Amenințarea, faptă prevăzută și pedepsită de art.

206 din Codul Penal,

reprezinta:
(1) Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei
fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură
să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau
cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege
pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.
Conform Prof. univ. dr. Vasile Dobrinoiu, infracțiunea de amenințare are, în
esență, aceeași reglementare ca în legislația anterioară, singura diferență existând
în extinderea sferei de cuprindere a persoanelor asupra cărora planează
amenințarea făptuitorului. În cazul acestei infracțiuni s-a optat pentru o sferă
deschisă a persoanelor vizate de fapta cu care se amenință, astfel încât instanța să
aibă posibilitatea de a aprecia în fiecare caz concret dacă fapta era de natură să
alarmeze persoana amenințată. Realitatea a demonstrat că această stare de alarmare
poate fi cauzată nu doar de un rău ce vizează soțul sau o rudă apropiată a celui
amenințat (condiție prevăzută în reglementarea anterioară), ci și de o eventuală
faptă îndreptată împotriva unui prieten ori a altei persoane de care cel amenințat
este legat efectiv.
Legea penală în vigoare nu definește noțiunea de „amenințare”, ceea ce
înseamnă că legiuitorul a folosit-o în înțelesul ei obișnuit, de manifestare a intenției
de a face rău cuiva. Cu alte cuvinte, în general, prin amenințare se înțelege fapta de
a inspira unei persoane temerea că este expusă unui pericol sau cauzării unui rău.

1. Structura incriminării
Infracțiunea este prevăzută în art. 206 C. pen. într-o singură variantă de
comitere și constă în fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni
sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este
de natură să îi producă o stare de temere.

SPEȚA
În data de 03.01.2021, în jurul orei 18:00, și-a făcut apariția în fața
apartamentului 10, de pe str. Libertății numita Lazăr Ștefania, care bătea cu pumnii
în ușa apartamentului, adresând injurii la adresa numiților Dan și Ana,
1
amenințându-i pe cei din urmă cu acte de violență, fapt ce le-a provocat o stare de
temere.

2. Condiții preexistente
A. OBIECTUL INFRACȚIUNII
a) Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale care asigură libertatea
psihică sau morală a persoanei, în sensul libertății de a decide, de a lua nestingherit
hotărâri sau de a-și manifesta voința. Libertatea persoanei de a se comporta după
voința sa, fără a fi constrâns în vreun fel, are o mare importanță pentru esența
persoanei în statul de drept.
Faptele de amenințare creează o stare de temere, de neliniște persoanei
amenințate, împiedicând-o să-și desfășoare în bune condiții activitatea obișnuită,
bineînțeles, respectând legile în vigoare, ordinea de drept, regulile de conviețuire
socială.
b) Obiectul material. Infracțiunea de amenințare nu are obiect material.
Victimizarea este influențată direct de condițiile mediului social existente
într-un moment dat. Avem în vedere atât influența asupra victimizării în sens de
acțiuni victimizatoare, cât și perceperea victimizării de către individ și societate.
Există o relație directă între sentimentul de siguranță al populației și rata
victimizării, în sensul că acolo unde sentimentul de siguranță este ridicat,
victimizarea este redusă.
Aceste cauze speciale pot fi abordate în contexte diferite, ca de exemplu:
 Demografic- o populație tânără va înregistra o rată mult mai mare a
victimizării adulților;
 Integritatea socială, rata divorțurilor și eterogenitatea etnico-
lingvistică sunt asociate cu o rată mai mare a omuciderilor atât pentru femei și
bărbați.
Ștefania a suferit numeroase decepții în dragoste până să îl întâlnească pe
Dan, aspecte care i-au afectat încrederea în sine.

B. SUBIECȚII INFRACȚIUNII
a) Subiectul activ al infracțiunii nu este determinat de lege, putând fi orice
persoană fizică; fapta poate fi comisă și în participație, sub toate formele sale.
Subiectul activ al infracțiunii este Ștefania.

2
 b) Subiectul pasiv este persoana amenințată cu săvârșirea unui rău privitor la
persoana sa ori a altei persoane. Subiectul pasiv poate fi orice persoană care este în
măsură să-și dea seama că este supusă unei forme de constrângere psihică.
Subiecții pasivi ai infracțiunii sunt Dan și Ana.
PROFILUL AGRESORULUI- ȘTEFANIA

Ștefania este o persoană de sex femeiesc, în vârstă de 23 de ani, de aprox.

1,68m înalțime, cu părul blond.
Aceasta provine dintr-o familie cu beneficii materiale medii, are studii
superioare, întrucât a urmat Academia de Studii Economice din Bucuresti, având
master în Management financiar si bursier – DAFI.
De-a lungul ultimilor 3 ani, aceasta a suferit mai multe decepții în dragoste,
devenind reticentă în ceea ce privește începerea vreunei relații.
În urmă cu aproximativ un an jumătate, numita Ștefania a început o aventură
cu numitul Dan, bărbat căsătorit, fapt știut de sus-numită.
Cei doi s-au cunoscut pe data de 21 august la un eveniment organizat de
compania unde cei doi își desfășoară activitatea profesională din anul 2019,
urmând apoi o serie de întâlniri între cei doi.
De asemenea, relația pe care a început-o împreună cu numitul Dan a făcut-o
pe aceasta încrezătoare în iubirea lor, chiar dacă acesta era căsătorit de 5 ani.
Personalitatea infractorului este produsul unei îmbinări relative neizbutite,
necesare sau întâmplătoare, permanente sau temporare a factorilor care concură la
formarea sa, îmbinare care dă naștere unei personalități temporar imperfecte,
dizarmonice, care întâmpină dificultăți de diferite grade în procesul de adaptare la
cerințele vieții în societate. Nici în această privință nu există rețete precise, formule
de dezadaptare, de deviere de la regulile de comportare în societate, putând să nu
apară, în prezența oricăror deficiențe și dificultăți întâmplate de individ în societate
(sau de îmbinări de astfel de deficiențe și dificultăți), după cum este posibil să
apară în situațiile în care, cel puțin în aparență nici unul dintre factorii sociale de
influențare nu prezintă nici un fel de carențe.
Corecta apreciere a personalității criminale, în general a fiecărui individ
infractor, nu poate fi realizată decât prin luarea în considerare a caracterului
complex bio-psiho-social al individului uman, pe de o parte, a îmbinării și
întrepătrunderii strânse între acești factori și a preponderenței, a rolului decisiv pe
care îl au, în acest ansamblu, elementele de natură socială, pe de altă parte.

