Sunteți pe pagina 1din 244
= = 5 g & re £ = B = 5 8 a ae LN Dy U. Ui Wage fee anal SERIA ,TRILOGIA LONDREI” MMC NCC Ocoee Ue Cae Peer est bc nt re enya Uo ts eam a gi libertate - din toate punctele de vedere, 0 cisitoric Renase Mortivul? In ultimii zece ani, sopul gi sofia au locuit pe continente soa Dyer Tae Co aw teats occ tats co SU Rec Ca ‘Tremaine. Cand Gigi Rowland a pus prima dati ochii pe Camden Saybrook, Peet scr tt tite ee eae tr aa Peete reer ke reine tr nunta lor, iar acum Gigi vrea si fie liber’ sa se eRe Cie aioe: nba hrer ete Ronnie cnt Pani Musee come cerse Ue mC MeMes Tots eae tid nu gi le-a imaginat niciodata. In timp ce secretele sunt expuse, Ore cnec ent METRIC ness Ome une Cos sms a Petes a Oe mentee te Cnr ioe ay rac! Pcl CULY Sermon een cr hereto eet cannes dintre cele mai apreciate autoare ale genului. Este de dou ori eM Sr Me eMC etc car a crt Nareto etree Teaditic din 1989 44 wowitlterato i AMINO) Scanned with CamScanner SHERRY THOMAS O ve secret Traducere din limba engiez& Corina Nicolae LITERA Bucuresti Scanned with CamScanner Capitolul 1 PEEPS Londra 8 mai 1893 Numai un singur tip de casatorie se bucura de aprobare din partea societatii. CasStoriile fericite erau considerate vulgare, caci fericirea rareori dura mai mult decat fi lua cuiva s& fiarbi un ou. Casatoriile nefericite erau considerate, bineinteles, chiar si mai vulgare gi se aflau pe picior de egalitate cu inventia speciala a lui Frau Von Teese, care putea plesni 40 de fundurt in acelasi timp: de nedescris, pentru cA jumatate din partea supericard a societ&tii o experimentase Ja prima mand. Nu, singurul tip de cAsatorie care se ridica la nivelul vicisitudinilor vietii era cisdtoria politicoasa. $i toatd lumea stia c4 lordul gi Lady Tremaine aveau cea mai peliticoasa dintre cisitoriile din socetate. fn cei zece ani care trecuser4 de la nunta lor, nici unul din ei nu spusese vreodata vreo rautate despre celalalt: nici parintilor, nici rudelor, nici prietenilor apropiati, nici strdiniloz. Mai mult decat at&t, dupa cum puteau atesta gi servitorii, nu avuseserd nici un fel de cearta, micd sau mare; nu se puneau niciodata unul pe celalalt fn situafii jenante. De fapt, nu erau niciodata in dezacord in vreo privint’. , Cu toate acestea, in fiecare an, cate o debutant’ mai obraznica, proaspat iesita de pe bancile gcolii, nu se putea abtine 94 nu subli- nieze - ca gi cum nu era un fapt cunoscut de toat lumea - c3 lordul giLady Tremaine traiau pe continente diferite gicd nu. mai fusesera vauti impreund de a doua 2i dupa nunta. Parintii debutantei nu faiceaut decat sd clatine din cap. Fata tanaré i prostutd, ce stia ea?! Vedea ea mai Incolo, cand afla cd jubitul ei mai are pe una. Sau cand fi trecea toatd dragostea pentru barbatul cu care se cAsatorise. Atunci avea ea 93 inteleag’ ce aranjament Scanned with CamScanner ——— Sherry Thomas ——— minunat aveau sotii Tremaine: politete, distanta si libertate de la bun inceput, fara povara obositoare a emotiilor gi a sentimentelor, Era, intr-adevar, ceea ce se putea numi o cisatorie perfecta. De aceea, cand Lady Tremaine solicita divortul pe motiv de adul- ter si de parasire a domiciliului conjugal de citre lordul Tremaine, toate fetele care participau la cina in cele mai fandosite saloane ale societatii mai ca picara in farfurii. Zece zile mai tarziu, cand lordul Tremaine sosea