=
=
5
g
&
re
£
=
B
=
5
8
aae LN
Dy U.
Ui Wage fee
anal
SERIA ,TRILOGIA LONDREI”
MMC NCC Ocoee Ue Cae
Peer est bc nt re enya Uo ts eam a
gi libertate - din toate punctele de vedere, 0 cisitoric Renase
Mortivul? In ultimii zece ani, sopul gi sofia au locuit pe continente
soa
Dyer Tae Co aw teats occ tats co SU Rec Ca
‘Tremaine.
Cand Gigi Rowland a pus prima dati ochii pe Camden Saybrook,
Peet scr tt tite ee eae tr aa
Peete reer ke reine tr
nunta lor, iar acum Gigi vrea si fie liber’ sa se
eRe Cie aioe: nba hrer ete Ronnie cnt
Pani Musee come cerse Ue mC MeMes Tots eae tid
nu gi le-a imaginat niciodata. In timp ce secretele sunt expuse,
Ore cnec ent METRIC ness Ome une Cos sms a
Petes a Oe mentee te Cnr ioe ay rac!
Pcl CULY
Sermon een cr hereto eet cannes
dintre cele mai apreciate autoare ale genului. Este de dou ori
eM Sr Me eMC etc car a crt
Nareto etree
Teaditic din 1989
44 wowitlterato
i AMINO)
Scanned with CamScannerSHERRY THOMAS
O ve secret
Traducere din limba engiez&
Corina Nicolae
LITERA
Bucuresti
Scanned with CamScannerCapitolul 1
PEEPS
Londra
8 mai 1893
Numai un singur tip de casatorie se bucura de aprobare din
partea societatii. CasStoriile fericite erau considerate vulgare, caci
fericirea rareori dura mai mult decat fi lua cuiva s& fiarbi un ou.
Casatoriile nefericite erau considerate, bineinteles, chiar si mai
vulgare gi se aflau pe picior de egalitate cu inventia speciala a lui
Frau Von Teese, care putea plesni 40 de fundurt in acelasi timp: de
nedescris, pentru cA jumatate din partea supericard a societ&tii o
experimentase Ja prima mand.
Nu, singurul tip de cAsatorie care se ridica la nivelul vicisitudinilor
vietii era cisdtoria politicoasa. $i toatd lumea stia c4 lordul gi Lady
Tremaine aveau cea mai peliticoasa dintre cisitoriile din socetate.
fn cei zece ani care trecuser4 de la nunta lor, nici unul din ei
nu spusese vreodata vreo rautate despre celalalt: nici parintilor,
nici rudelor, nici prietenilor apropiati, nici strdiniloz. Mai mult
decat at&t, dupa cum puteau atesta gi servitorii, nu avuseserd nici
un fel de cearta, micd sau mare; nu se puneau niciodata unul pe
celalalt fn situafii jenante. De fapt, nu erau niciodata in dezacord
in vreo privint’. ,
Cu toate acestea, in fiecare an, cate o debutant’ mai obraznica,
proaspat iesita de pe bancile gcolii, nu se putea abtine 94 nu subli-
nieze - ca gi cum nu era un fapt cunoscut de toat lumea - c3 lordul
giLady Tremaine traiau pe continente diferite gicd nu. mai fusesera
vauti impreund de a doua 2i dupa nunta.
Parintii debutantei nu faiceaut decat sd clatine din cap. Fata tanaré
i prostutd, ce stia ea?! Vedea ea mai Incolo, cand afla cd jubitul ei
mai are pe una. Sau cand fi trecea toatd dragostea pentru barbatul
cu care se cAsatorise. Atunci avea ea 93 inteleag’ ce aranjament
Scanned with CamScanner——— Sherry Thomas ———
minunat aveau sotii Tremaine: politete, distanta si libertate de la
bun inceput, fara povara obositoare a emotiilor gi a sentimentelor,
Era, intr-adevar, ceea ce se putea numi o cisatorie perfecta.
