Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
Abstract
Există mulți factori care influențează încrederea managerilor în mediul
de afaceri. Dintre toți acești factori de influență, impactul impozitării asupra
performanței afacerilor face obiectul prezentului studiu. Pentru a analiza
modul în care impozitarea afectează indicele de încredere în afaceri, am folosit
datele colectate pentru țările europene OCDE pentru a estima două modele de
regresie diferite. Rezultatele noastre vor arăta că managerii iau în considerare
schimbările în impozitare atunci când anticipează evoluția mediului de afaceri.
Introducere
Fiscalitatea este un domeniu în continuă schimbare și transformare care
afectează multe aspecte ale vieții de zi cu zi, fie că suntem conștienți de influența sa sau
nu. Mediul de afaceri, la rândul său, răspunde continuu la schimbările fiscale. Acest
studiu își propune să analizeze legătura dintre indicele de încredere în afaceri, care
reprezintă viziunea managerilor asupra evoluției mediului de afaceri, și fiscalitatea,
reprezentată de evoluția poverii fiscale ca procent din totalul veniturilor fiscale în
produsul intern brut.
Stabilitatea afacerilor este legată de stabilitatea fiscală, iar cercetarea noastră
își propune să dezvăluie aceste conexiuni. Studiul nostru este organizat în trei părți.
Prima parte se referă la stadiul actual al cercetării actuale asupra problemei pe care am
analizat-o. A doua parte prezintă metodologia utilizată în studiul nostru, iar ultima
parte prezintă rezultatele obținute în urma cercetării efectuate. Spre final am inclus
concluzii și bibliografie.
1. Revizuirea literaturii
2. Metodologia cercetării
Principalele variabile utilizate în analiza noastră sunt presiunea fiscală
și indicele de încredere în afaceri calculat conform metodologiei OCDE. Sunt
variabile care ne interesează în mod deosebit, deși așteptările antreprenorilor
cu privire la evoluția mediului de afaceri depind, evident, de mulți alți factori pe
lângă evoluțiile fiscale.
Pentru a stabili indicatorul pe care l-am numit povara fiscală am avut mai multe
opțiuni disponibile: raportul veniturilor totale din impozite în PIB, procentul veniturilor din
impozitul pe profit față de PIB, procentul veniturilor din contribuțiile sociale plătite de
angajator în PIB, procentul veniturilor din impozitele aferente producției față de PIB și
Sursă:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
3. Rezultate
Analiza noastră se concentrează pe estimarea a două modele de regresie liniară.
Prima are ca variabilă dependentă indicele de încredere a afacerilor și ca variabile
dependente PIB-ul și povara fiscală. Datele utilizate în estimare sunt date trimestriale pentru
perioada 1985-2009, modificate pentru a arăta modificări ale valorilor relative pentru o
anumită perioadă față de perioada anterioară, pentru a ne asigura că am folosit serii de timp
staționare. Rezultatele estimărilor sunt prezentate în Tabelul nr. 1.
Modelul de regresie poate fi considerat valid în ciuda R2 valoare de numai
39%. Dată fiind natura variabilelor utilizate, considerăm că este un rezultat
încurajator care arată că aproape 40% din indicele de încredere în mediul de
afaceri poate fi explicat prin evoluția sarcinii fiscale și a PIB-ului. Ar fi nerealist să
ne așteptăm la o valoare mai mare a lui R2 având în vedere multitudinea de factori
care pot influența așteptările managerilor cu privire la evoluția companiei pe care
o conduc, factori care nu au fost incluși în analiza noastră. În ceea ce privește
coeficienții care determină variabilele independente și coeficientul liber, testele t-
statistice precum și testul F-statistic și probabilitățile atașate acestor teste arată că
acești coeficienți sunt semnificativi statistic.
Astfel, putem spune că povara fiscală influențează invers evoluția performanței
corporative. O creștere a sarcinii fiscale cu un punct procentual determină o scădere a
indicelui de încredere a afacerilor cu 0,32 puncte procentuale.
Estimarea celui de-al doilea model de regresie a fost efectuată doar pentru a
confirma rezultatele obținute după prima estimare și pentru a da un plus de putere
concluziilor trase. Variabila dependentă este indicele de încredere în afaceri, iar
presiunea fiscală este variabila independentă. Datele utilizate sunt date anuale.
Rezultatele estimărilor sunt prezentate în Tabelul nr. 2.