pe pamant englezese pentru prima data in ultimul deceniu, aceleasi falci cideau atat de tare, incat mai ca facura géuri in covoarele scumpe aduse tocmai din inima Persiei. Povestea a ceea ce urma se raspandi apoi ca vantul in societate. Se intamplase cam aga: cineva batuse la usa casei impunatoare a fa- miliei Tremaine din Park Lane. Goodman, majordomul credincios al lui Lady Tremaine raspunsese. De partea cealalta a usii statea un strain, unul dintre cei mai remarcabili gentlemeni cu care se in- tersectase Goodman vreodata: inalt, chipes, bine cladit, impozant. — Bund ziua, milord, spusese placid Goodman. Un reprezentant al marchizei de Tremaine, oricat de impre- sionat era, nu avea voie sa reactioneze ca si cum fusese dat pe spa- te. Majordomul se asteptase ca strainul sa-i ofere o carte de vizita si sa-i explice motivul prezentei. Insa acesta ii intinsese palaria. Surprins, majordomul daduse drumul la clanta gi apucase palaria tivita cu satin. In aceeasi clipd, strainul trecuse pe langa el si in- trase in hol. Fara sa arunce nici macar o privire in urma si fara si ofere vreo explicatie pentru actul acela de intruziune, incepuse sa-si scoata manusile. ~Milord, pufnise Goodman, stapana casei nu v-a dat permisiu- nea sa intrati. Barbatul se intorsese si-i aruncase o privire care il facuse pe ma- jordom sa-si doreasca sa se ascunda intr-un colt si si scdnceasca: ~Nue aceasta resedinta Tremaine? Este, milord. Apelativul ,,milord” ii scApase fara sa vrea lui Goodman. ~Atunci, fii amabil si informeaza-ma de cind are nevoie de per misiune stapanul casei pentru a intra pe propriul domeniu? Barbatul isi tinea manusile in mana dreapta gi le lovea incet de palma mainii stangi, de parca se juca cu un bici de calarie. 6 Scanned with CamScanner _——— 0 afacere secrete ~ —— Goodman nu intelesese. Angajatoarea lui era un fel de regina Elisabeta a acelor vremuri: 0 stapana care nu avea pe langa ea gi un stpan. Apoi il cuprinsese groaza. Omul din fata lui era marchi- gul de Tremaine, sotul absent de-o vegnicie, mogtenitorul ducelui de Fairford. Imi cer iertare, milord, spusese Goodman, adunandu-si tot cal- mul profesional, degi transpira din belgug, gi-ilua manugile lordului Tremaine. N-am fost informati in legatura cu sosirea durnneavoas- tra. O si cer imediat sa vi se pregateasca apartamentul. Inte timp, va pot oferi ceva de baut? =Da, te rog. Si poti sa vezi de bagajele mele? intrebase lordul Tremaine. Lady Tremaine e acasa? Goodman nu detectase nici o inflexiune neobisnuita in tonul lordului Tremaine. Era ca si cum tocmai se intorsese de la vizita obignuita de dupa-amiaza de la club. Dupa zece ani! Lady Tremaine a iesit la o plimbare prin parc, milord. Lordul Tremaine aproba din cap: —Foarte bine! Goodman il urmi instinctiv, asa cum ar fi urmarit o fiara salba- ticd in caz cd intra in casa. Isi dadu seama abia dupa jumatate de minut, cand lordul Tremaine se intoarse spre el cu o spranceana ridicata, ca serviciile lui nu erau necesare. Ceva in legatura cu casa sotiei sale il nedumerea pe lordul Tremaine. Era surprinzator de eleganta. Se asteptase pe jumatate sd vada genul acela de interior cu care se obignuise in casele vecini- lor de pe Fifth Avenue: grandios, aurit, care avea drept unic scop sa aminteasca de ultimele zile din Palatul Versailles. Avea gi ea cateva scaune de pe vremea aceea, dar erau inca imbracate