De aceea, cand Lady Tremaine solicita divortul pe motiv de adul-
ter si de parasire a domiciliului conjugal de citre lordul Tremaine,
toate fetele care participau la cina in cele mai fandosite saloane ale
societatii mai ca picara in farfurii. Zece zile mai tarziu, cand lordul
Tremaine sosea pe pamant englezese pentru prima data in ultimul
deceniu, aceleasi falci cideau atat de tare, incat mai ca facura géuri
in covoarele scumpe aduse tocmai din inima Persiei.
Povestea a ceea ce urma se raspandi apoi ca vantul in societate.
Se intamplase cam aga: cineva batuse la usa casei impunatoare a fa-
miliei Tremaine din Park Lane. Goodman, majordomul credincios
al lui Lady Tremaine raspunsese. De partea cealalta a usii statea
un strain, unul dintre cei mai remarcabili gentlemeni cu care se in-
tersectase Goodman vreodata: inalt, chipes, bine cladit, impozant.
— Bund ziua, milord, spusese placid Goodman.
Un reprezentant al marchizei de Tremaine, oricat de impre-
sionat era, nu avea voie sa reactioneze ca si cum fusese dat pe spa-
te. Majordomul se asteptase ca strainul sa-i ofere o carte de vizita
si sa-i explice motivul prezentei. Insa acesta ii intinsese palaria.
Surprins, majordomul daduse drumul la clanta gi apucase palaria
tivita cu satin. In aceeasi clipd, strainul trecuse pe langa el si in-
trase in hol. Fara sa arunce nici macar o privire in urma si fara si
ofere vreo explicatie pentru actul acela de intruziune, incepuse
sa-si scoata manusile.
~Milord, pufnise Goodman, stapana casei nu v-a dat permisiu-
nea sa intrati.
Barbatul se intorsese si-i aruncase o privire care il facuse pe ma-
jordom sa-si doreasca sa se ascunda intr-un colt si si scdnceasca:
~Nue aceasta resedinta Tremaine?
Este, milord.
Apelativul ,,milord” ii scApase fara sa vrea lui Goodman.
~Atunci, fii amabil si informeaza-ma de cind are nevoie de per
misiune stapanul casei pentru a intra pe propriul domeniu?
Barbatul isi tinea manusile in mana dreapta gi le lovea incet de
palma mainii stangi, de parca se juca cu un bici de calarie.
6
Scanned with CamScanner_——— 0 afacere secrete ~ ——
Goodman nu intelesese. Angajatoarea lui era un fel de regina
Elisabeta a acelor vremuri: 0 stapana care nu avea pe langa ea gi
un stpan. Apoi il cuprinsese groaza. Omul din fata lui era marchi-
gul de Tremaine, sotul absent de-o vegnicie, mogtenitorul ducelui
de Fairford.
Imi cer iertare, milord, spusese Goodman, adunandu-si tot cal-
mul profesional, degi transpira din belgug, gi-ilua manugile lordului
Tremaine. N-am fost informati in legatura cu sosirea durnneavoas-
tra. O si cer imediat sa vi se pregateasca apartamentul. Inte timp,
va pot oferi ceva de baut?
=Da, te rog. Si poti sa vezi de bagajele mele? intrebase lordul
Tremaine. Lady Tremaine e acasa?
Goodman nu detectase nici o inflexiune neobisnuita in tonul
lordului Tremaine. Era ca si cum tocmai se intorsese de la vizita
obignuita de dupa-amiaza de la club. Dupa zece ani!
Lady Tremaine a iesit la o plimbare prin parc, milord.
Lordul Tremaine aproba din cap:
—Foarte bine!
Goodman il urmi instinctiv, asa cum ar fi urmarit o fiara salba-
ticd in caz cd intra in casa. Isi dadu seama abia dupa jumatate de
minut, cand lordul Tremaine se intoarse spre el cu o spranceana
ridicata, ca serviciile lui nu erau necesare.
Ceva in legatura cu casa sotiei sale il nedumerea pe lordul
Tremaine. Era surprinzator de eleganta. Se asteptase pe jumatate
sd vada genul acela de interior cu care se obignuise in casele vecini-
lor de pe Fifth Avenue: grandios, aurit, care avea drept unic scop sa
aminteasca de ultimele zile din Palatul Versailles. Avea gi ea cateva
scaune de pe vremea aceea, dar erau inca imbracate in catifea gi
pareau mai degraba confortabile decat luxoase. Lipseau si mobilele
greoaie pe care mintea sa le asocia cu casele englezesti.
