CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ SI DEONTOLOGIA

ACADEMICĂ

SECȚIUNEA I
ETICA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

ORIENTĂRI ȘI DOCUMENTE EUROPENE PRIVIND ETICA CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Cercetarea științifică este unul dintre pilonii de bază al dezvoltării economice în
Uniunea Europeană, cu consecințe benefice și în celelalte sectoare comunitare. Fără
cercetare nu există știință și fără știință nu există progres. Orientările etice în privința
cercetării științifice în Uniunea Europeană comportă doua direcții și anume: aplecarea
principiilor etice in cercetarea științifica: cercetarea științifică în materia eticii.
Pentru a acoperi reglementativ aceste două aspecte Comisia Europeană a adoptat
prin Recomandarea din 11.03.2005 Carta Europeană a Cercetătorilor și Codul de
conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor.
Aceste două documente au fost adoptate pentru a crea un spațiu 1 european al
cercetării care să contribuie la dezvoltarea economică durabilă a UE, în care
cercetătorii ca specialiști să conceapă și să creeze cunoștințe, produse, procedee,
metode și sisteme noi. De aceea, nu numai că este nevoie de ei, ci ei sunt adevărații
vectori, ’’sine qua non” în oricare domeniu economico-social, și au nevoie de un statut
bine definit.
Carta Europeană a Cercetătorilor cuprinde un set de principii și cerințe în care
sunt prezentate rolurile, responsabilitățile și funcțiile cercetătorilor și angajatorilor sau
finanțatorilor acestora.
Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor constă într-un set de reguli
și condiții generale pe care trebuie să le respecte angajatorii/finanțatorii atunci când
selectează ori recrutează cercetători. în recrutarea cercetătorilor trebuie respectate
1 The European Charter for Researches. The Code of conduct for the Recruitment of Researchers. Luxemburg: Office for
Official Publication of the European Communites, 2005, p. 3-4 (httPtZ/euraxess.ec.europs eu/sites/default/files/am509774cee-
en-e4.pdf.) ECR și CCRR

1
transparența, egalitatea de tratament și competența ca valori de referință.
CARTA EUROPEANĂ A CERCETĂTORILOR
Noțiune și scop
Carta Europeană a Cercetătorilor este un ansamblu2 de principii și condiții
generale de bază care precizează rolurile, responsabilitățile și drepturile cercetătorilor și
angajatorilor și/sau ale finanțatorilor cercetătorilor pentru a se asigura reușita în
privința producției, transferului și difuzării de cunoștințe și de dezvoltare tehnologică și
al dezvoltării carierei cercetătorilor.
Scopul Cartei este de a se crea un cadru propice relației dintre cercetători și
angajatori sau finanțatori pentru realizarea unei activități de succes privind generarea,
transferul și distribuirea de cunoștințe și de dezvoltare tehnologică și pentru dezvoltarea
carierei cercetărilor prin intermediul diverselor forme de mobilitate, de susținere a
evoluției profesionale a acestora.
Carta acoperă aria tuturor domeniilor de cercetare din sectorul public și privat și
se adresează tuturor cercetătorilor din UE indiferent de raporturile de luciri ale acestora
ori de statutul organizational al angajatorilor.
Mai mult decât atât, Carta este fundamentată pe principiul acordării statutului și
drepturilor cele mai favorabile, de legislația națională sau regională, cu respectarea
drepturilor fundamentale și a principiilor recunoscute de Carta Drepturilor
Fundamentale ale UE.
Principiile și Condițiile generale aplicabile cercetătorilor
Libertatea de a cerceta
Cercetătorii au libertatea de a cerceta pe baza libertății lor de gândire și a unor
metode alese liber și cu respectarea principiilor și practicilor recunoscute în materie de
etică.
Ei trebuie să își polarizeze3 activitatea de cercetare pentru extinderea cunoașterii
științifice peste frontierele existente și să urmărească prin rezultatele obținute
îmbunătățirea situației omenirii.
Libertatea cercetătorilor în activitatea lor nu este una absolută, ci limitată la
anumite circumstanțe speciale de cercetare sau constrângeri operaționale. Limitările la
care sunt supuși cercetătorii pot consta în circumstanțe de supraveghere, ghidare ori
management sau în constrângeri determinate de motive bugetare ori de infrastructură