in catifea gi pareau mai degraba confortabile decat luxoase. Lipseau si mobilele greoaie pe care mintea sa le asocia cu casele englezesti. Casa semana foarte mult cuo vila din Torino, de la poalele Alpilor italieni, in care petrecuse in tinerete cateva saptamani incanta- toare: o casa cu tapet auriu-deschis, cu ghivece din ceramica pline cu orhidee, prinse in suporturi subtiri din fier forjat, si cu mobila bine facuta, din secolul precedent. In perioada adolescentei, cand se tot mutase dintr-un domiciliu in altul, vila aceea fusese singurul loc, in afara de mogia bunicului, 7 Scanned with CamScanner —_———— Sherry Thomas ————— e simtise ca acasa. fi iubise stralucirea, confortul de cas4 Le pundenta de plante de interior, mirosul lor umed neaglomerata gial siierbos. . . " Era totusi inclinat sa respinga asemanarea dintre cele doua locu- inte si s-o considere o coincidenta, cand atentia i se muta catre ta- plourile care impodobeau peretii salonului. Intre Rubens, Titian si portretele vechi de familie care ocupau suprafete disproportionate pe peretii englezesti, ea agatase picturi ale acelorasi artisti mo- derni care se regaseau si-n casa lui din Manhattan: Sisley, Morisot, Cassatt si Monet, ale céror lucrari fusesera in mod infam compa- rate cu un tapet neterminat. Alarmat, pulsul i se accelera. In salonul principal erau si mai mul- te picturi de Monet, si chiar doua ale lui Degas. Galeria ei arata de parca achizitionase o intreaga expozitie impresionista: Renoir, Cezanne, Seurat si artisti despre care nimeni nu mai auzise vreoda- 14, in afara celor mai barfitoare cercuri din lumea artistica pariziana. Se opri la jumatatea galeriei, brusc incapabil sa mai continue. Ea mobilase casa aceea pentru a indeplini o fantezie a baiatului care fusese atunci cand se casatorise cu ea, baiat care trebuie sa fi mentionat, in timpul orelor lungi de conversatie intensa, ceva despre interesul lui pentru locuintele discrete si dragostea fata de arta moderna. Isi aminti de concentrarea ei hipnotizanta, de intre- barile ei blande, de interesul ei infocat fata de tot ceea ce-I privea. Atunci, divortul nu era decat o noua smecherie? O capcana inte- ligenta, menita sa-l ademeneasca, dupa ce toate celelalte incercari esuasera? Oare avea s-o gaseasca parfumata si goala, la el in pat, atunci cand deschidea usile de la dormitor? Localiza apartamentul menit pentru stapanul casei si intra. Nu era nici urma de ea, goala sau altfel, pe patul lui. De fapt, nu era nici un pat. $inici altceva. Dormitorul era la fel de vast si de pustiu precum desertul. : mona mai avea nici macar adancituri in locurile in care avenlase ee scaunelor si stalpii patului. Peretii nu ibaa Shee an decolorate in locurile in care atarnasera odi- goa pervazurile ferestrelor si pe podea erau straturi - Camera ramasese neocupata de ani intregi. 8 Scanned with CamScanner ———. Oafacere seer Fara nici un motiy, simfi cum ise taie respiratia. Salonul aparta- mentului era curat gi complet echipat: fotolii confortabile pentru citit, rafturi incdrcate cu carti agezate in ordine, un birou proaspat aprovizionat cu cerneals gi hartic de scris, care avea pe el chiar gi un ghiveci cu un amarant inflorit. Totul faicea ca starea dormito- rului sd para gi mai socanta, Poate ca locuinta aceea fusese candva proiectata cu unicul scop de a-l atrage inapoi. Dar asta se intamplase