Casa semana foarte mult cuo vila din Torino, de la poalele Alpilor
italieni, in care petrecuse in tinerete cateva saptamani incanta-
toare: o casa cu tapet auriu-deschis, cu ghivece din ceramica pline
cu orhidee, prinse in suporturi subtiri din fier forjat, si cu mobila
bine facuta, din secolul precedent.
In perioada adolescentei, cand se tot mutase dintr-un domiciliu
in altul, vila aceea fusese singurul loc, in afara de mogia bunicului,
7
Scanned with CamScanner—_———— Sherry Thomas —————
e simtise ca acasa. fi iubise stralucirea, confortul de cas4
Le pundenta de plante de interior, mirosul lor umed
neaglomerata gial
siierbos. . . "
Era totusi inclinat sa respinga asemanarea dintre cele doua locu-
inte si s-o considere o coincidenta, cand atentia i se muta catre ta-
plourile care impodobeau peretii salonului. Intre Rubens, Titian si
portretele vechi de familie care ocupau suprafete disproportionate
pe peretii englezesti, ea agatase picturi ale acelorasi artisti mo-
derni care se regaseau si-n casa lui din Manhattan: Sisley, Morisot,
Cassatt si Monet, ale céror lucrari fusesera in mod infam compa-
rate cu un tapet neterminat.
Alarmat, pulsul i se accelera. In salonul principal erau si mai mul-
te picturi de Monet, si chiar doua ale lui Degas. Galeria ei arata
de parca achizitionase o intreaga expozitie impresionista: Renoir,
Cezanne, Seurat si artisti despre care nimeni nu mai auzise vreoda-
14, in afara celor mai barfitoare cercuri din lumea artistica pariziana.
Se opri la jumatatea galeriei, brusc incapabil sa mai continue.
Ea mobilase casa aceea pentru a indeplini o fantezie a baiatului
care fusese atunci cand se casatorise cu ea, baiat care trebuie sa
fi mentionat, in timpul orelor lungi de conversatie intensa, ceva
despre interesul lui pentru locuintele discrete si dragostea fata de
arta moderna. Isi aminti de concentrarea ei hipnotizanta, de intre-
barile ei blande, de interesul ei infocat fata de tot ceea ce-I privea.
Atunci, divortul nu era decat o noua smecherie? O capcana inte-
ligenta, menita sa-l ademeneasca, dupa ce toate celelalte incercari
esuasera? Oare avea s-o gaseasca parfumata si goala, la el in pat,
atunci cand deschidea usile de la dormitor?
Localiza apartamentul menit pentru stapanul casei si intra.
Nu era nici urma de ea, goala sau altfel, pe patul lui.
De fapt, nu era nici un pat.
$inici altceva. Dormitorul era la fel de vast si de pustiu precum
desertul. :
mona mai avea nici macar adancituri in locurile in care
avenlase ee scaunelor si stalpii patului. Peretii nu
ibaa Shee an decolorate in locurile in care atarnasera odi-
goa pervazurile ferestrelor si pe podea erau straturi
- Camera ramasese neocupata de ani intregi.
8
Scanned with CamScanner———. Oafacere seer
Fara nici un motiy, simfi cum ise taie respiratia. Salonul aparta-
mentului era curat gi complet echipat: fotolii confortabile pentru
citit, rafturi incdrcate cu carti agezate in ordine, un birou proaspat
aprovizionat cu cerneals gi hartic de scris, care avea pe el chiar gi
un ghiveci cu un amarant inflorit. Totul faicea ca starea dormito-
rului sd para gi mai socanta,
Poate ca locuinta aceea fusese candva proiectata cu unicul scop
de a-l atrage inapoi. Dar asta se intamplase in alt deceniu — in cu
totul alta epoca, De atunci, fusese eliminat din existenta ei.