2 ECRși CCRR, 2005, p.9

3 ECRși CCRR, 2005, p. 11

2
sau de protecție a proprietății intelectuale. In ciuda unor asemenea limitări, cercetătorii
nu trebuie să abdice de la principiile și practicile etice recunoscute.
Principiile etice
a. Regula generală și componentele
Principiile etice fundamentale4 5 și practicile etice recunoscute,consacrate
domeniilor și disciplinelor de cercetare prin diferitele Coduri de Etică existente la nivel
național, sectorial sau instituțional, trebuie să fie respectate de către cercetătorii
științifici.
Cercetătorii trebuie să adere la practicile și principiile etice recunoscute, iar in
activitatea lor de cercetare trebuie să fie dominați de următoarele elemente de conduită:
responsabilitate profesională; atitudine profesională; cunoașterea și respectarea
obligațiilor contractuale și legale; responsabilitate; bune practici în sectoral de
cercetare; distribuția și exploatarea rezultatelor; angajament public; o bună relație cu
supraveghetorii; relație constructivă de supervizare; dezvoltare profesională continuă.
b. Responsabilitatea profesională
Cercetătorii trebuie să depună toate diligențele3 pentru a se asigura că activitatea
lor de cercetare este relevantă pentru societate și că ei nu reproduc sau dublează o
cercetare care a fost realizată anterior. în activitatea lor cercetătorii trebuie să respecte
principiul proprietății intelectuale și proprietatea comună a datelor în cazul cercetării
făcute în colaborare și să evite plagiatul. Nu se consideră plagiat dacă sunt validate
observații noi, iar datele supuse validării sunt explicit citate.
c. Atitudinea profesională
În activitatea lor profesională6 cercetătorii trebuie să fie informați și
familiarizați cu obiectivele strategice care călăuzesc domeniul lor de cercetare. Ei
trebuie să cunoască mecanismele de finanțare ale cercetării în domeniul respectivde
cercetare. Pentru desfășurarea activității de cercetare, cercetătorii trebuie să obțină toate
aprobările necesare înainte de începerea activității ori să acceseze resursele care le sunt
oferite. Ei trebuie să îi informeze pe angajatori, finanțatori ori directori despre evoluția
proiectului de cercetare în oricare situație ar fi acesta (întârziere, demers, încheiat, etc).
d. Cunoașterea și respectarea obligațiilor contractuale și legale
Cercetătorii indiferent de nivelul la care se află trebuie să cunoască și să

4 ECR și CCRR, 2005, p. 11

5 ECC și CCRR- 2005 p.11
6 ECC, CCRR- 2005 p.12

3
respecte reglementările care călăuzesc condițiile de formare profesională și de lucru din
domeniul în care desfășoară activitatea de cercetare 7. Aceste reglementări pot fi de
nivel național, sectorial sau instituțional și privesc drepturile de proprietate intelectuală
și exigențele și condițiile impuse de oricare sponsor sau finanțator, independent de
natura contractului lor.
În raport de cum este stipulat în contractul încheiat cu finanțatorul ori sponsorul,
cercetătorii trebuie să respecte reglementările respective, prin rezultatele pe care le
oferă, în diferite forme (ex: teze, patente, publicații, rapoarte, dezvoltare de noi
produse, etc.).
e. Responsabilitatea
Cercetătorii trebuie să conștientizeze faptul că ei sunt responsabili atât față de
angajatorii lor, de finanțatori și de alte instituții publice sau private, dar și de societate
în ansamblul ei8. Când finanțarea activității de cercetare este făcută din fonduri publice
cercetătorii sunt responsabili poate chiar mai mult decât din motive de etică de
utilizarea eficientă a banilor contribuabililor. Gestiunea financiară a unor asemenea
fonduri publice trebuie să respecte principiile transparenței, managementului corect și a
cooperării eficiente, cu organismele de verificare a unei asemenea gestiuni.
Ori de câte ori este necesar și la solicitarea autorităților competente trebuie
asigurată verificarea internă și externă a datelor activității de cercetare prin metode de
colectare și analiză, deschise unei asemenea verificări.
f. Existența unor bune practici în cercetare
În activitatea lor cercetătorii trebuie să adopte9 practici de lucra sigure și în
conformitate cu legislația națională. Ei trebuie să ia toate măsurile necesare pentru
protejarea sănătății și securității și pentru recuperarea după dezastrele legate de
tehnologia informațională, prin elaborarea și pregătirea unor strategii adecvate de
recuperare.
Protecția datelor și confidențialitatea trebuie cunoscute de către cercetători,
corespunzător legislației naționale. în acest sens cercetătorii trebuie să facă demersurile
necesare pentru aplicarea în orice moment a acestei legislații.
g.Distribuția și exploatarea rezultatelor
Rezultatele cercetării trebuie distribuite și exploatate10. Cercetătorii trebuie să se
asigure că aceste rezultate sunt comunicate,transferate, într-o altă cercetare sau
7 ECC, CCRR- 2005 p.12
8 ECC, CCRR- 2005 p.13
9 ECC, CCRR- 2005 p.13
10 ECC, CCRR- 2005 p.13