Concluzia la care am ajuns în prima estimare este confirmată și întărită de
ceea ce a relevat cea de-a doua estimare. Deși valoarea lui R2 este destul de scăzut,
doar 8%, având în vedere că am eliminat o variabilă explicativă din model, acest
rezultat era așteptat și nu afectează calitatea generală a rezultatelor. Coeficienții
estimați sunt relevanți statistic, permițându-ne să interpretăm corect rezultatele
obținute.
Scopul acestui al doilea model de regresie a fost să ne permită să vedem
dacă frecvența datelor utilizate a afectat sau nu rezultatele. Din Tabelul nr.2 reiese
că rezultatele nu sunt afectate de utilizarea datelor nici trimestriale, nici anuale.
Mai mult, observăm că avem confirmarea rezultatelor din primul model de
regresie: coeficientul care precede variabila independentă are încă
Concluzii
Analiza cantitativă efectuată în acest studiu a confirmat inițiala noastră
așteptări, demonstrând empiric existența unei influențe a impozitării asupra
mediului de afaceri. Studiul efectuat și rezultatele estimărilor arată că atunci
când managerii își formează așteptările față de evoluția afacerii, ei iau în
considerare și ceea ce anticipează că se va întâmpla cu nivelul de impozitare.
Astfel, instabilitatea fiscală și înseamnă instabilitatea mediului de afaceri. O
creștere a poverii fiscale scade încrederea managerilor în mediul de afaceri în
care își desfășoară activitatea, ceea ce nu este deloc o surpriză.
Concluziile se bazează pe date din țările europene OCDE, așa că nu putem
spune că această concluzie se aplică unei anumite țări în special. Dar având în
vedere că țările incluse în analiză sunt marea majoritate a statelor membre ale UE
sau țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană și ținând cont de faptul că
țările incluse în analiză sunt atât „vechi” membri, cât și „noi” state membre ale
Uniunea Europeană, putem extrapola concluziile noastre la Uniunea Europeană în
ansamblu.
Cu toate acestea, considerăm că este important să subliniem o serie de rezerve cu privire
la rezultate. În primul rând, datele au fost prelucrate pentru a obține valori trimestriale pentru
sarcina fiscală, care este prezentată în valori anuale în toate bazele de date. Această prelucrare
Referințe
Browning, E. - Povara impozitării, The Journal of Political Economy,1978, 86
(4), p. 649-671
Collins, D. – Relația dintre sondajele de încredere în afaceri și stoc
Performanța pieței, Investment Analysts Journal, 2001, 54, pp. 9-17 Darling, PG
- O măsură surrogativă a încrederii în afaceri și relația acesteia cu
Prețurile stocurilor, The Journal of Finance, 1955, 10, p. 442–458
Dickey, DA și Fuller, WA – Distribuția estimatorilor pentru autoregresiv
serie de timp cu o rădăcină unitară, Jurnalul Asociației Americane de Statistică,
1979, 74, pp.427-431
Donnahoe, A. - Măsurarea poverii fiscale a statului, Jurnalul de economie politică,
1947, 55 (3), p. 234-244
Heye, C. - Strângerea pieței muncii și încrederea în afaceri: o internațională
Comparaţie, Politică și societate, 1993, 21, p. 169-193
Hohnischa, M. Pittnauerc, S. Solomond, S. & Stauffere, D. - Socioeconomice
interacțiune și variații ale indicatorilor de încredere în afaceri, Physica A: Statistical
Mechanics and its Applications, 2005, 345 (3–4), pp. 646–656
Keho, Y. - Echilibrul bugetar prin ajustări ale veniturilor sau cheltuielilor? Un
analiza econometrică a procesului bugetar ivorian, 1960 – 2005, Journal of
Economics and International Finance, 2010, 2(1), pp. 001-011
OCDE - Sondaje privind tendințele în afaceri: un manual, Direcția de Statistică, Paris,
2003
OCDE - Prezentarea standardizată a OCDE a încrederii în afaceri și a consumatorilor
Indicatori și agregate de zonă, Principalii indicatori economici, 2006
Quinn, DP - Impozitarea corporativă și puterea economică corporativă: clasa de testare-
Modele de putere și încredere în afaceri, Jurnalul American de Sociologie, 1989,
94 (6), pp. 1419-1426
Taylor, K. și McNabb, R. - Ciclurile de afaceri și rolul încrederii: dovezi
pentru Europa, Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 2007, 69, pp. 185– 208