Inca statea in prag, uitandu-se prin dormitorul gol, cand sosi
majordomul, insotit de doi servitori care c&rau o valiza. Goliciunea
camerei il ficu pe majordom sa rogeasca:
~O snc ia doar o ora, milord, si aerisim camera si sé punem
mobilierul la loc!
li statu pe limba sa-i spuna majordomului sa nu se deranjeze,
sa lase dormitorul asa, sterp si dezolant. fnsa ar fi dezvaluit prea
mult. Asa ci aproba din cap.
Excelent!
Prototipul noii masini de gtantat pe care Lady Tremaine o co-
mandase pentru fabrica din Leicestershire refuza sa se ridice la
inaltimea promisiunilor. Negocierile cu constructorul de nave din
Liverpool se desfigurau intr-un mod nesatisfacator. $i trebuia sa
mai raspunda gi la cele nu mai putin de zece scrisori primite de la
mama ei, una pentru fiecare dintre zilele care trecusera de cand
ceruse divortul, in care doamna Rowland ii punea la indoiala sana-
tatea mintala si-i compara inteligenta cu cea a unui jambon,
Dar se asteptase la toate acelea. Ceea ce ii diduse insa dureri
de cap fusese o telegrama sosita in urma cu trei ore de la doamna
Rowland: Tremaine a debarcat la Southampton in aceasta dimineata.
Oricat incercase sa-i explice lui Freddie ca era ceva de agteptat -
»Draga, sunt hartii de semnat gi acorduri de negociat. Trebuia s4
se intoarca la un moment dat" ~ sosirea lui Tremaine prevestea
necazuri.
Sotul ei. In Anglia. Mai aproape decat fusese vreodata in ulti-
mul deceniu, cu exceptia acelui incident nefericit de la Copenhaga,
din 1888,
9
Scanned with CamScanner———_— Sherry Thomas —————
~ Am nevoie ca Broyton sa vina maine-dimineata 8 se uite pe
niste conturi pentru mine, fi spuse ea lui Goodman de cum jn-
tra in casa. [i inmané salul, palaria si manusgile gi se indrepta spre
biblioteca. $i cheam-o, te rog, pe domnisoara Etoile, ca am cate
ceva de dictat. $i spune-i lui Edie ca 0 sa port catifea crem in seara
asta, in loc de matase neagra.
-Doamna...
- Cat pe ce si uit. L-am vazut pe lordul Sutcliffe in dimineata
asta. Secretarul lui si-a anuntat demisia. L-am recomandat pe
nepotul tau. Spune-i s4 se prezinte la resedinta lordului Sutcliffe
maine-dimineata, la zece. Zi-i si ca lordul Sutcliffe prefera oamenii
sinceri gi care vorbesc putin.
—Sunteti prea amabila, doamna! exclama Goodman.
—E un tanar promitator, spuse ea, gi se opri in fata usii de la
biblioteca. Dacé ma gandesc mai bine, spune-i domnigoarei Etoile
sa vina in douazeci de minute. Si asigura-te cd nu ma deranjeazi
nimeni pana atunci.
—Dar, Excelenta, Excelenta Sa...
-Excelenta Sa nu va lua ceaiul cu mine azi, preciza ea.
Deschise usa, dar realiza ca Goodman, fastacit, nu se miscase
din loc. Se intoarse la jumatatea drumului si il privi. Majordomul
avea 0 expresie constipata.
=Ce e, Goodman? Te doare iar spatele?
-Nu, doamn, nu despre asta este vorba. Ci despre...
—Despre mine, spuse 0 voce din interiorul bibliotecii, Vocea so-
tului ei.
Pentru un moment lung si socant, nu se gandi decat la cat de
bucuroasa era ci nu-invitase in ziua aceea pe Freddie la ea acasa,
aga cum obignuia, dupa plimbarile lor de dupa-amiaza prin parc.
Apoi, nu se mai putu gandi la nimic. Migrena i disparu, iar sangele
incepu sai alerge nebuneste prin cap. I se facu rau de cald, apoi
de frig. Aerul din jur deveni gros cao supa de mazare — buna de
mancat, dar imposibil de inhalat,
Incuviinta vag din cap spre Goodman:
~Te poti intoarce la treburile tale.