4
comercializate. Cercetătorii principali trebuie să se asigure că rezultatele cercetării vor
fi de succes și că vor fi valorificate comercial și vor fi puse la dispoziția publicului ori
de câte ori va exista o asemenea oportunitate.
h. Angajamentul public
Activitățile de cercetare trebuie să fie făcute cunoscute societății 11 în ansamblul
ei, astfel încât acestea să fie înțelese chiar și de către nespecialiști (profani).
Prin aceasta, înțelegerea științei de către public este ameliorată.
Cercetătorii vor înțelege mai bine interesul public privind prioritățile științifice
și tehnologice, dacă vor fi într-o conexiune directă cu publicul, dar și anxietatea
publicului față de anumite domenii.
i. Relația structurată cu supraveghetorii
În faza de formare cercetătorii trebuie să stabilească relații structurate și regulate
cu supraveghetorii (directorii de stagii, directorii de teză) și cu reprezentanții facultății
(șefii de departamente, etc.).
Materializarea unei asemenea relații constă în consemnarea în evidențele
cercetării a tuturor etapelor de lucru și a tuturor descoperirilor făcute precum și a
confirmărilor informațiilor prin intermediul rapoartelor și seminariilor. De asemenea,
desfășurarea activității de cercetare trebuie făcută conform programelor convenite și a
parametrilor fixați precum și a graficelor de furnizat prestații și rezultate preconizate.
j. Relația contructivă de superv izare și gestiune
Cercetătorii principali (experimentați) trebuie să fundamenteze o relație 12
constructivă și pozitivă cu cercetătoriidebutanți. Ei trebuie să-și asume rolul de
supraveghetori și manageri de proiect (mentori, consilieri de carieră, lideri,
coordonatori de proiect, comunicatori științifici, etc.) și să-și îndeplinească îndatoririle
aferente unei asemenea calități conform standardelor profesionale cele mai ridicate, în
scopul asigurării condițiilor necesare pentru un transfer eficient de cunoștințe și a unei
optime dezvoltări a carierei cercetătorului.
k. Dezvoltarea profesională continuă
Cercetătorii trebuie să-și îmbunătățească în mod continuu pregătirea și să-și
dezvolte regulat capacitățile și competențele13 lor. în dezvoltarea profesională continuă
cercetătorii pot folosi mijloace duverse (ex: conferințe; ateliere; învățare online;
11 ECC, CCRR- 2005 p.14
12 ECC, CCRR- 2005 p.14
13 ECC, CCRR-2005 p.15

5
formare precisă; etc.).
Principiile generale și condițiile de bază aplicabile angajatorilor și
finanțatorilor
Recunoașterea profesiei
Cercetătorii care sunt angajați în cercetare trebuie să fie recunoscuți ca
profesioniști14 15.
Recunoașterea cercetătorilor trebuie să fie făcută de la debutul în carieră
indiferent de nivelul ori clasificarea pe care o au la nivel național (ex.: angajat; student
în ciclul III; doctorand; bursier; titular al unui doctorat; funcționar; etc.). Ca efect al
recunoașterii statutului de cercetător profesionist, acesta trebuie să fie tratat în
consecințăcu toate drepturile și obligațiile aferente.
Nondiscriminarea
Cercetătorii nu trebuie să fie discriminați 13 de angajatori/finanțatori pe criterii de
sex; vârstă; origine; etică națională sau socială; religie sau conduită; orientare sexuală;
limbă; handicap; opinie politică; situație socială sau economică.
Ei trebuie să beneficieze de un tratament egal și nediscriminatoriu în relațiile cu
angajatorii și finanțatorii.
Mediul cercetării
Mediul de cercetare16 pe care angajatorii și finanțatorii trebuie să-l pună la
dispoziția cercetătorilor trebuie să fie stimulant și să ofere condiții tehnice de lucru
adecvate (ex.: echipamente; instalații de comunicare și colaborare la distanță) și cu
respectarea reglementărilor naționale și sectoriale privind sănătatea și securitatea în
munca de cercetare.
Resursele alocate cercetării trebuie să fie furnizate de finanțatori în sprijinul
programului de lucru stabilit.
Condițiile de lucru
Condițiile de muncă oferite de către angajatorii și finanțatorii cercetătorilor
trebuie să fie corespunzătoare și flexibile. Cercetătorii cu dizabilități trebuie să
beneficieze și ei de condiții adecvate situației lor. Angajatorii și finanțatorii trebuie să
furnizeze condiții de muncă atât femeilor cât și bărbaților, care să le permită să
combine armonios familia și munca, copiii și cariera.

14“ECC, CCRR- 2005 p.16

15ECC, CCRR- 2005 p.16
16ECC, CCRR- 2005 p.16

6
 În atenția angajatorilor și finanțatorilor trebuie să fie, printre altele și
desfășurarea muncii de cercetare pe bază de orar variabil, program parțial sau de tele-
muncă, precum acordarea de concediu sabatic și asigurarea dispozitivelor financiare și
administrative pentru aplicarea unor asmenea măsuri.
Stabilitatea și continuitatea de angajare
Cercetătorii trebuie să aibă stabilitate și continuitate1' în muncă.
Angajtorii și finanțatorii trebuie să se preocupe pentru asigurarea unor asemenea
condiții și să aplice și să respecte principiile și condițiile stabilite prin Directiva nr.
1999/70/CE a CE17 18. Calitatea rezultatelor cercetării depinde de asemenea condiții.
Finanțarea și salariile
Cercetătorii trebuie să se bucure de condiții echitabile și atractive financiar 19 pe
fondul unor condiții adecvate de securitate socială (ex.: asigurări de sănătate; alocații
parentale; indemnizații de șomaj; drept la pensie; etc.) conform legislației naționale si
sectoriale.
Angajatorii și finanțatorii trebuie să asigure cercetătorilor condiții atractive și
echitabile financiar și de securitate socială în toate secvențele carierei lor profesionale
încă de la începutul acesteia, corespunzător statutului lor juridic, performanțelor și
nivelului de calificare sau responsabilitate.
Echilibru între sexe
Angajatorii și finanțatorii trebuie să promoveze politici de egalitate de șanse
între sexe20, de la momentul recrutării și în continuare în etapele carierei, fără a fi
afectate calitatea și competența. Asigurarea unui echilibru reprezentativ în bărbații și
femeile cercetători trebuie avut în vedere de către angajatoriși finanțatori la toate
nivelele personalului (ex: începători, directori, administratori, etc). Comitetele de
selecție trebuie să aibă în vedere asigurarea egalității de tratament și să procedeze la
evaluare astfel încât să existe în selecție un echilibru adecvat între bărbați și femei.
Dezvoltarea carierei
Gestiunea asupra resurselor umane în materie de cercetare trebuie să aibă la bază
o strategie specifică elaborată de angajatori și finanțatori pentru dezvoltarea cerierei
cercetătorilor, în toate etapele acesteia, oricare ar fi situația lor contractuală,