in alt deceniu — in cu totul alta epoca, De atunci, fusese eliminat din existenta ei. Inca statea in prag, uitandu-se prin dormitorul gol, cand sosi majordomul, insotit de doi servitori care c&rau o valiza. Goliciunea camerei il ficu pe majordom sa rogeasca: ~O snc ia doar o ora, milord, si aerisim camera si sé punem mobilierul la loc! li statu pe limba sa-i spuna majordomului sa nu se deranjeze, sa lase dormitorul asa, sterp si dezolant. fnsa ar fi dezvaluit prea mult. Asa ci aproba din cap. Excelent! Prototipul noii masini de gtantat pe care Lady Tremaine o co- mandase pentru fabrica din Leicestershire refuza sa se ridice la inaltimea promisiunilor. Negocierile cu constructorul de nave din Liverpool se desfigurau intr-un mod nesatisfacator. $i trebuia sa mai raspunda gi la cele nu mai putin de zece scrisori primite de la mama ei, una pentru fiecare dintre zilele care trecusera de cand ceruse divortul, in care doamna Rowland ii punea la indoiala sana- tatea mintala si-i compara inteligenta cu cea a unui jambon, Dar se asteptase la toate acelea. Ceea ce ii diduse insa dureri de cap fusese o telegrama sosita in urma cu trei ore de la doamna Rowland: Tremaine a debarcat la Southampton in aceasta dimineata. Oricat incercase sa-i explice lui Freddie ca era ceva de agteptat - »Draga, sunt hartii de semnat gi acorduri de negociat. Trebuia s4 se intoarca la un moment dat" ~ sosirea lui Tremaine prevestea necazuri. Sotul ei. In Anglia. Mai aproape decat fusese vreodata in ulti- mul deceniu, cu exceptia acelui incident nefericit de la Copenhaga, din 1888, 9 Scanned with CamScanner ———_— Sherry Thomas ————— ~ Am nevoie ca Broyton sa vina maine-dimineata 8 se uite pe niste conturi pentru mine, fi spuse ea lui Goodman de cum jn- tra in casa. [i inmané salul, palaria si manusgile gi se indrepta spre biblioteca. $i cheam-o, te rog, pe domnisoara Etoile, ca am cate ceva de dictat. $i spune-i lui Edie ca 0 sa port catifea crem in seara asta, in loc de matase neagra. -Doamna... - Cat pe ce si uit. L-am vazut pe lordul Sutcliffe in dimineata asta. Secretarul lui si-a anuntat demisia. L-am recomandat pe nepotul tau. Spune-i s4 se prezinte la resedinta lordului Sutcliffe maine-dimineata, la zece. Zi-i si ca lordul Sutcliffe prefera oamenii sinceri gi care vorbesc putin. —Sunteti prea amabila, doamna! exclama Goodman. —E un tanar promitator, spuse ea, gi se opri in fata usii de la biblioteca. Dacé ma gandesc mai bine, spune-i domnigoarei Etoile sa vina in douazeci de minute. Si asigura-te cd nu ma deranjeazi nimeni pana atunci. —Dar, Excelenta, Excelenta Sa... -Excelenta Sa nu va lua ceaiul cu mine azi, preciza ea. Deschise usa, dar realiza ca Goodman, fastacit, nu se miscase din loc. Se intoarse la jumatatea drumului si il privi. Majordomul avea 0 expresie constipata. =Ce e, Goodman? Te doare iar spatele? -Nu, doamn, nu despre asta este vorba. Ci despre... —Despre mine, spuse 0 voce din interiorul bibliotecii, Vocea so- tului ei. Pentru un moment lung si socant, nu se gandi decat la cat de bucuroasa era ci nu-invitase in ziua aceea pe Freddie la ea acasa, aga cum obignuia, dupa plimbarile lor de dupa-amiaza prin parc. Apoi, nu se mai putu gandi la nimic. Migrena i disparu, iar sangele incepu sai alerge nebuneste prin cap. I se facu rau de cald, apoi de frig. Aerul din jur deveni gros cao supa de mazare — buna de