Goodman ezita. Era ingrij
ce me igrijorat i? * ate Pa
lasdnd uga grea de ste Jorat pentru ea? Intra in biblioteca,
ind. jar sa se inchida in spatele ei, bloca
ea de st , blocand astfel
ochii si urechile curioase, blocand orice altceva pe lume.
10 ,
Scanned with CamScannerO afac etd
Ferestrele bibliotecii erau orientate spre vest, cu ved
Lumina inca intensa a soarelui se revarsa prin geamuri
in dreptunghiuri perfecte, de o claritate calda, pe covorul ei de
Samarkand, cu maci si rodii pe un fundal alb si ro,
Tremaine statea dincolo de razele de lumina, cu mainile spriji-
nite pe biroul de mahon din spatele lui, cu picioarele lungi ineru-
cigate la gleane. Trebuia si fie o figura obscura, nu una vizibila.
$i totusi, il vedea atat de clar, ca si cum Adam al lui Michelangelo
fugise de pe tavanul Capelei Sixtine, jefuise un croitor cunoscut de
la Savile Row gi venise sa cauzeze probleme. Incerca sa se contro-
leze, pentru ca se holba la el precum o fetiscana de 19 ani, lipsita
de profunzime, dar plina de ea.
-Buna, Camden.
Buna, Gigi.
De la plecarea lui, nu mai permisese nici unui barbat si i se adre-
seze cu porecla aceea din copilarie, care suna ca un nume de cAtel.
Fortandu-se sa se indeparteze de usa, traversa incAperea, Covo-
tul luxos de sub picioare i se paru moale ca o mlastina. Merse exact
la el, ca sa-i arate ca nu se temea. Dar se temea. Pentru ca el avea
asupra ei puteri mult mai mari decat cele conferite de legi,
Era inalta, ins, chiar si asa, trebuia s4-si ridice capul ca si-l
poata privi in ochi. Ochii lui erau verzi, un verde-inchis precum
malachitul din Urali. li inspira parfumul subtil de lemn de santal
side citrice, o aroma care pentru ea echivalase cindva cu fericirea,
~Esti aici ca sd-mi acorai divortul sau ca si-mi dai bitai de cap?
trecu ea direct la subiect.
Subiectele enervante care nu erau abordate direct se intorceau
site mugcau de fund.
Elridica din umeri. [si scosese sacoul gi lavaliera. Privirea ei zabo-
vio secunda prea mult pe pielea aurie de la baza gatului. Camaga
de batist fin il cuprindea senzual, mangaindu-i umerii lati si bra-
tele lungi.
~Sunt aici ca sa stabilim niste conditii.
~Conditii? Ce vrei sa spui prin asta?
~Un mostenitor. Tu produci un mostenitor, iar eu o sa-ti permit
sa continui cu divortul. Altfel, 0 sa-i numesc pe cei cu care ai comis
adulter. $i stii c4 nu poti divorta de mine din motive de adulter
daca ai comis acelasi pacat, nu-i aga?
Scanned with CamScanner—— Sherry Thomas -———
Incepura sa-i tiuie urec
-Cu siguranta, glum
—N-am suportat ide
~Chiar aga? rase ca, degi ar fi preferat 5
calimara de cerneala. Ba ti-a plicut destul ul
—Da, a fost cea mai bund reprezentatie din viata mea, spuse el
relaxat. Un rol bun pentru primaul spectacol.
Durerea izbucni in interiorul ci, o durere coroziva gi paralizanta,
pe care creuse ci nu avea sa 0 mai simta vreodata, Se stradui sa se
adune si s indeparteze conversatia de subiectul care 0 facea atat
de vulnerabila.
—Amenintari fara temei. Nu am fost intima cu lordul Frederick.
Vai, casta de tine! Vorbesc despre lordul Wrenworth, lordul
Acton gi onorabilul domn Williams.
Ea trase aer in piept. De unde tia? Fusese atat de atenta, me-
reu discreta.
Mama ta mi-a scris, 0 lamuri el, bucurandu-se ostentativ de
consternarea ci tot mai crescuta. Bineinteles, nu voia decat sa-mi
provoace o criza de gelozie, care si m4 faca sA traversez oceanul si
sa te revendic ca fiind a mea. Sunt sigur cao vei ierta.
