica a nou-nascutului
c) Est eo hemoragie subperiostala
d) Este o hemoragie aponeurotica
e) Dispare la prima saptamina de viata

74. CM Ce este fiziologic pentru copilul nou-născut?

a) Nivelul Hb în primele zile de viaţă - 150 g/l
b) Nivelul glucozei - 3,5 mmol/l
c) Cantitatea de leucocite - 20 x109 /L
d) Nivelul trombocitelor - 200 x109 /L
e) pH sanguin - 7,1

75. CM Semnele care indică că copilul nu adaugă bine în greutate:

a) Nu a recuperat la a 2-a săptămână de viaţă greutatea de la naştere
b) Doarme lungi perioade de timp
c) Scaunele sunt reduse sau absente
d) Copilul rămîne continuu la sân
e) Eliminarea redusă de urină

76. CM Beneficiile laptelui matern sunt:

a) Protecţia împotriva infecţiei
b) Protecţia faţă de alergie
c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil

77. CM Care din următoarele situaţii exclud noţiune de alimentaţie naturală?

a) Copilului i se oferă alte alimente, diferite de laptele matern
b) Copilului i se oferă biberon
c) Se limitează numărul de alăptări
d) Se limitează durata suptului
e) Se alăptează noaptea

78. CM Simptoamele hemoragiei acute:

a) Se menţine paliditatea, deşi se continuă oxigenarea
b) Tahicardie
c) Pulsul în normă
d) Puls slab, filiform
e) Simptomul "petei palide" 3 secunde şi mai mult

79. CM Numiţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Vicii cardiace congenitale
13
e) Pneumotoraxul
80. CM .Mai jos este prezentată lista etapelor introducerii laringoscopului şi a sondei
endotraheale în timpul intubaţiei. Indicaţi primele 3 etape:
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă
b) Fixarea capului nou-născutului
c) Introducerea lamei între limbă şi palat pînă la baza limbii
d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului
e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei

81. CM Indicaţiile absolute pentru ventilaţia artificială pulmonară (VAP) la nou-născut sunt:
a) Apnee
b) Aspiraţie de meconiu vîscos
c) Menţinerea pCO2 la nivel de 60 mm col Hg şi mai mult
d) Oxigenarea ineficace cu masca
e) Reţinerea pO2 la nivel de mai puţin de 45mm col Hg

82. CM Criteriile de diagnostic al retardului de dezvoltare intrauterină sunt:

a) Scăderea greutăţii corporale cu 2 şi mai multe sigme (al 10- lea percentil şi mai jos)
b) Scăderea analogică a datelor antropometrice (perimetrul cranian şi a cutiei toracice, lungimea)
c) Stratul adipos subcutanat subţire
d) Scăderea greutăţii corporale cu 1,5 sigme (al 10-lea percentil şi mai mult)
e) Sdtratul adipos subcutanat ingrosat uniform

83. CM Respiraţia la prematuri este:

a) De tip abdominal
b) De tip toracic
c) Cu murmur vezicular
d) Cu crize de apnee
e) 20-30 respiratii pe minut

84. CM. Ce factori favorizează dezvoltarea infecţiilor respiratorii acute la copilul mic?
A. frecventarea colectivităţilor de copii
B. imaturitatea protecţiei antiinfecţioase
C. alimentaţia artificială a sugarului
D. vaccinarea antigripală
E. anemia carenţială

85. CM. Infecţiile respiratorii cu virusurile gripale la copilul mic se manifestă clinic prin:
A. sindrom toxic
B. bronşiolită
C. sindrom febril
D. conjunctivita purulentă
E. pneumonie segmentară

86. CS. Infecţiile respiratorii cu virusul respirator sinciţial la sugarul mic se manifestă clinic
prin:
A. sinusita purulentă
B. bronşiolită
C. pleurezie supurativă
D. diaree
E. Guturai
14
 87. CM. Care sunt indicaţiile pentru spitalizarea copilului cu infecţii respiratorii virale?
A. subfebrilitate
B. febră
C. convulsii febrile
D. sindrom toxico-infecţios
E. vome după ficare alimentare

88. .CM. Ce complicaţii se pot dezvolta în infecţiile respiratorii virale la copii?

A. sindrom coagulare intravasculară diseminată
B. sindromul Reye
C. pneumonie
D. malformaţie congenitală de cord
E. Encefalită

89. CM. Ce predelecţii sezoniere sunt caracteristice pentru enterovirusuri?

A. iarna
B. primăvara
C. vara
D. toamna
E. determinismul sezonier lipseşte

90. CM. Care sunt principiile conduitei terapeutice în infecţiile respiratorii virale acute la copilul
mic?
A. reducerea în volum a regimului hidric
B. medicaţie antipiretică cu aspirină
C. regim alimentar obişnuit
D. tratament etiotrop cu antibiotice
E. regim de repaus

91..CM. Ce măsuri de profilaxie a infecţiilor respiratorii virale sunt indicate pentru copii?
A. evitarea infecţiilor cu virusuri
B. aerisirea încăperilor
C. utilizarea antibioticelor
D. vaccinarea antigripală
E. medicaţia cu co-trimoxazol

92.CM. Ce remedii antivirale se utilizează în infecţiile respiratorii?

A. augmentina
B. amantadina
C. rimantadina
D. biseptolul
E. Interferonul

93CS. Care grup de maladii sunt cele mai frecvente în morbiditatea copiilor de vîrstă mică?
A. maladii reumatismale
B. infecţiile respiratorii
C. infecţiile intestinale
D. infecţiile căilor urinare
E. infecţiile nozocomiale

15
94CS. Care este cel mai frecvent factor etiologic ai bronşitelor acute la copii?
A. alergeni alimentari
B. factorii fizici
C. germeni bacterieni
D. virusuri
E. factori micotici

95. CM. Care sunt manifestările clinice în bronşită obstructivă?

A. respiraţie aspră
B. respiraţie atenuată
C. wheezing
D. raluri sibilante
E. raluri localizate crepitante

96. CM. Ce mecanizme patogenice sunt implicate în realizarea bronşitei obstructive?

A. hipercapnie
B. hiperactivitatea bronşică
C. hipersecreţia bronşică
D. edemul mucoasei bronşice
E. Bronhospazmul

97. CM. Care sunt semnele de pericol la copilul cu infecţie respiratorie?

A. sindromul febril
B. sindromul convulsiv
C. sindromul articular
D. sindromul de hipotermie
E. sindromul CID

98. CS. Factorul cu potenţial înalt de inducere a hiperactivităţii bronşice este:

A. pneumococul
B. bacilul piocianic
C. enterovirusurile
D. virusul gripal
E. virusul respirator sinciţial

99. CM. Simptomatologia bronşiolitei acute include:

A. tahipnee
B. torace emfizematos
C. submatitate unilaterală
D. raluri subcrepitante difuze
E. expir prelungit

100. CM. Care sunt semnele etiologiei bacteriene în bronşita acută?

A. afebrilitate
B. sindrom febril >3 zile
C. spută purulentă
D. limfocitoză
E. Neutrofilie

101.CM. Ce remedii mucolitice şi expectorante sunt indicate în bronşită acută?

A. carbocisteina

16
 B. bromhexina
C. tusuprexul
D. libexina
E. Lazolvanul

102.CM. Tratamentul copilului cu wheezing include:

A. Salbutamol
B. fitoterapie cu romaniţă
C. Beclometazon
D. lapte cu miere de albini
E. Nistatin

103.CM. Bronşită acută este caracterizată prin următoarele date fizicale:

A. matitate unilaterală
B. respiraţie aspră
C. crepitaţie
D. raluri umede bilateral
E. bronhofonie

104.CM. Tactica medicală în bronşita acută la copil prevede:

A. supraveghere medicală ambulatorie
B. examen radiologic pulmonar
C. internare în spital
D. bacteriologia sputei
E. medicaţie simptomatică

105.CM. Tratamentul bronşitei acute cu expectoraţii purulente prevede:

A. antibioticoterapie
B. Remantadin
C. mucolitice
D. Aspirina
E. nu necesită medicaţie

106.CS. Profilaxia căror stări de fon se efectuează în faza acută a infecţiei respiratorii?
A. anemiei
B. nu se efectuează
C. rahismului
D. helmintiazelor
E. Imunoprofilaxia

107.CS. Ce investigaţii paraclinice sunt indicate în bronşitele acute la copil?

A. radiografia pulmonară
B. spirografia
C. scintigrafia pulmonară
D. imunograma
E. nu sunt necesare investigaţii

108.CM. Ce remedii mucolitice şi expectorante sunt indicate în bronşită acută?

A. carbocisteina
B. bromhexina
C. tusuprexul

17
 D. libexina
E. lazolvanul
109. CS. Noţiunea de bronşită recidivantă este determinată de:
A. un episod de bronşită pe an pe parcurs a 3 ani consecutivi
B. un episod de bronşită pe an pe parcurs a 5 ani consecutivi
C. 2-3 episoade de bronşită pe perioada de 1-2 ani consecutivi
D. 2-3 episoade de bronşită pe perioada de 5-7 ani consecutivi
E. 5-7 episoade de bronşită pe perioada de 5-7ani consecutivi

110. .CS. Care este semnul clinic distinctiv pentru bronşitele obstructive?
A. accese de dispnee inspiratorie la efort fizic
B. accese de sufocare la polenuri
C. accese de sufocare în infecţiile respiratorii
D. wheezing recurent în infecţiile respiratorii
E. recurenţe de bronşită la adolescent

111. CM. Bronşita cronică la copil este o maladie :

A. profesională
B. ineversibilă
C. congenitală
D. dobîndită
E. Ereditară

112. CM. Care sunt factorii cauzali pentru acutizările de bronşită cronică?
A. virusurile respiratorii
B. flora bacteriană pneumotropă
C. aditivi alimentari
D. suprarăceala
E. jocuri cu animalele

113.CM. Factorii de risc în bronşita cronică la copil sunt:

A. nocivităţile atmosferice
B. antecedente familiale de maladii cronice respiratorii
C. fumatul pasiv
D. cultura fizică
E. infecţii respiratorii frecvente

114. CM. Care sunt variantele clinice ale bronşitei cronice la copil?
A. bronşită cronică obstructivă
B. bronşită cronică
C. bronşită cronică astmatică
D. bronşită cronică infecţioasă
E. bronşită cronică interstiţială

115. CM. Bronşita cronică obstructivă la copil se prezintă cu :

A. accese de sufocare
B. wheezing
C. raluri crepitante localizate
D. raluri sibilante
E. respiraţie aspră

18
116. CM. Ce remedii antibacteriene sunt indicate în acutizarea bronşitei cronice la copil în condiţiile
medicinei de familie?
A. amoxiclav per os
B. ciprofloxacina i/v
C. cefalexin
D. metronidazol
E. Azitromicin

117. CM. Care sunt indicaţiile pentru antibioticoterapie în acutizarea bronşitei cronice?
A. spută purulentă
B. sindrom subfebril îndelungat
C. sindrom convulsiv
D. neutrofiloză
E. Limfocitoză

118. CM. Programul de fluidificare a secreţiilor bronşice la copii cu bronşită cronică prevede
administrarea:
A. ambroxolului
B. bromhexinei
C. ceaiurilor
D. decocturilşor mucolitice
E. Tusuprexului

119. CM. Cu ce maladii este necesar de a efectua diagnosticul diferenţiat la copil cu bronşite
repetate?
A. astmul bronşic
B. sinuzita cronică
C. sindromul cililor imotili
D. fibroza chistică
E. aspiraţie de corp străin

120. CM. Care sunt principiile terapeutice în acutizarea bronşitei recidivante?

A. regim dietic 5
B. restabilirea permeabilităţii bronşice
C. tratament etiotrop
D. medicaţie antitusivă
E. corecţie chirurgicală în remisie

121. CS. Pentru care situaţie clinică copilul cu bronşite repetate va fi considerat vindecat complet?
A. lipsesc episoade de bronşită pe perioada de 1 an
B. nu s-au depistat acutizări de bronşită 1,5 ani
C. nu s-au depistat acutizări de bronşită 2-3 ani
D. nu s-au depistat acutizări de bronşită 5-6 ani
E. episoadele de bronşită nu-s mai frecvente de 1/an

122..CM. Ce manifestări clinice pot fi prezente la copil în remisia bronşitei recidivante?

A. tuse iritativă la efort fizic
B. tuse iritativă la aer rece
C. tuse iritativă la aeropoluanţi
D. tuse matinală
E. accese de tusa nocturnă

19
123.CM. Factorii etiologici în pneumoniile acute de domiciliu sunt:
A. Pneumococ
B. Mycoplazma
C. Pseudomonus aeroginosae
D. Proteus mirabilis
E. H.influenzae

124.CS. Factorul etiologic în pneumonia franco-lobară este:

A. Pneumococul
B. Stafilococul
C. Mycoplasma
D. Chlamidia pneumoniae
E. adenovirus

125. CM. Care sunt particularităţile de evoluţie a pneumoniei cu focare confluente?

A. se complică cu atelectazii segmentare
B. se dezvoltă destrucţii pulmonare
C. evoluează cu sindrom toxic
D. se complică cu pleurezie
E. evoluează asimptomatic

126. CM. Pentru pneumonia acută la copilul mic sunt caracteristice următoarele manifestări clinice
A. tiraj al cutiei toracice
B. tahipnee
C. sindrom febril
D. wheezing
E. sindrom dizuric

127. CM. Care sunt complicaţiile purulente extrapulmonare în pneumonia acută?

A. piopneumotorax
B. meningită
C. osteomielită
D. destrucţie pulmonară
E. Otită

128..CS. Diagnosticul etiologic de certitudine al pneumoniei acute se stabileşte în baza:

A. microscopiei sputei
B. explorărilor bacteriologice calitative a sputei
C. explorărilor bacteriologice cantitative a sputei
D. imunofluorescenţei sputei
E. Investigaţiilor imunologice celulare

129. CM. Care sunt indicaţiile pentru internare în secţie pediatrică a copilului cu pneumonie?
A. sindrom febril
B. sindrom convulsiv
C. sindrom abdominal acut
D. wheezing sever
E. malnutriţie avansată

130. CS. Copilul cu pneumonie severă trebuie supravegheat şi tratat în condiţii de:

20
 A. domiciliu
B. Centru Medical
C. staţionar de zi
D. secţie pediatrică staţionar
E. CMF

131. CS. Care este mecanismul de infectare în pneumonia acută?

A. aerogen
B. limfogen
C. ascendent
D. pleural
E. mediastinal

132..CS. Antibioticul de elecţie în pneumonia acută de domiciliu la copilul mic este:

A. Amicacina
B. Cefatoxină
C. Amoxicilină
D. Doxaciclina
E. Tetraciclina

133.CM. Eficacitatea antibioticoterapiei în pneumonia acută este determinată de:

A. reducerea sindromului febril
B. reducerea apetitului
C. reducerea tahipneei
D. involuţia semnelor de toxicoză
E. majorarea leucocitozei

134.CM. Ce complicaţii pleuropulmonare se pot dezvolta la etapa de convalescenţă în pneumoniile

copilului?
A. aderenţe pleurală
B. bronşiectazii
C. bronşita obliterantă
D. fibroză pulmonară
E. imunodificienţă primară

135. CM. Tabloul auscultativ în pneumonia acută este specificat prin:

A. respiraţie aspră
B. respiraţie atenuată
C. raluri sibilante difuze
D. raluri umede de calibru mic localizate
E. Crepitaţie

136. CM. Terapia antibacteriană în pneumonia acută a şcolarului va include:

A. Augmentina
B. Amicacina
C. Carbenicilina
D. Azitromicin
E. Eritromicina

137. .CM. Programul terapeutic al pneumoniei acute necomplicate prevede:

A. antibioticoterapie

21
 B. antitusive
C. mucolitice
D. inhalaţii alcalino-saline
E. electroforeză cu aminazină la cutia toracică

138. CM. Ce remedii antibacteriene pot fi utilizate în pneumonia acută la copil cu probleme
alergologice?
A. Ampicilina
B. Gentamicina
C. Lincomicina
D. Penicilina
E. Cotrimaxazol

139. .CM. Pentru ce durată a pneumoniei se constată o evoluţie trenantă?

A. 3 săptămâni
B. 4 săptămâni
C. 6 săptămâni
D. 6 luni
E. 1 an

140. CS. Aspiraţia de corp străin în căile respiratorii este mai frecventă la:
A. nou-născut
B. sugar
C. copil mic
D. şcolar
E. Adolescent

141. CM. În aspiraţia de corp străin cu mecanism de supapă la copil se prezintă:

A. hemitorace bombat
B. percuţie hipersonoră
C. acces de sufocare
D. murmur vezicular atenuat
E. Apnee

142. CM. Care sunt directive evolutive ale aspiraţiei corpului străin la copil?
A. stop cardio-respirator
B. bronşita astmatică
C. procese bronhopulmonare trenante, recidivante
D. pneumotorax
E. expulzarea spontană prin reflex puternic de tuse

143. CM. Ce investigaţii paraclinice sunt informative pentru aspiraţia de corp străin?
A. hemograma
B. urograma
C. radiografia pulmonară
D. bronhoscopia
E. Spirografia

144. CM. Criteriile diagnostice de certitudine în aspiraţia de corp străin sunt:

A. tulburări obstructive spirografic
B. leucocitoză cu neutrofilie

22
 C. reducerea perfuziei pulmonare scintigrafic
D. depistarea corpului străin endobronşic
E. evidenţierea corpului străin radiologic

145. .CS. Ce procedeu terapeutic este indicat în aspiraţia de corp străin:

A. aerosolterapie
B. bronhoscopioe
C. bronhografie
D. spirografie
E. computer tomografie pulmonară

146. .CM. Programul terapeutic la copilul cu aspiraţia de corp străin prevede:

A. antibioticoterapie
B. bronholitice
C. medicaţie antiinflamatoare
D. bronhoscopii curative
E. remedii hipotensive

147. CM. Ce corpi străini cel mai frecvent pot fi aspiraţi de copii?
A. seminţe de floarea soarelui
B. boabe de grăunţe
C. hîrtie
D. fragmente de oase
E. obiecte mici metalice

148. CM. Criteriile radiologice diagnostice în aspiraţia de corp străin la copil sunt:
A. emfizem pulmonar bilateral
B. corp străin radioopac
C. atelectazia segmentară lobară
D. hiperinflaţie localizată
E. devierea mediastinului

149. .CM. Diagnosticul diferenţiat în aspiraţia de corp străin se face cu:

A. criză de astm bronşic
B. bronşita cronică obstructivă
C. crupul difteric
D. timomegalie
E. laringotraheită cu stenoză

150. Simptome clinice de debut în aspiraţie de corp străin sunt:

A. criză de sufocare subită
B. apnee
C. wheezing
D. diaree
E. tuse chinuitoare în accese

151..CM. Care sunt direcţiile evolutive în aspiraţia de corp străin la copil?

A. vindecare
B. astm bronşic
C. expulsia corpului străin prin tuse
D. deces prin asfixie

23
 E. procese bronhopulmonare cronice

152. CM. Tusea în boala bronşiectatică se caracterizează prin:

A. accese nocturne de tuse uscată
B. expectoraţii purulente matinale
C. tuse cu expectoraţii după kineziterapie
D. tuse uscată fără expectoraţii
E. expectoraţii cu miros fetid

153. CM. Ce complicaţii pulmonare se pot dezvolta la copiii cu boala bronşiectatică?

A. abces pulmonar
B. piopneumotorax
C. pleurezii purulente
D. polichistoză pulmonară
E. emfizem pulmonar

154.. CS. Ce investigaţie este necesară pentru diagnosticul de certitudine în boala bronşiectatică?
A. bronhoscopie
B. computer tomografie pulmonară
C. radiografie pulmonară
D. spirografie
E. scintigrafie pulmonară

155..CM. Diagnosticul diferenţial în tusea cronică se va efectua cu:

A. tusea habituală
B. tusea rinofaringeană
C. tuberculoza pulmonară
D. malnutriţia
E. refluxul gastroesofagian

156..CM. Fibroza chistică se caracterizează prin:

A. maldigestie
B. infecţii respiratorii recurente
C. obezitate
D. determinism ereditar
E. tulburări de creştere

157..CM. Care sunt formele clinice ale mucoviscidozei la copil?

A. ileus meconial
B. forma pulmonară
C. forma cardiacă
D. forma intestinală
E. forma mixtă

158.CM. Criteriile semnificative pentru mucoviscidoză sunt:

A. hipotrofie ponderală
B. sindrom bronhoobstructiv recurent
C. opacităţi reticulo-nodulare confluente
D. poliurie
E. Steatoree

24
159.CM. Sindromul Kartagener se manifestă prin:
A. sinusite cronice
B. otite cronice
C. situs inversus
D. steatoree
E. tusea cronică

160.CS. Care sunt manifestările clinice în hipoplazia pulmonară?

A. wheezing
B. tuse cu expectoraţii purulente
C. deformarea cutiei toracice
D. deficit staturo – ponderal
E. hipoxie cronică: hipocratism digital

161.CM. Ce metode explorative sunt informative pentru hipoplazia pulmonară:

A. radiografia pulmonară
B. bronhografia
C. spirografia
D. scintigrafia pulmonară
E. Angiopulmonografie

162.CM. Care sunt caracteristicele imagistice ale pulmonului hipertransparent?

A. desen pulmonar accentuat
B. desen pulmonar diminuat
C. deformarea bronhiilor cu păstrarea arhitectonicii
D. ramificaţii bronşice rectiliniare sub forma de „mătură”
E. lipsa fluxului sanguin scintigrafic

163.CS. Diagnosticul pozitiv în fistula traheobronşică este confirmat prin:

A. radiografie pulmonară
B. scintigrafie pulmonară
C. angiografie pulmonară
D. tranzit baritat
E. Esofagogastroscopie

164.CM. Emfizemul lobar congenital se manifestă prin:

A. bradipnee
B. detresă respiratorie severă
C. hipertransparenţă lobară
D. atelectazie lobară
E. deplasarea mediastinului în partea sănătoasă

165.CM.Pneumoniile prin hipersensibilizare includ următoarele entităţi:

A. astmul bronşic
B. astmul cu precipitine
C. alveolita alergică
D. pneumonia alergică extrinsecă
E. Hemosideroza

166. CM. Tabloul clinic în toxocaroză include următoarele semne:

A. sindrom febril

25
 B. torace în carenă
C. dureri musculare
D. dispnee, wheezing
E. raluri bronşice, pulmonare

167. CS. Histiocitoza ”X” pulmonară este determinată de:

A. celule Langerhans
B. celule atipice
C. sideroblaşti alveolari
D. metaplazie celulară pavimentoasă
E. plasmocite

168. CM. Care sunt factorii etiologici în pneumoniile prin hipersensibilizare?

A.actinomicete
B.aspergilus
C.pneumocystis carinii
D.penicilina
E.proteina laptelui de vacă

169.CM. Manifestările extrapulmonare în toxocaroză sunt:

A. craniotabes
B. sindrom convulsiv
C. keratită, irită
D. hepatomegalie nedureroasă
E. erupţii cutanate

170. CS.Criteriul paraclinic diagnostic în toxocaroză este:

A. hiperbilirubinemie indirectă
B. leucopenie
C. hipoimunoglobulinemie E
D. granulom cazeos pulmonar
E. granulom eozinofilic în ficat

171) CS Indicaţi ce reprezintă mortalitatea infantilă:

a) reprezintă mortalitatea copiilor nou-născuţii într-un an calendaristic
b) reprezintă numărul de copii decedaţi în vârstă de până la 1 an, raportat la 1000 nou-născuţi vii
(pentru o anumită perioadă de timp)
c) reprezintă mortalitatea copiilor internaţi în staţionare
d)reprezintă letalitatea populaţiei în vârstă de 0-18 ani
e) reprezintă numărul de copii decedaţi în vârstă de până la 5 ani, raportat la 1000 nou-născuţi vii
(pentru o anumită perioadă de timp)

172) CS Indicaţi în ce perioadă de vârstă copiii au tendinţa de generalizare a infecţiilor:

a) în perioada de sugar
b) în perioada de nou-născut
c) în perioada de antepreşcolar
d) în perioada de preşcolar
e) în perioada pubertară

173) CS Indicaţii pentru care perioadă de vârstă a copilului este caracteristică pierderea fiziologică
în greutate:

26
a) sugar
b) nou-născut
c) copii în vârstă de 4-7 ani
d) copii în vârstă de1-3 ani
e) şcolar mic

174) CS Prematur se consideră copilul născut până la termenul:

a) 40 săptămâni de gestaţie
b) 37 săptămâni de gestaţie
c) 39 săptămâni de gestaţie
d) 41 săptămâni de gestaţie
e) 42 săptămâni de gestaţie

175) CS Indicaţi termenul când, conform OMS, se recomandă prima aplicare a nou-născutului la sân:
a) în primele 30 de minute de la naştere
b)după 2 ore de la naştere
c) după 6 ore de la naştere
d) după 18 ore de la naştere
e) după 24 ore de la naştere

176) CS Indicaţi nivelul mediu al hemoglobinei în sângele periferic al copilului nou-născut sănătos:
a) 180-220 g/l
b) 100-90g/1
c) 90-85 g/l
d) 80-70 g/l
e) 70-60g/1

177) CS Nivelul granulocitelor şi agranulocitelor din sângele periferic al nou-născuţilor se egalează la:
a) a 2 - a zi după naştere
b) a 5 - a zi după naştere
c) a 8 - a zi după naştere
d) a 20 - a zi după naştere
e) a 30 - a zi după naştere

178) CM Indicaţi pentru care perioade ale copilăriei este caracteristică prevalenţa imunităţii pasive
la copil:
a) perioada vârstei pubertare
b) perioada de şcolar mic
c) perioada de preşcolar
d) perioada de sugar
e) perioada de nou-născut

179) CM Indicaţi particularităţile perioadei de copil sugar:

a) creştere staturală şi ponderală rapidă
b) dezvoltare treptată a manifestărilor socio - afective şi a memoriei
c) ritm mai lent de creştere staturo-ponderală
d) existenţă stărilor tranzitorii (icter fiziologic, criză genitală, pierdere fiziologică în greutate)
e) apariţia dentiţiei şi dezvoltarea funcţiei digestive care permit diversificarea alimentaţiei

180) CM Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a copilului, care se referă la perioada
primului trimestru (primele 12 săptămâni) de sarcină:
27
a) pot interveni factori cu acţiune teratogenă
b) se pot produce mutaţii şi aberaţii cromozomiale
c) se pot forma vicii congenitale de dezvoltare
d) poate fi afectată creşterea masei fătului
e) poate fi afectată sinteza de surfactant

181) CM Indicaţi care sunt caracteristicile ultimelor 12 săptămâni de sarcină, care determină
riscurile acestei perioade pentru copil:
a) creştere accelerată a masei fătului
b) trecerea maximă transplacentară a imunoglobulinelor de la mamă la făt
c) formarea ţesuturilor şi a organelor
d) sinteza maximă de surfactant
e) diferenţierea intensă a ţesuturilor

182) CM Indicaţii motivele, pentru care vârsta sugarului de 3-6 luni este încadrată în perioadele
critice ale copilăriei:
a) se menţine încă imunodeficienţa fiziologică
b) scade imunitatea transmisă transplacentar, datorită catabolismului anticorpilor materni
c) are loc adaptarea generală faţă de mediul extrauterin de viaţă
d) are loc I încrucişare a formulei leucocitare
e) are loc mielinizarea intensă a structurilor sistemului nervos şi formarea reflexelor condiţionate

183) CM Indicaţi particularităţile perioadei de nou-născut:

a) existenţa stărilor tranzitorii (icter fiziologic, pierdere fiziologică în greutate, criză genitală etc)
b) creştere staturo-ponderală lentă
c) creştere staturo-ponderală rapidă
d) deficienţă a funcţiei de barieră a tegumentelor şi mucoaselor
e) dezvoltare slabă a scoarţei cerebrale şi prevalenţa structurilor subcorticale

184) CM Indicaţi pentru care copii este caracteristică imunodeficienţa fiziologică:

a) nou-născuţi
b) sugari
c) copii în vârstă de 1-3 ani
d) copii în vârstă de 4-6 ani
e) adolescenţi

185) CM Indicaţi ce particularităţi sunt caracteristice perioadei de preşcolar (vârsta de 3-7 ani):
a) ritm de creştere comparativ cu alte perioade mai lent
b) ritm de creştere accelerat
c) apariţia dinţilor definitivi
d) dezvoltarea complexă a SNC (gândirii, vorbirii, locomoţiei) şi creşterea independenţei
e) patologia dominată de boli contagioase, cronicizarea unor patologii