mancat, dar imposibil de inhalat, Incuviinta vag din cap spre Goodman: ~Te poti intoarce la treburile tale. Goodman ezita. Era ingrij ce me igrijorat i? * ate Pa lasdnd uga grea de ste Jorat pentru ea? Intra in biblioteca, ind. jar sa se inchida in spatele ei, bloca ea de st , blocand astfel ochii si urechile curioase, blocand orice altceva pe lume. 10 , Scanned with CamScanner O afac etd Ferestrele bibliotecii erau orientate spre vest, cu ved Lumina inca intensa a soarelui se revarsa prin geamuri in dreptunghiuri perfecte, de o claritate calda, pe covorul ei de Samarkand, cu maci si rodii pe un fundal alb si ro, Tremaine statea dincolo de razele de lumina, cu mainile spriji- nite pe biroul de mahon din spatele lui, cu picioarele lungi ineru- cigate la gleane. Trebuia si fie o figura obscura, nu una vizibila. $i totusi, il vedea atat de clar, ca si cum Adam al lui Michelangelo fugise de pe tavanul Capelei Sixtine, jefuise un croitor cunoscut de la Savile Row gi venise sa cauzeze probleme. Incerca sa se contro- leze, pentru ca se holba la el precum o fetiscana de 19 ani, lipsita de profunzime, dar plina de ea. -Buna, Camden. Buna, Gigi. De la plecarea lui, nu mai permisese nici unui barbat si i se adre- seze cu porecla aceea din copilarie, care suna ca un nume de cAtel. Fortandu-se sa se indeparteze de usa, traversa incAperea, Covo- tul luxos de sub picioare i se paru moale ca o mlastina. Merse exact la el, ca sa-i arate ca nu se temea. Dar se temea. Pentru ca el avea asupra ei puteri mult mai mari decat cele conferite de legi, Era inalta, ins, chiar si asa, trebuia s4-si ridice capul ca si-l poata privi in ochi. Ochii lui erau verzi, un verde-inchis precum malachitul din Urali. li inspira parfumul subtil de lemn de santal side citrice, o aroma care pentru ea echivalase cindva cu fericirea, ~Esti aici ca sd-mi acorai divortul sau ca si-mi dai bitai de cap? trecu ea direct la subiect. Subiectele enervante care nu erau abordate direct se intorceau site mugcau de fund. Elridica din umeri. [si scosese sacoul gi lavaliera. Privirea ei zabo- vio secunda prea mult pe pielea aurie de la baza gatului. Camaga de batist fin il cuprindea senzual, mangaindu-i umerii lati si bra- tele lungi. ~Sunt aici ca sa stabilim niste conditii. ~Conditii? Ce vrei sa spui prin asta? ~Un mostenitor. Tu produci un mostenitor, iar eu o sa-ti permit sa continui cu divortul. Altfel, 0 sa-i numesc pe cei cu care ai comis adulter. $i stii c4 nu poti divorta de mine din motive de adulter daca ai comis acelasi pacat, nu-i aga? Scanned with CamScanner —— Sherry Thomas -——— Incepura sa-i tiuie urec -Cu siguranta, glum —N-am suportat ide ~Chiar aga? rase ca, degi ar fi preferat 5 calimara de cerneala. Ba ti-a plicut destul ul —Da, a fost cea mai bund reprezentatie din viata mea, spuse el relaxat. Un rol bun pentru primaul spectacol. Durerea izbucni in interiorul ci, o durere coroziva gi paralizanta, pe care creuse ci nu avea sa 0 mai simta vreodata, Se stradui sa se adune si s indeparteze conversatia de subiectul care 0 facea atat de vulnerabila. —Amenintari fara temei. Nu am fost intima cu lordul Frederick. Vai, casta de tine! Vorbesc despre lordul Wrenworth, lordul Acton gi onorabilul domn Williams. Ea trase aer in piept. De unde tia? Fusese atat de atenta, me- reu discreta. Mama ta mi-a scris, 0 lamuri el, bucurandu-se ostentativ de consternarea