3
 Aspectele cele mai importante ale criminalității feminine în general, îl
constituie ponderea cu mult mai scăzută a infracțiunilor săvârșite de către femei, în
raport cu cele săvârșite de către bărbați și explicațiile acestui fenomen, precum și o
anumită specificacitate a infracțiunilor săvârșite de către femei, atât în ce privește
felul infracțiunilor (unele dintre ele fiind legate direct de sexul acestora, iar altele
de unele particularități bio-psihice și sociale generale), cât și în ceea ce privește
modalitățile de săvârșire.

PROFILUL PERSOANEI VĂTĂMATE- DAN

Dan este o persoană de sex masculin în vârstă de 25 de ani, având o constituție
atletică, 180 cm înălțime și aproximativ 70 kg.
În prezent, locuiește în Mun. București împreună cu soția sa, Ana.
Acesta este absolvent al Facultății de Management Financiar și Bursier din cadrul
Academiei de Studii Economice iar în prezent activează ca și consultant financiar în
cadrul companiei BRD Groupe Société Générale. 
Colegii de serviciu îl caracterizeaza ca fiind un bărbat dornic de afirmare
profesională și un bun lider. 

PROFILUL PERSOANEI VĂTĂMATE- ANA

Ana este o persoană de sex femeiesc, în vârstă de 23 de ani, de aproximativ

1.64 înălțime, 58 kg, păr scurt blond, constituție atletică.
Aceasta urmează cursurile Universității Creștine „Dimitre Cantemir”, fiind
studentă în anul IV al programului de studii de licență DREPT; este angajată într-
un Cabinet de Avocatură din Mun. București.
Ana provine dintr-o familie stabilă, în sensul că ambii părinți s-au implicat în
creșterea și educarea acesteia.
Aceasta este o persoană sociabilă, care se integrează rapid în diferite
colective, dorind să se dezvolte foarte mult atât din punct de vedere profesional, cât
și din punct de vedere personal.
Ana este căsătorită cu numitul Dan, de aproximativ 5 ani, locuind împreună în
Mun. București.
În viața de cuplu, este foarte implicată și dedicată. Nu este o fire posesivă sau
geloasă, considerând faptul că toate neregulile minore se pot rezolva prin
comunicare.
4
 ±Problematica „situației conflictuale” în algoritmul victimă- agresor±

Privită „în oglindă” agresiunea apare ca victimizare, dar indiferent ce nume ar

avea ambele sunt, în primul rând raporturi interumane cu un specific determinat:
conflictualitatea. În cadrul acestei relații conflictuale cei doi „actori” au doar
rareori roluri certe. Balansul de rol agresor - victimă reliefează faptul conform
căruia în desfășurarea infracțiunii o contribuție uneori notabilă o poate avea
victima.
Dan începe o relație cu Ștefania, fără să se gândească la consecințe. Acesta
consideră faptul că nimeni nu o să afle despre cei doi, relația acestora
neoficializându-se niciodată.
Ținând cont de categoriile de victime ale lui Medelsohn, victima Dan este
total vinovată, el fiind cel care a declarat conflictul, fiind victima propriei
agresivități. Dan ar fi putut evita orice interacțiune neprofesională cu Ștefania,
refuzându-i acesteia avansurile.
De asemenea, o tipologie ce evidențiază mult mai clar rolul jucat de victimă
în comiterea infracțiunii este realizată de J. Sheley (1979), fiind vorba de un
infractor activ și o victimă activă. Dan este implicat în relația cu Ștefania,
oferindu-i acesteia atenția necesară.
Dincolo de ponderea caracteristicilor individuale, în aprecierea rolului
victimei în comiterea acțiunii victimizante, există o cauză determinantă a
victimizării, cauză imputabilă, uneori, într-o măsură mult mai mare victimei decât
agresorului, precum adulterul, definit ca „infidelitate conjugală sau evaziune
erotico-sexuală extraconjugală”.
În ceea ce privește victima Ana, aceasta este total nevinovată, fiind victimă
doar datorită jocului întâmplării.