Daca existasera vreodata circumstante atenuante pentru ma-
tricid, atunci acestea puteau fi luate in considerare. Primul lucru
pe care planuia sa-l faca a doua zi, la prima ord, era sa dea drumul
lao turma de capre flamande in pretioasa gi mult apreciata sera a
doarnei Rowland, Apoi, avea s4 arunce toate vopselele de par de
pe piata gi s-o forteze sa iasa in lume cu radacinile albe.
~ Ai de ales, spuse el pe un ton amiabil. O putem rezolva intre
noi, Sau ii putern pune pe acesti domni sa depuna marturie in fata
judecatorilor. Si stii ca fiecare cuvant pe care-l pronunta o sa ajunga
in toate ziarele.
Vrei un mogtenitor de la mine? Acum?
adeama culca cu tine pana acum,
dea una in cap cu
ma data.
Se facu alba ca varul. Freddie era miracolul ei uman, un om sta-
tornic 9i loial, care o iubea suficient de mult incat si se inhame de
bunavoie la toata necazurile gi uratenia pe care le aducea un divort.
Dar avea sa 0 mai iubeasca daca toti fogtii ei iubiti depuneau mar-
tact publics despre aventurile pe care le avusesera cu ea?
eae ae ea pe un ton ridicat. Apoi inspira adanc,
‘alma. ‘e emotie pe care o afiga in fata lui Tremaine
12
Scanned with CamScanner—— 0 afacere secret ————
era.o dovada de slabiciune.
zeci de seriso
Le-am cerut avocatilor mei sa-ti trimita
. N-ai rispuns niciodata, Am fi putut anula aceasta
casatorie cu oarecare demnitate, fi
acest circ,
~lar eu am crezut ca lipsa unui raspuns din partea mea arata car
ce credeam despre ideea ta.
~Ti-am oferit 0 suta de mii de lire sterline!
~Valorez de douazeci de ori mai mult. Dar, ¢
‘4 sa fie nevoie sa trecem prin
r daca n-ag avea
un sfanf, tot n-ar fi indeajuns pentru mine, incat sa stau in fata
magistratului Majestatii Sale gi sa jur ca nu te-am atins niciodata.
$tim amandoi perfect ci am facut sex de ti-au mers fulgii.
Ea tresari si se infierbanta. Din pacate, nu in intregime de furie.
Amintirile din acea noapte... Nu, sub nici o forma nu avea sa se
gandeasca la acea noapte. O uitase deja.
-Este vorba despre domnigoara von Schweppenburg, nu-i aga?
Inca incerci 4 ma pedepsesti.
El ii arunca una dintre privirile lui reci, care obignuiau sa-i trans-
forme genunchii in gelatina:
—De ce-ai crede aga ceva?
Ce putea ea si spuna? Ce putea sa spuna fara sd-i arunce in fata
intreaga lor istorie complicata si amara? [si inghiti nodul din gat.
—Bine, spuse ea, cat de indiferent reusi. Trebuie sa merg undeva
in seara asta. Dar o sa ma intorc pe la zece. Iti acord un sfert de ora,
de la zece si jumatate.
El rase.
-Neribdatoare ca intotdeauna, draga mea marchiza. Nu, n-o
si te vizitez in seara asta. Sunt obosit dupa calatorie. $i acum, c&
te-am vazut, o si mai am nevoie de cateva zile si-mi treaca repulsia,
Dar te asigur ca n-o sa fiu de acord cu nici o limita de timp. Voi
sta in patul tau atat cat vreau eu, nici un minut mai putin, nici un
minut in plus, indiferent de ceea ce vrei tu.
Fata ii cazu de stupoare.
-Ecel mai ridi
El se apleca brusc spre ea si-i puse degetul aratator pe buze.
-In locul tau, n-as termina propozitia aia. N-o sa-ti placa sa-ti
inghiti cuvintele.
Ea igi smuci capul, cu buzele arzind.
13
Scanned with CamScanner__ Sherry ‘Thomas ————.