ci tot mai crescuta. Bineinteles, nu voia decat sa-mi provoace o criza de gelozie, care si m4 faca sA traversez oceanul si sa te revendic ca fiind a mea. Sunt sigur cao vei ierta. Daca existasera vreodata circumstante atenuante pentru ma- tricid, atunci acestea puteau fi luate in considerare. Primul lucru pe care planuia sa-l faca a doua zi, la prima ord, era sa dea drumul lao turma de capre flamande in pretioasa gi mult apreciata sera a doarnei Rowland, Apoi, avea s4 arunce toate vopselele de par de pe piata gi s-o forteze sa iasa in lume cu radacinile albe. ~ Ai de ales, spuse el pe un ton amiabil. O putem rezolva intre noi, Sau ii putern pune pe acesti domni sa depuna marturie in fata judecatorilor. Si stii ca fiecare cuvant pe care-l pronunta o sa ajunga in toate ziarele. Vrei un mogtenitor de la mine? Acum? adeama culca cu tine pana acum, dea una in cap cu ma data. Se facu alba ca varul. Freddie era miracolul ei uman, un om sta- tornic 9i loial, care o iubea suficient de mult incat si se inhame de bunavoie la toata necazurile gi uratenia pe care le aducea un divort. Dar avea sa 0 mai iubeasca daca toti fogtii ei iubiti depuneau mar- tact publics despre aventurile pe care le avusesera cu ea? eae ae ea pe un ton ridicat. Apoi inspira adanc, ‘alma. ‘e emotie pe care o afiga in fata lui Tremaine 12 Scanned with CamScanner —— 0 afacere secret ———— era.o dovada de slabiciune. zeci de seriso Le-am cerut avocatilor mei sa-ti trimita . N-ai rispuns niciodata, Am fi putut anula aceasta casatorie cu oarecare demnitate, fi acest circ, ~lar eu am crezut ca lipsa unui raspuns din partea mea arata car ce credeam despre ideea ta. ~Ti-am oferit 0 suta de mii de lire sterline! ~Valorez de douazeci de ori mai mult. Dar, ¢ ‘4 sa fie nevoie sa trecem prin r daca n-ag avea un sfanf, tot n-ar fi indeajuns pentru mine, incat sa stau in fata magistratului Majestatii Sale gi sa jur ca nu te-am atins niciodata. $tim amandoi perfect ci am facut sex de ti-au mers fulgii. Ea tresari si se infierbanta. Din pacate, nu in intregime de furie. Amintirile din acea noapte... Nu, sub nici o forma nu avea sa se gandeasca la acea noapte. O uitase deja. -Este vorba despre domnigoara von Schweppenburg, nu-i aga? Inca incerci 4 ma pedepsesti. El ii arunca una dintre privirile lui reci, care obignuiau sa-i trans- forme genunchii in gelatina: —De ce-ai crede aga ceva? Ce putea ea si spuna? Ce putea sa spuna fara sd-i arunce in fata intreaga lor istorie complicata si amara? [si inghiti nodul din gat. —Bine, spuse ea, cat de indiferent reusi. Trebuie sa merg undeva in seara asta. Dar o sa ma intorc pe la zece. Iti acord un sfert de ora, de la zece si jumatate. El rase. -Neribdatoare ca intotdeauna, draga mea marchiza. Nu, n-o si te vizitez in seara asta. Sunt obosit dupa calatorie. $i acum, c& te-am vazut, o si mai am nevoie de cateva zile si-mi treaca repulsia, Dar te asigur ca n-o sa fiu de acord cu nici o limita de timp. Voi sta in patul tau atat cat vreau eu, nici un minut mai putin, nici un minut in plus, indiferent de ceea ce vrei tu. Fata ii cazu de stupoare. -Ecel mai ridi El se apleca brusc spre ea si-i puse degetul aratator pe buze. -In locul tau, n-as termina propozitia aia. N-o sa-ti placa sa-ti inghiti cuvintele. Ea igi smuci capul, cu buzele arzind. 