3. Conținutul constitutiv
A. LATURA OBIECTIVĂ
a) Elementul material constă în acțiunea de amenințare a unei persoane, de
insuflare a temerii că va fi supusă unui pericol sau că o altă persoană apropiată va
suferi un rău. Această acțiune poate fi săvârșită direct, prin orice mijloace de
5
comunicare – cuvinte, gesturi, fapte etc.-, sau indirect, adică printr-o terță
persoană. Acțiunea de amenințare, pentru a avea relevanță penală, trebuie să aibă
ca obiect săvârșirea unei infracțiuni, oricare ar fi aceasta, sau a unei fapte
păgubitoare, indiferent de gravitate. Infracțiunea sau fapta cu care se amenință
poate fi îndreptată nu numai împotriva celui amenințat, dar și a unei persoane
apropiate.
În urmă cu o săptămână, numita Ștefania i-a cerut numitului Dan să
divorțeze de soția lui pentru a putea face publică relația dintre cei doi,
amenințându-l că dacă nu o va face, o să îi distrugă mașina, omorând-o pe Ana
pentru a putea fi împreuna cu acesta.
Amenințările din partea persoanei în cauză au continuat, aceasta dându-i
mesaje constante, spunând că dacă nu se grăbește să îi spună Anei despre relația
lui cu ea, o va găsi pe numita Ana cu gâtul tăiat.
Nu interesează dacă amenințarea este necondiționată sau condiționată; este
suficient să fi fost obiectiv credibilă și serioasă, susceptibilă de a alarma victima,
de a-i produce o temere serioasă.
Dan a încercat să discute cu Ștefania, rugând-o să se calmeze și să îi ofere o
săptămână la dispoziție, timp în care acesta îi va dezvălui Anei adulterul și
cerându-i desfacerea căsătoriei.
Ștefania a fost de acord, iar în perioada respectivă, aceasta nu l-a mai
amenințat cu acte de violență pe Dan sau pe soția acestuia. Însă, Ștefania văzând
faptul că Dan amână să îi spună soției despre relația pe care o are cu aceasta, se
hotărăște să meargă la domiciliul acestora pentru a rezolva problema.
Astfel că, în seara zilei de 03.01.2021, în jurul orei 18:00, și-a făcut apariția
în fața apartamentului 10, situat în Mun. București, str. Libertății unde a bătut cu
pumnii în ușă, cerându-i lui Dan să iasă din casă și să îi spună Anei adevărul.
Observând faptul că nimeni nu îi răspunde, aceasta îi amenință pe cei doi cu
acte de violență și cu moartea.
În apartament, Ana îl întreabă pe Dan ce se întâmplă și de ce nu dorește să
rezolve problema cu femeia respectivă.
De asemenea, aceasta îi mărturisește acestuia faptul că îi este frică și dorește
să apeleze SNUAU 112, Dan nefiind de acord, considerând că va rezolva personal
problema.
Considerăm că dacă amenințarea este serioasă și susceptibilă de alarmare,
atunci conținutul infracțiunii este realizat, indiferent dacă a avut ecou în conștiința
persoanei vătămate sau nu. Oricum, acțiunea penală punându-se în mișcare la

6
plângerea prealabilă a persoanei vătămate, odată cu introducerea plângerii de către
aceasta, este de presupus că amenințarea făptuitorului nu a lăsat-o indiferentă.
Caracterul amenințării de a fi fost susceptibilă de a alarma se apreciază
concret, în funcție de împrejurările cauzei, de natura răului cu care s-a amenințat,
de natura alarmantă a expresiilor întrebuințate, de personalitatea celui amenințat,
de reacția acestuia în fața amenințării.
Ștefania, având asupra sa o bâtă de aproximativ 20 cm, a amenințat-o pe Ana
că îi va sparge capul dacă mai rămâne în apartament împreună cu Dan.
În acel moment, Ana a insistat din nou să apeleze la SNUAU 112, însă Dan
nu a fost de acord.
În cele din urmă, Dan i-a deschis Ștefaniei, aceasta intrând în casa celor doi.
S-a îndreptat către Ana și i-a spus că o va omorî dacă nu o să îl părăsească pe
Dan.
b) Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru libertatea
psihică a persoanei.
Auzind cele spuse de către Ștefania, Ana a încercat să își ia telefonul mobil
fără a-i atrage atenția Ștefaniei, cu scopul de a apela SNUAU 112. Ștefania i-a
spus acesteia să nu se miște din locul în care este, astfel își va face rău singură,
provocându-și răni la nivelul capului cu bâta.
Pentru a nu-și face niciun rău, Ana a preferat să o asculte pe Ștefania,
renunțând la ideea de a cere ajutor din partea organelor de poliție.
c) Raportul de cauzalitate. Între acțiunea făptuitorului și urmarea imediată
trebuie să existe o legătura de cauzalitate.
Relația lui Dan cu Ștefania reprezintă legătura de cauzalitate. Dacă aceasta
nu ar fi existat, Ștefania nu i-ar fi amenințat pe cei doi.
B. LATURA SUBIECTIVĂ
Infracțiunea de amenințare se săvârșește cu intenție directă sau indirectă. În
cazul amenințării cu săvârșirea unei infracțiuni, nu are relevență dacă făptuitorul a
luat sau nu hotărârea de a comite acea infracțiune; este suficient ca făptuitorul să fi
avut reprezentarea că, prin fapta comisă, va provoca victimei o stare de neliniște,
că o va alarma și să fi urmărit sau acceptat posibilitatea producerii acestei urmări.
Intenția nu există în situația în care amenințarea s-a făcut în glumă, făptuitorul
neprevăzând niciun moment că acțiunea sa ar fi de natură să alarmeze și să producă
victimei o stare de temere. De asemenea, intenția lipsește în situația în care

7
făptuitorul a fost în eroare referitor la aptitudinea faptei sale de a produce victimei
o astfel de stare.
Textul de incriminare nu prevede și nu pretinde un anumit scop ori prezența
unui anumit mobil.
Ștefania a avut foarte multă încredere în Dan, în momentul în care acesta i-a
spus că va divorța de soția sa, urmând să își oficializeze relația.
Ulterior, aceasta a observat faptul că Dan amână să îi mărturisească Anei
despre relația dintre cei doi, moment în care se gândește să rezolve de una singură
problema.
Inițial, Ștefania poartă o discuție cu Dan în legătură cu relația acestora, cel
din urmă mărturisindu-i faptul că nu dorește să o încheie, însă mai durează o
perioadă până îi va mărturisi Anei despre situația de fapt. Aceasta acceptă, însă îi
oferă lui Dan o săptămână,iar daca acesta nu își îndeplinește promisiunea, îi va
spune chiar ea Anei.
Ștefania conștientizează faptul că lucrurile promise de către Dan nu se vor
materializa și decide ca în următoarea săptămână să meargă la adresa de
domiciliu a celor doi, cu scopul de a discuta cu Ana.
Între timp, fiind disperată și simțindu-se neajutorată și singură, aceasta îi dă
mesaje lui Dan prin care îl amenință că îi va omorî soția dacă nu se grăbește.