186) CM Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a copilului, care se referă la perioada
ultimului trimestru (ultimele 12 săptămâni) de sarcină:
a) formarea de vicii congenitale de dezvoltare
b) afectarea creşterii fătului şi naşterea cu masă mică
c) sensibilizare sporită a mamei şi a fătului în cazuri de conflict pe factor Rh şi sistemul de grup
ABO
d) afectare hipoxică a SNC al fătului
e) naştere prematură sau naştere cu semne de dismaturitate

28
187) CM Indicaţi particularităţile caracteristice ale perioadei antepreşcolare (vârsta copilului 1-3
ani):
a) are loc încetinirea vitezei de creştere
b) erupţia dinţilor de lapte se încheie
c) are loc dezvoltarea intensă a ţesutului limfoid în nasofaringe
d) activitatea motorie este dezvoltată
e) sunt caracteristice diferenţe comportamentale între fetiţe şi băieţi

188) CM Indicaţi particularităţile caracteristice perioadei preşcolare de dezvoltare a copilului:

a) începe schimbarea dentiţiei de lapte cu cea permanentă
b) are loc dezvoltarea intensă a intelectului
c) se manifestă diferenţe de comportament a fetiţelor şi băieţilor
d) are loc intensificarea creşterii, în special a membrelor
e) se manifestă evident diferenţele morfologice în funcţie de sex

189)Notaţi indicii coagulagramei la nou-născutul sănătos:

a. trombocite 150 – 400
b. fibronogenul 1,5-3 g/l
c. timpul protrobinic 13 – 16 sec
d. timpul tromboplastinic 45 – 65 sec
e. timpul trombinic 7-9 sec

190) CS Indicaţi în care culuar centilic se încadrează talia copilului, apreciată ca „joasă”:
a) 25 -75 centile
b) 10 - 25 centile
c) 25 -50 centile
d) 3 -10 centile
e) 0 - 3 centile

291) CS Indicaţi cărui culuar centilic corespunde aprecierea „foarte jos " pentru vârstă:
a) 25 - 75 centile
b) 25 - 50 centile
c) 10 - 25 centile
d) 3 - 10 centile
e) 0 - 3 centile

192) CS Copilul eutrof are un indice ponderal încadrat între:

a) 0,99-0,90
b) 0,9-1,1
c) 1,1-1,2
d) 0,89-0,76
e) 1,1-1,4

193) CS Indicaţi ce reprezintă indicele ponderal:

a) masa corpului corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) raportul între masa (greutatea) reală a corpului şi cea ideală
d) masa corpului ideală pentru vârstă
e) raportul între masa ideală şi cea reală a corpului

29
194) CM Indicaţi care glande endocrine exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării
fizice a copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

195) CM Indicaţi care glande endocrine influenţează creşterea şi dezvoltarea fizică a copilului în
perioada de dezvoltare intrauterină:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

196) CM Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la şcolarul mic:

a) talia
b) caracterul creşterii ponderale anuale
c) numărul dinţilor permanenţi
d) prezenţa semnelor sexuale secundare
e) "vârsta osoasă"

197) CM Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care masa sau talia corpului se
situează:
a) mai jos de culoarul centilic 10
b) mai sus de culoarul centilic 75
c) mai jos de culoarul centilic 3
d) când parametrii apreciaţi sânt la o distanţă mai mare de 2 culoare centilice
e) mai sus de culoarul centilic 90

198) CM Enumeraţi care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică

199) CM Enumeraţi care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a) gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b) elasticitatea tegumentelor
c) semnele de maturizare biologică
d) forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e) puterea de întindere

200) CM Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:

a) hipofiza
b) timusul
c) tiroida şi paratiroidele
d) suprarenalele şi glandele sexuale
e) pancreasul
30
201) CS Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii sănătoşi de vârstă
fragedă:
a) gimnastica curativă
b) jocul
c) masajul
d) comunicarea
e) administrarea de nootropi

202) CS Indicaţi factorii principali care influenţează dezvoltarea afectivă a copilului:

a) sentimentul de dragoste în familie
b) autoritatea celor din jur
c) educaţia membrilor familiei
d) gradul de instruire a părinţilor
e) climatul afectiv (emoţional, sentimental) favorabil în mediul de creştere

203) CM Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor superioare, prezente la nou-născut:

a) reflexul Perez
b) reflexul Robinson
c) reflexul Babchin
d) reflexul Moro
e) reflexul de trompă

204) CM Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-
născuţi:
a) reflexul de sprijin
b) reflexul de trompă
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de apucare Robinson inferior
e) reflexul Babchin

205) CM Evidenţiaţi factorii predispozanţi pentru edem cerebral la copii în primul an de viaţă:
a) reţea vasculară cerebrală bine dezvoltată
b) reflux venos dificil
c) hidrofilitatea ţesutului cerebral
d) predominarea proceselor de inhibare asupra celor de excitare
e) permeabilitate sporită a barierei hematoenfalice

206) CM Indicaţi prin ce se manifestă ,,complexul de înviorare” la copilul sugar:

a) prin zâmbet
b) prin gângurit
c) prin mişcări active şi energice în membre
d) prin plâns
e) prin clipire

207) CM Dezvoltarea neuropsihică a copilului include:

a) dezvoltarea motorie a copilului
b) dezvoltarea cognitivă a copilului
c) dezvoltarea socio-afectivă a copilului
d) dezvoltarea senzorială a copilului
e) creşterea perimetrului cranian
31
208) CM Indicaţi componentele comportamentului social-afectiv la copiii în vârstă de 1-6 luni:
a) prezintă zâmbet involuntar în somn
b) primul zâmbet voluntar ca răspuns la chipuri şi voci cunoscute începând de la vârsta de 2 luni
c) râde cu toată faţa la sfârşitul lunii a 3 de viată
d) imită mimica şi mişcările capului de la vârsta de 5 luni
e) imită mişcări complexe

209) CM Indicaţi care sunt componentele comportamentului social-afectiv la copiii în vârsta de 6-9
luni:
a) stă bine în şezut
b) bate în masă
c) sună din jucării sunătoare
d) manifestă reacţie de bucurie faţă de cântec, muzică
e) distinge chipurile străine şi cele din familie

210) CM Dezvoltarea limbajului copiilor în primele 6 luni de viaţă include:

a) înţelege semnificaţia cuvintelor simple
b) reacţionează, întorcând capul, când este chemat pe nume către vârsta de 6 luni
c) gângureşte
d) lalalizează (ma-ma, ba-ba etc.)
e) formează silabe

211) CM Care sunt particularităţile circulaţiei sangvine cerebrale la copii în primul an de viaţă:
a) reţea vasculară şi capilară bine dezvoltată
b) reţea vasculară şi capilară slab dezvoltată
c) reflux sangvin dificil
d) flux arterial bogat
e) reflux venos adecvat prin venele diploice doar după dezvoltarea acestora, odată cu închiderea
fontanelelor

212) CM Enumeraţi particularităţile fiziologice ale creierului copilului nou-născut:

a) permeabilitatea barierei hematoencetalice este redusă
b) hidrofilitatea ţesutului cerebral este sporită
c) procesele de inhibare predomină asupra celor de excitare
d) este caracteristică dezvoltarea insuficientă a analizatorului auditiv şi a celui vizual
e) este caracteristică predominarea funcţională a sistemului talamo-palidar asupra celui strio-palidar

213) CS Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a copiilor în vârstă de până la 6
ani:
a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor necondiţionate
b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea reflexelor condiţionate
c) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată
d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale
e) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai mari, de vârstă şcolară

214) CM Indicaţi ce caracterizează dezvoltarea neuropsihică a copilului în vârstă de 1 an:

a) merge singur
b) ia cana şi bea singur
c) desinestătător mănâncă cu lingura bucate lichide (supă, de ex.)
d) are un vocabular de 8-10 cuvinte

32
e) îndeplineşte cerinţe elementare ale adultului

215) CM Indicaţi prin ce se manifestă retardul dezvoltării neuropsihice la copii:

a) prin reţinere în formarea deprinderilor motorii
b) prin retard verbal
c) prin reţinere a dezvoltării cognitive
d) prin persistarea reflexelor necondiţionate ale nou-născutului după vârsta de 1 lună
e) Prin deficit de masă

216) CS Selectaţi formele de abuz asupra copilului:

a) fizic
b) sexual
c) emoţional
d) psihic
e) verbal

217) CS Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân:
a) imediat după naştere (în primele 30 minute)
b) la 2 ore după naştere
c) la 12 ore după naştere
d) la 6 ore după naştere
e) la 24 ore după naştere

218) CS Indicaţi metoda exactă de calcul a volumului alimentar, necesar pentru 24 de ore copiilor
sugari:
a) metoda volumetrică
b) formula Filatov
c) formula Zaiţev
d) formula Tur
e) metoda calorică (energetică)

219) CS Copiilor, alimentaţi artificial, complementul se indică:

a) la vârsta de 6 luni, ca şi în alimentaţia naturală
b) la vârsta de 4 luni, indiferent de masa corpului
c) la vârsta de 4 luni, dacă are anemie
d) dacă copilul manifestă foame şi e mai mare de 4 luni
e) la vârsta de 4 luni, dacă prezintă interes pentru alte tipuri de hrană (alimente) înafară de cea
lactată, pe care o primeşte

220) CS Ce reprezintă suplimentul?

a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
b) surplusul de masă corporală acumulat
c)formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului
d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului
e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni

221) CS Metoda alternativă este utilizată:

a) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
b) în caz de alimentaţie mixtă a sugarului
c) în caz de alimentaţie artificială a sugarului
33
d)în caz de alimentaţie naturală a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar

222) CS Metoda complementară este utilizată:

a) în caz de alimentare artificială a sugarului
b) în caz de alimentare naturală a sugarului
c) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
d) în caz de alimentare mixtă a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar

223) CS Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:
a) copilul suge mult timp şi des
b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua
d) scaunele sunt scunde
e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)

224) CS Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat
natural:
a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare
b) 3 alimentări cu formulă adoptată, plus 2 alimentări complimentare şi apă
c) doar alimentare la sân la cerere
d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări complementare
e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare

225) CS Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:
a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an
d) la vârsta copilului de 10-12 luni
e) la vârsta copilului de 1,5 ani

226) CM Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in alimentaţia sugarului:

a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern
b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente
c) copilul are deja primii dinţi
d) copilul are mai mult de 4 luni
e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă, imună, reno-urinară necesară
consumării produselor noi

227) CM Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 3-7 ani:

a) numărul de alimentaţii/zi egal cu 5 (3 de bază şi două gustări)
b) volumul alimentar zilnic egal cu 1400-1800 ml
c) necesarul energetic egal cu 80 kcal/kg/ 24 ore
d) numărul de alimentări/zi egal cu 3
e) volumul alimentar zilnic egal cu 2000-2500 ml/24 ore

228) CM Indicaţi care greşeli în alimentaţie pot cauza tulburări de nutriţie la copii:
a) alimentare artificială neadecvată
b) utilizarea excesivă a unor produse
c) alimentare exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni

34
d) introducerea tardivă a alimentelor complementare
e) introducerea alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni

229) CM Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
b)conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
c) conţine factori imuni de protecţie
d) conţine alfa-lactoză
e) conţine beta-lactoză

230) CM Ce reprezintă alimentaţia complementară:

a) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni
b) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte)
c) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte
d) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele
e) diversificarea alimentaţiei, recomandată pentru sugari începând cu vârsta de 6 luni

231) CM Indicaţi ce reprezintă diversificarea alimentaţiei sugarului:

a) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte
b) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni
c) alimentaţia complementară, administrată sugarului începând cu vârsta de 6 luni
d) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte)
e) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele

232) CM Selectaţi care sunt condiţiile de bază pentru iniţierea şi stimularea lactaţiei:
a) alimentaţia îmbogăţită a mamei
b) aplicare la sân a nou-născutului în prima ½ oră după naştere
c) aplicarea copilului la sân la cerere, inclusiv noaptea
d) administrarea de lichide suplimentare mamei
e) eliberarea maximă de lapte a sânilor

233) CM Indicaţi factorii, care pot cauza hipogalactie secundară:

a) plasarea frecventă a copilului la sân
b) plasarea rară a copilului la sân
c) poziţionarea şi aplicarea incorectă la sân
d) patologiile extragenitale ale mamei
e) medicaţia cu antibiotice

234) CM Poziţionarea corectă la sân a sugarului implică următoarele semne:

a) corpul sugarului şi capul lui sunt aliniate pe o dreaptă
b) corpul copilului e întors spre corpul mamei
c) mama susţine tot corpul copilului, nu numai capul
d) corpul copilului e lipit de corpul mamei
e) mama susţine sânul cu o mână

235) CM Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot duce la tulburări de nutriţie:
a) alimentare cu formule lactate diluate excesiv
b) alimentare îndelungată la sân cu introducere tardivă a alimentelor complementare
c) alimentare cu formule lactate neadaptate
d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni

35
236) CM Indicaţi care sunt consecinţele introducerii tardive a complimentului în alimentaţia
sugarului:
a) retard în creştere
b) nutriţie scăzută
c) carenţe de micronutrienţi (fier, zinc)
d) abilităţi motorii de mestecare întârziate
e) dezvoltare neuro-psihică întârziată

237) CM Indicaţi care sunt consecinţele introducerii precoce a complementului în alimentaţia

sugarului:
a) dezvoltarea fizică accelerată
b) scăderea lactaţiei şi micşorarea aportului de energie şi substanţe nutritive de către copil
c) risc de infecţie crescut, odată cu administrarea produselor care pot fi contaminate
d) risc crescut de boală diareică acută
e) risc crescut de alergie alimentară

238) CM Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui

uman:
a) limfocitele T, B
b) macrofagii
c) anticorpii antivirus
d) imunoglobulinele de tip A, M
e) calcitonina

239) CM Indicaţi recomandările practice, oferite mamelor ce alăptează, menite să stimuleze reflexul
de prolactină:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea
b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) poziţionare şi aplicare corectă la sân
e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de viaţă
a sugarului

240) CM Ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:
a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
b) dietă hipoalergică
c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din aportul
caloric)
d) dietă vegetariană
e) dietă cu cantitate redusă de sare

241) CS Indicaţi termenul, când începe ontogeneza sistemului cardio-vascular:

a) în săptămâna a VIII de dezvoltare intrauterină
b) în săptămâna a IV de dezvoltare intrauterină
c) în săptămâna a II de dezvoltare intrauterină
d) în săptămâna a III de dezvoltare intrauterină
e) [în primele 7 zile de la concepţie

242. CS Lipotimia se deosebeşte de sincopă prin:

36
a) lipsa pulsului
b) pierderea cunoştinţei de scurtă durată
c) prezenţa manifestărilor neurologice
d) menţinerea funcţiilor vitale (activitatea cardiacă şi respiraţia)
e) rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace

243. CS Indicaţi pentru care patologii la copii este caracteristic suflul sistolic, perceput la baza
cordului:
a) miocardită
b) anemie
c) valvulopatie dobândită
d) patologie cardiacă congenitală
e) tireotoxicoză

244.CS Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârsta de până
la 2 luni:
a) peste 0,45
b) peste 0,50
c) peste 0,55
d) peste 0,60
e) peste 0,70

245. CS Indicaţi care valuare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până
la 2 ani:
a) peste 0,60
b) peste0,55
c) peste 0,40
d) peste 0,45
e) peste 0,50

246) CS Indicaţi localizarea auscultativă a suflului sistolic funcţional la copiii

sănătoşi de vârstă fragedă:
a) la apex
b) la p. Botchin-Erb
c) la a. pulmonară
d) la aortă
e) la valva tricuspidă

247) CS Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei mitrale la copii:

a) pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b) în spaţiul intercostal II din dreapta
c) în spaţiul intercostal II din stânga
d) la apex
e) în punctul Botkin - Erb

248) CS Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei tricuspidale la copii:

a) la marginea inferioară a sternului
b) în spaţiul intercostal II din dreapta
c) la apex
d) în spaţiul intercostal II din stânga
e) în punctul Botkin - Erb

37
249) CM Indicaţi care din malformaţiile congenitale enumerate sunt cianozante:
a) dextrocardia
b) stenoza arterei pulmonare
c) transpoziţia vaselor magistrale
d) ductul arterial comun persistent
e) artezia valvei tricuspide

250) CM Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale
pulsului:
a) în hipertireoză
b) în anemie
c) în stări febrile
d) în bronşite
e) în rahitism

251). CM Evidenţiaţii prin ce se caracterizează suflurile organice:

a) intensitate mică
b) intensitate mare
c) asociere de freamăt
d) propagare în afara limitelor cordului
e) dispar după efort

252) CM Indicaţi de care particularităţi de vârstă este influenţat caracterul ECG la copii:
a) de masa corporală
b) de poziţia cordului în cutia toracică
c) de raportul intre masa ventriculuilui stâng şi a celui drept
d) de grosimea pereţilor ventriculelor
e) de valoarea tensiunii arteriale

253) CM Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:

a) nu se asociază cu freamăt catar
b) nu se propagă în afara limitelor cordului
c) se percep numai la baza cordului
d) se intensifică după efort fizic
e) dispar după efort fizic sau schimbarea poziţiei corpulu

254) CM Indicaţi în care patologie cardiovasculară congenitală la copii se constată şunt dreapta-
stânga:
a) în tetralogia Fallot
b) în caz de transpoziţie a vaselor magistrale
c) în caz de atrezie a valvei tricuspide
d) în caz de defect septal interatrial
e) în caz de defect septal interventricular

255) CM Indicaţi pentru care din anomaliile a sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa
şuntului stânga-dreapta:
a) situaţia patologică a venelor pulmonare
b) ductul arterial Botallo deschis
c) dextrocardia

38
d) defectul septului interatrial
e) defectul septului interventricular

256) CM Indicaţi pentru care din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular este
caracteristic şuntul dreapta-stânga:
a) defectul septului interatrial
b) ductul arterial comun persistent
c) transpoziţia vaselor magistrale
d) atrezia valvei tricuspide
e) tetralogia Fallot

257) CM Indicaţi caracteristicile auscultative ale zgomotelor cardiace la copii:

a) sunt mai frecvente ca la adult
b) sunt mai intense ca la adult
c) au tendinţa de egalizare (la sugar)
d) sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e) poate fi prezentă aritmia respiratorie

258) CM Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:

a) intensitatea după scara Lewine 4-6
b) intensitatea după scara Lewine 1-2
c) nu sunt însoţite de freamăt
d) dispar după schimbarea poziţiei corpului
e) nu se propagă în afara limitelor cordului

259) CM Indicaţi ce informaţii de importantă diagnostică poate oferii examenul radiologic în

examinarea sistemului cardio-vascular la copii:
a) informaţii privind cutia toracică
b) informaţii privind circulaţia pulmonară
c) informaţii privind excursia pulmonară
d) informaţii privind umbra cardiacă
e) informaţii privind ICT (indicele cardio-toracic)

260) CM Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru duodenul nou-născutului şi sugarului?
a) e bine fixat
b) duodenul e localizat mai sus, la nivelul vertebrei I lombare
c) duodenul e localizat la nivelul vertebrei a III - IV lombare
d) duodenul e fixat insuficient
e) duodenul e relativ mai voluminos

261) CM Selectaţii caracteristicile scaunului a nou - născutului şi sugarului sănătos, alimentat

natural:
a) este de culoare galben aurie, cu miros acid
b) este de culoare galben închisă, ferm, miros fetid, pH alcalin
c) este negru, brun închis, gelatinos, cu miros fetid
d) este ferm, bine legat, de culoare brună
e) este frecvent, în primele luni de viaţă după fiecare alimentaţie, de consistenţă instabilă

262) CM În care din afecţiunile copilului de mai jos se poate întâlni hematemeza:
a) varice esofagiene
b) gastrite cronice

39
c) hernie hiatală
d) boală ulceroasă
e) sindrom CID

263) CM Selectaţi semnele sindromului de deshidratare la copii:

a) tegumente palide
b) plica cutanată revine la normal lent
c) ochi înfundaţi
d) tahicardie
e) bea cu lăcomie, sete

264. CM Care din particularităţile anatomice principale ale stomacului predispun nou-născutul şi
sugarul la regurgitaţie şi vomă?
a) fundul mic al stomacului situat mai inferior decât partea pilorică
b) tunica musculară stomacală bine dezvoltată
c) stratul muscular circular al pilorului bine dezvoltat
d) sfincterul cardial nedezvoltat
e) volumul al stomacului fiziologic relativ mic

265) CM Care din afirmaţiile privind particularităţile anatomo-fiziologice ale stomacului copilului nou-
născut şi sugar sunt corecte ?
a) secreţia gastrică este scăzută
b) sfincterul piloric este bine dezvoltat
c) sfincterul cardial e insuficient dezvoltat
d) cele 3 straturi musculare ale stomacului sunt bine dezvoltate
e) submucoasa este bine fixată

266) CM În care din afecţiunile enumerate se poate constata disfagie?

a) în anemie feriprivă
b) anomalii de dezvoltare a esofagului
c) în tumori localizate la nivel de faringe, esofag
d) în faringită
e) în esofagită

267) CM Indicaţi ce simptome se încadrează în sindromul de gastroenterocolită acută la copii?

a) vomă cu conţinut de alimente consumate (vărsături alimentare)
b) sughiţ
c) durere abdominală
d) diaree
e) semne de deshidratare

268) CS Evidenţiaţi care din factorii enumeraţi determină starea imunităţii locale:
a) Ig A secretorie
b) Ig G
c) sistemul de complement
d) Alfa-antitripsina
e) T-limfocitele

269) CS Indicaţi care clasă de imunoglobuline reprezintă un marcher de infecţie recentă:

a) Ig G
b) Ig M
40
c) Ig A
d) Ig D
e) Ig E

270) CMPerioada încadrată între vârsta de 4 şi 6 luni a sugarului, critică pentru dezvoltarea
imunoreactivităţii are următoarele caracteristici:
a) scăderea imunităţii pasive
b) insuficienţa de Ig G
c) scăderea activităţii limfocitelor T helper
d) creşterea activităţii limfocitelor T helper
e) scăderea aparatului de IgA secretorie.

271) CMIndicaţi care sunt funcţiile sistemului imun la copii:

a)reglează metabolismul bazal
b) menţine homeostaza organismului prin îndepărtarea celulelor îmbătrânite, lezate sau cu mitoză
atipică
c) asigură creşterea rezistenţei faţă de infecţii
d) asigură respingerea grefelor sau a altor ţesuturi şi substanţe heterogene
e) asigură menţinerea capacităţii generale de diferenţiere între ,,propriu” şi ,,străin” (,,self” şi ,,non-
self”)

272) CMSelectaţi ce face parte din mijloacele de apărare nespecifică:

a) limfocitele T
b) bariera anatomică cutaneo-mucoasă
c) sistemul de fagocitoză
d) sistemul de complement
e) limfokinele sau citochinele

273) CSIndicaţi care este nivelul normal al hemoglobinei în sângele periferic al nou-născuţilor după
naştere:
a) 180-220 g/1
a) 140-160 g/1
b) 120-140 g/1
c) 160-170 g/1
d) 150-180 g/1

274) CSIndicaţi care este longevitatea eritrocitelor la copiii nou-născuţi sănătoşi:

a) 80-l20zile
b) 90-60 zile
c) 30 zile
d) 8-12 zile
e) 10-20 zile

275) Indicaţi vârsta copilului, când are loc a doua încrucişare a formulei leucocitare:
a) după vârsta de un an
b) la vârsta de l0 ani
c) la vârsta de 4 - 5 ani
d) la vârsta de 7-12 ani
e) la vârsta de 15 ani

276)CM Indicaţi ce modificări hematopoetice se petrec la făt la a 5- a lună de dezvoltare intrauterină:

41
a) funcţia hematopoetică a ficatulului atinge apogeul
b) se încep a forma primele megacariocite şi neutrofile
c) tipul megaloblastic de hematopoeză se înlocuieşte cu cel normoblastic
d) se include funcţia de hematopoeză hepatică
e) se formează eritroblaşti primitivi

277) CM Indicaţi particularităţile caracteristice formulei leucocitare a nou-născuţilor în primele 3 zile

după naştere:
a) numărul total absolut de neutrofile este mărit
b) numărul de neutrofile nesegmentate este mărit
c) numărul limfocitelor este mărit
d) prezenţa mielocitelor, promielocitelor
e) numărul de neutrofile este micşorat

278) CM Selectaţi care sunt particularităţile ,,sângelui roşu’’ la nou-născuţi:

a) hemoglobină mai joasă, comparativ cu alte vârste
b) policitemie
c) hipercromie
d) hemoglobina mai înaltă, comparativ cu alte vârste
e) diametru eritrocitar mărit

279) CM Indicaţi factorii, care determină intensificarea eritropoezei la nou-născuţi:

a) hipoxia în timpul sarcinii şi a naşterii
b) longevitatea mică a eritrocitelor
c) prezenţa în sângele periferic a eritrocitelor nediferenţiate
d) predispunerea eritrocitelor către hemoliză
e) stimularea măduvei osoase la nou-născuţi

280) CM Selectaţi simptomele caracteristice sindromului hemolitic la copii:

a) icter
b) nivel scăzut al hemoglobinei
c) reticulocitoză
d) scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitelor
e) paliditate

281) CM Indicaţi pentru care din patologiile enumerate este caracteristică hiperplazia ganglionilor
limfatici la copii:
a) tuberculoză
b) infecţie respiratorie virală acută
c) leucemie
d) infecţie cu virusul HIV
e) patologie sistemică a ţesutului conjunctiv

282)CS ,,Infarctul uric” este caracteristic pentru:

a) nou-născut
b) sugar
c) copii de 1-2 ani
d) copii de 2-3 ani
e) copii după vârsta de 3 ani

283) CM Evidenţiaţi care din funcţiile renale enumerate se apreciază prin proba Zimniţkii:
42
a) funcţia de concentrare şi de diluţie
b) funcţia de excreţie a produselor azotice
c) funcţia de filtrare
d) funcţia de menţinere a echilibrului hidro-salin
e) funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic

284) CM Selectaţi sindroamele clinice de bază caracteristice pentru afectarea sistemului

renourinar la copii:
a) sindromul urinar
b) sindromul hipertensiv
c) sindromul edemic
d) sindromul febril
e) sindromul anemic

285) CM La copii sindromul nefritic se caracterizează prin:

a) hematurie
b) proteinurie neînsemnată
c) leucociturie
d) hipertensiune arterială
e) hiperlipidemie

286) CM Capacitatea funcţională canaliculelor renale la copii se apreciază după următorii indici:
a) indicii echilibrului acido-bazic
b) clearance-ul creatininei endogene
c) nivelul excreţiei aminoacizilor
d) reacţia urinei
e) indicii din proba Zimniţchi

287) CM Sindromului nefrotic la copii include:

a) edeme
b) hipertensiune
c) hipoproteinemie
d) hipercolesterolemie
e) proteinurie masivă

288) CM Indicaţi motivele extrarenale, în care poate fi crescut nivelul ureei la copii:
a) catabolism proteic crescut
b) afecţiuni hepatice grave
c) exces de proteine în alimentaţie
d) exicoză
e) pancreatită

289) CM Sindromul nefrotic la copii se caracterizează prin:

a) edeme pronunţate până la anasarcă
b) proteinurie peste 3,5 g/l
c) hipoproteinemie şi disproteinemie
d) hiperlipidemie
e) hematurie

290) CS Indicaţi în ce perioadă de vârstă a copilului se constată dispneea fiziologică:

a) în perioada de sugar

43
b) în perioada de nou-născut
c) în perioada de pubertate
d) la copii în vârstă de 1-3 ani
e) la copii în vârstă de 6 ani şi mai mult

291) CS Evidenţiaţi care din afecţiunile respiratorii enumerate este caracteristică practic exclusiv
copilului sugar, în primele luni de viaţă:
a) bronşita acută obstructivă
b) laringita acută
c) otita acută medie
d) pneumonia acută
e) bronşiolita

292) CS Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot constata auscultativ raluri
sibilante:
a) în caz de pneumonie acută
b) în caz de bronşită acută obstructivă
c) în caz de viciu cardiac congenital
d) în caz de pseudocrup
e) în caz de rinofaringită

293) CS Indicaţi după care limită FR (frecvenţa respiratorie) este apreciată ca respiraţie accelerată
(tahipnee) la copilul în vârstă de 2 - 12 luni:
a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult
b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult
c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult
d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult
e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult

294) CS Indicaţi după care limite FR (frecvenţa respiratorie) este apreciată ca respiraţie accelerată
(tahipnee) la copilul în vârstă de 7 zile -2 luni:
a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult
b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult
c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult
d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult
e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult

295) CS Indicaţi după care limită FR (frecvenţa respiratorie) este apreciată ca respiraţie accelerată
(tahipnee) la copilul în vârstă de 12 luni - 5 ani:
a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult
b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult
c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult
d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult
e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult

296) CM Indicaţi în ce stări patologice la copii este intensificat freamătul vocal:

a) în caşexie
b) în caz de pneumonie
c) în caz de astm bronşic
d) în caz de obezitate
e) în caz de enfizem pulmonar

44
297) Indicaţi particularităţile morfo-funcţionale a sugarilor, care determină localizarea frecventă a
atelectaziilor pulmonare în părţile postero - inferioare ale pulmonilor?
a) excursia mică a cutiei toracice, fiziologică la această vârstă
b) ţesutului elastic al plămânilor insuficient dezvoltat
c) vascularizarea abundentă a plămânilor
d) poziţia sugarului mic predominant culcat pe spate
e) ţesutul interstiţial pulmonar dezvoltat exagerat

298) CM În ce stări patologice la copii se întâlneşte tusea "lătrătoare"?

a) în caz de inflamaţie catarală a laringelui şi a traheii
b) în caz de crup (difterie)
c) în caz de pseudocrup
d) în bronşite
e) în caz de pneumonie

299) CM Ce particularităţi anatomo-fiziologice ale laringelui explică predispoziţia copiilor cu

infecţii respiratorii acute către fenomene de stenoză?
a) fineţea şi deprimabilitatea cartilajelor laringelui
b) lumenul îngust al laringelui
c) [vascularizarea abundentă a mucoasei laringiene
d) forma de ,,pâlnie” a laringelui
e) dezvoltarea abundentă a ţesutului limfoid în submucoasa laringiană

300) CM Indicaţi în ce stări patologice la copii se poate constata dispnee expiratorie:

a) în caz de astm bronşic
b) în caz de bronşită acută obstructivă
c) în caz de pneumonie
d) în caz de bronşiolită
e) în caz de laringită

301) CM Evidenţiaţi simptomele clinice, caracteristice sindromului obstructiv la copii:

a) dispnee inspiratorie
b) [dispnee expiratorie
c) respiraţie astmatiformă
d) raluri umede localizate
e) raluri sibilante pe toată aria pulmonară

302) CM Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate ale bronhilor determină
fenomenele obstructive frecvente la copii de vârstă fragedă:
a) hidrofilitatea ţesuturilor şi predispoziţia către edemul mucoasei bronşice
b)musculara bronşică slab dezvoltată
c) hipersecreţia bronşică, caracteristică vârstei
d) elasticitatea sporită a peretelui bronşic
e) mucoasa bronşică bogat vascularizată

303) CM Indicaţi care din simptomele enumerate sunt caracteristice insuficienţei respiratorii acute la
copii de vârstă fragedă:
a) respiraţie accelerată
b) frotaţia aripilor nazale
c) cianoză periorală în repaos sau la efort

45
d) tuse chinuitoare
e) tiraj al cutiei toracice

304) CM Indicaţi în ce stări patologice la copii se constată dispnee inspiratorie:

a) în laringotraheită
b) în astm bronşic
c) în caz de corp străin al bronşilor
d) în caz de stridor congenital
e) în caz de difterie

305) CM Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale cavităţii nazale caracteristice
pentru copiii sugari:
a) absenţa meatului nazal inferior
b) aproximativ lumenului de dimensiunea 1 mm
c) mucoasa bogat vascularizată
d) mucoasa umidificată suficient
e) mucoasa umidificată insuficient

306. CS. Care defect anatomic nu caracterizează Tetrada Fallot?

a. Stenoza arterei pulmonare
b. Defectul septal interventricular
c. Comunicarea interatrială
d. Destropoziţia aortei
e. Hipertrofia ventriculară dreaptă

307.CS. Semnul primordial în diagnosticarea malformaţiilor congenitale de cord la copil este:

a. Tusea uscată, chinuitoare
b. Dureri moderate în epigastru
c. Dispneea
d. Tahicardia
e. Subfebrilitatea asociată cu tuse

308.CS. Ce reprezintă maladia Roger?

a. Defect de sept ventricular mic cu şunt stânga-dreapta minim sau moderat
b. Defect de sept atrial tip „foramen ovale patent”
c. Afectarea valvelor tricuspide
d. Canal atrioventricular comun
e. Fistulă aorto-pulmonară

309. CS Diagnosticul de reumatism articular acut, conform criteriilor Jones, este susţinut de:
a) 2 criterii majore şi 1 criteriu obligator minor
b)3 criterii minore
c)4 criteri majore
d) 5 criterii moajore
e) prezenţa streptococului în exsudatul faringian

310.CM Care semne sunt caracteristice în Tetrada Fallot?

a. Atrezia pulmonară
b. Malformaţia orificiului atrio-ventricular drept
c. Forma clasică cu stenoză de diferit grad
d. Forma roză (cu stenoză infundibulară nepronunţată)

46
 e. Insuficienţa arterei pulmonare

311.CM CM. În care malformaţii congenitale cardiace are loc suprasolicitarea cu volum?
a. Defect septal atrial
b. Defect septal ventricular
c. Canal atrioventricular
d. Coarctaţia aortei
e. Canal arterial persistent

312. CM. Malformaţiile congenitale de cord cu şunt stânga-dreapta sunt:

a. Defect de sept ventricular
b. Defect de sept atrial
c. Maladia Ebstein
d. Coarctaţia aortei
e. Canal arterial persistent

313.CM. Care sunt maladiile congenitale de cord cu leziuni obstructive?

a. Stenoza arterei pulmonare
b. Coarctaţia aortei
c. Defect de sept ventricular
d. Insuficienţa congenitală mitrală
e. Tetrada Fallot

314. CM. Enumeraţi tipurile de stenoză pulmonară:

a. Valvulară
b. Septală
c. Infundibulară
d. Subinfundibulară
e. Supravalvulară

315. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la închiderea farmacologică a Canalului arterial
persistent:
a. Utilizarea inhibitorilor de prostoglandine
b. Administrarea medicamentelor în primele 10-14 zile de viaţă
c. Este posibilă închiderea canalelor arteriale persistente de diferit calibru
d. Închiderea farmacologică se efectuează doar la prematuri
e. Canalului arterial persistent nu se închide farmacologic

316. CS. Sindromul Wolff-Parkinson-White este caracterizat prin, cu excepţia:

a. Prezenţa undei delta
b. Preexcitaţia ventriculară
c. Fibrilaţie atrială
d. ORS laringit
e. Intervalul P-Q scurtat

317.CS. Care din următoarele remedii este aritmic de clasa 1 (blocant al canalelor de Na):
a. Amiodarona
b. Propronolul
c. Procainamida
d. Verapamilul
e. Digoxina

47
318.CS. Care din următoarele afirmaţii este corectă pentru sindromul QT lung:
a. Creşte durata nepolarizării atriale
b. Diagnosticul se face prin EchoCG
c. Nu se asociază cu aritmii maligne
d. Poate fi congenital şi dobândit
e. Forma dobândită este determinată de hipercaliemie

319.CS. În ce consta tratamentul de urgenţă al bradicardiei

a. Cardioversie
b. Amiodarona 5 mg/kg/i/v
c. Atropina 0,02-0,04 mg/kg i/v
d. Lidocaina 1 mg/kg în bolus
e. Pacemaker permanent

320.CS. Care tubulare de ritm nu se referă la bradicardie

a. Bloc atrio-ventricular gradul I
b. Sindromul tahi-bradi
c. Fibrilaţia atrială
d. Bradicardie sinusală
e. Blocul atrio-ventricular gradul III

321. CS. În ce constă tratamentul sindromului Wolff-Parkinson-White

a. Reducerea alurii ventriculare
b. Prevenirea emboliei sistemice
c. Restaurarea ritmului sinusal
d. Implantarea de pacemaker
e. W-P-W nu necesită tratament

322.CS. Care este preparatul de elecţie în terapia tahicardiei paroxistice supraventriculare cu

insuficienţa cardiacă congestivă
a. Digoxina
b. Adenozina
c. B-blocante
d. Lidocaina
e. Blocantele de Ca

323. CS. Pentru blocul de ramură stânga a fascicolului Hiss nu este caracteristic:
a. este datorat întârzierii sau întreruperii conducerei la nivelul ramurii stângi
b. ORS prelungit
c. Poate apare postchirurgical
d. Axa electrică a cordului deviată la dreapta
e. Unda R largă, crestata în D1, a VL şi VG

324. CS. Bradicardia la copii după vârsta de 6 ani are o frecvenţă cardiacă inferioară de:
a. 70 bătăi/min
b. 80 bătăi/min
c. 90 bătăi/min
d. 60 bătăi/min
e. 50 bătăi/min

48
 325. CS. Preparatul de elecţie în cuparea tahicardiei paraxistică supeaventriculară la sugar este:
a. lidocaina
b. adenozina
c. captopril
d. euphilina
e. prednizolona

326.CM. Extrasistolele pot fi:

a. atriale
b. ventriculare
c. nodale
d. colaterale
e. dishormonale

327.CM. Din tulburări de automatism a nodului sinusal fac parte:

a. tahicardia sinusală
b. bradicardia sinusală
c. aritmie sinusală
d. boala nodului sinusal
e. extrasistolie sinusală

328.CM. Bradicardia poate fi indusă de următoarele preparate medicamentoase:

a. anaprilina
b. digitalice
c. cardonat
d. amiodarona
e. preparate de Fe

329.CM. Care sunt contraindicaţiile pentru utilizarea amiodaronei?

a. Fibrilaţie atrială
b. Bloc atrio-ventricular gradul 3
c. Ulcer gastric în acutizare
d. Hipersensibilitate la preparatele de iod
e. Şoc cardiogen

330.CM. Tratamentul fibrilaţiei atriale include:

a. Reducerea alurii ventriculare
b. Mărirea alurii ventriculare
c. Restaurarea ritmului sinusal (defibrilarea)
d. Prevenirea recidivelor de fibrilaţie atrială
e. Prevenirea emboliilor

331.CM. Care sunt semnele ECG a extrasistolei atriale:

a. Apariţia prematură a undei P extrasistolice şi a complexului QRST
b. Deformarea sau schimbarea polarităţii undei P extrasistolice
c. Prezenţa complexulu QRST neschimbat
d. Prezenţa pauzei compensatorii incomplete după extrasistola
e. Complexul QRST schimbat şi deformat

332.CM. Pe ECG în caz de bradicardie sinusală se evidenţiază:

49
 a. Intzervale R-R alungită şi regulate
b. Complexe QRS deformate
c. Unda P sinusală
d. Intervale P-P regulate
e. Alungirea intervalului QT

333.CM. Care din următoarele afirmaţii se referă la fibrilaţia atrială

a. Semnul ECG este unda F
b. Este o tahiaritmie
c. Contracţie segmentară a atriilor
d. FC atriala=FC ventriculara
e. FCC 400-700 b/min

334.CM. Clasificarea medicamentelor antiaritmice include următoarele clase:

a. Clasa 1 – blocanţii canalelor de Na
b. Clasa 2 – B blocanţii
c. Clasa 3 – blocanţii canalelor de K
d. Clasa 4 – blocanţii canalelor de Ca
e. Clasa 5 – digoxina

335.CS Criteriile majore de diagnosticare a febrei reumatismale sunt următoarele, cu excepţia:

A. Cardită
B. Poliartrită
C. Coree
D. Eritem marginal
E. Eritem nodos

336. CS Care semn paraclinic nu este prezent în febra reumatismală?

A.VSH sporit
B. Leucocitoză
C.ECG- date normale pentru vârstă
D. Majorarea titrului ASL-O
E. Cultură faringiană la streptococ pozitivă

337. CS Care sindrom clinic nu este secundar febrei reumatismale?

A.Cardita
B.Eritem marginal
C.Noduli subcutanaţi
D.Artralgii
E. Sindrom abdominal şi alte serozite

338. CS Care sindrom clinic de bază în febra reumatismală poate fi atribuit şi ca consecinţă?
A. Reumocardita primară
B. Artrita
C. Coreea
D. Valvulopatia
E. Reumocardita recidivantă

339. CS Care semn clinic nu este comun pentru faringita streptococică la preşcolari?
A. Limfadenită cervicală anterioară
B. Contact direct cu persoana infectată

50
C. Raş scarlatiniform
D. Excoriaţie
E. Cultură pozitivă din faringe

340. CS Care antibiotic nu este recomandat în tratamentul faringitei streptococice?

A. Benzatin benzilpenicillina
B. Gentamicina
C. Amoxicilina
D. Cefalosporine de generaţia I
E. Eritromicină etilsuccinat

341. CS Care semn clinic nu este comun pentru faringita streptococică la şcolari?
A. Limfadenită cervicală anterioară
B. Contact direct cu persoana infectată
C. Raş scarlatiniform
D. Cultură pozitivă din faringe.
E. Tuse

342. CS Prezenţa poliartritei şi tumefierea articulară disproporţională febrei nu este sugestivă pentru
următorul diagnostic:
A. Artrită specifică micobacteriană
B. Endocardită infecţioasă
C. Boală inflamatorie intestinală
D. Artrită virală
E. Boala Lyme

343. CS Redoarea matinală nu este caracteristică în următorul diagnostic:

A. Lupusul eritematos sistemic
B. Artrita reumatoidă
C. Artrita juvenilă idiopatică
D. Polimialgia reumatică
E. Artrita reactivă

344. CS Durata profilaxiei secundare a febrei reumatismale acute , fără cardită cu benzatin
benzilpenicillină o dată în lună este de:
A. 3ani
B. 5 ani
C. 5ani sau până la 18 ani
D. 10 ani
E. Pentru toată viaţa

345.CM Factori de risc în febra reumatismală sunt:

A. Nutriţie deficitară cu carenţă de vitamine şi minerale
B. Predispoziţie ereditară
C. Colectivităţi aglomerate
D. Infecţii streptococice repetat
E. Vârsta sub un an

346.CM Colectarea anamnezei în febra reumatismală include:

A. Identificarea factorilor de risc
B. Determinarea susceptibilităţii genetice

51
 C. Aprecierea debutului bolii
D. Evidenţierea perioadei de latenţă peste 3 luni de la infecţia streptococică suportată
E. Prezenţa artritei deformative

347.CM Cardita în febra reumatismală are următoarele semne clinice:

A. Prezenţa frecăturii pericardice
B. Apariţia suflurilor organice
C. Zgomote cardiace normale
D. Constatarea cardiomegaliei
E. Hipertensiune arterială

348.CM Coreea minoră are următoarele caracteristici clinice:

A. Mişcări dezorganizate distale
B. Hipertonie musculară
C. Vorbire sacadată
D. Instabilitate psihică şi emoţională
E. Mişcările coreice nu dispar în somn

349.CM.Caracteristicile evolutive ale coreei minore sunt:

A. Durata medie a tulburărilor coreice este de 2-3 săptămâni
B. Nu apar acutizări ale semnelor clinice de coree minoră
C. În coree pot apărea complicaţii cardiace
D. În cazuri grave tulburările coreice pot fi de 3-4 luni
E. Coreea se notează mai frecvent la băieţi

350. CM.Electrocardiografia permite depistarea următoarelor modificări patologice în febra

reumatismală:
A. Tahicardie sinuzală, atrială
B. Prezenţa blocurilor AV
C. Prezenţa regurgitaţiilor mitrale
D. Aprecierea grosimii stratului de lichid pericardic
E. Modificări ale ST-T

351. CM Pentru diagnosticul febrei reumatismale la nivelul medicinii primare sunt obligatorii
următoarele investigaţii:
A. Hemoleucograma
B. Sumarul urinei
C. Proteina C-reactivă
D. Antistreptolizina-O
E. ECG

352. CMLa nivel consultativ în febra reumatismală sunt recomandabile următoarele investigaţii:
A. Proteina totală şi fracţiile
B. Fibrinogenul
C. Scintigrafia miocardului
D. Ecocardiografia cu Doppler
E. Radiografia toracică standard

353. CM Afectarea simetrică a articulaţiilor mici sunt sugestive pentru următoarele diagnostice:
A. Artrită specifică micobacteriană
B. Leucemia acută

52
 C. Artrita reumatoidă
D. Artrita virală
E. Artrită indusă de cristale

354. CM Tratamentul medicamentos în febra reumatismală are ca scop:

A. Eradicarea infecţiei streptococice şi profilaxia ei
B. Supresia inflamaţiei în răspuns autoimun
C. Dietă cu conţinut sporit de lipide
D. Tratamentul insuficienţei cardiace congestive
E. Sanarea focarelor cronice de infecţie în perioada acută

355. CMLa copiii cu poliartrită şi febră prezenţa leucopeniei este sugestivă pentru următoarele
diagnostice:
A. Artrită juvenilă idiopatică
B. Lupus eritematos sistemic
C. Febră reumatismală acută
D. Artrită virală
E. Leucemie acută

356. CM Managementul coreei include:

A. Tratament antibacterian
B. Glucocorticosteroizi
C. Antiinflamatoare nesteroidiene
D. Benzodiazepine
E. Immunosupresoare

357. CM Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu febră reumatismală acută sunt:

A. Adresare primară cu semne clinice de febră reumatismală acută
B. Adresare repetată cu semne de recădere a bolii (febrei, sindroamelor clinice de bază)
C. Tratament de reabilitare
D. Ecocardiografia- fără afectări valvulare
E. Deficit ponderal marcat

358. CM În clasificarea febrei reumatismale acute sindroame clinice secundare sunt:

A. Eritem marginal
B. Eritem nodos
C. Coreea
D. Artrita
E. Infecţia streptococică precedentă

359. CM Conduita pacientului cu febră reumatismală acută include:

A. Stabilirea diagnosticului precoce
B. Determinarea gradului de activitate in funcţie de organele şi sistemele implicate
C. Întocmirea schemei de tratament individualizat
D. Asanarea focarelor de infecţie în perioada acută a bolii
E. Se indică prednisolon la toţi copiii cu febră reumatismală

360. CM Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu febră reumatismală în secţia de terapie intensivă:

A. Manifestări neurologice (stare confuză, somnolenţă, convulsii)
B. Inflamaţie articulară marcată
C. Tahipnee, tahicardie excesivă.

53
D. Semne clinice de infecţie respiratorie acută
E. Hipotensiune marcată

361.Cs În epidemiologia lupusului eritematos sunt importanţi următorii factori, cu excepţia:

A. Debutul frecvent în adolescenţă
B. Factori familiali
C. Prevalare la sexul masculin
D. Debut rar sub 5 ani
E. Mai rar în rasa albă

362. CS Mecanisme trigger în lupus pot fi următoarele, cu excepţia:

A. Particule de ARN virusuri în celule endoteliale
B. Titrul seric înalt de anticorpi la rubeolă
C. Titrul seric înalt de anticorpi la virusul Epştein-Bar
D. Razele ultraviolete sunt protectoare
E. Stimulare antigenică a vaccinelor

363. CS Următorul semn cutanat nu este criteriu de clasificare în lupus eritematos:

A. Rash malar „în fluture”
B. Rash discoidal
C. Papule pruriginoase
D. Fotosensibilitate
E. Ulceraţii mucocutanate orale sau nazale

364. CS Următorul semn clinic al artritei nu este caracteristic în lupus eritematos:

A. Oligoartrită
B. Afectare simetrică
C. Artrită nonerozivă
D. Deformaţii a coloanei vertebrale
E. Afectarea articulaţiilor mici distale

365. CS Afectarea sistemului nervos în lupusul eritematos are următoarele semne, cu excepţia
A. Depresie
B. Cefalee
C. Se pot afecta nervii cranieni
D. Convulsii
E. Nu apare polineuropatia

366.CS Manifestările cardiace în lupusul eritematos sunt următoarele, cu excepţia:

A. Miocardită
B. Nu se afectează coronarele
C. Disritmii
D. Peruicardită
E. Endocardită cu valvulopatii

367. CS Alopecia în lupusul eritematos are următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. Se asociază cu activitate înaltă a bolii
B. Debutează cu afectare frontală
C. Reprezintă fragilitate difuză a părului
D. Alopecie totală tardivă
E. Debutează cu cădere excesivă a părului la spălat şi pieptănat

54
368. CM Simptoame generale în lupus eritematos sunt următoarele:
A. Anorexie
B. Fatigabilitate
C. Adaos ponderal
D. Febră durabilă
E. Poliurie

369. CM Următoarele date paraclinice argumentează diagnosticul în lupus eritematos:

A. Anticorpi antinucleari ANA
B. Celule LE în frotiul sanquin
C. Antistreptolizina-O sporită
D. Autoanticorpi la micromolecule smARN
E. Autoanticorpi ADN

370.CM Următoarele date hematologice pot fi sugestive pentru lupusul eritematos:

A. Anemia hemolitică
B. Trombocitopenia
C. Leucopenia
D. Eritrocite hipercrome
E. Durata sângerării normală

371.CM În tratamentul lupusului eritematos se indică:

A. Prednisolonă
B. Cyclophosfamidă
C. Imunostimulatoare
D. Antibiotice
E. Helioterapie

372.CM Prevenţia acutizării lupusului eritematos include următoarele:

A. Evitarea insolării
B. Monitorizarea tensiunii arteriale
C. Inhibitori ACE în implicare renală
D. Antibiotice
E. Biofosfanaţii sunt indicaţi în osteoporoză

373.CM Vasculita în lupusul eritematos se manifestă prin:

A. Fenomen Raynaud
B. Afectarea coronarelor
C. Pleurezie
D. Valvulopatie
E. Livedo reticularis

374. CM Afectarea simetrică a articulaţiilor mici însoţită de febră necesită diagnostic diferenţial cu:
A. Artrita reumatoidă
B. Lupusul eritematos
C. Artrită virală
D. Artrită bacteriană
E. Guta

375. CM Test „screening” în lupus eritematos este:

55
A. VSH sporit
B. Anemie ferodeficitară
C. Anticorpi anti-ADN
D. Anticorpi antinucleari-ANA
E. Anticorpi antifosfolipidici

376. CM Tratamentul complex al lupusului eritematos grav include:

A. Protecţia de raze ultraviolete
B. Evitarea vaccinărilor
C. Antiinflamatoare nesteroidiene
D. Prednisolon
E. Antibiotice

377.CM Criterii de apreciere a eficienţei corticoterapiei sunt:

A. Normalizarea complementului seric
B. Dispariţia febrei
C. Micşorarea proteinurii
D. Menţinerea nivelului VSH precedent
E. Eritrociturie

378. CM Lupusul neonatal se manifestă prin următoarele semne:

A. Rash tegumentar
B. Bloc atrioventricular congenital
C. Tahicardie
D. Citopenie
E. Insuficienţă cardiacă congestivă

379. CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru dermatomiozită?

A. Edemul periorbital liliachiu
B. Miozită simetrică în centură
C. Atonia intestinală
D. Uremie în debut
E. Afectarea coronarelor

380. CS Care este medicamentul de elecţie în dermatomiozită?

A. Delagil
B. Aspirin
C. Ibuprofen
D. Prednisolon
E. Diclofenac

381. CS Semnul articular necaracteristic în dermatomiozită este:

A. Artralgii
B. Artrită neerozivă
C. Artrită deformativă
D. Artrită fugace
E. Poliartrită

382.CS Prognosticul nefavorabil în dermatomiozită este determinat de:

A. Afectarea muşchilor coapselor
B. Afectarea muşchilor scapulari

56
C. Afectarea muşchilor intercostali
D. Infarctul miocardic
E. Afectarea articulaţiilor

383. CS Următorul semn cutanat este caracteristic în dermatomioziă:

A. Rash malar „ în fluture”
B. Eritem periorbital violaceu
C. Eritem nodos
D. Papule pruriginoase
E. Edem angioneurotic

384. CS Următorul semn clinic nu este criteriu de diagnostic al dermatomiozitei:

A. Hipertonus simetric a muşchilor scheletici
B. Biopsie musculară- miozită, necroze, infiltrat perivascular
C. Crescute enzimele serice musculare
D. Electromiograma patologică
E. Rash heliotrop periorbital

385.CM Care grupe musculare sunt mai rar afectate în dermatomiozită?

A. Muşchii coapsei
B. Muşchii globilor oculari
C. Muşchii occipitali
D. Muşchii sfincterelor
E. Muşchii gluteali

386.CM În care din bolile enumerate poate să apară infarctul miocardic la copil?
A. Artrita reumatoidă
B. Lupusul eritematos
C. Dermatomiozita
D. Sclerodermia
E. Poliarteriita nodoasă

387.CM Semnele cutanate specifice pentru dermatomioziă sunt:

A. Urticaria
B. Edem periorbital violaceu
C. Papule pruriginoase diseminate
D. Semnul Gottron pe dosul mâinilor
E. Depozite cutanate de calciu

388.CM Prezenţa hepatomegaliei cu transaminaze majorate pot fi sugestive pentru următoarele

maladii:
A. Scleroza sistemică
B. Poliarteriita nodoasă
C. Artrita reumatoidă sistemică
D. Dermatomiozita
E. Lupusul eritematos de sistem

389. CM În dermatomiozita rezistentă la prednisolon se indică următoarele preparate:

A. Indometacina
B. Methotrexat
C. Delagil

57
 D. Ciclophosfamidă
E. Antibiotice

390. CM Consecinţe fatale în dermatomiozită sunt următoarele:

A. Hemoragii gastrointestinale
B. Detresă respiratorie
C. Miocardita
D. Uremie
E. Insuficienţă poliorganică avansată

391.CM. Ce tipuri de digestie cunoaşteţi ?