_N-ag vrea sa ramai in patul meu nici daci ai fi ultimul barbat in
viata si m-as fi hranit numai cu cantarida timp de doua saptimani.
—Dar ce imagini iti trec prin cap, Lady Tremaine. Ai fi o tigroaica
in pat cu orice barbat din lumea asta, chiar si fara afrodiziace, spuse
el, migcndu-se de Ling’ birou. Am discutat tot ce era de discutat cu
Iti dorese o seara placuta. Transmite-i salutarile mele in-
tine azi. I
bitului tau. Sper cd nu se supara ca-mi exercit drepturile conjugale.
Pleca fara si arunce o privire in urma. Si nu pentru prima data,
Lady Tremaine privi la uga care se inchidea in urma sotului si
blestema ziua in care aflase prima data de existenta lui.
Scanned with CamScannerCapitolul 2
SESEPD
in urmé cu 11 ari...
Londra
Tulie 1882
Gigi Rowland, in varsta de optsprezece ani, nu-si mai incapea in
piele de bucurie. Spera ca incantarea ei nu era atat de evident pen-
tru cei din jur. Nu ca-i pasa prea tare. Ce puteau sa spuna femeile
impopotonate cu bijuterii si pene din salonul lui Lady Beckwith? Ca
ii lipsea modestia? Ca era taioasa si aroganta? Ca mirosea a bani?
Pronosticaser, la inceputul sezonului ei de la Londra, cA avea s&
fie un dezastru total, o fata cu un comportament inadecvat, lipsita
de clasa, care nu avea habar pe ce lume traieste. Dar iata ca, la doar
doua luni de la inceperea sezonului, era deja logodita cu un duce —
unul tanar si, pe deasupra, aratos. Excelenta Sa ducesa de Fairford.
Ii plicea la nebunie cum suna.
Aceleagi femei care o dispretuisera fusesera fortate sa stea in
fata ei si sd o felicite. Da, data nuntii fusese stabilita — in noiem-
brie, imediat dupa ziua ei. $i da, se intalnise deja cu doamna Elise
s discute despre rochia de mireasa. Alesese un satin crem, luxu-
riant, cu o trend imensa din matase argintie.
Sigura de viitorul ei statut ridicat, Gigi se ageza mai bine in scaun
si-gi deschise evantaiul, in timp ce alte debutante inca nelogodite
se pregiteau sa le distreze pe doamne cu talentele lor muzicale.
Lordul Beckwith era notoriu pentru cat de mult lungea intalnirile
de dupa cina cu trabucuri si bauturi fine. Uneori ajungea sa-i tina
Pe ceilalti domni si peste trei ore.
Gigi igi indrepta atentia asupra unor chestiuni mai importante.
Oare trebuia sa aiba un tort iesit din comun, si-1 comande in forma
de Taj Mahal sau de Palatul Dogilor? Nu? Apoi, sa ceari ca stratu-
rile s4 aiba o forma neobisnuita. Hexagoane? Excelent. Un tort
15
Scanned with CamScanner——_—- Sherry Thomas —————.
hexagonal acoperit cu glazura stralucitoare de fondant regal, cy
ghirlande de...
incepuse muzica. Ridica surprinsa privirea. Spectacolele variau,
de obicei, intre acceptabil si execrabil. Dar tanara diafana si rafinata
din fata ei parea la fel de priceputa precum muzicienii profesio-
nisti pe care ii aducea uneori mama lui Gigi.
Degetele ei alunecau peste clapele pianului precum randunelele
peste un lac vara. Notele cristaline, somptuoase, mangaiau urechile
aga cum o crema de zahar ars mangaia limba.
Theodora von Schweppenburg. Acesta era numele ei. Li se fa-
cuse cunostinta chiar inainte de cina. Era noua la Londra, venea
dintr-un principat mic, de pe continent, fiica unui conte ~ teoretic,
ea insasi contesa -, dar era unul dintre acele titluri ale Sfantului
Imperiu Roman care se transmiteau tuturor descendentilor, deci
insemna foarte putin.
Spectacolul se incheie gi, céteva minute mai tarziu, Gigi fu sur-
prinsa s-o vada pe domnisoara von Schweppenburg langi ea.