4. Forme. Sancționare
A. FORME
Infracțiunea se consumă în momentul în care, ca urmare a acțiunii
făptuitorului, s-a produs urmarea cerută de lege, adică starea de pericol pentru
libertatea psihică a victimei. Tentativa, deși posibilă atunci când făptuitorul a ales
o modalitate de săvârșire a amenințării care implică o derulare în timp (de
exemplu, prin trimiterea unei scrisori de amenințare), nu este pedepsită.
Infracțiunea de amenințare este o infracțiune formală și instantanee,
consumându-se, de regulă, prin simplul fapt al amenințării.
Dacă amenințarea reprezintă elementul constitutiv al unei infracțiuni
complexe (de pildă, în cazul infracțiunilor de tâlhărie, șantaj, ultraj, cercetare
abuzivă etc.) ori o circumstanță agravantă a altei infracțiuni (de exemplu, în cazul
infracțiunii de împiedicare a exercitării libertății religioase, art. 381 alin. 3), ea va
fi absorbită în conținutul acesteia.

8
 Inculpata Lazăr Ștefania a fost condamnată de prima instanță de fond la
pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare,
faptă prev. și ped. de art. 206 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10)
C. proc. pen. cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de
supraveghere de 2 ani, urmând să respecte măsurile și obligațiile stabilite și să
presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile,
iar sub aspectul laturii civile, inculpata Lazăr Ștefania a fost obligată la plata
sumei de 6000 RON reprezentând daune morale către părțile civile Lixandru Dan
și Lixandru Ana.
În acord cu prima instanță, Înalta Curte reține, în fapt, că, la data de
20.02.2020, inculpata a amenințat-o cu moartea pe persoana vătămată Lixandru
Ana., spunându-i de mai multe ori că o va ucide, că o va călca cu mașina,
cauzându-i prin aceasta o temere puternică care a condus la depresie și la
schimbarea comportamentului ei social. Astfel, la data de 03.01.2021, în jurul
orelor 17.00, persoana vătămată Lixandru Ana a fost amenințată cu martea de
către inculpată, care avea asupra ei o bâtă de aproximativ 20 de cm.
De asemenea, inculpata l-a amenințat în nenumărate rânduri și pe soțul
persoanei vătămate, respectiv Lixandru Dan, fapt dovedit de înregistrările arătate
și arhivate de pe telefonul mobil al acestuia marca Iphone 11 care au avut o
durată de 14:25 minute, cât și mesaje tip SMS și MMS în care inculpata i-a spus în
repetate rânduri că îi va distruge mașina și îi va omorî soția pentru a avea o
relație cu acesta.
În drept, fapta inculpatei Lazăr Ștefania, întrunește elementele constitutive
ale infracțiunii de amenințare prev. și ped. de art. 206 alin. (1) din C. pen. cu
aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză pe parcursul
urmăririi penale, instanța constată că situația a fost corect expusă în actul de
sesizare, fiind însușită de inculpată și reținută, ca atare, și de instanța de fond,
comiterea infracțiunii rezultând fără dubiu din coroborarea conținutului
mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv: plângerea penală și
declarațiile persoanelor vătămate Lixandru Ana și Lixandru Dan, procesul-verbal
de transcriere a convorbirii telefonice purtate, cât și a mesajelor tip SMS și MMS
între persoana vătămată Lixandru Dan și inculpata Lazăr Ștefania până la data
de 03.01.2021.
Având în vedere probele administrate și împrejurarea că inculpata a
recunoscut în totalitate fapta reținută în sarcina sa, a solicitat ca judecata să aibă
loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, în mod legal,

9
prima instanță a constatat că se justifică reținerea beneficiului acordat de
legiuitor privind judecarea cauzei în procedura simplificată a recunoașterii
vinovăției.
Așadar, în raport cu actele dosarului, Înalta Curte constată că în mod
întemeiat instanța de fond a considerat că sunt îndeplinite condițiile legale, având
în vedere declarația inculpatului dată în primă instanță prin care a solicitat
aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., cât și probele care au
fost administrate în faza de urmărire penală care permit soluționarea laturilor
penală și civilă ale cauzei.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei se notează că aceasta este,
pe de o parte, legală – revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și
celelalte sancțiuni de drept penal prin fixarea unor limite minime și maxime ale
fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale
ocrotite, iar, pe de altă parte, judiciară – pe care o realizează judecătorul în
cadrul limitelor stabilite de lege.
Din perspectiva individualizării legale, pentru infracțiunea de amenințare
prevăzută de art. 206 alin. (1) din C. pen. legiuitorul a prevăzut pedeapsa
închisorii de la 3 luni la un an sau amendă. Limitele pedepsei închisorii au fost
reduse cu o treime ca urmare a reținerii, în cauză, a dispozițiilor art. 396 alin.
(10) C. proc. pen., astfel fiind cuprinse între 2 luni și 8 luni închisoare. În aceste
condiții, pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului A. este în limite legale
și permite ca măsură de executare suspendarea sub supraveghere a pedepsei
aplicate.
Individualizarea pedepsei a fost just realizată având în vedere împrejurările
și modul de comitere a infracțiunii de amenințare, starea de pericol creată pentru
valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii
infracțiunii și scopul urmărit, conduita inculpatei, nivelul de educație, astfel că
instanța de apel nu apreciază că se impune vreo modificare a cuantumului de
pedeapsă ori a modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatei.
În ceea ce privește latura civilă, Înalta Curte reiterează că apelanta
inculpată Lazăr Ștefania nu a expus vreo critică în legătură cu modalitatea de
soluționare a acțiunii civile promovate de persoanele vătămate Lixandru Dan și
Lixandru Ana, iar prima instanță de fond a motivat în fapt și în drept obligarea
inculpatului la plata sumei de 6000 RON cu titlu de daune morale către părțile
civile.