A. preenterală
B. parietală
C. enterală
D. intracelulară
E. tranzitorie

392. CM. Pentru sindromul de malabsorbţie sunt caracteristice:

A. maldigestia
B. malabsorbţia
C. maltratarea
D. dispneea
E. febrilitatea

393. CM. Pentru sindromul de malabsorbţie sunt caracteristice:

A. diareea îndelungată refractară la tratament
B. dezvoltarea malnutriţiei
C. retardul în dezvoltare fizică şi neuropsihică
D. icter
E. manifestări alergice pe piele

394. CM. Selectaţi maladiile care evoluează cu sindrom de malabsorbţie:

A. a-β-lipoproteinemia
B. ascaridoza
C. acrodermatita enteropatică
D. caria dentară
E. scabia

395. CS. Copiii cu boala celiacă nu pot digera:

A. produsele cu conţinut sporit de gluten
B. produsele vegetale
C. produsele animale
D. produsele acidofile
E. produsele cu potenţial alergic

396. CM. Ce produse alimentare au un conţinut sporit de gluten?

A. făina de grâu
B. făina de secară
C. crupele de hrişcă
D. porumbul

58
 E. ovăzul

397. CM. Boala celiacă se manifestă clinic, începând cu:

A. perioada neonatală
B. vârsta de 7–8 luni când are loc diversificarea dietei
C. introducerea în raţia copilului a produselor cerealiere
D. introducerea în raţie a fructelor (suc, piureu)
E. maturizarea sexuală

398. CM. Ce simptome sunt caracteristice pentru boala celiacă?

A. diareea cu creşterea volumului maselor fecale
B. mirosul neplăcut al maselor fecale
C. scăderea poftei de mâncare
D. nervozitatea, negativismul
E. constipaţia

399. CM. Pentru confirmarea diagnosticului maladiei celiace se recomandă următoarele investigaţii:
A. coprograma
B. oftalmoscopia
C. testul sudorii
D. cromoscopia
E. curbele glicemice

400. CM. Programul explorativ în boala celiacă prevede:

A. biopsia mucoasei intestinale cu cercetarea patomorfologică
B. morfometria bioptatului intestinal
C. cercetarea activităţii fermenţilor mucoasei intestinale
D. ecocardiografia
E. radiografia cutiei toracice

401. CM. Coprograma copiilor cu boală celiacă indică:

A. steatoree
B. predomină grăsimile neutre
C. predomină acizii graşi
D. lipsa steatoreea
E. prezenţa eritrocitelor

402. CM. Fibroza chistică debutează:

A. la nou-născut
B. din primele luni de viaţă ale copilului
C. la adolescenţi
D. la maturi
E. la fetiţe

403. CS. Diagnosticul mucoviscidozei prevede:

A. diagnosticul genetic, molecular cu depistarea genelor mucoviscidozei
B. clearance-ul aminoacizilor în urină
C. cercetarea cariotipului
D. cercetarea calciului şi fosforului în sânge
E. neurosonografia

59
404. CS. Supravegherea medicală a copiilor cu mucoviscidoză este necesară:
A. în perioada neonatală
B. la vârsta precoce
C. pe parcursul întregii vieţi
D. în perioada adolescenţei
E. nu este necesară

405. CM. Dereglarea cronică a nutriţiei include:

A. malnutriţia
B. hipostatura
C. paratrofia
D. anemia carenţială
E. rahitismul

406. CM. Factorii etiologici principali ai malnutriţiei sunt:

A. aport insuficient de hrană
B. infecţiile virus-bacteriene
C. factori de origine ereditară
D. factori de origine alergică
E. intoxicare acută

407. CS. La copii cu malnutriţie de gradul I ţesutul adipos:

A. lipseşte pe faţă (şi bula Bichat)
B. se păstrează peste tot, dar e diminuat pe abdomen
C. lipseşte peste tot
D. dispare pe abdomen, corp, membre, se păstrează pe faţă
E. e prezent la nivelul ombilicului, grosimea lui e de 1–2 cm

408. CM. Malnutriţia se dezvoltă dacă copilul prezintă:

A. gastroenterocolită cronică
B. diateză alergică
C. septicemie
D. IVRA
E. anemie carenţială

409. CM. La dezvoltarea malnutriţiei contribuie următorii factori endogeni:

A. sindromul malabsorbţiei
B. dereglarea metabolismului proteinelor, grăsimilor, glucidelor
C. maladiile endocrine
D. maladiile cromozomiale
E. timomegalia

410. CM. Hipotrofia gr II se caracterizează prin:

A. starea generală normală
B. ţesutul adipos se păstrează pe abdomen
C. ţesutul adipos lipseşte pe abdomen
D. ţesutul adipos se păstrează numai pe faţă
E. ţesutul adipos lipseşte, inclusiv pe faţă

60
411. CS. La copiii cu malnutriţie gradul I deficitul de masă în raport cu masă ideală constituie:
A. 5–10%
B. > 50%
C. 10–20%
D. 20–30%
E. > 30%

412. CS. La copiii cu malnutriTie de gradul II deficitul de masă în raport cu masa ideală constituie:
A. 10–20%
B. 10–15%
C. 20–30%
D. 25–40%
E. > 40%

413. CS. La copiii cu malnutriţie de gradul III deficitul de masă în raport cu masa ideală constituie:
A. 10–20%
B. 15–20%
C. 20–30%
D. > 30%
E. > 40%

414. CM. La copiii cu malnutriţie severă se depistează:

A. oligoanurie
B. scaune instabile
C. hipertensiune intracraniană
D. polihipovitaminoză
E. steatoree

415. CS. La copiii cu malnutriţie severă nu se atestă:

A. anemie carenţială
B. rahitism
C. dismicrobism intestinal
D. edemuri periferice
E. sindrom convulsiv

416. CS. Tratamentul copiilor cu malnutriţie de gradul I:

A. poate fi efectuat la domiciliu
B. se efectuează în staţionar în secţia de boli respiratorii
C. se efectuează în secţia de boli somatice
D. se efectuează în secţia de reanimare şi terapie intensivă
E. se efectuează în secţia de boli intestinale acute

417. CM. Conduita copilului cu malnutriţie de gradele II–III prevede:

A. spitalizare
B. izolarea copilului
C. poziţie semişezândă a copilului în pat
D. schimbarea poziţiei copilului
E. aflarea la aer curat

61
418. CM. Dietoterapia la copii cu malnutriţie severă se efectuează:
A. pe etape
B. din primele zile, volumul hranei se limitează (determinarea toleranţei digestive)
C. valoarea nutritivă a hranei nu se limitează din primele zile
D. cantitatea de proteine, grăsimi, glucide e maximă din primele zile
E. pentru creşterea ponderală se măreşte cantitatea de grăsimi din primele zile

419. CM. Prima etapă a dietoterapiei copiilor cu malnutriţie severă include:

A. reducerea volumului alimentar
B. restabilirea metabolismului hidro-salin
C. corecţia echilibrului acido-bazic
D. diversificarea hranei
E. copilul nu se hrăneşte

420. CM. La I etapă a dietoterapiei la copii cu malnutriţie severă volumul hranei corespunde:
A. masei ideale
B. masei reale
C. 1/3–1/2 din 1/5 a masei reale
D. 1/2–2/3 din 1/5 a masei reale
E. vârstei

421. CM. În dietoterapia copiilor cu malnutriţie severă la etapa iniţială se recomandă produsele:
A. lapte uman
B. produse delactozate
C. produse adaptate
D. produse degresate
E. lapte de vaci

422. CS.Normalizarea metabolismului hidrosalin şi a echilibrului acido-bazic la malnutriţia severă

se efectuează prin administrarea lichidului:
A. per os
B. prin infuzie
C. per os şi infuzie
D. subcutanat
E. per rectum

423. CM. În calitate de alimentaţie parenterală la copiii cu malnutriţie severă, în primele zile, se
recomandă:
A. plasmă
B. albumină
C. hidrolizat de aminoacizi
D. sol. Glucosae 10%
E. hemodeză

424. CM. Semnele de bună toleranţă digestivă sunt:

A. copilul mănâncă hrana indicată
B. lipseşte voma şi regurgitarea
C. copilul are adaos ponderal din primele zile
D. tonusul emoţional e bun
E. copilul are diaree

62
425. CS. La etapă 2 a dietoterapiei copiilor cu malnutriţie severă se recomandă:
A. majorarea treptată a cantităţii de proteine în raţie
B. majorarea cantităţii de grăsimi în raţie
C. iniţierea diversificării alimentaţiei
D. reducerea volumului alimentar în 24 ore
E. majorarea volumului alimentar în 24 ore

426. CM. Pentru a spori cantitatea de proteine în raţie la etapă 2 a dietoterapiei copiilor cu
malnutriţie severă se indică:
A. brânză de vaci degresată
B. „enpit” proteic
C. chefir, biolact integral degresate
D. carne tocată
E. ouă de găină

427. CM. Etapa optimă a dietoterapiei copiilor cu malnutriţie severă include:

A. sporirea volumului hranei în 24 ore
B. majorarea glucidelor în raţie până la 15 –20 g/kg
C. majorarea grăsimilor în raţie până la 7 –8,0kg
D. diversificarea alimentaţiei
E. terapia cu perfuzii

428. CM. În terapia malnutriţiei severe se includ:

A. vitamine per os
B. fermenţi pancreatici
C. eubiotice
D. preparate antihistaminice
E. prednisolon

429. CM. Copilul cu malnutriţie se externează, dacă:

A. masa corpului său corespunde vârstei
B. copilul mănâncă bine
C. scaunele-s normale
D. curba ponderală are cu tendinţă de creştere
E. copilul nu are anemie, rahitism

430. CS. Planul individual de supraveghere medicală a copilului cu malnutriţie prevede examenul:
A. medicului de familie
B. neurologului
C. alergologului
D. urologului
E. oftalmologului

431. CM. În planul individual de supraveghere a copilului cu malnutriţie se reflectă în dinamică:

A. datele antropometrice
B. nivelul Hb, eritrocitelor
C. coprograma
D. analiza urinei sumară
E. radiografia cutiei toracale

63
432. CM. Măsurile de recuperare a copiilor cu malnutriţie includ:
A. polivitamine
B. la necesitate, fermenţi
C. antibiotice
D. eubiotice
E. sedative

433. CM. În programul de recuperare a copilului cu malnutriţie se include şi tratamentul sanatorial:

A. staţiune balneară la Sergheevka
B. staţiune balneară la Slănic –Moldova
C. tratamentul în secţie specială de tratament a copiilor cu maladii „limitrofe”.
D. staţiune balneară în Crimeea
E. recuperare la domiciliu cu îngrijirea părinţilor

434. CS. Prin retard statural se înţelege:

A. retardare sexuală
A. acromicrie, splanhnomicrie
B. diastem, tireotoxicoză
C. hipotrofie staturoponderală armonică
D. tegumente groase, umede

435. CS. Complicaţiile obezităţii pot fi următoarele, exceptând:

A. hipertensiunea arterială
A. diabetul zaharat tip I
B. diabetul zaharat tip II
C. cardiopatia ischemică
D. intestinul iritabil

436. CS.Cea mai frecventă acuză în acromegalie presupune:

A. modificări de vedere
A. tulburări gonadice, neuropsihice
B. hiperpigmentarea, hipoglicemia
C. cefalee, dureri difuze
D. modificări ale exteriorului

437. CM. Nanismul hipofizar poate fi caracterizat prin:

A. hiperglicemie, hipocolesterolemie
A. reţinere a creşterii de la 7–8 ani
B. făt normoponderal
C. închidere prematură a zonelor de creştere
D. reţinere a creşterii de la 2–3 ani

438. CM. Acromegalia se caracterizează prin:

A. pielea groasă, umedă, hipertricoză
A. dispariţia cutelor tegumentare
B. părul gros, aspru, îngroşarea oaselor
C. facies de lună plină, prognotism
D. proeminenţa arcadelor zigomatice

439. CM. Tratamentul acromegaliei include:

64
 A. radioterapie
A. estrogen
B. parlodel
C. gonadotropină corionică
D. calcitriol

440. CM. Factorii predispozanţi în obezitate pot fi:

A. afectarea hipotalamusului
A. abuzul de edulcorante
B. sedentarismul
C. hipoinsulinemia
D. hipercortizolemia

441. CM. Obezitatea sporeşte riscul instalării următoarelor boli:

A. spondiloza deformantă
A. osteoporoza
B. hipocorticismul primar
C. hiperaldosteronism secundar
D. nefrolitiaza

442. CM. La ce vârstă a copilului se constată mai frecvent refluxul gastroesofagian?

A. de sugar
B. de copil mic
C. de preşcolar
D. de şcolar
E. de adolescent
F.
443.CM. Factorii cauzali în producerea refluxului gastroesofagian la copil sunt:
A. aerofagia
B. alimentele hipocalorice
C. supraalimentarea
D. mărirea presiunii abdominale
E. Anticolinergicele

444. CM. Refluxul gastroesofagian se prezintă clinic prin:

A. abdomen acut
B. pirozis
C. regurgitări în poziţie orizontală
D. vome în poziţie verticală
E. Ruminaţie

445. CS. Reflux gastroesofagian se manifestă prin:

A. convulsii postprandiale
B. agitaţie în timpul alimentării
C. accese de hipotonie, oboseală
D. accese de paloare
E. accese de hipertermie

446. CS. Diagnosticul paraclinic în refluxul gastroesofagian se stabileşte prin:

A. esofagogastroscopie
B. biopsie esofageană

65
 C. pH metrie intraesofagiană
D. pH metrie intragastrală
E. Spirometrie

447.CM. Selectaţi principiile terapeutice în refluxul gastroesofagian:

A. mese mai frecvente şi mai mici
B. somn postprandial
C. ortostatism postprandial
D. alimentaţie vagetariană
E. medicaţie prochinetică

448.CM. Refluxul gastroesofagian la copilul sugar se manifestă prin:

A. regurgitaţii
B. pirozis
C. durere toracică retrosternală
D. diaree
E. Febră

449..Care sunt factorii ce conduc la dezvoltarea gastritei acute la copil?

A. ingestia accidentală de substanţe caustice
B. gastropatia congestivă
C. antiinflamatoarele nonsteroide
D. corpul străin al esofagului
E. intoxicaţia acută cu ciuperci

450. CM. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru gastrita cronică în perioada de acutizare:
A. durere postprandială în regiunea epigastrică
B. greţuri şi vomă repetată
C. cefalee
D. senzaţie de amar în cavitatea bucală
E. durere în hipocondrul stâng

451. CS. Care este caracteristica sindromului dolor în gastrita cronică în perioada de acutizare?
A. durere acută retrosternală
B. durere surdă postprandială
C. durere abdominală în centură
D. durere abdominală ce se cupează după defecaţie
E. durere acută în epigastru

452.CM. Care sunt principiile dietoterapiei în acutizarea gastroduodenitei cronice?

A. cruţare chimică şi mecanică timp de 2–3 săptămâni
B. alimentare cu produse tocate (terciuri) timp de 6 luni
C. excluderea legumelor şi fructelor proaspete din raţie pe o perioadă de 1 lună
D. excluderea alimentelor picante, produselor afumate, condimentate
E. pauza de 6–8 ore între alimentări pe parcursul zilei

453.CM. Indicaţi factorii ce cauzează gastrita cronică nespecifică neerozivă:

A. refluxul gastroesofagian
B. Helicobacter pylori
C. factorul autoimun
D. fungi

66
 E. paraziţii şi nematodele

454. CM. Care sunt direcţiile terapeutice în gastroduodenita cronică a copilului?

A. dietoterapia
B. medicaţia antiinflamatorie nonsteroidă
C. antacidele
D. vasodilatatoarele
E. Vitaminoterapia

455. CM. Dispensarizarea copilului cu gastroduodenită cronică prevede:

A. supravegherea medicală la fiecare 3 luni
B. supravegherea medicală la fiecare 6 luni
C. dietoterapie
D. terapie antirecidivantă
E. tratament balnear

456. CM. Tratamentul gastritei cronice atrofice la adolescenţi include:

A. antisecretoare
B. terapia de substituţie şi stimulatorii secreţiei gastrice
C. fermentoterapia cu panzinorm, festal, mezim forte
D. acidul ursodezoxiholic (Ursofalk, Ursosan)
E. Claritromicina

457. CM. Evidenţa de dispensar a bolnavului cu gastroduodenită cronică include:

A. efectuarea hemoleucocgramei în fiecare lună
B. efectuarea gastroscopiei o dată la 3 luni
C. examinarea probelor hepatice o dată la 3 luni
D. gastroscopie diagnostică la reacutizare
E. consultaţia gastroenterologului pediatru şi terapia antirecidivantă o dată la 6 luni

458.CS. Selectaţi afirmaţile corecte privind calendarul de vaccinare a copilului ce suferă de

gastroduodenită cronică:
A. vaccinarea este contraindicată pe durata evidenţei de dispensar
B. vaccinarea se va permite în perioada de acutizare
C. vaccinarea se va permite peste 2 săptămâni de la ultima acutizare
D. copilul poate fi vaccinat atât în perioada de acutizare, cât şi în remisiune
E. copilul are contraindicaţie şi nu se va supune vaccinării timp de 1 an după constatarea
maladiei

459.CM. Numiţi maladiile ce pot agrava evoluţia gastroduodenitei cronice la copii:

A. dischineziile vezicii biliare
B. trauma acută a membrelor inferioare
C. cistita cronică
D. colecistita cronică, litiaza biliară şi intrahepatică
E. apendicita acută

460.CM. Care sunt factorii predispozanţi al ulcerului gastroduodenal la copil?

A. incidenţă familială (prezenţa ulcerului la mamă sau tată).
B. nivel social-economic dezvoltat
C. stări de stres psiho-emoţional
D. prezenţa bolilor cronice renale

67
 E. excesul de glucide rafinate şi insuficienţă proteică în hrană

461.CS. Caracterizaţi durerea în ulcerul gastric:

A. durere epigastrică ca senzaţie de foame
B. durere neînsemnată în epigastru
C. colici necalmate de alimentaţie
D. durere în spate la nivelul vertebrelor dorsale VI–X
E. durere considerabilă în hipocondrul stâng

462.CM. Care sunt criteriile pozitive pentru diagnosticul de ulcer duodenal?

A. predoninanţă masculină
B. acutizări primăvara şi toamna
C. afectarea vârstei mai avansate
D. prezenţa nişei, deformaţiei bulbului duodenal la radiografia baritată a stomacului.
E. congestie, edem al mucoasei duodenale cu eroziuni.

463. CM. Enumeraţi factorii implicaţi în survenirea recidivelor ulcerului gastro-duodenal:

A. anularea antisecretoarelor înainte de termenul prescris la ameliorarea stării generale
B. metaplazie intestinală a mucoasei din jurul ulceraţiei depistată endoscopic
C. alimentare condimentată, sodată, exces de cafea, tabagism
D. prânzuri mari la interval de 6 ore
E. dietă lactată sau cu gelatină pudră

464. CM. Enumeraţi care sunt complicaţiile bolii ulceroase la copil, ce implică tratament
chirurgical:
A. hemoragia digestivă majoră
B. perforaţie a ulcerului gastric
C. cancer gastric
D. hipertensiune portală cu gastropatie congestivă
E. ulcer refractar

465.CM. Care este tactica medicului în caz de hemoragie digestivă superioară?

A. perfuzii sanguine cu scop de substituţie şi ale componentelor de sânge
B. restabilirea hemodinamicii
C. introducerea sondei înalte gastrice pentru aspiraţia din stomac
D. spălături gastrice după 48 de ore de la spitalizare.
E. administrarea antiacidelor în primele ore de hemoragie digestivă superioară

466.CM. Care sunt criteriile de spitalizare a copilului cu clinica ulcerului gastroduodenal?

A. persistenţa sindromului dolor în epigastru timp de 2 săptămâni de tratament cu antiacide
şi alimentaţie dietetică.
B. vomă repetată pe fond de terapie cu antiacide şi H2 blocatori
C. constipaţii pe fond de tratament cu Sedo-Mag
D. dureri retrosternale şi pirozis
E. iradierea durerilor cu caracter nocturn din epigastru în spate şi agravarea durerii după
prânzuri

467.CM. Enumeraţi principiile de supraveghere medicală în boala ulceroasă la copil:

A. nu e nevoie de supraveghere după epitelizarea ulcerului
B. supraveghere anuală cu gastroscopie de control timp de 5 ani
C. gastroscopie de control o dată la 6 luni

68
 D. tratament antirecidivant primăvara şi toamna cu H2 – blocatori
E. tratament hidromineral cu bicarbonat de sodiu în afara perioadelor dureroase

468.CM. Care sunt semnele clinice ale bolii ulceroase duodenale la copii?
A. durere nictemirală, nocturnă pe nemâncate în regiunea epigastrală
B. durere abdominală în fosa iliacă dreaptă
C. senzaţie de foame
D. defecte al mucoasei duodenului acoperite cu fibrină
E. deformaţie a bulbului duodenal fără stenoză

469.CM. Care sunt criteriile eficacităţii terapiei în boala ulceroasă la copii?

A. remisiune clinică cu cuparea sindromului dolor
B. epitelizarea ulcerului, determinată endoscopic
C. vomă hemoragică repetată
D. greţuri, pirozis
E. Cefalee

470.CM. Noţiunea de colon iritabil are următoarele substrate de realizare:

A. anomalii intestinale
B. dispepsie intestinală funcţională
C. colică intestinală
D. sindromul de malabsorbţie
E. disfuncţii neurovegetative

471. CS. Numiţi factorul etiologic declanşator al sindromului colonului iritabil:

A. stresul şi tensiunea emoţională
B. Salmonella
C. alimentaţie bogată cu fibre vegetale
D. tratament cu corticosteroizi > de 4 săptămâni
E. alergie alimentară

472. CM. Enumeraţi criteriile ce exclud diagnosticul de colon iritabil:

A. scăderea ponderală > 5 kg în ultimele 6 luni
B. VSH > 20 mm/h
C. istoric de hemoragii în scaune
D. dureri abdominale epigastrice
E. constipaţii dureroase

473.CM. Care din testele diagnostice se vor efectua pentru confirmarea diagnosticului de colon
iritabil?
A. testul dietetic fără lactoză
B. determinarea în sânge a anticorpilor antinucleari
C. examen coproparazitologic
D. irigografia
E. gastroscopie cu examinare la H. Pylori

474.CM. Care sunt principiile dietoterapiei în sindromul de colon iritabil?

A. reducerea proceselor de fermentare în intestin
B. reducerea proceselor de putrefacţie din intestin
C. raţie alimentară îmbogăţită cu fibre musculare
D. solicitare de nutriente acidofile
E. reducerea de lipide nesaturate
69
475.CM. Microflora intestinală normală are următoarele funcţii metabolice:
A. proteinosintetică
B. vitaminosentizantă
C. antianemică
D. antibacteriamă
E. micşorează metabolismul colesterolului, pigmenţilor biliari

476.CM. Cauza instalării dismicrobismului intestinal la copii se referă la:

A. antibioticoterapie masivă
B. tratament glucocorticoid
C. alimentaţia unilaterală
D. subalimentaţire
E. afecţiuni acute pulmonare cronice

477. CS. Care este criteriul obiectiv instrumental ce confirmă sindromul colonului iritabil?
A. lipsa modificărilor organice ale mucoasei colonului
B. modificările ulcero-necrotice ale mucoasei sigmei
C. hiperemia mucoasei intestinale la colo-rectoscopie
D. prezenţa megacolonolui
E. edemul mucoasei colonului

478. CS. Care este cauza etiologică a colitei ulceroase nespecifice la copil?
A. medicamentoasă
B. virală
C. autoimună
D. necunoscută
E. Bacteriană

479.CM. Enumeraţi factorii etiopatogenetici în colita ulceroasă nespecifică:

A. psiho-emoţionali şi sociali
B. alimentari
C. imuno-genetici
D. infecţioşi
E. corticosteroizi topici

480. CM. Care sunt semnele de laborator evidenţiate în colita ulcero-necrotică?

A. VSH accelerată
B. eozinofilie
C. hiperleucocitoză şi neutrofilie
D. hiper-GT şi fosfataza alcălină majorată
E. trombocitoză şi hiperfibrinogenemie

481. CM. Enumeraţi cele mai frecvente maladii cu care se va face diagnosticul diferenţiat al colitei
ulcero-necrotice:
A. colitele infecţioase
B. SIDA
C. cancerul rectal
D. colita cronică banală
E. Celiachia

482. CM. Enumeraţi criteriile de spitalizare în colita ulcero-necrotică:

70
 A. absenţa ameliorării după 1 lună de tratament ambulatoriu
B. formele severe de CUN cu anorexie diaree necontrolată, pierderi ponderale
C. hemoragie digestivă
D. anemie feriprivă de gr. I–II
E. Heilită

483.CS. Principiile generale ale terapiei medicamentoase în colita ulcero-necrotică în acutizare

includ, exceptând:
A. psihoterapia şi repaos la pat
B. dietoterapia 4 în acutizare
C. sulfasalazina
D. claritromicina
E. medicaţie antidiareică (codeină, loperamid)

484.CM. Selectaţi semnele clinico-paraclinice caracteristice pentru maladia Crohn:

A. durere abdominală după alimentare
B. diaree, 2–3 ori în 24 de ore
C. voma imediat după alimentare
D. diaree cu tenesme, 10–12 ori în 24 de ore
E. rectoragii cu eliminări purulente

485. CM. Evoluţia cronică a hepatitei virale B apare în caz de:

A. toleranţa imunologică
B. răspuns imun normal
C. reacţie hiperergică a sistemului imun
D. reactivitate imunologică scăzută
E. imunodeficienţe primare

486.CM. Infecţia cu virus hepatic C este condiderată un „mecanism declanşator” (trigger) în

dezvoltarea:
A. hepatitei autoimune
B. colangitei sclerozante
C. cirozei biliare primare
D. infecţiei HDV
E. infecţiei HBV

487.CM. Care sunt semnele caracteristice ale sindromului de colestază icterică:

A. icter cutanat şi al mucoaselor
B. hiperbilirubinemie
C. hiper-ALAT, ASAT
D. hiperamilazemie
E. hiper gama-GT

488..CS. Menţionaţi semnul caracteristic colestazei anicterice:

A. icter cutaneo-mucos
B. hiperbilirubinemie
C. leucocitoză
D. hipergama-GT şi al fosfoatazei alcaline
E. Eozinofilie

489.CM. Criteriile clinice şi biochimice pentru hepatita acută medicamentoasă sunt:

71
 A. prezenţa în conduita medicamentoasă a unui preparat hepatotoxic
B. administrarea captoprilului timp de 6 luni în doze terapeutice
C. majorarea ALAT, ASAT pe fundal de tratament cu medicamente în lipsa markerilor
infecţiei HAV, HVB, VHC
D. majorarea gama – GT, ALAT, ASAT fosfoatazei alcaline.
E. proces difuz cu hiperecogenitate în parenchimul ficatului la ECO ficatului

490.CM. Semnele clinice ale insuficienţei cronice hepatice sunt:

A. flaping tremor (asterixis)
B. confuzii în comportament
C. echimoze, hemocolită
D. sindrom dolor în hipocondrul drept
E. encefalopatie hepatică

491.CM. Indicaţi criteriile paraclinice ale insuficienţei cronice hepatice:

A. hipoproteinemie
B. indice protrombinic 50%
C. indice protrombinic 95%,
D. fibrinogenă 2,2 g/l
E. teleangiectazii, somnolenţă, labilitate emoţionala

492.CM. Pentru care din maladiile enumerate este caracteristic sindromul de colestază la copilul de
vârstă mică?
A. deficit de alfa 1 antitripsină
B. mucoviscidoză
C. hepatită citomegalică
D. celiachie
E. dischinezia vezicii biliare

493.CS. Indicaţi terapia medicamentoasă de elecţie în caz de hepatită citomegalică:

A. viferon
B. ganciclovir
C. rovamicină
D. esenţiale
E. Bifidumbacterini

494. CM. Menţionaţi formele nosologice din grupul colepatiilor la copil:

A. dischinezia vezicii biliare
B. litiaza biliară
C. sindromul Jilbert
D. helmintozele helminteazele hepatice
E. sindromul Reye

495.CM. Dischinezia biliară hipermotorie este specificată de următoarele caracteristici ale

sindromului dolor:
A. dureri cu caracter de colică spastică
B. durere surdă,
C. dureri induse de factori psihoemoţionali
D. dureri prin distensie
E. dureri condiţionate de efort fizic

72
496.CM. Dischineziile biliare hipotonice se caracterizează prin:
A. sindrom dolor abdominal surd
B. senzaţia de apăsare sub rebordul costal
C. sindrom dispeptic
D. diaree
E. Constipaţii

497.CM. Care măsuri terapeutice se vor solicita în dischineziile biliare hipochinetice?

A. spasmolitice
B. tranchilizante
C. apă de mineralizare joasă fără gaze şi caldă
D. fizioterapie de tip tonizant
E. gimnastică curativă intensivă

498.CM. Care sunt principiile dietoterapiei în dischinezia vezicii biliare de tip hipomotorie?
A. cruţare chimică, mecanică
B. alimente bogate în celuloză
C. suplimentarea alimentelor cu lipide polinesaturate
D. suplimentarea raţiei cu lactate
E. ritmicitatea şi multiplicarea prizelor alimentare

499.CM. Dischineziile biliare secundare pot fi condiţionate de:

A. hepatite virale
B. boala peptică
C. gastroduodenite cronice
D. disfuncţii neurovegetative
E. pneumonia acută

500.CM. Colecistita la copil este favorizată de următoarele stări:

A. malformaţii congenitale gastrointestinale
B. anomalii ale vezicii biliare
C. alergie alimentară
D. dismicrobism intestinal
E. disfuncţii neurovegetative

501.CM. Tratamentul balnear la copiii cu afecţiuni ale sistemului biliar se va efectua:

A. la o lună după acutizare
B. la 3 luni după instalarea remisiunii clinice
C. în staţiuni balneare pe malul mării
D. în staţiuni balneare montane
E. în staţiuni balneare cu izvoare de apă minerală

502. CM. Numiţi factorii etiopatogenici ce condiţionează formarea calculilor în căile biliare la
copilul mare:
A. contraceptivele
B. obezitatea şi hiperlipoproteinemia
C. mucoviscidoza
D. tratamentul de durată cu antiinflamatoare nonsteroide
E. administrarea de durată a cortizonilor

503. CM. Enumeraţi semnele clinice şi paraclinice ale colecistitei cronice la copii:
A. sindrom doloric în hipocondrul drept
73
 B. subfebrilitate
C. cefalee şi vomă repetată
D. icter cutanat
E. pereţi îngroşaţi ai v/biliare cu mărirea dimensiunilor v/biliare

504. CM. Care sunt indicaţiile absolute la colecistotomie?

A. icterul mecanic
B. sindromul de colestază
C. pancreatita cronică indurativă
D. sindromul doloric în hipocondrul drept
E. Caşexia

505.CS. Sindromul Crigler-Najjar este determinat de:

A. insuficienţa dehidrogenazelor
B. insuficienţa glucuroniltransferazei
C. insuficienţa transaminazelor
D. insuficienţa hepato celulară
E. atrezia biliară

506.CM. Care din maladiile enumerate fac parte din hepatoze?