13 Scanned with CamScanner __ Sherry ‘Thomas ————. _N-ag vrea sa ramai in patul meu nici daci ai fi ultimul barbat in viata si m-as fi hranit numai cu cantarida timp de doua saptimani. —Dar ce imagini iti trec prin cap, Lady Tremaine. Ai fi o tigroaica in pat cu orice barbat din lumea asta, chiar si fara afrodiziace, spuse el, migcndu-se de Ling’ birou. Am discutat tot ce era de discutat cu Iti dorese o seara placuta. Transmite-i salutarile mele in- tine azi. I bitului tau. Sper cd nu se supara ca-mi exercit drepturile conjugale. Pleca fara si arunce o privire in urma. Si nu pentru prima data, Lady Tremaine privi la uga care se inchidea in urma sotului si blestema ziua in care aflase prima data de existenta lui. Scanned with CamScanner Capitolul 2 SESEPD in urmé cu 11 ari... Londra Tulie 1882 Gigi Rowland, in varsta de optsprezece ani, nu-si mai incapea in piele de bucurie. Spera ca incantarea ei nu era atat de evident pen- tru cei din jur. Nu ca-i pasa prea tare. Ce puteau sa spuna femeile impopotonate cu bijuterii si pene din salonul lui Lady Beckwith? Ca ii lipsea modestia? Ca era taioasa si aroganta? Ca mirosea a bani? Pronosticaser, la inceputul sezonului ei de la Londra, cA avea s& fie un dezastru total, o fata cu un comportament inadecvat, lipsita de clasa, care nu avea habar pe ce lume traieste. Dar iata ca, la doar doua luni de la inceperea sezonului, era deja logodita cu un duce — unul tanar si, pe deasupra, aratos. Excelenta Sa ducesa de Fairford. Ii plicea la nebunie cum suna. Aceleagi femei care o dispretuisera fusesera fortate sa stea in fata ei si sd o felicite. Da, data nuntii fusese stabilita — in noiem- brie, imediat dupa ziua ei. $i da, se intalnise deja cu doamna Elise s discute despre rochia de mireasa. Alesese un satin crem, luxu- riant, cu o trend imensa din matase argintie. Sigura de viitorul ei statut ridicat, Gigi se ageza mai bine in scaun si-gi deschise evantaiul, in timp ce alte debutante inca nelogodite se pregiteau sa le distreze pe doamne cu talentele lor muzicale. Lordul Beckwith era notoriu pentru cat de mult lungea intalnirile de dupa cina cu trabucuri si bauturi fine. Uneori ajungea sa-i tina Pe ceilalti domni si peste trei ore. Gigi igi indrepta atentia asupra unor chestiuni mai importante. Oare trebuia sa aiba un tort iesit din comun, si-1 comande in forma de Taj Mahal sau de Palatul Dogilor? Nu? Apoi, sa ceari ca stratu- rile s4 aiba o forma neobisnuita. Hexagoane? Excelent. Un tort 15 Scanned with CamScanner ——_—- Sherry Thomas —————. hexagonal acoperit cu glazura stralucitoare de fondant regal, cy ghirlande de... incepuse muzica. Ridica surprinsa privirea. Spectacolele variau, de obicei, intre acceptabil si execrabil. Dar tanara diafana si rafinata din fata ei parea la fel de priceputa precum muzicienii profesio- nisti pe care ii aducea uneori mama lui Gigi. Degetele ei alunecau peste clapele pianului precum randunelele peste un lac vara. Notele cristaline, somptuoase, mangaiau urechile aga cum o crema de zahar ars mangaia limba. Theodora von Schweppenburg. Acesta era numele ei. Li se fa- cuse cunostinta chiar inainte de cina. Era noua la Londra, venea dintr-un principat mic, de pe continent, fiica unui conte ~ teoretic, ea insasi contesa -, dar era unul dintre acele titluri ale Sfantului Imperiu Roman care se transmiteau tuturor descendentilor, deci insemna foarte putin. Spectacolul se incheie gi, céteva minute mai tarziu, Gigi