10
 ±TIPOLOGIZARE ȘI PORTRETIZARE A INFRACTORULUI±
Una din cele mai interesante și mai laborioase încercări de tipologizare și
portretizare a infractorului este cea realizată de L. Yablonski (1990). Acesta,
folosind drept criteriu modul în care personalitatea infractorului afectează
comportamentul lui criminal, diferențiază patru categorii de criminali: criminali
socializați, criminali neurotici, criminali psihotici, criminali sociopați.
Ștefania face parte din:
1) Categoria criminalilor neurotici, aceștia fiind cei care, în general,
comit acte infracționale datorită compulsiunilor neurotice. Spre deosebire de
psihotic, neuroticul nu percepe lumea într-un mod distorsionat. Mai mult, tipic
neuroticii sunt conștienți că există ceva rău în ceea ce privește gândirea și
comportamentul lor. Principalul simptom al nevrozei este anxietatea. Criminalii
neurotici sunt indivizi care devin criminali datorită sau drept rezultat al
distorsiunilor personalității, precum și al distorsiunii percepțiilor asupra lumii din
jurul lor.
2) Categoria criminalului caracterial. Criminalul care prezintă structuri și
tulburări ale vieții afective și active, pe scurt, tulburări ale caracterului.

 O primă caracteristică a acestui tip de criminal constă în aceea că o

anumită tendință sau impulsiune afectivă se dezvoltă în mod pronunțat și domină
întreaga personalitate a omului, iar voința și controlul de sine nu le pot stăpâni și
stăvili.
 A doua caracteristică constă în aceea că este vorba de o tulburare
parțială a psihicului persoanei și în întreaga ființă psihică.
 A treia caracteristică este aceea că, din punct de vedere mintal, al
conștiinței, omul își dă seama de ceea ce face, este lucid și responsabil.
Încă din copilărie, Ștefania a fost diagnosticată cu „tulburare de
personalitate”., diagnostic pe care l-a ținut sub control prin administrarea
medicamentației aferentă.
În seara în care aceasta merge la familia Lixandru, conștientizează că în
ciuda faptului că dorește să le facă rău, știe că nu e capabilă și că totul se va
rezuma la diferite amenințări din partea acesteia.

11
 Ștefania nu a avut parte de toată atenția și suportul familiei, fiind, de cele
mai multe ori, pe cont propriu. Aceasta provine dintr-o familie dezorganizată,
fiind învățată să facă orice îi stă în putință pentru a supraviețui.
Decepțiile în dragoste și faptul că nu se poate încredere în persoanele
apropiate acesteia, îi provoacă o stare de anxietate, considerând faptul că este
incapabilă să lege diferite relații cu cei din jurul său.
Ștefania face parte din cadrul criminalilor situaționali, cunoscuți drept cei
ocazionali, întâmplători. În cazul de față, această tipologie este caracterizată
astfel:

 Ștefania s-a confruntat cu o problemă care a solicitat acțiunea ( relația

cu Dan și faptul că acesta amână desfacerea căsătoriei cu soția sa);
 Ștefania a ales acțiunea care a constituit violarea legii ( amenințările
aduse la adresa familiei Lixandru);
 Persoana a fost prinsă, arestată, condamnată și i s-a oferit statutul de
criminal;
 Până la comiterea infracțiunii, Ștefania s-a supus sistemului normativ
al societății, fiind o persoană care respectă legea.

± VICTIMA ȘI VICTIMOLOGIA DIN PERSPECTIVĂ ETIOLOGICĂ

ȘI JURIDICĂ ±
În ceea ce privește victima Ana și implicațiile psihologice ale actului
agresional, este de la sine înțeles că aceasta se confruntă cu o trauma psihologică,
care se manifestă prin:

 Izolare socială. De când a aflat de relația lui Dan cu Ștefania,

aceasta refuză orice mod de a socializa cu persoanele cunoscute, fiind rușinată de
situația care i s-a întâmplat;
 Stare de șoc prelungită. Momentele în care Ștefania a amenințat-o
că o va omorî sau că o va lovi, i-au provocat o stare de temere, fiind șocată că i se
poate întâmpla așa ceva;
 Precauția și suspiciunea în relația cu alții. După rezolvarea cazului,
Ana a divorțat de Dan, nefiind capabilă să își refacă viața de cuplu, din cauza

12
lipsei de încredere manifestată față de persoanele cu care a încercat rareori să
interacționeze;
 Complexul de vinovăție. Aceasta s-a considerat vinovată de
infidelitățile lui Dan, considerând faptul că acesta merita o femeie mai bună,
relația acestora având lipsuri pe care le-a căutat în alte personae de sex femeiesc;