17ECC, CCRR- 2005 p.17

181£Directiva nr. 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru între CES, UNICE și CEEP asupra muncii cu
durata determinatăfJ.O. Legea nr. 175 din 17.07.1999, p.43)
19ECC, CCRR-2005 p.18
20ECCși CCRR 2005, p. 18

7
determinată sau nedeterminată21. în această strategie trebuie să fie inclusă și
disponibilitatea mentorilor care sprijină dezvoltarea personală și profesională a
cercetătorilor. Despre toate aceste dispoziții, acorduri și alte convenții trebuie informați
toți cercetătorii.
Punerea în valoare a mobilității
Mobilitatea geografică intersectorială, interdisciplinară, transdisciplinară și
virtuală, precum și cea dintre sectorul public și privat sunt mijloace 22 importante de
creștere a nivelului științific și de dezvoltare profesională pentru cariera oricărui
cercetător, indiferent de etapa în care se află. Angajatorii și finanțatorii trebuie să
recunoască valoarea mobilității și trebuie să cuprindă în strategia de dezvoltare a
carierei o astfel de opțiune și să valorifice orice experiență de mobilitate în sistemul
carierei cercetătorilor .
Pentru punerea în valoare a mobilității trebuie create instrumente administrative
care să permită transferabilitatea burselor și a dispozițiilor de securitate socială
conform legislației naționale.
Accesul la formarea pentru cercetare și la dezvoltarea continuă
Cercetătorii trebuie să beneficieze de oportunități de dezvoltare profesională și
de ameliorare a capacității lor de inserție profesională și să aibă acces la măsurile de
dezvoltare continuă a abilităților și competențelor23. Angajatorii și finanțatorii trebuie
să facă evaluări periodice privind modul de asigurare a oportunităților de dezvoltare
profesională a cercetătorilor și în ce măsură acestea sunt concretizate în ameliorarea
abilității competențelor și capacității de inserție profesională a acestora.
Accesul la serviciile de orientare a carierei
Cercetătorii trebuie să beneficieze indiferent de situația lor contractuală de
sfaturi și ajutor în evoluția lor în carieră. Angajatorii și finanțatorii trebuie săi sprijine
direct ori în colaborare cu alte structuri pentru găsirea unui angajament.
Drepturile de proprietate intelectuală
Cercetătorii științifici trebuie să beneficieze de rezultatele activității lor si să le
fie protejate drepturile de proprietate intelectuală (drepturile de proprietate industrială;
dreptul de autor). Angajatorii și finanțatorii trebuie să promoveze politici și practici
care să specifice care sunt drepturile cercetătorilor sau după caz ale angajatorilor sau
ale altor părți corespunzător acordurilor specifice sau de alte tipuri, care suprind
21ECC și CCRR 2005, p. 18
22ECCși CCRR 2005, p. 19
23ECC și CCRR 2005, p. 19

8
dispoziții în materie de proprietate intelectuală.
Co-autoratul
Colaborarea între autori este benefică și constructivă pentru cercetare șiințifică.
Angajatorii și finanțatorii trebuie să promoveze și să dezvolte strategii, practici și
proceduri care să permită cercetătorilor de a fi citați, recunoscuți individual sau în
calitate de co-autori.
Supervizarea
Cercetătorii aflați la începutul carierei trebuie să beneficieze de îndrumare și
consultanță, în executarea serviciilor lor profesionale.
Angajatorii și finanțatorii trebuie să se asigure că există o persoană desemnată
pe care cercetătorii, la debutul carierei, o pot consulta în materie profesională, deoarece
aceasta are experiență și cunoștințe pentru susținerea și avansarea începătorilor.
Instruirea
Instruirea este un mijloc eficient pentru structurarea și difuzarea cunoștințelor și
o opțiune benefică în parcursul profesional al cercetătorilor.
Angajatorii și finanțatorii trebuie să aibă în vedere că instruirea este parte
integrantă a formării și dezvoltării profesionale a cercetătorului și pentru aceasta
trebuie remunerați cei care contribuie la formarea cercetătorilor.
Sistemele de evaluare
Performanțele cercetătorilor trebuie evaluate în mod regulat și transparent pe
baza unor proceduri care să țină cont de creativitatea și rezultatele cercetării.
Angajatorii și finanțatorii trebuie să introducă pentru toți cercetătorii, debutanți
ori experimentați, sisteme de evaluare.