A. sindromul Reye
B. sindromul Rotor
C. sindromul Gilbert
D. sindromul Dubin-Jonhnson
E. sindromul Gaucher

507.CS. Programul terapeutic în sindromul Gilbert în perioada acutizării include:

A.regim la pat
B.fenobarbital
C.fototerapie
D.rehidratare i/v la bilirubină indirectă > 100 mţ/l
E. Laxative

508.CM. Sindromul Dubin-Johnson se caracterizează prin:

A. icter moderat tranzitoriu
B. icter nuclear
C. majorarea bilirubinei serice indirecte
D. majorarea bilirubinei serice directe
E. prognostic nefavorabil

509.CS. În geneza sindromului Rotor sunt prezente următoarele fenomene:

A. deficit de glucoroniltransferază
B. perturbare în mecanismele de transport al bilirubinei
C. insuficienţe de captare a bilirubinei
D. dereglarea proceselor de excreţie a bilirubinei din hepatocit
E. atrezia ducturilor hepatice

510.CS. Hepatozele secundare pot fi condiţionate de:

A. amiloidoză
B. glicogenoză
C. cistinoze
D. helminteaze
74
 E. fructozemie
511. CM. Hepatoza congenitală se datorează următoarelor:
A. producţie majorată a bilirubinei depăşind posibilităţile hepatocitului de captare şi
metabolizare
B. prezenţa defectelor de glucoronoconjugare
C. prezenţa dereglărilor motor-evacuatoare ale vezicii biliare
D. litiazei biliară
E. procesului cronic provocat de virusul hepatitei B

512.CM. Icterul cu predominanţa bilirubinei neconjugate semnifică:

A. supraproducţia bilirubinei în urma hemolizei
B. insuficienţa captării bilirubinei de hepatocit
C. obstrucţia coledociană
D. viremia înaltă în HVC
E. infecţia citomegalourală

513.CM Sindromul Dubin-Jonshon se manifestă prin următoarele semne clinico-patologice:

A. icter cronic
B. hiperbilirubinemie severă neconjugată
C. hiperbilirubinemie conjugată moderată
D. prurit persistent
E. insuficienţă hepatocelulară

514.CM. Icterul medicamentos are următoarele caracteristici clinico-paraclinice:

A. hiperbilirubinemie directă
B. hiperbilirubinemie indirectă
C. hiperbilirubinemie atât directă cât şi indirectă
D. apare la administrarea rifanpicinei
E. evoluează cu citoliză şi semne de insuficienţă hepatocelulară

515.CM. Diagnosticul diferenţial în hiperbilirubinemia neconjugată se va face cu următoarele

maladii:
A. microsferocitoza Minkowski-Chauffar
B. anemia megaloblastică
C. septicemia
D. litiaza biliară
E. anemia hemolitică autoimună

516. CM. Pancreatita cronică a copilului este condiţionată de următoarele cauze:

A. pancreatita acută
B. anemia feriprivă
C. colecistocolangita cronică
D. alergia alimentară
E. intoxicaţia alimentară

517. CM. Selectaţi semnele clinice ale pacreatitei cronice recidivante:

A. sindrom dispeptic (greţuri, vomă)
B. sindrom doloric abdominal
C. polifecalie
D. constipaţii
E. Steatoree

75
518. CM. Pancreatita cronică recidivantă se caracterizează prin:
A. subfebrilitate
B. meteorism
C. durere abdominală permanentă
D. instabilitatea scaunului
E. intensificarea sindromului doloric în supraalimentare

519. CM. Care sunt testele specifice de laborator pentru perioada de acutizare a pancreatitei cronice
la copil?
A. majorarea lipazei serice şi duodenale
B. hiperamilazemie şi hiperamilazurie
C. hipouremie
D. hipoproteinemie
E. Hiperbilirubinemie

520.CS. Diagnosticul paraclinic al pancreatitei cronice este confirmat prin:

A. pasajul baritat al tractului gastrointestinal timp de 24 de ore
B. pancreatocolangiografia retrogradă endoscopică
C. ecografia pancreasului
D. fibrograstroduodenoscopia
E. tomografia computerizată a pancreasului

521.CM. Cu care din maladiile indicate mai jos este necesar să fie fixat diagnosticul diferenţial al
pancreatitei cronice la copil?
A. colecistita cronică calculoasă
B. cancerul infiltrativ al pancreasului
C. boala ulceroasă a duodenului
D. mononucleoza infecţioasă
E. Mucoviscidoza

522. CM. Principiile dietoterapiei în pancreatita cronică se bazează pe:

A. cruţare chimică
B. raţie proteică din nutriente lactate
C. excluderea condimentelor alimentare
D. alimente bogate în celuloză
E. evitarea supraalimentării

523. CM. Caracterizaţi durerea abdominală în perioada acutizării pancreatitei cronice.

A. durere localizată în etajul superior al abdomenului
B. durere abdominală constantă cu iradiere în spate
C. durere în etajul inferior al abdomenului cu iradiere în regiunea dorso-lombară
D. durere abdominală neînsemnată
E. durere abdominală în hipocondrul stâng

524.. CM. Care sunt complicaţiile pancreatitei cronice?

A. pseudochistul pancreatic
B. tromboza venei splenice
C. diabetul zaharat
D. litiaza biliară
E. ulcerul peptic

76
525.CM. Enumeraţi măsurile de reabilitare de dispensar a bolnavilor cu pancreatită cronică:
A. spitalizare în secţia de gastroenterologie de două ori pe an
B. tratament ambulatoriu antirecidivant de două ori pe an
C. USG pancreasului o dată în an
D. administrarea cerucalului, festalului, creonului
E. hidroterapia cu apă minerală Jeleznovodsk, Borjomi, Essentuki de două ori pe an

526.CM. Enumăraţi factorii favorizanţi ai rahitismului carenţial

A. Vârsta şi prematuritatea
B. Rejimul de însorire
C. Atrezia biliară extrahepatică
D. Sindromul de malabsorbţie
E. Aportul exogen sporit de Vit.D

527. CS.Un semn clinic important diferenţiază perioada de debut a rahitismului carenţial:
A. Irascibilitatea
B. Hipocalcemia
C. Alopecie occipitală
D. Sindromul sudoripar
E. Absenţa toracelui cu baza evazată

528. CS. Rahitismul florid este caracterizat prin următoarele semne clinice, exceptând
A. Craniotabesul rahitic
B. Pulmonul rahitic
C. Izodactilie
D. Brăţări rahitice
E. Majorarea nivelului fosfatazelor alcaline

529.CS. Cea mai frecventă eroare de diagnostic în rahitismul carenţial ţine de:
A. Maladiile monogenice ale scheletului
B. Hipotonia musculară
C. Craniotabesul fiziologic
D. Hidrocefalia incipientă
E. Mucopolisaridoze

530.CM. Enumăraţi cele mai frecvente complicaţii ale rahitismului carenţial.

A. Osteogenesis imperfecta
B. Spasmofilia
C. Afecţiuni pulmonare
D. Leziuni cardiace
E. Afectarea rinichilor

531. CS. Convulsiile şi mobilizarea convulsivă la copiii cu rahitism carenţial acut se datorează:
A. Hipocalcemiei
B. Hipercalcemiei
C. Sporirii activităţii fosfatazei alcaline
D. Creşterii temperaturii corporale
E. Creşterii tensiunii intracraniene

532.CS. Hiperplazia osteoidă la copiii cu rahitism se atestă în :

77
 A. Rahitismul acut
B. Rahitismul subacut
C. Nu este caracteristic pentru rahitism
D. Are geneză ereditară
E. Apare în polihipovitaminoză

533.CM. Următoarele semne neuro-musculare (Spasmofilia) asociază rahitismul florid, cu excepţia:

A. Vărsături
B. Convulsii tonice, clonico-tonice
C. Spasmul carpo-pedal
D. Dispnee inspiratorie
E. Stridor laringian

534.CM. Pentru spasmofilie forma latentă sunt caracteristice:

A. Spasmul carpo-pedal
B. Simptomul Hvostec pozitiv
C. Simptomul Lust pozitiv
D. Simptomul Pasternaţkii pozitiv
E. Simptomul Şciotkhin-Blumberg pozitiv

535.CM. Semnele de evolutivitate a rahitismului carenţial sunt:

A. Hiperexcitabilitatea neuromusculară
B. Craniotabes la vârsta peste 3 luni
C. Linia de osificare densă
D. Involuţia dezvoltării psiho-motorii
E. Deformări osoase

536.CM. Schimbările radiologice principale ale oaselor în rahitismul carenţial sunt:

A. Osteoporoza
B. Schimbările în oase lipsesc
C. Zonele de cartilaj a metafizelor oaselor lungi sunt lăţite
D. Fracturi
E. Lărgirea epifizei

537. CS. Profilaxia rahitismului la copil începe:

A. În perioada antenatală
B. În prima lună de viaţă
C. De la 6 luni
D. De la 1 an
E. Profilaxia rahitismului la copil nu se face

538.CM. Profilaxia specifică a rahitismului carenţial în perioada antenatală prevede:

A. Este obligatorie în ultimul trimestru
B. Nu se administrează vit.D paranteral
C. Administrarea Vit.D 500 UI/zi po (anotimp însorit) sau 1000 UI/zi în alimentare
carentată sau iarna
D. sau vit.D 4000–5000 UI/săptămână po sau vit.D 200 000 doze stoss la începutul lunii a
7-a (în absenţa posibilităţii variantelor AB)
E. Vit.D cu scop profilactic se face în toată perioada antenatală cu 1 mln UI/zi

539. CS. Profilaxia specifică cu vit.D a rahitismului la copil va începe:

78
 A. de la 10–14 zile de viaţă
B. de la 1–2 luni
C. de la 3 luni
D. de la 6 luni
E. vit.D nu este necesară

540. CS. În scop profilactic copilului i se vaadministra zilnic vit.D în următoarele doze:
A. 2000–4000 UI
B. 10000 UI
C. 500–700 UI
D. 300–200 UI
E. 20000 UI

541. CS. Cura de profilaxie a rahitismului va dura:

A. 1 lună
B. 6 luni
C. 1 an
D. 1 an 6 luni
E. 5 ani

542. CS. Tratamentul rahitismului carenţial forma uşoară include administrarea vit.D zilnic în
dozele:
A. 100–1500 UI
B. 2000–4000 UI (6 – 8 săptămâni)
C. 10000 UI
D. 20000–30000 UI
E. 50000 UI

543. CM Măsurile nespecifice în cazul spasofiliei prevăd următoarele cu excepţia

A. Intubarea imediată
B. Asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii
C. Stropirea feţei întâi cu apă caldă apoi rece
D. Excitarea rădăcinii limbii în laringospasm
E. Profilaxia traumelor

544. Tratamentul medicamentos al spazmofiliei prevede:

A. Administrarea diazepamului sau
B. Administrarea oxibutiratului de natriu
C. Corecţia hipocalcemiei
D. Administrarea diureticelor
E. Administrarea glicozizilor cardiaci

545. CM. Enunţaţi simptomele hipervitaminozei D:

A. Anorexie severă şi rebelp
B. Vărsături
C. Convulsii clonico-tonice
D. Hipotonie
E. Poliurie şi polidepsie

546. CM. Tratamentul hipervitaminozei D impune :

A. Sistarea administrării Vit.D

79
 B. Scăderea aportului de calciu din alimente
C. Administrarea preparatelor de calciu
D. Administrarea adrenalinei
E. Perfuzii diuretice

547. CM. Selectaţi rahitismele vitamin D-rezistente ereditare:

A. Rahitisme din insuficienţa cronică renală
B. Fosfatdiabetul
C. Rahitismul Fanconi
D. Rahitismul în insuficienţa hepatică cronică
E. Hipofosfatemia Harison

548.. CM. Care semn paraclinic diferenţiază fosfatdiabetul familial de rahitismul Fanconi ?
A. Valorile normale ale calciului în ser
A. Hipocalcemia
B. Hipofosfatemia
C. Majorarea valorilor fosfatazei alcaline
D. Fosfaturie marcată

549.. CM. Rolul vit. D este constituit prin:

A. Vit. D contribuie la absorbţia fierului din intestin
B. Vit. D contribuie la reabsorbţia tubulară a calciului şi fosforului
C. Vit. D contribuie la reglarea funcţiei glandelor paratiroide
D. Vit. D contribuie la menţinerea nivelului metotrexatului în ser
E. Vit. D contribuie la modelarea şi mineralizarea oaselor

550. CM Enumăraţi factorii de risc incriminaţi în apariţia hipovitaminozelor la sugari şi copii de

vârstă fragedă:
A. Enzimopatii
B. Hipoxia cronică
C. Sindromul de maldigestie şi/sau malabsorbţie
D. Fierberea produselor alimentare
E. Aport exogen insufficient

551. CS Unul dintre semnlee clinice enumărate este patognomic pentru avitaminoza A:
A. Scorbutul
B. Rahitismul
C. Anemia pernicioasă
D. Polineurita alimentară
E. Hipoacuzia (A)

552. CM Evidenţiaţi semnele clinice principale caracteristice hipovitaminozei (avitaminoza) B1:

A. Poliencefalita hemoragică
B. Insuficienţa cardiacă
C. Dermatită seboreică a feţei, urechilor, gâtului
D. Oligurie
E. Sindromul Sicca

553. CM Decelaţi particularităţile clinico-evolutive ale bolii beri-beri la copii sugari. La vârsta de 2-
4 luni apare:
A. Afonia

80
 B. Hiporeflexia şi/sau abolirea reflexelor osteotendinoase profunde
C. Insuficienţa cardiacă
D. Scorbutul
E. Meningism şi/sau convulsii

554. CM Hipovitaminoza (avitaminoza) B1 juvelilă produce:

A. Tulbulări oculare
B. Deformaţia toracelul
C. Hipoacuzie
D. Depresie
E. Tulburări de personalitate

555. CM Care sunt cauzele hipovitaminozei (avitaminoza) B2 la nou-născut?

A. Antibioticoterapia
A. Hiperbilirubinemia
B. Aport crescut de riboflavină
C. Fototerapia
D. Sindromul de malabsorbţie

556. CM Enumăraţi semnele clinice principale caracteristice pelagrei:

A. Placarde ihtiozoforme
A. Stomatite
B. Tulburări sensoriale simetrice
C. Dermatita seboreică
D. Abdomenalgii

557. Care dintre indicii explorativi paraclinici denotă carenţa vitaminică B?

A. Anemia microcitară
A. Reducerea concentraţiei serice a Vit. B
B. Activitate epileptică la EEG
C. Reducerea nivelului de anticorpi antinucleari
D. Reducerea nivelului seric de Ca

558. CM Enumăraţi cauzele apariţiei hipofolatemiei la gravide

A. Dieta cu aport neadecvat de acid folic în alimente
B. Administrarea metotrexatului
C. Enterocoliticele cronice
D. Alimentaţie cu producte prelucrate termic
E. Alimentaţie cu produse preponderent vegetariene

559. Hipovitaminoza E este caracterizată prin:

A. Atrofie musculară progresivă
A. Scorbut
B. Osteomalacie
C. Sindrom de malabsorbţie
D. Icter fiziologic prelungit

560.CS. Menţionaţi cea mai frecventă cauză în producerea alergiei alimentare la sugar:
A. consumul de citrice
B. consumul de ciocolată
C. consumul de făinoase

81
 D. consumul de lapte de vacă
E. consumul de ouă

561. CM. Care din fructe au un potential inalt alergic?

A. portocalele
B. merele verzi
C. merele roşii
D. mandarinele
E. Ananas

562. CM. Menţionaţi legumele cu proprietăţi alergice:

A. ardeiul
B. tomatele roşii
C. sfecla
D. cartoful
E. Varza

563.CM. Menţionaţi produsele alergice:

A. zmeura
B. agrişul
C. căpşunele
D. perele verzi
E. Portocale

564.CM. Ce alimente induc reacţii alergice la copil?

A. carnea de curcan
B. carnea de iepure
C. peştele
D. racii
E. icrele de peşte

565.CM. Selectaţi produsele dulci cu efecte alergice înalte:

A. zahărul
B. bomboanele
C. îngheţata
D. torta
E. băuturile gazate colorate

566.CS. Ce antioxidanţi din produsele alimentare induc reacţii alergice?

A. vitamina A
B. vitamina C
C. vitamina E
D. seleniul
E. E 320, 311

567. CM. Ce produse alimentare intensifică absorbţia alergenilor?

A. cofeina
B. laptele
C. alcoolul
D. piperul
E. Salicilatele

82
568.CM. Factorii predispozanţi în alergia alimentară sunt:
A. antecedente ereditare de maladii atopice
B. antecedente familiale de afecţiuni ale sistemului digestiv
C. antecedente ereditare de patologie nefrologică
D. antecedente ereditare de patologie cardiovasculară
E. hiperglobulinemie E familială

569.CM. Factorii favorizanţi perinatali în realizarea alergiei alimentare la copil sunt:

A. utilizarea alimentelor alergizante în timpul sarcinii
B. disgravidia la mamă
C. sensibilizarea medicamentoasă a gravidei
D. nocivităţi profesionale pe parcursul sarcinii
E. sarcină multipară

570. CM. Factorii de risc cu caracter endogen fovorizant în alergia alimentară sunt:
A. dischinezia cailor biliare
B. anemia feriprivă secundară a sugarului
C. rahitismul
D. disbioza intestinală
E. imaturizarea secretorie a sistemului digestiv în vârstă fragedă

571. CM. Care produse cu efect histamino-liberator contribuie la declanşarea pseudoalergiei la

copii?
A. laptele de vacă
B. carnea
C. salamurile
D. aditivii alimentari
E. conservanţi

572.CM. Alergia alimentară la copil are următoarele variante clinice:

A. amigdalită
B. eczemă
C. neurodermită
D. astm bronşic
E. urticarie

573. CM. Metodele de diagnostic clinic al alergiei alimentare sunt:

A. anamneza alergologică
B. zilnicul alimentar
C. caracteristicile urinei
D. probe de eliminare
E. probe de provocare

574.CS. Care este marcherul alergiei în hemoleucogramă?

A. limfocitele
B. neutrofilele
C. monocitele
D. plasmocitele
E. eozinofilele

83
575.CM. Principiile terapeutice în alergia alimentară sunt :
A. dietoterapia hipoalergică
B. chimioterapia
C. terapia cu cromoni
D. medicaţia antihistaminică
E. terapia antiinflamatoare cu paracetamol

576.CM. Dietoterapia în alergia alimentară a copilului sugar vizează următoarele principii:

A. utilizarea formulelor acidofile
B. utilizarea formulelor lactate adaptate
C. utilizarea formulelor adaptate cu hidrolizare inalta a proteinei
D. alimentarea naturală
E. utilizarea laptelui de vacă

577.CM. Dieta nespecifica hipoalergică în alergia alimentară ţine de excluderea:

A. alimentelor acidofile
B. uleiurilor vegetale
C. răcoritoarelor „Fanta,” „Pepsi-Cola”
D. nucilor
E. mierii de albini

578.CM. Măsurile profilactice în alergia alimentară a copilului constau în:

A. reducerea sensibilizării alimentare şi medicamentoase în perioada sarcinii
B. alimentarea naturală a sugarului
C. administrarea precoce a complementului
D. excluderea alimentelor conservate
E. folosirea unei raţii alimentare îmbogăţite cu vitamine, citrice

579.CM. Indicaţi produsele lactate pentru meniul copilului cu alergie alimentară:

A. laptele de vacă
B. laptele acru
C. smântână
D. iaurtul
E. brânză

580. CS. Ce băutură este recomandată copiilor cu alergie alimentară?

A. cacao
B. apă plată
C. suc de portocale
D. suc de kiwi
E. suc de tomate

581. CM. Conduita bolnavului în socul anafilactic, prevede:

A. oprirea expunerii la agentul declansat (întreruperea injectiei sau perfuziei)
B. continuarea expunerii la agentul declansat
C. monitorizarea culorii tegumentelor
D. monitorizarea TA si a pulsului
E. administrare peroral a lichidelor in volum marit

582. CS. Care este durata interdicţiei alimentare a produselor alergice la copilul mic?
A. 1 săptămână
84
 B. 1 lună
C. 6–12 luni
D. determinata individual
E. Permanent

583.CS. Tratamentul de durata al alergiei alimentare a copilului prevede:

A. dietă hipoalergică
B. glucocorticoterapie
C. medicaţie antiinflamatoare nonsteroidiană
D. tratament balnear în condiţii forestiere
E. tratament balnear la mare

584.CS.Conduita dietetică în diareile alergice prevede:

A. dieta № 1
B. dieta № 3
C. dieta № 5
D. dieta № 7
E. dieta № 15

585. CM. Programul terapeutic în diareile alergice include administrarea remediilor:

A. eubiotice
B.enterosorbenţi
C.furazolidon
D. loperamid
E. antihistaminice

586.CM. Astmul bronşic la copil se caracterizează prin:

A. alergie
B. inflamaţie cronică a căilor respiratorii
C. inflamaţie alveolară
D. sindrom bronhoobstructiv
E. dispnee inspiratorie

587.CM. Factorii predispozant în astmul bronşic al copilului sunt:

A. antecedentele atopice familiale
B. fumatul pasiv
C. trombocitopenia în anamneza familială
D. hiperimunoglobulinemia familială
E. refluxul gastro-esofagian

588. CM. Care sunt factorii favorizanţi implicaţi în realizarea astmului bronşic?
A. antecedentele perinatale
B. dermatitele atopice familiale
C. aeropoluanţi din mediul ambient
D. anomaliile de constituţie
E. dermatitele atopice la copil

589.CM. Care sunt factorii favorizanţi exogeni pentru realizarea astmului bronşic?
A. alergenii alimentari
B. gazele de eşapament
C. cosmeticele
D. fumul de ţigară
85
 E. eczema

590. CM. Factorii cauzali în astm la copil sunt:

A. Razele solare
B. praful de casă
C. alergenii epidermali
D. penicilinele
E. diateza alergică

591. CM. Menţionaţi trigerii în astmul bronşic:

A. aditivi alimentari
B. infecţiile respiratorii virale
C. medicaţia steroidă
D. polenurile
E. aerul rece

592.CM. Fenomenul de obstrucţie bronşică în astmul bronşic este determinat de:

A. imunodeficienţă umorală
B. edemul mucoasei bronşice
C. bronhoconstricţie
D. hiperreactivitate bronşică
E. hipersecreţie

593. CM. Diagnosticul clinic al exacerbărilor de astm bronşic se stabileşte prin prezenţa
următoarelor simptome:
A. dispnee expiratorii
B. wheezing
C. tusea nocturnă sau matinală
D. raluri localizate
E. raluri sibilante difuze

594.CM. Severitatea crizei astmatice la copilul mic este determinată de:

A. comportament agitat
B. moleşeală şi inhibiţia motorie
C. implicarea musculaturii accesorii
D. excesivitatea frecvenţei respiratorii
E. nivelul hipertemiei

595 CM. Semnele distinctive radiologice ale astmului bronşic sunt:

A. opacităţi segmentare
B. reacţii pleurale
C. bronşiectaziile
D. hiperinflaţie pulmonară
E. distensie toracică

596. CM. Ce complicaţii radiologice se pot dezvolta în astm?

A. atelectazii
B. bula de emfizem
C. pleurezie
D. pneumotorax
E. deplasări mediastinale

86
597. CM. Care sunt caracteristicile astmului intermitent?
A. exacerbări de 30–40 minute
B. exacerbări de 3–4 zile
C. simptome mai rar de o dată pe săptămână
D. simptome mai des de o dată pe săptămână
E. PEF>80%

598. CM. Care sunt caracteristicile astmului persistent uşor?

A. crize de astm o dată pe lună
B. crize de astm o dată pe săptămână
C. crize de astm o dată pe zi
D. exacerbări nocturne 2–3 ori pe lună
E. PEF<60%

599.CM. Care sunt caracteristicile astmului persistent moderat?

A. simptomele mai rare de o dată pe săptămînă
B. simptomele de astm zilnic
C. simptomele nocturne săptămânal
D. simptomele nocturne zilnic
E. PEF 60–80%

600. CM. Care sunt caracteristicile astmului persistent sever?

A. accese nocturne frecvente
B. rău astmatic
C. activitate fizică normală
D. activitate fizică limitată
E. PEF>60%

601. CM. Starea de rău astmatic este indusă de factorii declanşatori:

A. sevraj brutal de corticosteroizi
B. abuz de 2 adrenergic fără corticoterapie inhalatorie asociată
C. citostatice
D. expunere prelungită la alergeni
E. infecţii bronhopulmonare

602. CM. Tabloul clinic în starea de rău astmatic este specificată prin:
A. cianoză importantă perioronazală, extremităţi
B. hipertermie
C. oboseală musculară
D. murmur vezicular atenuat
E. raluri umede polimorfe localizate

603. CM. Diagnosticul paraclinic al stării de rău astmatic se caracterizează prin:

A. hipercapnie în gazele sanguine
B. hipocapnie în gazele sanguine
C. acidoză metabolică
D. distensie toracică radiologic
E. leucopenie în sângele periferic

604.. CM. Diagnosticul dermatitei atopice se bazează pe:

87
 A. USG organelor abdominale
B. testele cutanate pozitive cu alergeni incriminati
C. nivelul IgE
D. analiza biochimica a sangelui
E. biopsia cutanată

605.CM. Selectaţi principiile terapeutice în exacerbările astmului bronşic la domiciliu:

A. evitarea factorilor declanşatori
B. înlăturarea obstrucţiei căilor respiratorii
C. inhalarea de 2 agonist de actiune scurta
D. terapia cu glucocorticoizi sistemici
E. administrarea histoglobulinei i/m

606.CM. Ce metode reduc efectele adverse ale corticoterapiei inhalatorii?

A. folosirea nebulizatorului
B. folosirea camerei de inhalare („spaser”)
C. clătirea gurii cu apă după inhalare
D. badijonarea mucoasei bucale cu nistatină
E. anularea tratamentului antiastmatic

607.CM. Care sunt remediile bronhodilatatoare utilizate în astm?

A. anticolinergice
B. antihistaminice
C. 2 agonişti
D. antiinflamatoare nesteroide
E. metilxantine

608.CM. Care sunt metodele optime de administrare a preparatelor antiastmatice în criza de astm?
A. peroral
B. intramuscular
C. inhalator prin speiser (camera de inhalare)
D. inhalator prin nebulizare
E. nebulizare

609.CM. Spitalizarea copilului cu exacerbare de astm se impune în caz de:

A. răspuns insuficient la corticosteroizi inhalatori
B. răspuns insuficient dupa 3 prize de terapie in decurs de 1 ora cu 2 agonişti de durata
scurta
C. astm intermitent
D. astm persistent, necontrolat
E. stare de rău astmatic

610.CM. Selectati afirmatiile referitor la astmul bronşic al copilului mic:

A. medicaţia anticolinergică se utilizeaza in terapia de urgenta
B. corticoterapia sistemică este considerată de prima linie
C. 2 adrenergicele se utilizează doar în forme rebele de astm
D. este preferabilă administrarea inhalatorie a remediilor
E. tratamentul de lunga durata în astm se efectuează cu corticosteroizi topici

611.CM. Monitorizarea în astmul pediatric prevede:

A. asistenţă supravegheată de lungă durată
88
 B. vizite medicale la intervalul de 1–3 luni
C. spirografie lunară
D. notare zilnică în chestionarul de monitorizare a astmului
E. monitorizarea conduitei terapeutice

612.CM. Ce profiluri de şcolarizare pentru copilul cu astm sunt recomandate?