±CONSECINȚE STRICT PSIHOLOGICE ALE VICTIMIZĂRII±

O categorie special de urmări ale faptelor antisociale o reprezintă cele
psihologice. Importanța deosebită ale acestora constă în aceea că traumele psihice
se traduc în acțiuni, de multe ori deviante de la cee ace se consider în general
normal.
Victima poate suferi mutații în cele trei planuri psihice: afectiv, intelectiv,
violitiv. Aceste mutații pot rămâne ancorate în interiorul vieții psihice a individului
sau pot fi exteriorizate comportamental și atitudinal.
Ana suferă de anxietate, fiind neliniștită și instabilă emotional, dar și de
complexul de culpabilitate, în sensul că aceasta consider că a făcut greșeli fața de
soțul său, Dan, acest fapt fiind motivul infidelității.
Victimei trebuie să i se întărească convingerea că apelând la forța de coerciție
a statului nu a comis o greșeală, numai în acest fel putându-se obține maximum de
informații în legătură cu împrejurările de fapt, reale ale victimizării.
Faptul că în momentul săvârșirii actului infracțional victima este supusă unor
stări emotive deosebit de puternice, face ca perceperea actului și întipărirea lui să
se facă în condițiile unei reduse posibilități de activitate corticală conștientă și
controlată. Deci, în cazul optim vom avea numai serioase lacunozități perceptive
și, în consecință, și memoriale.
Ana a i-a comunicat lui Dan de nenumărate ori să î idea voie să apeleze
SNUAU 112, cu scopul de a fi conflictul aplanat de către organele de poliție,
acesta spunându-i că este capabil să resolve problema.

± TIPOLOGIA VICTIMALĂ, COMPORTAMENTE DEFINITORII,

CONOTAȚII SPECIFICE ±

13
 Femeia face parte din categoria persoanelor ce prezintă un grad mare de
vulnerabilitate victimală, date fiind caracteristicile sale bio - constituționale și
psihocomportamentale. Femeia a trebuit să suporte de-a lungul timpului multe
variante de umilire, desconsiderare și cu toate acestea, ca urmare a unor norme
socio-culturale acceptate și promovate de grupurile și macrogrupurile de
apartanență. Formele de victimizare la care a fost supusă femeia au variat de la o
cultură la alta, de la o etapă la alta, de la forme mai ușor agresive până la forme
violente, fizic și psihic traumatizante.
Ana a fost informată de o prietenă de familie, angajată în același loc cu Dan,
soțul său, despre faptul că acesta a devenit foarte apropiate de o altă angajată,
însă aceasta a considerat acest aspect ca fiind neadevărat.
Ulterior, în momentul în care Ștefania s-a prezentat la domiciliul celor doi și
a amenințat-o cu moartea, spunându-i că trebuie să îl părăsească pe Dan, aceasta
a conștientizat faptul că prietena celor doi nu a mințit-o.
În acea clipă, Ana, aflată în stare de șoc din cauza amenințărilor din partea
Ștefaniei, conștientizează faptul că a fost supusă unor umilințe din partea soțului,
prin prisma infidelităților acestuia.
Se gândește la felul în care va fi judecată de către grupul său de prieteni, dar
și la părerea părinților cu privire la acest eveniment.
Desigur că, de-a lungul timpului, transformările sociale și modificările în plan
etno-cultural au acționat profunda asupra feminității și, respectiv, asupra
schimbării rolului femeii în societate, precum și a raporturilor dintre feminitate și
masculinitate. Cucerirea unor drepturi egale cu bărbatul, accesul femeilor la
școlarizare și cultură, exercitarea de profesii și asumarea unor roluri care
aparțineau bărbaților, au redus distanțele și divergențele dintre feminitate și
masculinitate, în sensul că feminitatea a câștigat și câștigă pe linia unor
caracteristici comportamentale: inițiativă, independență, spirit de organizare,
îndrăzneală, forță, atitudini și aptitudini de conducere.
După divorț, Ana analizează relația dintre aceasta și soțul său, considerând
faptul că acesta niciodată nu a considerat-o egala lui, din simplul fapt că era încă
studentă.
Dan i-a mărturisit de foarte multe ori Anei faptul că ar fi ideal să renunțe la
studii pentru a se ocupa de treburile gospodărești, fiindu-le de ajuns venitul lunar
al acestuia; lucru pe care Ana nu l-a acceptat.

14
 În cadrul unei cercetări efectuate în țara noastră, s-a plecat de la constatarea că
în ultimele decenii s-au produs mutații în structura psihocomportamentală a
femeilor în sensul creșterii tendinței lor spre masculinizare. Asemenea tendințe
nevalorizate în suficientă măsură în plan social (cultural-educațional-productiv) pot
favoriza apariția unor conduite deviante, inclusiv a celor grave, antisociale.
Plecând de la aceste considerații, s-a formulat ca ipoteză de lucru existența unei
corelații semnificative între criminalitatea feminine și tendințele marcante spre
masculinizare.
Din cauza lipsei figurii paterne în familia Ștefaniei, mama acesteia a fost
nevoită să îl înlocuiască. Clipa în care părinții săi au divorțat, ulterior fiecare
refăcându-și viața, a marcat-o pe tânără, cea din urmă devenind la momentul
respectiv o adolescenă rebelă, cu diferite vicii și un anturaj nepotrivit.
Aceste lucruri au persitat în existența Ștefaniei până în momentul în care l-a
cunoscut pe Dan, în persoana căruia a putut identifica iubire, protecție, grijă,
atenție, lucruri de care nu a beneficiat din cauza situației sale familiare.
În contrariu, Ana provine dintr-o familie modernă, cu ambii părinți prezenți
în educația și dezvoltarea acesteia, fiind o tânără conștiincioasă, cu idealuri
mărețe.
Faptul că l-a cunoscut pe Dan în perioada adolescenței, a determinat-o pe
aceasta să se maturizeze mult mai devreme, devenind astfel o persoană capabilă,
independentă.