9
Plângerile și recursurilePe parcursul activității de cercetare pot apărea situații care
necesită mediere, acțiuni în justiție, soluționare amiabilă, derivate din raporturile de
muncă ale cercetătorilor.
Angajatorii și finațatorii trebuie să stabilească proceduri specifice de soluționare
a unor asemenea litigii pentru ameliorarea și recuperarea calității mediului de lucru
(proceduri amiabile; mediere; etc,).
Participarea la organele de decizie
Cercetătorii trebuie să fie reprezentați în organele de informare, consultare și de
decizie din structurile în care ei lucrează.
Angajatorii și finanțatorii trebuie să asigure participarea cercetătorilor în
organele de decizie pentru a promova atât interesele instituției, dar și pentru protejarea
intereselor individuale și colective ale cercetătorilor profesioniști24.
Recrutarea
Recrutarea cercetătorilor debutanți ori care revin în carieră trebuie făcută după
reguli clare. Angajatorii și finanțatorii trebuie să adere și să respecte principiile
cuprinse în Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor.
Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor
Noțiune și scop
Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor este un ansamblu de principii
generale și condiții de bază pe care trebuie să le aplice angajatorii și/sau finanțatorii
atunci când numesc sau recrutează cercetători.
Principiile și condițiile de bază cuprinse în Cod consacră respectarea
transparenței și egalitatea de tratament a tuturor candidaților în scopul formării unei
piețe europene a muncii, care să fie deschisă, durabilă și atractivă pentru cercetători.
Aceste principii și condiții din Cod sunt complementare condițiilor de bază și
principiilor din Carta europeană a cercetătorilor. Angajatorii și instituțiile care aderă la
Cod trebuie să acționeze într-o manieră responsabilă și respectabilă față de cercetători,
în scopul de a contribui la progresul spațiului european al cercetării.
Principiile generale și condițiile de bază

24
Directiva 2002/14/CE a Parlamentului și Consiliului (J.O. Legea nr. 80 din 23.03.2009, p.29)
 RecrutareaProcedurile de recrutare a cercetătorilor stabilite de angajatori
trebuie să fie deschise, eficace, transparente, favorabile și comparabile la scară
internațională tipurilor de posturi publicate.
În anunțurile pe care le fac angajatorii trebuie să fie descrise cunoștințele și
competențele cerute, precum și condițiile de muncă, drepturile și perspectivele de
dezvoltare în carieră. Nu în ultimul rând, trebuie precizată realist perioada de timp
dintre publicarea ofertei de luciu și data limită de răspuns.
Selecția
Comitelele de selecție trebuie compuse din persoane competente profesional, cu
asigurarea unui echilibru adecvat între femei și bărbați și pe cât posibil să cuprindă
membri din sectoare diferite (public; privat) și discipline relevante pentiu evaluare.
Practicile de evaluare e bine să cuprindă și discuțiile față în față.
Transparența
Angajatorii și finanțatorii trebuie să-i informeze pe candidați privind procesul de
reciutare înaintea selecției (criterii de selecție; nr. de posturi; perspective).
La ieșirea din selecție, candidații trebuie să fie, de asemenea, informați asupra
punctelor tari și slabe ale candidaturii lor.
Aprecierea meritului
în cadrul procesului de selecție trebuie avută în vedere și luată în considerare
întreaga experiență profesională a candidatului, creativitatea și gradul de independență
al acestuia.
Meritul candidatului trebuie evaluat cantitativ și calitativ cu ponderarea evaluării
intr-un evantai mai larg de criterii de evaluare (ex.: instruirea; supervizarea; munca în
echipă; inovarea; impactul la public; etc.). Pentru candidații care provin din mediul
industrial trebuie avute în vedere și contribuția la brevete, invenții, etc.).

Variațiile în cronologia CV-urilor

Parcursul profesional multidimensional este o contribuție deosebită la formarea
cercetătorului și nu trebuie penalizat ci apreciat.
Realizările și calificările pentru postul cerut trebuie luate în considerare în
examinarea CV-ului candidatului

11
 Recunoașterea experienței de mobilitate
Experiențele de mobilitate trebuie considerate ca elemente valoroase în
dezvoltarea profesională a cercetătorului.
Ele aduc contribuții importante în formarea și evoluția cercetătorului indiferent
de perioada din carieră, de locul sausectorul în care sunt realizate, de domeniul public
sau privat, în care s-au manifestat.
Recunoașterea calificărilor
Calificările universitare sau profesionale ale tuturor cercetătorilor trebuie
recunoscute de angajatori cu atât mai mult cu cât în prezent există mobilitate
internațională și profesională. Recunoașterea calificărilor presupune proceduri
specifice care trebuie cunoscute de angajatori și finanțatori, în contextul
reglementărilor de drept intern sau internațional.
Vechimea
Vechimea în carieră este un element de referință, dar nu trebuie să fie un
obstacol sau folosită drept criteriu excesiv. Trebuie ținut cont de ea în limitele stabilite
pentru post dar evaluarea candidatului trebuie făcută având în vedere realizările
persoanei, în primul rând, și apoi reputația instituției în care și-a dobândit calificarea.
Numirea post-doctorat
Recrutarea și numirea cercetătorilor titulari ai unui doctorat trebuie făcută după
reguli clare și orientări explicite (durată, obiectivele numirii, etc.).
Instituțiile care fac asemenea recrutări ori numiri trebuie să tină cont că statutul
post-doctorat este tranzitoriu și că scopul care trebuie urmărit este dezvoltarea unei
cariere de cercetător pe termen lung cu posibilități de avansare.