A. informatică
B. drept
C. chimie
D. telecomunicaţii
E. construcţii

613. CM. Selectaţi materialele metodico-instructive pentru activităţile educaţionale ale copilului cu
astm:
A. ghidul copilului cu astm
B. carnetul copilului cu astm
C. fişa medicală a copilului cu astm
D. agenda mamei CIMC
E. radiografiile pulmonare

614.CM. Factorii etiologici în pneumoniile comunitare sunt:

A. Pseudomonus aeroginosae
B. Mycoplazma
C. Pneumococ
D. Proteus mirabilis
E. H.influenzae

615. CM. Boala serului are următoarele manifestări:

A. febră intermitentă
B. edeme faciale
C. erupţii cutanate
D. leucopenie cu limfocitoză
E. perioada de incubare 2–3 zile

616.CM. Principiile terapeutice în sindromul Layel:

A. antidepresante
B. holinolitice
C. glucocorticoterapie
D. plasmafereză
E. fotohemoterapie

617. CM. Ce criterii explorative confirmă reacţiile alergice la copil?

A. hipoimunoglobulinemie A
B. hiperimunoglobulinemie E
C. majorarea CIC
D. limfocitoză
E. eozinofilie

618.CM. Diagnosticul urticariei este detalizat prin:

A. edemul difuz al tegumentelor
B. erupţii veziculo-papuloase ale pielii

89
 C. prurit
D. afectarea ţesutului adipos
E. reacţii imunopatologice imediate

619. CM. Indicaţi factorii cauzali în urticarie:

A. aspirina
B. biolactul
C. ciocolata
D. insolaţia
E. înţepăturile de insecte

620.CM. Tratamentul de urgenţă în urticarie prevede:

A. suprastină i/m
B. beclometazon inhalator
C. badijonarea erupţiilor cu soluţii de iod
D. prednisolon parenteral
E. sedative

621. CM. Manifestările clinice în edemul Quwinke:

A. edemul tegumentelor
B. edemul ţesutului adipos
C. edemul poartă un caracter difuz generalizat
D. edemul este în focare
E. edemul afectează regiunile feţe

622. CM. Conduita în sindromul Qwinke constă în:

A. excluderea influenţelor factorului trigger
B. administrarea imunostimulatoarelor
C. hiposensibilizare specifică
D. terapie cu antihistaminice
E. glucocorticoterapie (forma severă)

623.CS. Care este agentul patogen, cauzal mai frecvent în dezvoltarea pielonefritei la copii:
A. Stafilococul
B. Proteusul
C. Clebsiela
D. Esherichia colii
E. Mycoplasma

624. CS. Care din plantele medicinale are o acţiune antiinflamatorie evidentă?
A. Măcieşul
B. Strugurii ursului
C. Coada şoarcului
D. Sunătoarea
E. Pătlagina

625CM. Care simptom nu este obligator caracteristic pielonefritei la copiii de vârstă fragedă?
A. Anemia
B. Polachiuria
C. Febră
D. Diaree

90
E. Semne generale de intoxicaţie

626.CM. Factorii predispozanţi antenatali în dezvoltarea pielonefritei la copii sunt:

A. Nefropatia în sarcină
B. Pielonefrita croncă la gravide
C. Diareea cronică la copil?
D. Viroze intercurente frecvente la gravidă
E. Focare cornice de infecţie la gravide

627.CM. În cazul pielonefritei, cu ce maladie este necear să se efectuieze diagnosticul diferenţiat?

A. Glomerulonefrita
B. Tuberculoza renală
C. Cistita
D. Bronşita cronică
E. Bolile diareice acute

628.CM. Indicaţi tratamentul pielonefritei acute, forma uşoară:

A. Repaus la pat încă 1-2 zile după normalizarea temperaturii
B. Aport crescut de lichide
C. Corticosteroizi
D. Nitrofurane
E. Perfuzii i/v cu Glucoză 5-10%, Reopoliglucină

629.CM. Ce include clasificarea etiologică a cistitelor?

A. Cistita infecţioasă
B. Cistita medicamentoasă
C. Cistita fibrinoasă
D. Cistita parazitară
E. Cistita alergică sau neurogenă

630.CS. Prin ce sindrom clinic se manifestă varianta morfologică a glomerulonefritei minime?

A. Nefritic
B. Nefrotic
C. Urinar izolat
D. Hematuric
E. Cu hematurie şi hipertensiune arterială

631.CS. Ce sindrom clinic al glomerulonefritei acute în cazul cronicizării procesului se transformă

în forma mixtă a glomerulonefritei cronice?
A. Sindromul nefritic
B. Sindromul urinar izolat
C. Sindromul nefrotic
D. Sindromul hematuric
E. Sindromul nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterială

632.CS. Care este cel mai frecvent factor etiologic al glomerulonefritei acute?
A. Stafilococul
B. Streptococul beta-hemolitic
C. Virusurile
D. Alergia alimentară
E. Vaccinările

91
633. CS. Peste cât timp de la suportarea infecţiei streptococice debutează GN acută?
A. 14 zile
B. 2-3 săptămâni
C. În timpul suportării infecţiei
D. Peste 40 de zile
E. Peste 2 luni

634.CS. Pentru care sindrom al GN acute este caracteristică hipercolesterolemia?

A. Sindrom nefritic
B. Sindrom urinar izolat
C. Sindromul renal
D. Sindromul hematuric
E. Sindromul nefrotic

635.CS. Ce vaccinare mai frecvent se poate complica cu GN acută?

A. Împotriva poliomelitei
B. Împotriva hepatitei B
C. Împotriva rujeolei
D. Împotriva rubeolei
E. Împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis (DTP)

636.CM. Ce se indică în tratamentul sindromul nefrotic?

A. Saluretice
B. Osmodiuretice
C. Inhibitori ai aldosteronului
D. Metoda de rehidratare
E. Diuretice de ansă

637.CM. Ce include tratamentul formei hematurice a glomerulonefritei?

A. Memrbanostabilizatori
B. Vitaminoterapia
C. Hormonoterapia
D. Citostatice
E. Dietoterapie

638. CM. Investigaţiile obligatorii în cazul suspecţiei glomerulonefritei sunt:

A. Ureea, creatinina, beta-lipoproteidele, proteina generală
B. Hemograma
C. Sumarul urinei
D. Ultrasonografia rinichilor
E. Biopsia renală

639. CM. Care sunt complicaţiile terapiei cu glucocorticoizi în glomerulonefrită?

A. Osteoporoza
B. Hipertensiunea
C. Hipocalcemia
D. Retardul fizic
E. Hipercalciemia

92
640.CM. Ce simptome extrarenale predomină în GN acută poststreptococică?
A. Edeme
B. Oligurie
C. Hematurie
D. Inapetenţă
E. Febră

641.CS. Hiperoxaluria secundară se întîlneşte la copii în următoatrele boli, cu excepţia:

A. Pancreatitei cronice
B. Bronşitei acute
C. Afectării ficatului
D. Afectării căilor biliare
E. Encefalite

93
642.CS. Ce manifestare clinică nu este caracteristic pentru sindromul anemic în ICR?
A. Paliditate
B. Adinamie
C. Pericardită
D. Schimbări distrofice în organe
E. Suflu sistolic funcţional

643.CS. Ce nu se include în cauzele prerenale în IRA la copii?

A. Deshidratare severă
B. Şoc septic
C. Polichistoză renală
D. Insuficienţă cardiacă
E. Şocul combustional

644.CS. Care este metoda screening în diagnosticul pielonefritei?

A. Cistografia şi urografia
B. Ultrasonografia rinichilor şi scintigrafia rinichilor
C. Scintigrafia rinichilor şi urografia rinichilor
D. Ultrasonografia rinichilor şi urografia rinichilor
E. Cistografia şi ultrasonografia rinichilor

645.CS. Diagnosticul de pielonefrită: criteriile de bază:

A. Paliditatea tegumentelor, retardul fizic, leucocituria, bacteriuria, hematuria
B. Anorexia, bacteriuria, hematuria, anemia, diminuarea funcţiilor renale
C. Date anamnestice, bacteriuria, leucocituria, diminuarea funcţiilor renale, morfologice
conform datelor urografice
D. Leucocituria, bacteriuria, hematuria, hipertensiunea arterial
E. Bacteriuria, cilindruria, proteinuria

646. CS. Ce patologie renală se manifestă mai frecvent cu macrohematurie?

A. Glomerulonefrita
B. Sindromul Alport
C. Cistita hemoragică
D. Pielonefrita
E. Reflux vezico-renal

647. CS. Co-trixomazolul (Biseptol) este toxic în combinare cu :

A. Penicilina
B. Eritromicina
C. Gentamicina
D. Levomicitina
E. Lincomicina

648. CM. Indicaţiile pentru efectuarea cistografiei în cazul infecţiei tractului urinar sunt :
A. Disuria
B. Enureza
C. Trauma uretrei şi vezicii urinare
D. Hipertensiunea arterială
E. Polachiuria

649.CM. Ce metode imagistice confirmă diagnosticul de pielonefrită la copii ?

A. Urografia
B. Scintigrafia renală
C. Ultrasonografia renală
D. Cistografia
94
E. Citoscopia

650. CM. Contraindicaţiile pentru urografie :

A. Sensibilitatea crescută la iod
B. Şoc, colaps
C. Oliguria, anuria, indicii ureei majoraţi
D. Pneumonie
E. Proces activ de tuberculoză

651.CM. Suub ce forme clinice, mai frecvent, decurge pielonefrita la nou-născuţi şi sugari ?
A. Forma acută
B. Forma asimptomatică
C. Forma oligosimptomatică
D. Forma recidivantă
E. Forma latentă

652.CM. Sub ce mască mai frecvent decurge pielonefrita la copiii nou.născuţi şi sugari ?
A. Sepsis
B. Enterocolită
C. Anemie
D. Infecţie virală respiratorie acută
E. Alergie alimentară

653.CM. Care sunt indicaţiile pentru urografie ?

A. Colica renală
B. Hipertensiune arterială
C. Traumatismul abdominal
D. Procesul acut de tuberculoză
E. Oligurie

654.CM. Indicaţi tratamentul pielonefritei acute, forma gravă :

A. Biterapie antibacteriană
B. Perfuzii intravenoase
C. Monitorizarea diurezei
D. Imunosupresante
E. Inhibitori de proteaze

655. CM. Care sunt indicaţiile pentru efectuarea cistografiei micţionale:

A. Disuria
B. Enureza
C. Traumatism abdominal
D. Prezenţa la ecografia rinichilor după micţie a urinei reziduale
E. Hipertensiunea arterială

656.CM. Care sunt cele mai frecvente maniestări clinice ale pielonefritei acute la copiii mai mari
de 3 ani?
A. Dureri în regiunea lombară
B. Disurie
C. Diaree
D. Dureri în abdomen
E. Febră înaltă

657.CM. Enureza tip organic este determinată de :

A. Anomalii ale tractului urinar
B. Reflux vezico-renal
95
C. Stenoza uretrei distale
D. Predispozie ereditară
E. Situaţii conflictuale în familie

658.CM. Principalele simptome clinice ale ”sindromului cistic” sunt :

A. Durerile abdominale supraubiene
B. Polachiuria
C. Cefaleea
D. Durerile în regiunea lombară
E. Disuria

659.CM. Care manifestări clinice sunt caracteristice cistite ?

A. Tenesme vezicale
B. Urina tulbure cu miros neplăcut
C. ”Sindromul cistic”
D. Bacteriurie nesemnificativă
E. Proteinurie

660.CM. Care sunt cauzele enurezei idiopatice la copii?

A. Diverticulul uretral
B. Predispoziţie ereditară
C. Tulburări psihoemoţionale
D. Stenoza uretrei distale
E. Trauma emoţională

661.CM. Factorii de risc pentru pielonefrită în perioada postnatală la copii de vârstă fragedă:
A. Prematuritate
B. Infecţie intrauterină
C. Maladii infecţioase
D. Cistită cronică
E. Urolitiază

662.CS. Care este cel mai constant şi durabil simptom paraclinic în GN acută cu sindrom
nefritic ?
A. Hematurie
B. Proteinurie
C. Cilindrurie
D. Micşorarea densităţii urinei
E. Colesterinemia

663. CM. Criteriile de diagnostic ale glomerulonefritei cu sindromul nefritic sunt :

A. Proteinuria minoră
B. Hematuria
C. Hipertensiunea arterială
D. Hipo- şi disproteinemia marcată
E. Hipercolesterolemia

664.CM. Criteriile diagnostice ale sindromului urinar izolat sunt:

A. Edeme
B. Leucociturie tip limfocitar
C. Proteinurie mai puţin de 2,5 g/24H
D. Hematurie
E. Hipotensia arterială

96
665.CM. Criteriile diagnostice ale formei mixte în glomerulonefrită sunt :
A. Edeme, hematurie
B. Proteinurie mai mult de 3.5g/24h
C. Proteinurie neselectivă
D. Hipo- şi disproteinurie
E. Proteine selective

666.CM. Criteriile de diagnostic ale formei hematurice în glomerulonefrită sunt :

A. Hematurie moderată
B. Macrohematurie
C. Proteinurie până la 1.0g/24h
D. Edeme, anasarca
E. Hipercolesterinemie

667. CM. Complicaţiile care pot surveni în rezultatul tratamentului medicamentos al

glomerulonefritei cu sindrom nefrotic, sunt :
A. Gonadotropism
B. Retard fizic
C. Hipercorticism
D. Hemoragii
E. Insuficienţă hepatică

668. CM. Care pot fi complicaţiile terapiei cu diuretice în caz de glomerulonefrită?

A. Hipokaliemie
B. Hemoragiile
C. Diselectrolitemia
D. Criza nefrotică
E. Hiperkaliemia

669. CS. Sindromul de Toni-Debre-Fanconi se caracterizează prin următoarele schimbări

biochimice în urină, cu excepţia:
A. Hipercalciurie
B. Glucozurie
C. Hiperaminoacidurie
D. Hiperfosfaturie
E. Hiperbicarbonaturie

670.CS. Clinic diabetul salin renal se manifestă prin următoarele simptome, cu excepţia :
A. Poliuriei
B. Adinamiei
C. Debutul bolii în primele zile de viaţă
D. Polidipsie
E. Diurezei scăzute

671.CS. În diabetul renal fosfaturic au loc următoarele schimbări, cu excepţia:

A. Glucozurie
B. Schimbări rahitice în oase
C. Hipofoasfatemie
D. Hiperfosfaturie
E. Calciu în limitele normei

672.CS. Poliuria este prezentă în următoarele tubulopatii la copii, cu excepţia:

A. Glucozuriei renale
B. Diabetului insipid renal
C. Diabetului salin renal (hipoaldosteronism)
97
D. Cistinozei
E. Diabetului renal fosfaturic

673. CM. Ce cuprinde profilaxia litiazei urinare ?

A. Respectarea ritmului urinării
B. Menţinerea unei diureze bune
C. Tratamentul adecvat al infecţiilor căilor urinare
D. Înlăturarea carenţelor vitaminice
E. Reducerea proteinelor în hrana copiilor

674.CM. Sindromul nefrotic congenital se caracterizează prin :

A. Debutul bolii apare la vârsta de 6-8 săptămâni
B. Proteinurie majorată
C. Glucozurie moderată
D. Edeme generalizate
E. Hipolipidemie

675. CM Tabloul clinic şi paraclinic în hematuria familială benignă, se caracterizează prin :

A. Patologia este persistentă la femei
B. Hematuria, mai frecvent, se stabileşte la nişte analize de urină de rutină
C. Proteinuria lipseşte
D. Sunt prezente simptome extrarenale
E. Maladia nu progresează

676.CM. Sindromul Alport se caracterizează prin :

A. Afectarea rinichilor
B. Afectarea ochilor
C. Hipoacuzia neurosenzorială
D. Afectarea ficatului
E. Prognostcul sindromului Alport este favorabil

677.CM. Sindromul Alport se caracterizează prin :

A. Predispunere ereditară
B. Stigmele de disembriogeneză
C. Surditate
D. Hematurie
E. Proteinurie negativă

678.CM. Dietoterapia în hiperoxalurie include :

A. Cartofi
B. Varză
C. Fructe
D. Administrarea abundentă de lichide
E. Ciocolată

679. CM. Ce se include în alimentaţia unui pacient cu hiperoxalurie?

A. Ciocolată
B. Cacao
C. Sfeclă de masă
D. Supă concentrată
E. Varză

680.CM. Scopul tratamentului sindromului Alport este :

A. Susţinerea vitalităţii celulare cu piridoxină, cocarboxilază, ATF
98
B. Tratament simptomatic
C. Stoparea procesului de sclerozare a rinichilor
D. Terapia antibacteriană
E. Terapia hiposensibilizantă

681.CS. Ce glomerulonefrită poate progresa în IRC ?

A. GNC forma hematurică
B. GNC forma mixtă
C. GNC forma nefrotică
D. GNA cu sindrom nefritic
E. GNA cu sindrom nefrotic

682.CS. Ce maladie poate dezvolta IRC ?

A. Pielonefrita neobstructivă
B. Glomerulonefrita cronică
C. Cistita fibrinoasă
D. Nefrita interstiţială
E. Hematuria familiară benignă

683.CS. Ce sindrom nu este caracteristic în IRC ?

A. Retard fizic
B. Anemie
C. Sindromul Jilbera
D. Hipertensiune arterială
E. Dezechilibrul hidro-electrolitic

684.CS. Cu ce patologie nu este necesar de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul IRA ?

A. Glomerulonefrita acută
B. Hepatita virală acută
C. Calculul renal
D. Hematuria familială benignă
E. Tumoare renală

685.CS. Ce sindrom nu este caracteristic pentru IRC ?

A. Hiperazotemic
B. Anemic
C. Hipotensiv
D. Osteodistrofic
E. Dereglarea balanţei hidroelectrolitice

686.CS. Ce este contraindicat în dietoterapia pacientului cu IRC ?

A. Reducerea moderată a proteinelor
B. Alimentaţia bogată în calorii
C. Restricţia de sare
D. Mărirea cantităţii de lichid
E. Restricţia de lichid

687. CM. Particularităţile clinice ale IRC în perioada de debut sunt:

A. Slabiciune
B. Polidipsie
C. Retard fizic
D. Nicturie
E. Diureza redusă

99
688. CM. Particularităţile paraclinice ale IRC în perioada de debut sunt:
A. Normostenurie
B. Hipostenurie
C. Anemie normocromă, grad mediu sau uşor
D. Hipercolesterolemie
E. Hemograma – anemie de grad avansat

689. CM. Particularităţile clinice ale IRC în faza tubular sunt:

A. Copilul oboseşte repede
B. Pierde interesul pentru joacă şi şcoală
C. Poliurie
D. Polidipsie
E. Micţii dureroase

690.CM. Pentru IRC gr.I sunt caracteristice:

A. Tegumente de culoare icterică cu nuanţă pământie
B. Prezenţa sindromului hemoragic
C. Hipertensiune arteriala
D. Osteoporoza
E. Hipotensiune arteriala

691. CM. Caracteristicele paraclinice în IRC totală gr.I includ:

A. Diminuarea filtraţiei glomerulare
B. Creatinina serică în normă
C. Hipocaliemia
D. Majorarea ureei
E. Acidoza metabolică

692. CM. Particularităţile clinice în IRC totală gr.II sunt :

A. Pneumoniile banale sau ”pneumonia uremică”
B. Edemul banal
C. Starea asteno-depresivă
D. Edemul cerebral
E. Gatroenterocolita

693.CM. Particularităţile paraclinice în IRC totală gr.II sunt :

A. Filtraţia glomerulară
B. Hipostenuria
C. Majorarea creatininei
D. Hiperkaliemia
E. Hiperfosfatemia

694.CM. Particularităţile paraclinice în IRC gr.III sunt :

A. Hiperkaliemia
B. Hipernatriemia
C. Hipocalciemia
D. Hiperazotemia
E. Hipercalciemia

695. CM. Care sunt indicaţiile pentru hemodializa la copii cu IRC ?

A. Filtraţia glomerulară mai mică de 10ml/min 1,73 m2
A. Maladiile psihice
B. Creatinina serului mai mare 0.7mmol/l
C. Hipercaliemia mai mare 6.5mmol/l
D. HTA ”necontrolată”
100
696.CM. Contraindicaţiile în hemodializa la copii cu IRC sunt :
A. Maladiile psihice
B. Tumorile maligne
C. Viciile congenitale multiple
D. Hipercaliemie
E. Pericardita uremică

697. Ce investigaţii sunt necesare pentru argumentarea diagnosticului IRA la copii :

A. Hemograma
B. Echilibrul acido-bazic, ionograma
C. Sumarul urinei, indicii azotici
D. Marcherii serologici ai hepatitelor virale
E. USG rinichilor şi vezicii urinare

698. CM. Principiile de bază în tratamentul IRA sunt :

A. Reastabilirea circulaţiei sanguine
B. Corecţia hemostazei
C. Corecţia retardului fizic
D. Preîntâmpinarea complicaţiilor
E. Restabilirea dereglărilor metabolice

699. CM. Dispensarizarea pacientului ce a suportat IRA include:

A. Evidenţa la pediatru durează 2 ani
B. În primele 3 luni bolnavul va fi examinat o dată în 14 zile
C. Evidenţa la pediatru este pe tot parcursul vieţii
D. De la 4-12 luni examinarea va fi o dată în lună
E. În anul 2 de evidenţă se prezintă o dată în 3 luni

700.CM. Care sunt particularităţile modificărilor osoase la copii în IRC faţă de adulţi?
A. Osteopatia uremică se instalează mai rapid
B. Sunt prezente perturbări ale creşterii oaselor lugi
C. Osteopatia uremică se instalează mai tardiv
D. Intârzie maturitatea scheletică
E. Perturbări de creştere a oaselor de membrană (maxilarul inferior)

701.CS. Factorii de risc în DZ sunt următori, exceptând:

A. gemenii univitelini, dacă unul este bolnav de DZ
B. hipotensiunea arterială, deficitul masei corporale
C. masa nou-născutului peste 4500 g
D. obezitatea de tip android, hipertensiunea arterială
E. copiii, nepoţii diabeticului

702. CS. Selectaţi factorii declanşatori ai comei diabetice hiperosmolare:

A. tratamentul cu glucocorticoizi, hemodializa
B. asocierea gastroenteritei, pancreatitei
C. tratamentul cu anticoagulante orale sau sulfanilamide antimicrobiene
D. tratamentul fără control cu diuretice
E. combustii, traume, hemoragii

703. CM. Alegeţi simptomele iniţiale ale diabetului zaharat la copil:

A. poliurie/nicturie
B. polidipsie
C. anorexie
D. scaun instabil

101
 E. scădere ponderală

704. CM. Selectaţi problemele de diagnostic diferenţial la debutul diabetului zaharat la copil:
A. intoxicaţii accidentale
B. encefalită
C. maladii difuze ale ţesutului conjunctiv
D. acidoze metabolice legate de anumite maladii ereditare de metabolism
E. sindromul De Toni-Debre-Fanconi

705. CM. Tratamentul diabetului zaharat insulinodependent însumează următoarrele elemente

importante:
A. alimentaţie specială
B. exerciţii fizice efectuate regulat
C. insulinoterapie cu adaptarea la domiciliu a dozelor de insulină şi autocontrol glicemic
D. practicarea unui sport de performanţă
E. educaţia medicală specifică a familiei, copilului şi celor apropiaţi

706. CM. Alegeţi principiile de bază ale alimentaţiei copilului diabetic:

A. planificarea alimentaţiei (meal planinning-ul) şi respectarea orarului meselor
B. limitarea aportului lipidic, evitarea aportului de sare, glucide
C. extinderea raţiei cu glucide în raport cu scăderea glicemiei
D. individualizarea dietei fiecărui copil în parte în raport cu vârsta
E. limitarea aportului de minerale

707. CM. Selectaţi complicaţiile insulinoterapiei:

A. alergie la insulină
B. lipodistrofie
C. fenomenul Somogy (hiperglicemie matinală ca rezultat al scoaterii glucozei din
rezerve)
D. insulinorezistenţă
E. hiperglicemie

708. CM. Care sunt complicaţiile cronice degenerative ale diabetului zaharat la copil?
A. retinopatia diabetică
B. microangiopatia diabetică
C. nefropatia diabetică
D. cheratodermia palmo-plantară
E. macroangiopatia diabetică

709. CM. Dispensarizarea diabetului insulinodependent la copil presupune:

A. examinarea, analizarea şi discutarea fişei de tratament
B. examenul clinic general
C. examinări biologice
D. examinările serologice (4 ori pe an)
E. investigaţii paraclinice pentru evaluarea funcţiei cardiace, examenul oftalmologic,
ecografia hepatică şi renală

710. CM. Profilaxia primară a diabetului zaharat are ca scop:

A. interferarea susceptibilităţii genetice a copilului
B. eliminarea infecţiilor virale cu tropism pancreatic (evitabile prin vaccinare)
C. excluderea alimentaţiei artificiale cu lapte de vacă la sugarul cu risc genetic
D. tratamentul maladiilor cronice
E. folosirea vitaminelor pe perioade îndelungate

102
711.CM. Evacuarea substanţelor toxice din tractul gastrointestinal se efectuează prin:
A. vărsături
B. folosirea purgativelor
C. spălătură gastrică
D. ingestie de apă caldă cu bicarbonat de sodiu
E. administrarea intramusculară a gentamicinei

712. CM. Cărbunele activat este ineficient împotriva intoxicaţiilor cu:

A. acizi caustici
B. alcool
C. metale grele
D. barbiturice
E. digitalice

713. CM. Care din drogurile de mai jos sunt absorbite de carbunele activat?
A. aspirina
B. diazepamul
C. atropina
D. penicilina
E. preparatele ce conţin fier

714. CM. Care din următoarele situaţii necesită urgenţă imediată?

A. apneea
B. insuficienţa circulatorie
C. coma
D. hipertermia peste 38˚C
E. convulsiile
715. CM. Alegeţi substanţele cu toxicitate scăzută:
A. deodorante
B. barbiturice
C. şampon lichid
D. corticoizi
E. digitalice

716. CM. Alegeţi substanţele cu toxicitate puternică:

A. paracetamol
B. antidepresive triciclice
C. preparate vitaminice ce nu conţin fier
D. pastă de dinţi
E. salicilaţi

717. CM. Enumeraţi contraindicaţiile pentru spălătură gastrică la pacienţii intoxicaţi:

A. prezenţa comei
B. prezenţa convulsiilor
C. absenţa reflexului faringian
D. dereglările de conştiinţă
E. ingestia de corozive puternice

718. CM. Evacuarea substanţelor toxice din tractul gastrointestinal se efectuează prin:
A. vărsături
B. folosirea purgativelor
C. spălături gastrice
D. injectarea antibioticelor
E. folosirea cărbunelui activat
103
719. CM. Dilatarea pupilară sugerează intoxicaţii cu:
A. atropină
B. beladonă
C. organofosforice
D. preparate de fier
E. efedrină
720. CM. Cianoza tegumentelor sugerează intoxicaţii cu:
A. sulfanilamide
B. oxid de carbon
C. nitraţi
D. anestetice locale
E. fenacetină

721. CM. Care sunt cauzele tipice în intoxicaţiile acute la copiii de vârstă mică?
A. intoxicaţiile cu medicamente
B. intoxicaţiile cu produse tabagice
C. intoxicaţiile cu narcotice
D. intoxicaţiile cu chimicale de uz casnic
E. intoxicaţiile cu produse petroliere

722.CM. Selectaţi principiile terapeutice în intoxicaţiile acute enterale:

A. evaluarea conţinutului gastric
B. administrarea de antidoturi nespecifice
C. reducerea diurezei
D. administrarea antidoturilor specifice
E. evaluarea conţinutului intestinal

723.CM. Care sunt cauzele sindromului de febră la copil?

A. infecţiile respiratorii virale acute
B. traumele cranio-cerebrale
C. intoxicaţiile acute
D. refluxul gastroesofagian
E. deshidratarea

724.CM. Care este caracterul febrei de origine infecţioasă la copil?

A. este o reacţie patologică a organismului
B. este o reacţie de protecţie
C. este o reacţie neurovegetativă
D. este o reacţie endocrină
E. este o reacţie hipoergică
725.CM. Menţionaţi semnele clinice în sindromul de febră:
A. paliditatea tegumentelor
B. erupţii cutanate
C. hiperexcitabilitate
D. tahicardie
E. tahipnee
726.CM. Sindromul de febră se poate complica cu:
A. sindrom de vomă
B. edem pulmonar
C. sindrom convulsiv
D. deshidratare
E. bradicardie

104
727.CM. Metodele fizice de combatere a sindromului de febră sunt:
A. se scot hainele de pe copil
B. se aplică pe cap scutece umezite în apă rece
C. rehidratare orală cu ceaiuri fierbinţi
D. administrarea lichidelor oral
E. ventilare exogenă

728. CM. Care din antipireticile de mai jos se folosesc la sugarul mic?
A. eferalganul
B. ceficonul
C. panadolul
D. paracetamolul
E. aspirina

729.CM. Numiţi efectele nefavorabile de creştere a T peste 39ºC:

A. apariţia convulsiilor
B. şoc endotoxic
C. scăderea peristaltismului intestinal
D. creşterea necesarului de lichide şi calorii
E. creşterea metabolismului bazal cu 10–20% pentru fiecare 1ºC

730. CM. Medicamentele antipiretice sunt necesare:

A. când temperatura centrală este mai mare de 38,6ºC
B. când temperatura axilară este de 39ºC
C. când copilul este febril la culcare
D. când copilul vomită
E. când starea generală a copilului este modificată
731. CM. Ce măsuri trebuie să înterprindă mama, dacă febra se menţine la sugar mai mult de 3
zile?
A. să cheme medicul
B. să administreze copilului antibiotice (doză mică)
C. să întrerupă alăptarea la sân
D. să prelungească administrarea antipireticelor
E. să se prezinte cu copilul în staţionar

732.CM. În convulsii sunt perturbate următoarele funcţii:

A. motorii
B. senzoriale
C. autonome
D. vegetative
E. psihice

733.CM. Resuscitarea copilului cu convulsii include:

A. administrarea de oxigen
B. rehidratarea orală
C. aspirarea bolnavului
D. administrarea medicaţiei anticonvulsivante
E. imobilizarea bolnavului

734.CM. Ce infecţii pot evolua cu sindrom convulsiv?