± MEDIUL AGRESIONAL ȘI VICTIMIZANT SOCIAL ±

1) Mediul victimizant social- DAN
În orice cuplu, mai devreme sau mai târziu, unul dintre parteneri se îndoieşte
măcar o dată de fidelitatea celuilalt. În ultima vreme, rata divorţurilor a crescut
îngrijorător, iar infidelitatea este de foarte multe ori motivul destrămării căsniciilor.
Infidelitatea reprezintă o prezentare deformată, mincinoasă a realităţii unei
relaţii. Partenerul infidel construieşte o viaţă falsă de cuplu, întreţine o iluzie, îl
asigură pe cel înşelat de prezenţa şi disponibilitatea sa, când acest lucru nu este
adevărat.
Pe de altă parte, infidelitatea poate fi văzută ca pe o fugă de relaţie, nu sunt
aici pentru tine, nu construim împreună. Poţi fi infidel într-o relaţie sexuală, dar în

15
egală măsură eşti infidel când alegi să te îndrepţi spre altcineva decât partenerul
sau partenera ta pentru a primi atenţie, pentru a-ţi împărtăşi gânduri intime, pentru
a-ţi valida nesiguranţele de bărbat sau femeie.
Infidelitatea emoţională, flirtul care ţi se pare inofensiv, real sau virtual,
prietenia strânsă chiar non-sexuală dintre un bărbat şi o femeie, rănesc, iau din
energia bună a relaţiei, o destabilizează. Infidelitatea, sexuală sau emoţională,
reprezintă aşadar orice ameninţare reală sau percepută cu privire la legătura de
încredere dintre parteneri, şi se traduce în acţiuni care ameninţă să dizolve legătura
de ataşament esenţială dintre cei doi.
Puţine evenimente în cuplu pot fi la fel de devastatoare precum dezvăluirea
unei relaţii extraconjugale. Pentru partenerul înşelat, viaţa aşa cum o ştia nu mai
există.
Mai mult decât atât, ceea ce a trăit se dovedeşte a nu fi fost real, el însuşi este
în pericol de a nu mai ştii cine este. Infidelitatea odată dezvăluită şi cunoscută este
trăită ca o formă intensă de trădare: a încrederii, a trecutului relaţiei, a ceea ce am
construit împreună, a viselor, a aşteptărilor, a promisiunilor.
Acest fapt, coroborat cu monotonia survenită în casnicia lui Dan cu Ana,
soția sa, considerăm că a avut caracter decizional în ceea ce privește infidelitatea
acestuia și începerea unei relații extraconjugale cu Ștefania, femeie pe care a
cunoscut-o cu ocazia unui eveniment organizat de compania în cadrul căreia cei
doi activează. 
Se poate spune că Dan are abilități dezvoltate în arta disimulării având în
vedere că soția să, Ana, nu a bănuit că acesta ar putea duce o viață dublă. 

2) Mediul victimizant social- ANA

Raportat la infidelitate, reacția persoanelor înșelate este indicată a fi una de tip
asertiv, adică într-o manieră nonagresivă, fiindu-le împărtășit persoanelor vinovate
faptul că ceea ce s-a petrecut le-a afectat pe acestea (durere, suferință, manie,
dezamăgire), dar fiind în continuare deschise dialogului.
În urma unei astfel de experiențe, atât la nivel social, uman, dar și psihologic,
atitudinea Anei a avut de suferit următoarele efecte: izolare, lipsa de concentrare
la serviciu, sentimental că a trait cu un om care a dezamăgit-o, deznădejde,
durere, furie, coșmaruri, tristețe continuă).

16
 Ana face parte din categoria femeilor care renunță la ele, la propria viață,
considerând faptul că nu își concepe viața fără Dan. A devenit dezorientată,
suferind enorm, refuzând să comunice cu oamenii care doreau să îi ofere ajutorul.
Comportamentul acesteia oscilează, în sensul că uneori dorește să discute cu
un psiholog, uneori refuză intervenția acestuia.
Ana a ajuns la concluzia că persoanele sunt unice fiecare prin felul ei de a fi
și a simți, iar când li se întâmplă câte ceva, au adesea puternicul sentiment că
nimănui nu i s-a mai întâmplat ce li se întâmplă lor. În acel moment, apare
inevitabila, dureroasa și chiar agonizanta întrebare: de ce tocmai ei?”.
Este util să existe un echilibru sau o flexibilitate în gândire, o negociere în
relație.
În cuplu se întâmplă să se comunice în limbi diferite, în sensul ca el să nu o
iubească, iar ea să nu poată trăi fără el, de aceea trebuie rezolvată această
nesincronizare.
După divorț, aproximativ un an, Ana a considerat faptul că este dependentă
de prezența lui Dan în viața sa, însă, în urma terapiei efectuate, a menționat faptul
că nu își dorește să reexperimenteze momentele în care Ștefania a amenințat-o că
o omoară.
3) Mediul agresional social- ȘTEFANIA

± MEDIUL AGRESIONAL ȘI VICTIMIZANT FAMILIAR ±

1) Mediul victimizant familiar- ANA și DAN
Relațiile de familie reprezintă unul dintre principalele domenii de interes ale
psihoterapiei, fapt deloc surprinzător dacă ne gândim la impactul familiei asupra
personalității unui individ, începând cu familia de origine și terminând cu cea
formală în perioada adultă.
Forma în care ne apare o familie modern a zilelor noastre este mult diferită de
cea a generațiilor anterioare. Trecerea de la sistemul patriarchal caracterizat prin
valori și responsabilități prestabilite pentru fiecare individ, la ce matriarchal în care
libertatea de exprimare și opțiune sunt încurajate câtă vreme nu amenință ordinea
lucrurilor, se reflect viu în dinamica surprinzătoare a rolurilor masculine și
feminine în familiile de azi.