SECȚIUNEA A II-A
ETICA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN ROMÂNIA

CADRUL LEGAL
Cadrul juridic privind etica cercetării științifice în România este compus din
următoarele acte normative:
- Legea educației naționale nr. 1/2011

12
- Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea tehnologică si inovarea
- Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare- dezvoltare
- H.G. nr. 681/2011 privind Codul studiilor universitare de doctorat
- Codurile de etică pe domenii
Regulile care sunt cuprinse în actele normative care reglementează conduita
cercetătorilor se referă la principiile care guvernează activitatea de cercetare,
la abaterile de la conduita normală, la sancțiunile aplicabile și la organismele
care aplică sancțiunile.

BUNA CONDUITĂ ȘI NORMELE DE BUNĂ CONDUITĂ ÎN

CERCETARE

Buna conduită în cercetare este comportamentul pe care trebuie să-l aibă

cercetătorii în conformitate cu noianele prevăzute în acest sens de lege și
codurile în materie și a căror încălcare atrage sancțiunile specifice în
materie (art. 1 din Legea nr. 206/2004).
Deci buna conduită se bazează pe un ansamblu de reguli, norme, care
trebuie respectate de către cercetători.

Normele de conduită în cercetare

Potrivit art. 2 din Legea nr J206/20JM^mormele de conduită în cercetare-
dezvoltare cuprind următoarele categorii:
- noiane de conduită în activitatea științifică;
- noiane de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare,
popularizare științifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanțare depuse în
cadrul competițiilor de proiecte organizate din fonduri publice;
- norme de conduită în activitatea de evaluare și monitorizare instituțională a
cercetării dezvoltării, de evaluare și monitorizare de proiecte de cercetare
dezvoltare, obținute prin acțiuni încadrul PNCDI și de evaluare de persoane
pentru acordarea de grade, titluri, funcții, premii, distincții, sporuri, atestate
sau certificate în activitatea de cercetare dezvoltare;
- norme de bună conduită în funcțiile de conducere, în activitatea de cercetare
dezvoltare;
- norme de bună conduită privind respectarea ființei și demnității umane,
evitarea suferinței animalelor și ocrotirea și refacerea mediului natural și a
echilibrului ecologic.

13
 Specificitatea abaterilor în funcție de tipurile de norme încălcate
Abaterile de la noianele de buna conduită în activitatea științifică în măsură în
care nu constituie infracțiuni potrivit legii penale sunt: a) confecționarea de rezultate
sau date si prezentarea lor ca date experimentale, ca date obținute prin calcule sau
simulări numerice pe calculator ori ca date sau rezultate obținute prin calcule analitice
ori raționamente deductive; b) falsificarea de date experimentale, de date obținute prin
calcule sau simulări numerice pe calculator ori de date sau rezultate obținute prin
calcule analitice ori raționamente deductive; c) îngreunarea deliberata, împiedicarea
sau sabotarea activitatii de cercetare-dezvoltare a altor persoane, inclusiv prin blocarea
nejustificata a accesului la spatiile de cercetare-dezvoltare, prin avarierea, distrugerea
ori manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a
programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanțelor organice sau
anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau
finalizarea activităților de cercetare-dezvoltare.
Abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare,
publicare, diseminare în măsură în care nu constituie infracțiuni potrivit legii
penale,sunt: a) plagiatul; b) autoplagiatul; c) includerea în lista de autori a unei
publicații științifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ
la publicație ori excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicație;
d) includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unei persoane fara acordul
acesteia; e) publicarea sau diseminarea neautorizata de către autori a unor rezultate,
ipoteze, teorii ori metode științifice nepublicate; f) introducerea de informații false în
solicitările de granturi sau de finanțare, în dosarele de candidatura pentru abilitare,
pentru posturi didactice universitare ori pentru posturi de cercetaredezvoltare.
Abaterile de la normele de buna conduita privind activitatea de evaluare și
monitorizare includ: a) nedezvaluirea situațiilor de conflicte de interese în realizarea
sau participarea la evaluări; b) nerespectarea confidențialității în evaluare; c)
discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârsta, etnie, sex, origine sociala,
orientare politica sau religioasa, orientare sexuala ori alte tipuri de discriminare, cu
excepția masurilor afirmative prevăzute de lege.
Persoanele aflate în funcții de conducere sunt sancționabile dacă săvârșesc
următoarele abateri de la normele de bună conduită: a) abuzul de autoritate pentru a
obține calitatea de autor sau coautor al publicațiilor persoanelor din subordine; b)
abuzul de autoritate pentru a obține salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale
din proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din
subordine; c) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coautor al
publicațiilor persoanelor din subordine ori pentru a obține salarizare, remunerare sau
alte beneficii materiale pentru soți, afini ori rude până la gradul al III-lea inclusiv; d)