_ Sincere felicitari pentru logodna, domnisoara Rowland!
Domnisoara von Schweppenburg vorbea cu un accent usor $i
plicut. Mirosea a trandafiri si a paciuli.
—Multumesc, Frauline!
_ Mama mea ar vrea ca si eu sa fac acelagi lucru, chicoti domni-
goara von Schweppenburg, agezandu-se pe un scaun, lang Gigi.
Mi-a ordonat sa te intreb cum ai reusit.
—Foarte simplu, raspunse Gigi cu nonsalanta. Excelenta Sa are
dificultati financiare, iar eu sunt bogata.
Nu fusese, de fapt, chiar atat de simplu. Existase o intreaga cam-
panie, construita de-a lungul multor ani, purtata chiar de cea de-a
doua doamna Rowland si inoculata intr-un final si lui Gigi, ca da-
toria si destinul ei erau sd devina ducesa.
Domnisoara von Schweppenburg nu era in masura sa replice
succesull lui Gigi. Nici Gigi nu era. Pentru cé nu mai cunostea nici
un alt duce cu probleme financiare atat de coplesitoare, incat sa
fie dispus sa se insoare cu 0 fataa cdrei singura legatura cu lumea
bund era ci mama ei fusese fiica unui mic nobil de la tara.
Domnisoara von Schweppenburg pleca privirea:
Oh, murmura ea, in timp ce invartea cu nervozitate in maini
manerul evantaiului. Eu nu am avere.
16
Scanned with CamScanner———- Oafacere secrete —
Gigi ghicise deja, Pentru ca tandra avea i
sumbra a unei femei de vipa nobil i permite
doar o data la citeva aile gi care statea pe intunerie se
economiseased din ceara limanirilor,
Dar esti framoas
ea tristeqe, melancolia
o menajera
ra, ca a mai
cublin
tin douizeci si unu sau dou
ferneile frumoase!
tres
are cel pu-
i gi doi’, indica, Barbatilor le plac
~Nu mi pricep sa profit de chestia asta cu frumusetea,
Siasta observase deja Gigi. La cina, domnigoara von Schweppen-
burg fusese agezata intre doi tineri elipibili, care fusesera starniti
de frumusetea si de timiditatea ei. Dar era ceva sumbru in reti-
centa ei. Nu acordase atentie nici unuia dintre barbati si, dupa o
vreme, sesizasera si ei.
~Ai nevoie de mai multa practica.
Fata ticu. Incepu si deseneze in poala cu varful evantaiului.
—L-ai cunoscut vreodata pe lordul Reginald Saybrook, domni-
soari Rowland?
Numele ii suna vag familiar. Apoi, Gigi igi aminti, Lordul Reginald
era unchiul viitorului ei sot.
—Ma tem ca nu. S-a casatorit cu o printesa bavareza gi locuieste
pe continent.
—Are un fiu, spuse domnisoara yon Schweppenburg cu 0 voce
tremuratoare. Se numeste Camden. Si... si ma iubeste.
Lui Gigi, povestea fi mirosea a Romeo $i Julieta, genul de drama
pecare nu-l intelegea. Domnisoara Capulet trebuia sa se marite cu
barbatul pe care i-l alesesera parintii, iar apoi a inceput o relatie
torida, dar foarte discreta, cu domnul Montague. Nu numai car fi
rimas in viata, dar si-ar fi dat $i seama, dupa un timp, cd Romeo era
doar un tanar lipsit de experienta gi plictisitor, care nu putea sii
ofere decat niste platitudini dragute.
-Ne cunoastem de multa vreme, continua domnisoara von
Schweppenburg. Dar, bineinteles, mama nu m-ar lasa si ma cisa-
toresc cu el. Nici el n-are avere.
~{nteleg, spuse politicos Gigi. Incerci s4-i rimai fidela.
Domnisoara von Schweppenburg e2i
Nu stiu. Mama n-ar mai vorbi niciodata cu mine daca numa
casdtoresc bine. insa striinii ma fac s4 mA simt... inconfortabil.
Mi-as dori ca domnul Saybrook sa fie mai... eligibil.
17
Scanned with CamScanner