17
 În prezent, nu există un model tip al familiei. Nimeni nu se mai lasă păcălit de
imaginea fericită și plină de veseliei pe care o familie o afișează în public. Cu toții
știm că imaginea exterioară nu reflect cee ace se întâmplă în interiorul cuplului
respectiv. La fel, cum o familie neconvențională este privită în prezent cu mult mai
multă toleranță decât în trecut, conform aceleiași logici.
Relația Anei cu familia sa este una strânsă, fiind foarte apropiată de aceștia.
Părinții săi au fost toleranți cu aceasta, dar în același timp exigenți.
Și-au dorit tot ce este mai bun pentru fiica lor, pornind de la educație și până
la relațiile interumane pe care aceasta și le-a format de-a lungul anilor.
Dacă altădată, familia era un obiectiv care odată atins echivala cu maturizarea
încununată de success a individului, în prezent devine tot mai evident că a-ți
întemeia o familie și a trăi în cadrul ei, reprezintă o continuare a creșterii personale
și nu o stopare a ei. Drumul comun nu-l anulează și nici nu-l substituie pe cel
individual, la fel cum cel individual nu se poate realiza cu adevărat de unul singur.
Ana l-a cunoscut pe Dan în jurul vârstei de 16 ani, familiile celor doi fiind
prietene.
Ulterior, relația celor doi de amiciție a evoluat, iar în anul 2016 aceștia și-au
oficializat relația, ulterior căsătorindu-se.
Aceste realități tot mai accesibile conștientizării, schimbă tabloul căsniciilor și
al divorțurilor. Cuplurile își acordă un timp mai îndelungat de introspecție în ceea
ce privește decizia căsătoriei și au o altă perspectivă asupra regulilor de conviețuire
care sunt supuse revizuirii constante.
Divorțul nu mai este ca în trecut, o rupere furioasă și brutală, ci adesea o
strângere de mână și o urare de drum bun mai departe, odată ce ambii parteneri și-
au conștientizat și acceptat reciproc încheierea unei etape commune de viață.
Cei doi s-au căsătorit la o vârstă fragedă, dorindu-și să se maturizeze
împreună și să înfrunte greutățiile vieții ca un familie.
În final, valorile și principiile pe care se întemeiază o familie rămân aceleași,
cee ace este astfel abordat în prezent este nivelul de congruență între aceste valori
cerute și existența lor reală în fiecare.
Este o schimbare firească ce decurge din evoluția fiecărui individ ca exponent
al familiei sale, al culturii de proveniență, al ghemului de schimbări la nivel
macrosocial.
18
 2) Mediul agresional familiar- ȘTEFANIA

± ASISTENȚA VICTIMIARĂ ±
În cadrul legislației noastre, atât în Codul penal, cât și în Codul de procedură
penală, referitor la raportul infractor – victim, figura central o reprezintă cel ce
săvârșește fapta antisocială și o foarte mică atenție se acordă celui ce suportă
efectele directe ale comiterii infracțiunii, mai ales în cazul infracțiunilor de
violență.
Unii cercetători în victimologie (Cressey, 1987) tind să definească și să
identifice ca victim orice individ și orice grup ale cărui drepturi de ființă umană au
fost violate. Sunt considerate astfel victim și acele persoane care private de viața
lor, de libertate, de speranța în mai bine, personae care nu au asigurate condițiile
minimale de trai, victimele poluării mediului, grupurile mminoritare, femeile,
negrii, evreii, lumea a treia.
Un alt aspect al cercetării vizează victima indirectă a criminalității. Este vorba
de faptul că unii oameni obișnuiți sunt cotidian afectați la nivel psihologic de
teama de a fi atacați de delincvenți.
Având în vedere aspectele prevîzute de legi, prin victim se înțelege orice
persoană care, ăn urma unui act condamnabil/ pedepsibil a suferit vătămări
materiale sau morale.
Consecințele procesului de victimizare se pot manifesta instantaneu (șoc,
panică, rănire etc.) sau în termen lung, cu repercursiuni durabile (de exemplu,
deteriorarea sănătății). Agresiunea, ca act generator al victimizării, poate fi fizică
sau simbolică, instantanee sau permanentă, și nu întotdeauna o victimizare
puternică este rezultatul unui traumatism vizibil și important cantitativ.
O completare a portretului victimiar se obține prin inventarierea trebuințelor
și așteptărilor specific persoanelor victimizate. Se pot delimita trebuințe
immediate (de a fi ascultată, de a fi tratată cu respect, fără etichetări și fără
prejudecăți, de a fi recunoscută ca victimă, trebuința de securitate, de discreție etc.)
și de durată (trebuința de a i se rezolva cazul, trebuința de prevenire a repetării
victimizării, trebuința unui statut în sistemul penal etc.).

19
 Victima are, de asemenea, și trebuința legitimă de a cunoaște traseul judiciar
al cazului său. Are dreptul la o reparație și spear că sistemul penal va contribui la
găsirea autorului și redobândirea unor drepturi materiale.
Nevoia de informare a victimei se referă la:

 Posibilitatea acordării asistenței juridice în sistemul penal;

 Cunoașterea mijloacelor adecvate de protecție pentru viitor;
 Posibilitățile de ajutor specializat referitoare la indicarea și chiar
contactarea unor servicii specializate, care să-i acorde ajutor în soluționarea
cazului, dar și în evoluția ulterioară.

± CONSECINȚELE VICTIMIZĂRII ±
Consecințele psihice sunt mai puțin vizibile la exterior: stres post-traumatic,
amintiri neplăcute, vise ce afectează echilibrul, o emotivitate ridicată, alterarea
memoriei, atenției, dificultăți de concentrare, evitarea unor activități, culpabilizarea
excesivă, agravarea unor simptome.
În plan social se pot manifesta perturbări la nivel relational; victima devine
după un anumit timp un „respins”, observând la ceilalți o reținere în a stabili relații.
Nici în situația inversă, victima nu se va simți mai bine atunci când diverse
personae încearcă să afle cât mai multe detalii, încercând să-și apere spațiul
personal apelând la diverse soluții (refuzul de a comunica, schimbarea domiciliului
și a locului de muncă, evitarea unor cunoscuți, consum de alcool etc.).

20