fu sur- prinsa s-o vada pe domnisoara von Schweppenburg langi ea. _ Sincere felicitari pentru logodna, domnisoara Rowland! Domnisoara von Schweppenburg vorbea cu un accent usor $i plicut. Mirosea a trandafiri si a paciuli. —Multumesc, Frauline! _ Mama mea ar vrea ca si eu sa fac acelagi lucru, chicoti domni- goara von Schweppenburg, agezandu-se pe un scaun, lang Gigi. Mi-a ordonat sa te intreb cum ai reusit. —Foarte simplu, raspunse Gigi cu nonsalanta. Excelenta Sa are dificultati financiare, iar eu sunt bogata. Nu fusese, de fapt, chiar atat de simplu. Existase o intreaga cam- panie, construita de-a lungul multor ani, purtata chiar de cea de-a doua doamna Rowland si inoculata intr-un final si lui Gigi, ca da- toria si destinul ei erau sd devina ducesa. Domnisoara von Schweppenburg nu era in masura sa replice succesull lui Gigi. Nici Gigi nu era. Pentru cé nu mai cunostea nici un alt duce cu probleme financiare atat de coplesitoare, incat sa fie dispus sa se insoare cu 0 fataa cdrei singura legatura cu lumea bund era ci mama ei fusese fiica unui mic nobil de la tara. Domnisoara von Schweppenburg pleca privirea: Oh, murmura ea, in timp ce invartea cu nervozitate in maini manerul evantaiului. Eu nu am avere. 16 Scanned with CamScanner ———- Oafacere secrete — Gigi ghicise deja, Pentru ca tandra avea i sumbra a unei femei de vipa nobil i permite doar o data la citeva aile gi care statea pe intunerie se economiseased din ceara limanirilor, Dar esti framoas ea tristeqe, melancolia o menajera ra, ca a mai cublin tin douizeci si unu sau dou ferneile frumoase! tres are cel pu- i gi doi’, indica, Barbatilor le plac ~Nu mi pricep sa profit de chestia asta cu frumusetea, Siasta observase deja Gigi. La cina, domnigoara von Schweppen- burg fusese agezata intre doi tineri elipibili, care fusesera starniti de frumusetea si de timiditatea ei. Dar era ceva sumbru in reti- centa ei. Nu acordase atentie nici unuia dintre barbati si, dupa o vreme, sesizasera si ei. ~Ai nevoie de mai multa practica. Fata ticu. Incepu si deseneze in poala cu varful evantaiului. —L-ai cunoscut vreodata pe lordul Reginald Saybrook, domni- soari Rowland? Numele ii suna vag familiar. Apoi, Gigi igi aminti, Lordul Reginald era unchiul viitorului ei sot. —Ma tem ca nu. S-a casatorit cu o printesa bavareza gi locuieste pe continent. —Are un fiu, spuse domnisoara yon Schweppenburg cu 0 voce tremuratoare. Se numeste Camden. Si... si ma iubeste. Lui Gigi, povestea fi mirosea a Romeo $i Julieta, genul de drama pecare nu-l intelegea. Domnisoara Capulet trebuia sa se marite cu barbatul pe care i-l alesesera parintii, iar apoi a inceput o relatie torida, dar foarte discreta, cu domnul Montague. Nu numai car fi rimas in viata, dar si-ar fi dat $i seama, dupa un timp, cd Romeo era doar un tanar lipsit de experienta gi plictisitor, care nu putea sii ofere decat niste platitudini dragute. -Ne cunoastem de multa vreme, continua domnisoara von Schweppenburg. Dar, bineinteles, mama nu m-ar lasa si ma cisa- toresc cu el. Nici el n-are avere. ~{nteleg, spuse politicos Gigi. Incerci s4-i rimai fidela. Domnisoara von Schweppenburg e2i Nu stiu. Mama n-ar mai vorbi niciodata cu mine daca numa casdtoresc bine. insa striinii ma fac s4 mA simt... inconfortabil. Mi-as dori ca domnul Saybrook sa fie mai... eligibil. 17 Scanned with CamScanner

S-ar putea să vă placă și