A. IRA cu neurotoxicoză
B. pielonefrita latentă
C. meningita
D. encefalita
E. piodermia
105
735.CM. Ce tulburări metabolice pot induce convulsii la copil?
A. hipercalcemia
B. hipocalcemia
C. hipoglicemia
D. hipomagneziemia
E. icterul nuclear

736.CM. Investigaţiile obligatorii în convulsii la copil sunt:

A. CIG
B. leucograma
C. dozarea electroliţilor
D. EEG
E. ECO-Eg creierului

737.CS. Indicaţia pentru puncţie lombară în caz de convulsii febrile este următoarea:
A. copiii cu prima convulsie febrilă
B. copilul nou-nǎscut
C. adolescenţi
D. copil cu toleranţă la tratament antipiretic masiv
E. copil cu stare letargică

738.CM. Anticonvulsivantele folosite în practica pediatrică sunt următoarele:

A. piracetamul
B. aminalonul
C. diazepamul
D. fenobarbitalul
E. Aspirina

739.CM. Programul de supraveghere a copilului care a suportat pentru prima dată convulsii
include:
A. supravegherea medicului de familie
B. supravegherea neurologului
C. prednizon 3 luni
D. fenobarbital + Gluconat de calciu – 3 luni
E. fenobarbital 12 luni

740.CM. Tactica medicului în cazul primului episod de convulsii la copil prevede:

A. administrarea diazepamului
B. se indică tratament la domiciliu
C. se spitalizează urgent pentru diagnostic şi tratament
D. evidenţă de dispensar 1 dată pe săptămănă
E. consultaţia neurologului în mod planificat

741.CM. Ce trebuie să cunoască părinţii unui copil cu sindrom convulsiv?

A. să prevină traumatismele copilului
B. să menţină căile aeriene libere
C. să administreze corect medicamentele anticonvulsivante
D. să aducă de urgenţă copilul la spiutal
E. să-i dea copilului lichide de băut

742. CS Care teste caracterizeaza dereglarile hemostazei primare:

a. testul de autocoagulare
b. timpul activat de recalcificare
c. timpul trombinei
d. timpul protrombinei
106
 e. retractia cheagului

743.CS Purpura trombocitopenica este un proces:

a. imunopatologic
b. infectios
c. specific
d. nespecific
e. congenital

744. CS Terapia purpurii trombocitopenice nu necesita:

a. corectie imunosupresiva
b. corectie de substitutie
c. tratament desensibilizant
d. terapie antibacteriala
e. reglare fibrinolitica

745.CM Hemostaza primara este asigurata de functia:

a) factorului VIII de coagulare
b) trombocitelor
c) protrombinei
d) endoteliului vascular
e) factorului IX de coagulare

746.CM Manifistarile purpurii trombocitopenice sunt:

a) eritemul hemoragic
b) petesiile
c) eruptiile maculo-papuloase
d) echimozele
e) hematoamele

747.CS Testul determinant in argumentarea anemiei carentiale este:

a) volumul eritrocitar
b) volumul globular
c) concentratia medie a Hb intr-un eritrocit
d) cantitatea hemoglobinei
e) numarul de eritrocite

748.CS Primul semn clinic al anemiei carentiale este:

a) surmenajul
b) cefaleea
c) retardul fizic
d) retardul mental
e) Paliditatea

749.CS Fenomenele caracteristice pentru sindromul sideropenic, sunt cu exceptia:

a) parul uscat, fragil
b) pica clorotica
c) coilonihia
d) acufenele
e) limba depapilata

750.CS Numiti produsul alimentar cu cel mai mare continut de Fe:

a) ficatul
b) carnea de vitel
c) merele
107
 d) prunele uscate
e) ciupercile uscate

751. CS Din care produs alimentar este asimilata cea mai mare cantitate de Fe:
a) carnea de vitel
b) carnea de pasare
c) carnea de peste
d) ficat
e) carnea de iepure

752.CS Anemia fieripriva este, cu exceptia:

a) hipocroma
b) cu anizocitoza
c) cu poichilocitoza
d) cu schizocitoza
e) Microcitara

753.CS Sindromul anemic in anemia carentiala se prezinta prin, cu exceptia:

a) senzatia “picioarelor de vata”
b) paliditate
c) surmenaj
d) scaderea performantelor intelectuale
e) spasmul hohotului de plins

754.CM Factorii cu impact in evolutia deficientii de Fe sunt:

a) virsta de gestatie
b) anemia la mama
c) genul copilului
d) masa corporala la nastere
e) multiparitatea

755.CMPrincipiile tratamentului anemiilor fieriprive includ:

a) organizarea alimentatiei rationale
b) administrarea remediilor medicamentoase
c) utilizarea perorala a medicamentelor
d) sistarea tratamentului medicamentos la normalizarea hemoglobinei si a
numarului de eritrocite
e) durata terapiei medicamentoase depinde de gradul de anemizare

756.CMEnumerati indicii eficientei terapiei anemiilor carentiale:

a) ameliorarea starii pacientului
b) recuperarea indicilor singelui periferic
c) restabilirea reticulocitelor in 5-6 saptamini
d) reconstituirea rezervelor de fier
e) cresterea hemoglobinei cu 10-20 g/l in primele 2-3 saptamini

757.CS Tipul petesial macular se caracterizeaza prin, cu exceptia:

a) hemoragii neuniforme
b) elemente hemoragice de calibru mic
c) se pot asocia cu hematoame
d) apar usor, spontan sau dupa microtraume
e) evolueaza sub forme de epistaxis, gingivoragii

758.CS Tipul mixt de singerare este caracteristic pentru, cu exceptia:

a) deficienta profunda a factorului VII
108
 b) deficienta profunda a factorului XIII
c) vasculita hemoragica
d) boala Willebrand
e) sindromul CID

759. Care sunt manifestările clinice în vasculita hemoragică:

a. sindromul abdominal
b. purpura hemoragică
c. sindromul pulmonar
d. hepatosplenomegalia
e. sindromul renal

760.CS Sindromul renal in vasculita hemoragica se caracterizeaza, cu exceptia:

a) hematurie de diferit grad
b) aparitia manifestarilor clinice la 1-3 saptamini de la debutul bolii
c) proteinurie moderata
d) modificari morfologice de tip glomerular
e) leucociturie marcata

761.CS Cea mai grava forma a vasculitei hemoragice este:

a) forma renala
b) forma cerebrala
c) forma cutanat-abdominala
d) forma cutanat-articulara
e) forma mixta

762.CM Elementele cutanate in vasculita hemoragica poarta caracter:

a) maculo-papulos
b) simetric
c) polimorf
d) monomorf
e) Pruriginos

763.CM Masurile terapeutice adecvate in vasculita hemoragica sunt:

a) terapia hormonala
b) splenectomia
c) administrarea adrenomimeticelor
d) plasmofereza
e) utilizarea desensibilizantelor

764.CM Complicatiile grave ale vasculitei hemoragice sunt:

a) invaginatia intestinala
b) perforatia intestinala
c) dereglarea microcirculatiei extremitatilor
d) insuficienta renala
e) ictusul

765.CM Remediile medicamentoase utilizate in terapia vasculitei hemoragice:

a) preparate antimicrobiene
b) remedii antivirale (dupa indicatii)
c) adrenomimetice
d) imunoglobuline
e) glucocorticoizi

109
766.CS Care teste caracterizeaza calea comuna de coagulare:
a) Timpul trombinei
b) Timpul protrombinei
c) Timpul activat de recalcificare
d) Testul de autocoagulare
e) Produsele de degradare a fibrinei

767.CS Care factor nu poate fi utilizat in terapia hemofiliei:

a) Singele integru
b) Plasma proaspata congelata
c) Crioprecipitatul factorului de coagulare
d) Factorul liofilizat de coagulare
e) Factorul recombinant de coagulare

768.CS Tipul de singerare characteristic pentru boala Willebrand:

a) Petesial-macular
b) Hematom
c) Mixt
d) Vascular-purpural
e) Angiomatos

769.CM Tipul hematom de singerare se caracterizeaza prin:

a) Hemoragii masive in cavitati
b) Gingivoragii
c) Epistaxis
d) Formatiuni dolore
e) Hemartroze

770.CM Boala Willebrand se caracterizeaza prin:

a) Hemoragii masive
b) Hemartroze
c) Gingivoragii
d) Hemoragii moderate
e) Metroragii

771.CMCare parametrii biochimici caracterizeaza boala Willebrand:

a) Timpul de singerare Duke
b) Timpul de coagulare Lee White
c) Timpul de coagulare Siticov
d) Complexul protrombinic
e) Cantitatea de fibrinogen

772.CS Ce fenomen nu caracterizeaza anemia aplastica:

a) infectiile
b) hemoragiile
c) paliditatea
d) surmenajul
e) splenomegalia

773.CS Forma severă a anemiei aplastice include:

a) reducerea cantităţii de hemoglobină
b) micşorarea numărului de eritrocite
c) număr de granulocite mai mic de 0,2 * 10 9/l
d) număr de reticulocite mai mic de 30 * 10 9/l
e) cantitate marcantă de eritrocite în urină
110
 774.CS Care parametru caracterizează forma gravă a anemiei aplastice :
a) hemoglobina 100 g/l
b) granulocitele 0,4 * 10 9/l
c) trombocitele 75 * 10 9/l
d) leucocitele 2 * 10 9/l
e) reticulocitele 2%

775.CS Tipul de sîngerare în anemia aplastică este:

a) petesial-macular
b) hematom
c) mixt
d) vascular-purpural
e) Angiomatos

776.CS Ce sindrom nu caracterizează anemia aplastică :

a) anemic
b) hemoragic
c) limfoproliferativ
d) infecţios
e) renal

777.CM Criteriile de diagnostic în anemia aplastică sunt:

a) număr de leucocite
b) număr de granulocite
c) număr de eritrocite
d) număr de reticulocite
e) număr de trombocite

778.CM Selectaţi programele contemporane de terapie a anemiei aplastice :

a) administrarea de Ciclosporina A
b) terapia antibacteriană
c) transplantul de maduva osoasă
d) utilizarea preparatelor antitimocitare şi antilimfocitare
e) terapia antivirală

779.CM Numiţi metodele de terapie corecte în tratamentul anemiei aplastice:

a) terapia de substituţie
b) plasmofereza
c) dializa peritoneală
d) terepia cu GCS
e) terapia antibacteriană

780. CM Care sunt parametrii de suspecţie a anemiei aplastice :

a) infecţiile persistente
b) hemoglobina mai mic de 100 g/l
c) trombocitele mai mic de 100*10 9/l
d) imunograma modificată
e) leucocitele mai mici de 1*10 9/l

781.CS Care semn de laborator nu este caracteristic pentru anemia hemolitică:

a) reticulocitoza
b) bilirubinemia
c) haptoglobina majorată
d) bilirubinuria
e) stercobilinogenul pozitiv
111
 782. CS Care din fenomenele enumerate nu caracterizează anemia hemolitică:
a) hiperplazia ţesutului eritroid
b) nivelul hemoglobinei
c) reticulocitoza
d) fermentemia
e) bilirubinemia

783.CS Cel mai sensibil test al hemolizei este:

a) bilirubinuria
b) bilirubinemia
c) continutul de haptoglobina
d) reticulocitoza
e) hemosideroza

784.CS Cel mai specific semn de laborator în microsferocitoză este:

a) hemoglobina 40-50 g/l
b) reticulocite 80-250 ‰
c) rezistenţa osmotică 0,6-0,7 %
d) diamentrul mediu eritrocitar 5,5-6,5 nm
e) volumul mediu eritrocitar 75-100 nm3

785.CS Cea mai eficientă metoda de terapie în microsferocitoză este:

a) terapia hormonală
b) terapia substituţională
c) tratament imunosupresiv
d) remedii hepatoprotectoare
e) splenectomie

786.CM Ce afirmaţie nu este corectă pentru anemiile hemolitice dobândite :

a) au caracter imun
b) pot fi heteroimune
c) hematopoieza este ineficientă
d) pot purta caracter autoimun
e) splenectomia este una din metodele terapeutice de bază

787.CM sindromul hemolitic se manifestă prin:

a) hepatomegalie
b) icter
c) pigmentatii difuze a tegumentelor
d) culoarea intunecată a urinii
e) splenomegalie

788.CMCe afirmaţii sunt corecte pentru ß-talasemie:

a) este blocată sinteza ansei ß a globinei
b) hemoglobina redusă în eritrocit
c) este redusă sinteza ansei α a globinei
d) în eritrocite apar corpusculii Fessas
e) reducerea cantitativă a anselor a globinei

789. CM Enumeraţi modificările osoase în talasemie:

a) nasul în formă de sa
b) facies mongoloid
c) craniul pătrat
d) craniul în perie
112
 e) craniul în turn

790. CM Metodele de terapie în talasemie:

a) transplant medular
b) administrarea de eritropoietină
c) terapia de substituţie
d) splenectomia
e) utilizarea desforalului

791. CM Ce afirmaţii sunt corecte pentru anemiile hemolitice dobîndite:

a) pot apărea la ori şi care vîrstă
b) au la bază reacţii imunopatologice
c) sunt caracterizate de limfocitoză relativă şi absolută
d) se referă la anemii hemolitice cu hemoliza intracelulară
e) terapia imunosupresivă este tratamentul de bază

792. CM. Anemia feriprivă la sugari este determinată de:

A. dereglări în alimentaţia gravidei
B. insuficienţă placentară
C. prematuritate
D. sarcină multiplă
E. sindromul de hipertensiune intracraniană

793. CM. Cauzele anemiei carenţiale la copii pot fi:

A. dieta incorectă
B. îngrijirele insuficiente
C. unele maladii cronice
D. alergia
E. intoxicaţia acută

794.CM. Enumeraţi factorii de risc la femeile gravide, care implică anemia carenţială la copil:
A. patologia cronică renală
B. patologia aparatului gastrointestinal
C. anemia carenţială
D. statutul socio-economice nefavorabile
E. maladiile endocrine

795. CS. După datele OMS, Hb la copii până la 5 ani trebuie să fie nu mai joasă de:
A. Hb 110 g/l
B. Hb 120 g/l
C. Hb 130 g/l
D. Hb 100 g/l
E. Hb 150 g/l

796.CS. Anemia carenţială de fier de gr. I la copii 5 ani se determină când nivelul Hb
constituie:
A. 115–120 g/l
B. 110–100 g/l
C. 90–110 g/l
D. 70–100 g/l
E. 110–120 g/l

797.CM. Numiţi manifestările clinice ale anemiei feriprive la copii:

A. slăbiciuni
B. paloarea tegumentelor
113
 C. modificări trofice ale tegumentelor şi mucoaselor
D. cianoză periferică
E. encopresis

798.CM. Semnele clinice caracteristice anemiilor feriprive la copii sunt:

A. modificări de structură şi creşterea părului şi a unghiilor
B. stomatita angulară
C. tegumentele icterice
D. suflu sistolic funcţional
E. pica clorotică

799.CM. Selectaţi simptomele clinice caracteristice pentru anemia ferodificitară gravă:

A. adinamie, hipotonie
B. predispoziţie la convulsii
C. schimbări trofice ale tegumentelor şi mucoaselor
D. pasiune pentru mirosuri strigente (acetonă, benzină)
E. tensiune arterială mărită

800.CS. Copiii cu anemie carenţială prezintă:

A. paliditate
B. cianoză
C. prurit
D. icter
E. sindrom hemoragic

801.CM. La copiii cu anemie carenţială gravă se determină:

A. tahicardie
B. tahipnee
C. suflu sistolic
D. splenomegalie moderată
E. sindrom bronhoobstructiv

802.CM. Numiţi semnele caracteristice pentru frotiul de sânge periferic în anemiile ferodeficitare
la copil:
A. hipocromie
B. microcitoză
C. poichilocitoză
D. anizocromie
E. macrocitoză

803.CM. Ce schimbări ale sângelui periferic se constată la copiii cu anemie ferodeficitară?

A. microcitoză
B. hipercromie eritrocitară
C. reticulocitoză pronunţată
D. trombocitopenie
E. hipocromie eritrocitară

804.CS. Conţinutul fierului seric la copilul sănătos constituie:

A. 10–20 mkm/l
B. 13–30 mkm/l
C. 40–50 mkm/l
D. 5–7 mkm/l
E. 40–60 mkm/l

114
805.CM. Ce produse alimentare cu conţinut optim de fier se vor folosi în dietoterapia anemiilor
carenţiale?
A. ficat
B. carne de iepure
C. limbă de vită
D. brânză de vaci
E. galbenuş de ou

806.CM. Tratamentul formelor uşoare de anemie carenţială (gr.I) prevede:

A. corecţia alimentaţiei, cu includerea produselor cu conţinut bogat de fier
B. administrarea preparatelor de fier per os
C. administrarea preparatelor de fier i/m
D. administrarea preparatelor de fier i/v
E. preparate de fier per os + sulfat de cupru 1% în picături

807.CM. La care contigente de copii se indică preparate de fier cu scop profilactic?

A. copiii alimentaţi natural
B. copiii alimentaţi artificial, cu produse adaptate, îmbogăţite cu fier
C. copiii cu malnutriţie congenitală
D. copiii prematuri
E. gemenii

808.CS. Evidenţa copilului sugar cu anemie carenţială presupune următorul program de control
al medicului de familie:
A. 1 dată pe lună
B. 1 dată în 3 luni
C. nu mai rar de 1 dată în 2 săptămâni
D. 1 dată în 2 luni
E. 1 dată în 6 luni

809.CS. Pe parcursul supravegherii medicale a copilului cu anemie carenţială se evaluează în

dinamică:
A. radiografia cutiei toracice
B. nivelul Hb, numărul eritrocitelor
C. nivelul fierului seric
D. oftalmoscopia
E. funcţia ficatului

810.CS. Preparatele cu conţinut de fier trebuie administrate:

A. în timpul mesei
B. între mese
C. îndată după masă
D. timp de 6–12 luni
E. se administrează cu lapte de vaci

811.CM. Copilul prezintă riscul de a se îmbolnăvi de anemie carenţială, dacă:

A. provine dintr-o sarcină multiplă
B. suportă maladii diareice persistente
C. are helmintoze
D. are manifestări ale diatezei alergice
E. are otită catarală

812.CM. Copiii cu anemii carenţiale grave prezintă:

A. imunitate scăzută
B. retard în dezvoltarea fizică
115
 C. retard în dezvoltarea neuropsihică
D. hiperbilirubenie
E. predispoziţie la maladii alergice

813.CM. Numiţi alimentele bogate în fier:

A. ficat de porc
B. gălbenuş de ou
C. morcov
D. carne de iepure
E. unt

814.CM. Selectaţi alimentele vegetale bogate în fier?

A. făină de ovăz
B. morcov
C. ciuperci uscate
D. măceşe proaspete
E. caise

815.CM. Indicaţi produsele alimentare care inhibă absorbţia fierului:

A. carnea
B. sucurile de fructe
C. pastele făinoase
D. polifenolii (ceai)
E. preparatele de calciu

816.CM. Indicaţi produsele alimentare care stimulează absorbţia fierului:

A. brânza de vaci
B. laptele de vaci
C. fructele
D. nucile
E. vitamina C

817.CS. Calea principală de administrare a preparatelor de fier este:

A. per orală
B. i/m
C. i/v
D. per rectum
E. prin inhalaţie

818.CM. Care pot fi efectele adverse ale fieroterapiei orale?

A. culoarea brun-negricioasă a scaunului
B. culoarea galben-aurie a scaunului
C. coloraţia negricioasă a dinţilor (temporară)
D. greaţa
E. diareea

819.CS. Doza curativă a preparatelor de fier pe zi este:

A. 1 mg/kg
B. 3–5 mg/kg
C. 4–6 mg/kg
D. 20–30 mg/kg
E. 50–100 mg/kg

820.CM. Preparatele de fier cu scop profilactic se indică:

A. copiilor născuţi prematur
116
 B. copiilor născuţi din gemeni
C. sugarilor alimentaţi natural
D. sugarilor alimentaţi artificial cu formule adaptate de lapte, îmbogăţite cu fier
E. copiilor cu hipotrofie congenitală

821.CM. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la dispensarizarea copiilor cu anemie feriprivă:

A. medicul de familie vizitează copilul de 1–2 ori pe lună în perioada acută
B. medicul de familie vizitează copilul o dată la 3 luni în perioada de remisie
C. analiza de sânge se efectuează 1 dată la 2 săptămâni în perioada acută şi o dată la 3
luni în perioada de remisie
D. copilul se scoate de la evidenţă după un 1 an în caz de indici normali hemogramei
(Hb, eritrocitele)
E. copilul se scoate de la evidenţă la 6 luni după normalizarea Hb

822. CM. Pe parcursul supravegherii medicale a copilului cu anemie feriprivă se observă în

dinamică următoarele manifestări clinice:
A. culoarea tegumentelor
B. diureza
C. datele antropometirce
D. reflexele
E. caracteristica zgomotelor cardiace

823. CM. Care examinări paraclinice se efecctuează în dinamică copiilor cu anemie feriprivă pe
parcursul dispensarizării?
A. hemograma (Hb, eritrocitele)
B. nivelul fierului seric
C. proba Zimniţki
D. radiografia cutiei toracice
E. oftalmoscopia

824. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte:

A. leucemiile sunt boli maligne
B. leucemiile sunt boli benigne
C. în leucemii procesul patologic interesează iniţial măduva osoasă
D. în leucemii procesul patologic interesează iniţial sângele periferic
E. se remarcă o incidenţă crescută a leucemiilor acute în multe boli genetice

825. CM. Sindromul de insuficienţă medulară se caracterizează prin:

A. anemie
B. infecţii
C. manifestări hemoragice
D. obezitate
E. eritem al tegumentelor

826. CM. Sindromul tumoral se caracterizează prin:

A. limfadenopatie
B. hepatomegalie
C. splenomegalie
D. atingeri osoase
E. cianoză generalizată a tegumentelor

827. CM. În leucemii hemograma evidenţiază:

A. anemie
B. trombocitopenie
C. modificări ale seriei leucocitare
117
 D. cantitate normală de trombocite
E. reacţia de sedimentare a eritrocitelor normală

828. CM. Tratamentul leucemiilor acute constă în:

A. tratamentul infecţiilor supraadăugate
B. corectarea anemiei cu transfuzii de masă eritrocitară
C. corectarea anemiei cu preparate de fier
D. tratamentul de susţinere psihologic
E. tratamentul specific

829. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte:

A. în funcţie de prognostic, leucemiile acute limfoblastice pot avea un risc mic, risc
intermediar sau risc mare de recădere
B. răspund bine la tratamentul leucemiilor pacienţii cu recăderi precoce (până la 18 luni
de la debut)
C. răspund bine la tratamentul leucemiilor pacienţii cu recăderi tardive (după 18 luni de
la debut)
D. pacientul supravieţuitor al leucemiilor acute mieloide este mai mic decât în leucemiile
limfoblastice acute
E. cu tratamentul actual supravieţuirea a ajuns la 10 ani de la debut

830. CM. Selectaţi caracteristicile limfomului Hodjkin?

A. este mai frecvent la băieţi
B. mai frecvent sunt afectaţi ganglionii cervicali
C. mai frecvent sunt afectaţi ganglionii inghinali
D. hepatosplenomegalia este prezentă la toţi pacienţii
E. diagnosticul este stabilit prin biopsie ganglionară

831. CM. Reacţiile leucemoide de origine macrocitar-macrofagală (monocitare) se depistează în

următoarele maladii:
A. vasculite sistemice
B. reumatism
C. colita ulceroasă nespecifică
D. sarcoidoza
E. anemii ferodeficitare

832. CM. Care sunt cauzele ce provoacă reacţii leucemoide de origine limfocitară?
A. infecţiile virale
B. pertusisul
C. insuficienţa cardiacă acută
D. rahitismul carenţial
E. anemiile carenţiale

833. CM. Care sunt caracteristicile limfogranulomatozei la copii?

A. constituie 13–15% din toate tumorile maligne înregistrate la copii
B. mai frecvent se depistează la vârsta de 5–8 ani
C. debutul bolii este acut, fiind însoţit de majorarea ganglionilor limfatici cervicali şi
mediastenali
D. sunt prezente semne de intoxicaţie
E. se depistează în perioada neonatală

834. CS. Perioada critică pentru apariţia enurezisului este:

A. de la 1 an până la 2 ani
B. de la 2 ani până la 3 ani
C. de la 3 ani până la 4 ani
118
 D. de la 4 ani până la 5 ani
E. până la vârsta de 1 an

835. CM. Care sunt cauzele apariţiei enurezisului organic?

A. uretrita
B. refluxul vezico-renal
C. maladii endocrine şi metabolice
D. traume emoţionale
E. situaţii conflictuale la şcoală

836. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte:

A. enurezisul poate fi primar
B. enurezisul poate fi secundar
C. micţiunile involuntare apar mai frecvent noaptea
D. micţiunile involuntare apar mai frecvent ziua
E. patologia sistemului nervos nu cauzează enurezis

837. CM. În anamnesticul pacientului cu enurezis sunt importante:

A. momentul debutului în raport cu instalarea controlului sfincterian
B. ambianţa familială şi socială
C. tipul enurezisului
D. existenţa unui istoric familial pozitiv al bolii
E. greutatea la naştere

838. CM. Selectaţi elementele anamnestice sugestive pentru enurezis:

A. poliurie
B. polidipsie
C. constipaţie sau encoprezis
D. inapetenţă
E. bulimie

839. CM. Examenul paraclinic la copii cu enurezis va include obligatoriu:

A. examenul sumar al urinei
B. examenul biochimic al urinei
C. examenul bacteriologic al urinei
D. fibrogastroscopia
E. radiografia cutiei toracice

840. CM. Examenul clinic în abordarea diagnosticului de enurezis la copil va include:

A. examenul abdominal minuţios
B. examenul genital extern
C. inspecţia regiunii sacrale
D. evaluarea tonusului sfincterului anal
E. aprecierea ariei localizării şocului apexian

841. CM. Diagnosticul diferenţial al enurezisului se face cu următoarele boli:

A. diabetul insipid
B. vulvovaginite
C. diabetul zaharat
D. anomalii de dezvoltare a tractului urinar
E. ulcerul stomacal

842. CS. Ce investigaţie nu este obligatorie în cazul prezenţei enurezisului la copil:

A. anamnesticul familial
B. examenul fizic complet
119
 C. urografia
D. cistografia
E. biopsia renală

843. CM. Supravegherea copiilor cu enurezis include următoarele măsuri:

A. sfaturi educative pentru copil şi familie
B. excluderea altor patologii concomitente
C. formarea unui reflex condiţionat la timpul micţiunii probabile
D. susţinerea morală a familiei şi copilului
E. administrarea imipraminei de 4 ori pe an cu scop profilactic

844. CM. Terapia motivaţională include o serie de „şedinţe de sfaturi”. Selectaţi-le pe cele
corecte:
A. urinează sistematic înainte de culcare
B. ţine calendar cu nopţile uscate şi umede
C. îşi schimbă patul şi hainele ude
D. nu i se vor adresa reproşuri
E. va fi pedepsit

845. CM. Ce investigaţii se efectuează în cadrul asistenţei medicale primare de către medicul de
familie pe parcursul dispanserizării copiilor cu enurezis?
A. analiza generală a sângelui
B. analiza generală a urinei
C. USG abdominală
D. uretrocistografia micţională
E. pielografia retrogradă

846. CM. Enurezisul secundar tip organic este determinat de:

A. anomalii ale tractului urinar
B. reflux RVU
C. stenoza distală a uretrei
D. predispoziţie ereditară
E. situaţii conflictuale în familie

847.CS. Pubertatea precoce la fete se defineşte prin apariţia oricărui semn de maturizare sexuală
la o vârstă mai mică de:
A. 8 ani
B. 10–11 ani
C. 12–13 ani
D. 13–14 ani
E. 14–15 ani

848. CS. Pubertatea precoce la băieţi se defineşte prin apariţia oricărui semn de maturizare
sexuală la o vârstă mai mică de:
A. 10–11 ani
B. 12–13 ani
C. 13–14 ani
D. 14–15 ani
E. sub 9 ani

849.CS. Elementul esenţial în clasificarea pubertăţii precoce este prezentat de reactivitatea:

A. glandei tiroide
B. glandelor suprarenale
C. sistemului hipotalamo-hipofizar
D. pancreasului
120
 E. sistemului renin-angiotenzină

850. CS. Pubertatea tardivă defineşte absenţa caracterelor sexuale până la vârsta de:
A. 16 ani
B. 18 ani
C. 13 ani
D. 14 ani
E. 15 ani

851.CS. În etiologia pubertaţii tardive la fete se includ următoarele, exceptând:

A. afecţiuni ale sistemului nervos central
B. sindromul adipozogenital
C. vulvita cronică
D. hipogonadismul ovarian
E. cauze constituţionale

852.CS. Cea mai frecventă cauză a pubertaţii tardive la băieţi o constituie:

A. hipogonadismul prepubertar
B. origina familială
C. sindromul Klainfelter
D. sindromul Turner
E. maladiile cronice

853.CS. Explorarea imagistică a copilului cu pubertate precoce sau tardivă include, exceptând:
A. ecografia organelor genitale
B. scintigrafia osoasă
C. ultrasonografia creierului
D. RMN (creier, gonade)
E. radiografia palmei

854.CM. Tratamentul pubertăţii tardive prevede:

A. terapia leziunilor responsabile
B. prevenirea tulburărilor emoţionale
C. administrarea cardiotonicelor
D. administrarea terapiei orientate spre normalizarea funcţiei diencefalice
E. administrarea estrogenilor

855.CM. Examenul profilactic trebuie efectuat în mod obligatoriu:

A. la 1 an
B. când fetiţa este dusă la grădiniţă
C. la 14–15 ani
D. la 18 ani
E. la 9 ani

856. CS. Cauzele hipotiroidismului pot fi următoarele, exceptând:

A. insuficienţa biosintezei de hormoni tiroidieni
A. aginezia tiroidiană
B. adenomul pancreatic
C. tulburările de transport al hormonilor tiroidieni
D. tulburările de recepţie periferică

857. CS. Care preparat este utilizat în tratamentul hipotiroidismului?

A. vitamina A
B. calciferolul
C. calcitriolul
121
 D. tiroxina L
E. piridoxina

858. CS. Un pacient cu hipertiroidism poate prezenta următoarele acuze, exceptând:

A. subfebrilitate, tremor
A. palpităţii cardiace, intoleranţa la frig
B. prurit al talpelor
C. astenie, termofobie
D. scăderea ponderală, apetit crescut

859. CS. Următoarele afirmaţii privind tratamentul cu I131 sunt adevărate, exceptând:
A. conduce la distrucţia tirocitelor
B. este contraindicat în cazuri cu tiroida de dimensiuni mici
C. produce dereglări enzimatice în tirocite
D. este indicat în afecţiuni oculare
E. poate produce afonie

860. CM. Care sunt cauzele hipotiroidismului congenital?

A. deficit izolat de TSH cu transmitere autosomal dominantă
B. aginezie hipofizară
C. absenţa şeii turceşti
D. malformaţiuni de dezvoltare a tiroidei
E. hipovitaminoza A

861. CM. Hipotiroidismul congenital se caracterizează prin următoarele semne:

A. cretinism
A. nanism dismorfic
B. tegumente uscate, infiltrate
C. masa corporală scăzută
D. întârzierea dezvoltării sexuale

862. CM. Notaţi semnele precoce ale hipotiroidismului congenital la copii de vârstă mai mare.
A. convulsii repetate
B. hipotonie musculară
C. constipaţii
D. infiltrare edematoasă
E. macroglosie

863. CM. Cărei cauze se datorează apariţia hipotiroidismului dobândit?

A. proceselor autoimune
B. traumelului
C. proceselor tumorale
D. medicaţiei antitireoidiene de sinteză
E. supradozării de Vit.D

864. CM. Tratamentul hipotiroidismului implică:

A. începerea lui cât mai devreme
B. preparatele se vor administra în doze progresive
C. preparatele se vor administra de 2 ori pe săptămână
D. tratamentul va fi început individual, în funcţie de forma clinică
E. tratamentul va fi incontinuu

865. CM. Clasificarea guşei. Notaţi afirmaţiile corecte:

A. guşă congenitală
B. guşă endemică sau sporadică
122
 C. guşă dobândită
D. guşă fiziologică
E. guşă neoplazică

866. CM. Tratamentul guşei presupune:

A. corectarea hipotiroidismului
B. utilizarea adrenomimeticelor
C. administrarea preparatelor de iod
D. tratamentul chirurgical
E. administrarea B blocanţilor

867. CM. Clasificarea maladiilor ereditare include:

A. maladii cauzate de mutaţii
B. maladii nosocomiale
C. maladii profesionale
D. maladii genice
E. maladii polifactoriale

868. CM. Clasificarea clinică a maladiilor monogene denotă:

A. maladii ale sistemului osos
B. maladii cromozomiale
C. maladii ale metabolismului mineral
D. maladii ale metabolismului glucidic
E. maladii ale metabolismului lipidic

869. CM. Există următoarele mecanisme de transmitere a maladiilor ereditare:

A. autozomal dominant
B. recisiv dominant
C. X linkat
D. direct
E. indirect

870. CM. Care maladii au transmitere autozomal dominantă?

A. maladia Marfan
B. sindromul Crigler tip II
C. hemofilia
D. sindromul Jilber
E. sindromul Alport

871. CM. Selectaţi caracterele generale ale maladiilor transmise autozomal dominante:
A. genul mutant se manifestă incontestabil
B. băieţii şi fetiţele se îmbolnăvesc cu aceeaşi frecvenţă
C. probabilitatea apariţiei este de 50%
D. din părinţi sănătoşi se nasc copii bolnavi
E. unul dintre părinţi este neapărat bolnav

872. CM. Care maladii au transmitere autozomal recisivă?

A. fibroza chistică
B. galactozemia
C. hemofilia
D. fenilcetonuria
E. sindromul Elers Danlos

873. CM. Care sunt semnele precoce ale fenilcetonuriei?

A. limfadenopatia
123
 B. diareea trenantă
C. vărsăturile nemotivate
D. convulsiile
E. exantemania

874. CM. Care sunt semnele fenilcetonuriei în perioada manifestărilor clinice complete?
A. retardul psihic şi fizico-statural
B. reacţia Feling pozitivă
C. hipertensiunea arterială
D. fenotipul specific
E. tusea prelungită

875. CM. Obiectivele de tratament al fenilchetonuriei sunt:

A. limitarea produselor bogate în proteine
B. administrarea suplimentară a vitaminelor şi a mineralelor
C. utilizatrea periodică a antihistaminelor
D. folosirea preparatelor adaptate cu conţinut redus de aminoacizi
E. administrarea periodică a glicocorticosteroizilor

876. CM. Manifestările clinice principale în galactozemie la sugari sunt:

A. vărsăturile
B. diareea
C. hepatomegalia
D. icterul
E. crizele astmatiforme

877. CM. Galactozemia la copii mai mari se manifestă în special prin:

A. retard staturo-ponderal
B. schimbarea culorii părului
C. cataractă
D. tetrapareze
E. ciroză hepatică

878. CM. Semnele precoce ale distrofiei musculare Duchenne sunt următoarele:
A. mers „legănat”
B. dificultăţi progresive la ridicarea scărilor
C. pseudohipertofie musculară
D. diaree cronică
E. cardiomegalie dilatativă

879. CM. Sunt definite ca maladii cromozomiale:

A. maladia Down
B. sindromul Turner
C. uroporfiria
D. sindromul Klainfelter
E. fenilcetonuria

880. CM. Trisomia 21 este un sindrom clinic caracterizat prin:

A. uneori, lipsa gonadelor
B. întârziere mentală
C. dismorfii particulare
D. cariotip 47, XX+21
E. trigonocefalee

881. CM. Fenotipul în trisomia 21 este sugestiv pentru diagnostic prin:

124
 A. aspect mongoloid
B. bolnavii seamănă mai mult între ei decât cu propriile rude
C. nas mic, lărgit la bază
D. gât lung şi subţire
E. facies lunar inexpresiv

882. CM. Care semne generale sunt caracteristice sindromului Down?

A. gura întredeschisă
B. protruzia limbii
C. hiperreflecxibilitatea membrelor
D. bolnavii, de obicei, sunt blonzi
E. au ochi albaştri

883. CM. Sindromul Şereşevski-Turner la nou-născut se caracterizează prin:

A. edeme posterioare
B. gât scurt, hipermobilitatea pielii pe gât
C. cardiopatii congenitale
D. schimbarea culorii urinei expuse la aer
E. erupţii pe piele, vărsături

884. CM. În sindromul Turner se administrează următoarele medicamente:

A. gonadotropină corionică
B. hormon de creştere
C. anabolice steroidiene
D. hiposensibilizante
E. estrogeni la pubertate

885. CM. Care sunt caracteristicile sindromului Turner masculin?

A. hipostatura mai accentuată
B. organele genitale externe sunt întodeauna masculine
C. uneori evoluează cu hipospadie
D. organele genitale sunt de tip mixt
E. gonadele există

886. CM. Care sunt obiectivele consultului medico-genetic?

A. stabilirea diagnosticului
B. aprecierea riscului naşterii unui copil bolnav
C. selectarea recomandărilor privind preîntâmpinarea naşterii unui copil bolnav
D. concluzii despre calitatea şi durata vieţii copilului cu maladii cronice somatice
E. consult privind tratamentul maladiilor ereditare

887. CM. Care sunt indicaţiile pentru un consult medico-genetic?

A. tonzilita cronică la mamă
B. familii cu maladii ereditare şi anomalii congenitale
C. folosirea preparatelor teratogene în I trimestru de graviditate
D. amenoreea şi sterilitatea primară
E. consanguinitate

888. CM. Care sunt indicaţiile pentru examenul prenatal?

A. viroze frecvente în perioada II a gravidităţii
B. maladii ereditare în familie şi la rudele apropiate
C. făt cu anomalii congenitale în antecedente
D. anamneza maternă (diabet, epilepsie, distrofie miotonică, administrarea preparatelor
teratogene în I trimestru de graviditate)
E. contracţii uterine
125
889. CM. Distingeţi termenele optime pentru diagnosticul prenatal:
A. trimestrul II - biopsia corionului
B. trimestrul II - amniocinteză (16–18 săptămâni)
C. trimestrul III - cordocinteză
D. trimestrul I - biopsia corionului
E. trimestrul III - biopsia corionului

890. CM. Notaţi metodele de diagnostic prenatal al maladiilor ereditare practicate în Republica
Moldova:
A. fetoscopia
B. biopsia corionului
C. amniocinteza
D. ultrasonografia
E. ingineria genică

891. CM. Diagnosticul citogenetic include:

A. examenul biochimic al lichidului amniotic
B. analiza cariotipului
C. examenul ADN-lui
D. examenul serologic cu aprecierea titrului de anticorpi antinucleari
E. studiul cromatinei sexuale

892. CM Ultrasonografia fătului permite:

A. stabilirea termenului sarcinii
B. localizarea placentei
C. existenţa poliploidiei
D. depistarea anomaliilor de dezvoltare
E. aprecierea cariotipului

893. CM. În care maladii se fac studii la nivel de ADN în Republica Moldova?
A. lipidoze
B. mucoviscidoză şi fenilcetonurie
C. distrofia musculară progresivă (Duchenne)
D. hemofilie
E. amiotrofia spinală Verding-Goffmann

894. CM. Pentru profilaxia maladiilor ereditare sunt folosite următoarele metode:
A. ameliorarea bazelor social-biologice ale eredităţii
B. ameliorarea bazelor medico-genetice ale eredităţii
C. depistarea şi spitalizarea femeilor gravide cu antecedente obstetricale patologice
D. perfecţionarea medicilor
E. tratamentul sanatorial al gravidelor

895. CM. Criteriile după care se va selecta grupul de risc la maladii cromozomiale sunt:
A. membrii familiei în care sunt înregistrate cazuri de schizofrenie
B. mama are un anamnestic obstetrical complicat (mort-născuţi, avorturi spontane)
C. în familie sunt copii cu maladii cromozomiale
D. mama are diferite anomalii cromozomiale sau mozaicism
E. copii din familie, unde este copil bolnav cu mucoviscidoză

896. CM. Care sunt agenţii teratogeni?

A. alcoolul
B. antihistaminicele
126
 C. anticonvulsivantele
D. talidomida
E. citostaticele

897. CM. Selectaţi cele mai importante metode de tratament al maladiilor ereditare
A. tratamentul de substituţie
B. dietoterapia
C. tratamentul chirurgical
D. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a metabolismului
E. vitaminoterapia (cofermenţi)

898.CS Menţionaţi iatrogeniile care pot produce stop cardiac ,

A. perfuzii rapide cu soluţie de potasiu
B. Bronhoscopia
C. Ecografia cordului
D. Scintigrafia pulmonară
E. Cateterisarea venei subclavia

899.CS Angina ulceronecrotică Simanovski -Wincent este:

A. Angină secundară
B. Angină lacunară
C. Angină primară
D. O complicaţie a altor boli
E. Angină necrotică

900.CS Precizaţi aspectul tipic al exantemului scarlatinos:

A. Maculopapulos catifelat la palpare confluient
B. Rozeole-papule aspre la palpare
C. Maculoveziculos
D. Erupţie buloasă pe fundal congestive
E. Pruriaziform

901.CS Care dintre erupţiile enumerate mai jos pot fi în rujeolă?

A. Peteşii
B. Vezicule
C. Pustule
D. Macule-papule
E. Micromacule punctiforme

902.CS Exantemul în rubeolă este:

A. Aspru, confluent
B. Maculos, discret pe părţile extensorii ale membrelor, pe fese
C. Micromaculos, predomină în plicile cutanate
D. Maculopapulos, veziculos
E. Descuamativ

903.CS Găsiţi afirmaţia greşită referitor la afecţiunile neurologice în infecţia herpetică:

A. Diverse
B. Meningita seroasă
C. Cea mai severă formă clinică este encefalita herpetică.
D. În caz de encefalită herpetică, se determină febră, convulsii, tulburări de conştienţă,
pareze.
E. În lichidul cefalorahidian se determină pleiocitoză cu predominarea neutrofilelor,
hipoglicorahie.

127
904.CS Erupţie tranzitorie scarlatiniformă (rash) în perioada prodromală poate fi în una din
următoarele maladii:
A. Rujeolă
B. Rubeolă
C. Mononucleoza infecţioasă
D. Scarlatină
E. Varicelă

905.CS Oreionul este provocat de:

A. Bacterii
B. Riketsii
C. Protozoare
D. Virusuri
E. Micoplasme

906.CS Perioada convulsivă în pertussis se caracterizează prin:

A. Febră
B. Erupţii maculopapuloase
C. Splenomegalie
D. Accese de tuse
E. Diaree

907.CS Indicaţi vârsta la care infecţia meningococică se întâlneşte cel mai frecvent:
A. Sugar
B. Nou-născut
C. Copil mic (1–3 ani)
D. Adolescent (14–18 ani)
E. Elev în clasele primare

908.CS Care dintre următoarele preparate antivirale nu se indică în gripă?

A. Arbidol
B. Remantadina
C. Ganciclovir
D. Oseltamivir
E. Imunoglobulina antigripală

909.CS Laringita acută stenozantă primară la copii se instalează cel mai frecvent în:
A. Rujeolă
B. Rubeolă
C. Infecţia meningococică
D. Paragripă
E. Pertussis

910.CS Reproducerea adenovirusurilor nu este posibilă în:

A. Mucoasa bronhiilor
B. Ţesutul limfatic
C. Parenchimul rinichilor, în ficat
D. Mucoasa căilor respiratorii superioare
E. Mucoasa organelor genitale

911.CS Tratamentul infecţiei cu RS-virus (formă severă) include:

A. Simptomatice
B. Antivirale
C. Spitalizare şi terapie intensivă
D. Multivitamine
128
 E. Coleretice

912.CS Enterovirusurile fac parte din familia:

A. Adenoviridae
B. Picornaviridae
C. Herpesviridae
D. Ortomyxoviridae
E. Paramyxoviridae

913.CS Poliomielita cu afecţiuni ale sistemului nervos central se numeşte:

A. Atipică
B. Abortivă
C. Aparalitică
D. Inaparentă
E. Meningiană

914.CS Diareea cu scaune sangvinolente la copil este cel mai frecvent provocată de:
A. Shigella
B. Escherichia coli enteropatogenă
C. Escherichia coli enterotoxigenă
D. Salmonella
E. Virusuri

915.CS Notaţi cel mai frecvent sindrom în salmoneloză la copiii mici:

A. Colitic
B. Enterocolitic
C. Gastroenteritic
D. Gastroenterocolitic
E. Neurotoxic

916.CS Hipokaliemia la sugar se manifestă prin:

A. Febră
B. Meteorism pronunţat
C. Bombarea fontanelei anterioare
D. Convulsii
E. Sete

917.CS Multiplicarea bacteriană în campilobacterioză are loc în:

A. Mucoasa gastrică
B. Mucoasa nazofaringiană
C. Sistemul nervos central
D. Rinichi
E. Ileon

918.CS Indicaţi caracterul scaunelor în infecţia rotavirală la copii:

A. Frecvente, sărace, mucosangvinolente, tenesme, chemări false
B. Lichide, frecvente, spumoase, de culoare verzuie, cu mucozităţi
C. Frecvente, apoase, spumoase, nedigerate, de culoare galben-aurie sau albicioase
D. Sangvinolente (sânge lichid), sindrom hemolitico-uremic, şoc toxiinfecţios
E. Scaune lichide, dureri abdominale, urmate de paralizii flasce, hipotone, asimetrice

919.CS La un copil sub 5 ani cu diaree acută, deshidratarea severă se vă produce în caz de
scădere ponderală bruscă cu:
A. 2–3%
B. 4–5 %
129
 C. 6–9 %
D. 10–15 %
E. 1–2%

920.CS Diagnosticul dismicrobismului intestinal poate fi stabilit numai în baza:

A. Biliculturii
B. Hemoculturii
C. Coproculturii
D. Culturii din nazofaringe
E. Uroculturii

921.CS Marcherul important al contagiozităţii copilului bolnav de HVB este:

A. HBsAg
B. HBcAg
C. HBeAg
D. Anticorpi anti-Hbe Ag
E. Anticorpi anti-Hbc Ag

922.CS La copil, boala infecţioasă care se manifestă cu poliadenopatie este:

A. Hepatita virală acută
B. Paragripa
C. Salmoneloza
D. Mononucleoza infecţioasă
E. Pertussis

923.CS Edemul cerebral acut la sugar se caracterizează prin:

A. Febră
B. Inapetenţă
C. Somn inversat
D. Febră persistentă, malignă, agitaţie psihomotorie, ţipăt encefalic
E. Vome repetate

924.CM Bolnavul cu difterie faringiană toxică prezintă:

A. Apatie, adinamie, paliditate
B. Faţă congestionată
C. Respiraţie nazală îngreunată
D. Edem cervical
E. Ochi înfundaţi

925.CM Imunitatea specifică în difterie este:

A. Durabilă
B. De scurtă durată
C. Antitoxică
D. Antimicrobiană
E. Tipospecifică

926.CM Importanţa anginelor în patologia umană se datorează:

A. Incidenţei mari la copii şi adolescenţi
B. Caracterului epidemic (anginele virale, streptococice, difterice)
C. Complicaţiilor severe frecvente
D. Imunităţii postinfecţioase durabile, pe viaţă
E. Profilaxiei specifice

927.CM Indicaţi complicaţiile tardive în anginele streptococice:

A. Flegmonul periamigdalian
130
 B. Limfadenita cervicală
C. Reumatismul
D. Glomerulonefrita difuză acută
E. Eritemul polimorf sau nodos

928.CM Complicaţiile scarlatinei sunt:

A. Otita
B. Pneumonia
C. Adenoflegmonul
D. Encefalita
E. Glomerulonefrita

929.CM Declanşarea glomerulonefritei la bolnavul de scarlatină atestă:

A. Angina necrotică
B. Oliguria
C. Erupţiile hemoragice
D. Edemul palpebral
E. Hematuria

930.CM Indicaţi semnele comune în rujeolă şi erupţiile alergice:

A. Febra
B. Erupţii maculopapuloase frecvente
C. Semne respiratorii
D. Stomatita, gingivita
E. Poliadenopatia

931.CM Semnul Filatov-Koplik în rujeolă se distinge prin:

A. Apare în 1-a 2-a zi de boală şi persistă 2–3 zile
B. Apare în ziua a 4-a–a 5-a de boală şi persistă 4–5 zile
C. Este de culoare albă pe mucoasa obrajilor
D. Este de culoare roşie pe palatul moale
E. Petele nu sunt confluente

932.CM Artrita în rubeolă se caracterizează prin:

A. Afectarea articulaţiilor mari, în special a celor coxo-femurale
B. Afectarea articulaţiilor mici
C. Dureri, tumefacţii articulare şi periarticulare
D. Apariţia concomitent cu erupţia sau imediat după ea
E. Frecvenţa mai mare la persoanele de genul masculin

933.CM Diagnosticul diferenţial al rubeolei se face cu:

A. Mononucleoza infecţioasă
B. Varicela
C. Infecţia cu enterovirusuri
D. Rujeola
E. Infecţia cu virusul urlian

934.CM În tratamentul meningoencefalitei herpetice se vor utiliza:

A. Antiinflamatoare nesteroidiene
B. Antibiotice (intrarahidian)
C. Tratament de dezintoxicare şi deshidratare
D. Acyclovir
E. Virolex

131
935.CM Tabloul clinic al herpesului simplu cutanat se caracterizează prin:
A. Semne catarale pronunţate
B. Prurit, durere, „arsură” în regiunea pielii afectate
C. Erupţii pustuloase diseminate
D. Erupţii veziculoase în grupuri
E. Eroziuni superficiale după spargerea veziculelor

936.CM Indicaţi complicaţiile specifice ale varicelei (prin virusul varicelozosterian):

A. Pneumonia primară
B. Encefalita (cerebelita)
C. Meningita purulentă
D. Hepatita
E. Erizipelul

937.CM Indicaţi complicaţiile neurologice în varicelă:

A. Meningoencefalita seroasă
B. Meningoencefalita purulentă
C. Poliradiculoneuropatia
D. Mielita
E. Panencefalita sclerozantă

938.CM Tumefacţia parotidelor în oreion are următoarele caracteristici:

A. Întotdeauna unilaterală
B. Produce dureri la masticaţie
C. Are consistenţă păstoasă
D. Dureroasă la apăsare
E. Secreţie salivară abundentă

939.CM Orhita în oreion trebuie diferenţiată de:

A. Orhoepididimita gonococică
B. Varicocel
C. Hernia inghinală
D. Tumoarea cordului feniculor
E. Orhita cu virusuri Coxsackie

940.CM Diagnosticul diferenţial în pertussis se va face cu:

A. Difteria faringiană
B. IRA
C. Parapertussis
D. Mucoviscidoza pulmonară
E. Varicela

941.CM În care perioade ale bolii, în secreţiile orofaringiene se identifică cocobacilul pertussis?
A. Ultimele zile ale perioadei de incubaţie
B. Perioada catarală
C. Perioada spasmodică (primele zile)
D. Perioada spasmodică (săptămânile 3–4)
E. În toate perioadele

942.CM În meningococemie la copii nu pot fi erupţii de tipul:

A. Hemoragii
B. Peteşii
C. Eritem nodos
D. Vezicule

132
 E. Pustule

943.CM Erupţia cutanată în meningococemie la copii este:

A. Maculopapuloasă confluientă
B. Rozeoloasă punctiformă pe fundăl hiperemiat al pielii
C. Hemoragică stelată, cu necroze centrale
D. Localizată pe membrele inferioare şi coapse
E. Hemoragică, fără necroze centrale

944.CM Diagnosticul gripei la copii poate fi confirmat prin:

A. Datele epidemiologice
B. Examenul bacteriologic
C. Manifestările clinice
D. USG organelor interne
E. Examenul serologic

945.CM În gripă la copii nu se înregistrează:

A. Exantem
B. Tuse
C. Semnul Filatov-Koplik
D. Semne de intoxicaţie majoră
E. Limfoadenopatie generalizată

946.CM Paragripa trebuie diferenţiată de:

A. Difteria laringiană
B. Corp străin în laringe
C. Tusea convulsivă
D. Meningită
E. Oreion

947.CM Sindroamele posibile în paragripă la copii sunt următoarele:

A. Bronhoobstructiv
B. De crup
C. Cataral
D. Limfoadenopatie
E. Eruptiv

948.CM Indicaţi particularităţile adenovirozei la sugari:

A. Obstrucţie nazală
B. Conjunctivită catarală
C. Diaree
D. Tulburări funcţionale ale glandelor sudoripare
E. Erupţii rozeolice

949.CM Semne de reper în adenoviroze la copii:

A. Dureri în centură, vome repetate
B. Debut subacut cu catar respirator progresiv
C. Semne toxice generale moderate
D. Tuse uscată
E. Caracterul exudativ al inflamaţiei

950.CM Care simptome sunt caracteristice bronşiolitei în infecţia cu RS-virus la copii?

A. Dispnee pronunţată
B. Percutor – sunet „de cutie”
133
 C. Raluri crepitante
D. Cianoză, acrocianoză
E. Tuse bitonală
951.CM Terapia de urgenţă la etapa prespitalicească, în formele grave ale infecţiei cu RS-virus,
include:
A. Oxigen umectat
B. Bronholitice (salbutamol)
C. Antivirale
D. Antibiotice i/m
E. Multivitamine

952.CM Precizaţi afirmaţiile corecte privind enteroviroza la nou-născuţi:

A. Semne clinice manifeste
B. Mialgie epidemică
C. Complicaţii bacteriene frecvente
D. Evoluţie trenantă
E. Disfuncţie intestinală

953.CM Sindroamele clinice de bază în enteroviroze la copii sunt:

A. Pneumonia
B. Angina herpetică
C. Diareea
D. Meningita
E. Neurotoxicoza

954.CM În poliomielită se dezvoltă paralizii flasce ale:

A. Membrelor inferioare şi superioare
B. N. facial
C. Nervilor intercostali şi a diafragmei
D. Laringelui
E. Glotei

955.CM Care teste de laborator confirmă diagnosticul de poliomielită?

A. Analiza genomica a tulpinilor viralepolio
B. Reacţia de neutralizare
C. Reacţia de aglutinare
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Reacţia de imunofluorescenţă

956.CM Shigeloza la copii poate realiza următoarele forme clinice atipice:

A. Holeriformă
B. Dispeptică
C. Inaparentă (asimptomatică)
D. Hipertoxică
E. Tifoidică

957.CM Salmoneloza la sugari trebuie diferenţiată cu:

A. Escherichioze cu Esch. coli enteroinvazivă
B. Klebsieloză
C. Apendicita acută
D. Holeră
E. Invaginaţia intestinală

958.CM Diareea secretorie este caracteristică pentru:

A. Shigeloze
134
 B. Salmoneloze
C. Escherichioza cu Esch. enteropatogenă
D. Escherichioza cu Esch. enterotoxigenă
E. Holeră

959.CM Pentru escherichioza cu Esch. coli enteropatogenă sunt caracteristice:

A. Vome repetate, insistente
B. Sindrom de deshidratare pronunţată
C. Meteorism, scaune lichide, apoase, gălbui
D. Abdomen excavat
E. Anus beant sau rezilent

960.CM Rolul germenilor condiţionat patogeni în apariţia bolii diareice acute la copii poate fi
determinat prin:
A. Izolarea lor din materiile fecale în peste 40% din cazuri
B. Colonizarea masivă a intestinului cu unul şi acelaşi germene
C. Apariţia anticorpilor specifici în titre mari
D. Modificări hematologice
E. Modificări urinare

961.CM Porţile de intrare în BDA la copii, provocată de Proteus mirabilis, sunt:

A. Tractul gastrointestinal
B. Căile urinare
C. Conjunctivele
D. Leziunile tegumentare
E. Nazofaringele

962.CM Diagnosticul de laborator al infecţiei rotavirale la copii include metode orientate spre
depistarea:
A. Antigenului rotaviral în materiile fecale
B. Anticorpilor antirotavirali în sânge
C. Nivelului crescut de glucoză în sânge
D. Virionilor şi ARN-ului rotaviral în materiile fecale
E. Modificărilor peisajului microbiologic intestinal

963.CM Criteriile de gravitate ale infecţiei rotavirale la copii sunt:

A. Gradul de deshidratare
B. Intensitatea icterului scleral şi tegumentar
C. Frecvenţa şi caracterul scaunelor
D. Modificările lichidului cefalorahidian
E. Febra, dereglările neurovegetative şi circulatorii

964.CM Indicaţii de spitalizare a copiilor cu boli diareice vor fi