14
abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate
asupra persoanelor din subordine; e) obstructionarea activitatii unei comisii de etica, a
unei comisii de analiza sau a Consiliului National de Etica, în cursul unei analize a
unor abateri de la buna conduita în activitatea de cercetare- dezvoltare din subordine; f)
nerespectarea prevederilor si procedurilor legale destinate respectării noianelor de buna
conduita în activitatea de cercetaredezvoltare prevăzute în prezenta lege, în Legea nr.
1/2011, în Codul de etica, în codurile de etica pe domenii, în regulamentele de
organizare si funcționare a instituțiilor de cercetare-dezvoltare, respectiv în cartele
universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a sancțiunilor stabilite de către
comisiile de etica conform art. 11 alin. (6) din prezenta lege sau de către Consiliul
National de Etica, conform art. 326 din Legea nr. 1/2011.
Abaterile de la normele de bună conduită privind respectarea ființei și
demnității umane, evitarea suferinței animalelor și ocrotirea și refacerea mediului sunt
detaliate în Codurile de etică pe domenii.
Există și alte situații care pot sa atraga răspunderea etica prin asociere pentru
abateri de la buna conduita în activitatea de cercetare-dezvoltare, precum: a)
participarea activa în abateri săvârșite de alții; b) cunoașterea abaterilor săvârșite de
alții si nesesizarea comisiei de etica prevăzute la art. 9 sau a Consiliului National de
Etica; c) coautoratul publicațiilor conținând date falsificate sau confecționate; d)
neîndeplinirea obligațiilor legale si contractuale, inclusiv a celor aferente contractului
de mandat sau contractelor de finanțare, în exercitarea funcțiilor de conducere ori de
coordonare a activităților de cercetare- dezvoltare.

Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice

si Inovării

Noțiunea Consiliului de Etică

Coordonarea si monitorizarea aplicării normelor de conduita morala si profesionala în
activitățile de cercetare dezvoltare se face de Consiliul National de Etica a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării, denumit în continuare Consiliul
National de Etica, organism consultativ, fara personalitate juridica, pe lângă autoritatea
de stat pentru cercetare dezvoltare.

ComponențaConsiliuIui de Etică
Componenta si Regulamentul de organizare si funcționare ale Consiliului

15
National de Etica se stabilesc prin ordin al conducătorului autoritarii de stat pentru
cercetare-dezvoltare.
Membrii Consiliului National de Etica trebuie sa fie personae cu activitate
recunoscuta în domeniul cercetarii-dezvoltarii si/sau specialiști în domeniul juridic si în
domeniul eticii cercetării si stiintei.

Remunerarea membrilor
Pentru activitatea desfasurata, membrii Consiliului National de Etica si
membrii grupurilor de lucru ale acestuia, care nu sunt membri ai Consiliului National
de Etica, primesc o indemnizație lunara din bugetul Autoritarii Naționale pentru
Cercetare Științifica, în raport cu activitatea depusa.
Indemnizația membrilor, cheltuielile de funcționare si cheltuielile de deplasare
aferente funcționarii Consiliului National de Etica si grupurilor de lucru ale acestuia se
asigura din bugetul

Competențe
Consiliul National de Etica are următoarele atribuții: a) propune modificări ale
Codului de etica; b) elaborează coduri de etica pe domenii științifice, pe care le
propune spre aprobare autoritarii de stat pentru cercetaredezvoltare; c) urmărește
aplicarea si respectarea de către unitățile si instituțiile de cercetare-dezvoltare, precum
si de către personalul de cercetare-dezvoltare a dispozițiilor legale referitoare la
noianele de conduita morala si profesionala; d) formulează opinii si recomandări în
legătură cu problemele de natura etica ridicate de evoluția stiintei si a cunoașterii; f)
analizeaza cazurile referitoare la încălcarea noianelor de buna conduita, în urma
sesizărilor sau contestațiilor ori prin autosesizare.

Grupurile de lucru și suportul tehnic

Consiliul National de Etica îsi poate constitui grupuri de luciu pe domenii de
stiinta si tehnologie, cu statut permanent sau temporar, potrivit prevederilor
Regulamentului de organizare si funcționare al Consiliului National de Etica, în
condițiile legii.
Consiliul National de Etica are un aparat propriu de lucru si, atunci când este
cazul, poate apela la experti.
Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului, prin Autoritatea
Naționala pentru Cercetare Științifica, care asigura secretariatul tehnic si sprijinul
executiv pentru activitatea consiliului, potrivit reglementarilor în vigoare.

Comisiile de Etică

16
 Noțiune și înființare
Comisiile de Etică suntunitatile si instituțiile care fac parte din sistemul
national de cercetare-dezvoltare, unitățile si/sau instituțiile care conduc programe de
cercetare-dezvoltare, precum si unitățile care asigura valorificarea rezultatelor sunt
responsabile pentru respectarea normelor si a valorilor etice în cercetare-dezvoltare și
care se înființează pe lângă consiliile științifice sau, după caz, pe lângă consiliile de
administrație.

Componența
Componenta comisiilor de etica este propusa de consiliile științifice sau, după
caz, de consiliile de administrație si se aproba prin ordin al conducătorului instituției
sau al unitarii.

Competențe
Comisiile de etica au următoarele competențe: a) urmăresc m cadrul unitarilor
sau al instituțiilor respectarea codurilor de etica specifice domeniului; b) numesc
comisii de analiza pentru examinarea sesizărilor referitoare la abaterile de la buna
conduita în activitatea de cercetare-dezvoltare aduse în atentia lor în urma sesizărilor
sau pe baza de autosesizare,

Proceduri si confidențialitate

Procedurile pe care comisia de etica, respectiv comisia de analiza le desfasoara

în cazul sesizărilor scrise, initiate de persoane fizice sau jundice cunoscute, ori în urma
autosesizarii sunt detaliate în Codul de etica, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Comisia de etica si comisia de analiza pastreaza confidențiala identitatea
autorului sesizani, conform procedurilor detaliate în Codul de etica.
Comisia de analiza elaborează un raport care se aproba de către comisia de
etica, se comunica autorului sesizării în scris si se face public pe site-ul web al
instituției în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării. în cazul
constatării unor abateri de la normele de buna conduita in activitatea de cercetare
dezvoltare, raportul numește persoanele vinovate si stabilește una sau mai multe dintre
sancțiuni. Persoanele vinovate pot fi diferite de persoanele vizate în textul sesizării.
Raportul comisiei de analiza este avizat de către consilierul juridic al instituției.
Răspunderea juridica pentru hotărârile si activitatea comisiei de analiza revine
instituției.
Raportul comisiei de analiza poate fi contestat la Consiliul National de Etica de
către persoana sau persoanele găsite vinovate ori de către autorul sesizării. Contestația

17
va conține obligatoriu o copie simpla după sesizarea inițiala si după raportul comisiei
de analiza.
În cazul în care o contestație nu a fost înaintata către Consiliul National de
Etica în termen de 15 zile lucratoare de la data comunicării, sancțiunile stabilite de
comisia de analiza sunt puse în aplicare de către conducătorul instituției sau de către
consiliul de administrație, după caz, în tennen de 45 de zile calendaristice de la data
comunicării raportului.

Sancțiuni aplicate de conducerea unității

Pentru abaterile constatate de la buna conduita în activitatea de cercetare-
dezvoltare, conducerea unitarii sau instituției aplică personalului de cercetare-
dezvoltare una ori mai multe dintre următoarele sancțiuni: a) avertisment scris; b)
retragerea si/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de
buna conduita; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu
indemnizația de conducere, de îndrumare si de control; d) suspendarea, pe o perioada
determinata de timp între 1 an si 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare si de
control sau ca membru în comisii de concurs; e) destituirea din funcția de conducere
din instituția de cercetaredezvoltare; f) desfacerea disciplinara a contractului de munca.

Sancțiuni aplicabile de Consiliul National de Etică

Consiliul National de Etica stabilește aplicarea uneia sau mai multora dintre
următoarele sancțiuni:
a) avertisment scris; b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate
prin încălcarea noianelor de buna conduit; c) retragerea titlului didactic universitar sau
a gradului de cercetare ori retrogradarea; d) destituirea din funcția de conducere din
instituția de cercetare-dezvoltare;
e) desfacerea disciplinara a contractului de munca; f) interzicerea, pentru o
perioada determinata, a accesului la finanțare din fonduri publice destinata cercetarii-
dezvoltarii; g) suspendarea, pe o perioada determinata de timp între 1 an si 10 ani, a
dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei
funcții de conducere, de îndrumare si de control sau ca membru în comisii de concurs;
h) îndepărtarea persoanei/persoanelor respective din echipa de realizare a proiectului; i)
oprirea finanțării proiectului; j) oprirea finanțării proiectului, cu obligativitatea
retumarii fondurilor.

Interdicții și alte sancțiuni

Ocuparea posturilor de cercetare-dezvoltare de către persoane care se fac

18
vinovate de abateri grave de la buna conduita în activitatea de cercetaredezvoltare este
interzisă . Se anuleaza concursul pentru un post de cercetaredezvoltare ocupat, iar
contractul de munca cu instituția de cercetare-dezvoltare încetează de drept, indifferent
de momentul la care s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna
conduita în activitatea de cercetare-dezvoltare.
Constatarea abaterilor grave si identificarea persoanelor vinovate se fac de
către Consiliul National de Etica, conform legii.
De asemenea, pentru abaterile de la buna conduita în cercetaredezvoltare se
aplica sancțiunile disciplinare prevăzute în Codul de etica si deontologie profesionala
al personalului de cercetare-dezvoltare, precum si sancțiunile prevăzute în Legea nr.
64/1991 privind brevetele de invenție, republicata, cu modificările ulterioare, în Legea
nr. 129/1992 privind protecția desenelor si modelelor industriale, republicata, si în
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si
completările ulterioare.

19