Sunteți pe pagina 1din 7

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

Impactul presiunii fiscale asupra performanței


companiilor Studiu de caz: Zona OCDE Europa

prof. dr. Georgeta VINTILĂ


vintilageorgeta@yahoo.fr
Universitatea de Studii Economice, Bucuresti
Ioana Laura ŢIBULCĂ Doctorand
tibulca.laura@gmail.com
Universitatea de Studii Economice, Bucuresti

Abstract
Există mulți factori care influențează încrederea managerilor în mediul
de afaceri. Dintre toți acești factori de influență, impactul impozitării asupra
performanței afacerilor face obiectul prezentului studiu. Pentru a analiza
modul în care impozitarea afectează indicele de încredere în afaceri, am folosit
datele colectate pentru țările europene OCDE pentru a estima două modele de
regresie diferite. Rezultatele noastre vor arăta că managerii iau în considerare
schimbările în impozitare atunci când anticipează evoluția mediului de afaceri.

Cuvinte cheie: performanța companiilor, presiunea fiscală, impozitarea,


încrederea în afaceri
Clasificare JEL: H20, H32, G38, F30

Introducere
Fiscalitatea este un domeniu în continuă schimbare și transformare care
afectează multe aspecte ale vieții de zi cu zi, fie că suntem conștienți de influența sa sau
nu. Mediul de afaceri, la rândul său, răspunde continuu la schimbările fiscale. Acest
studiu își propune să analizeze legătura dintre indicele de încredere în afaceri, care
reprezintă viziunea managerilor asupra evoluției mediului de afaceri, și fiscalitatea,
reprezentată de evoluția poverii fiscale ca procent din totalul veniturilor fiscale în
produsul intern brut.
Stabilitatea afacerilor este legată de stabilitatea fiscală, iar cercetarea noastră
își propune să dezvăluie aceste conexiuni. Studiul nostru este organizat în trei părți.
Prima parte se referă la stadiul actual al cercetării actuale asupra problemei pe care am
analizat-o. A doua parte prezintă metodologia utilizată în studiul nostru, iar ultima
parte prezintă rezultatele obținute în urma cercetării efectuate. Spre final am inclus
concluzii și bibliografie.

1. Revizuirea literaturii

Revista Română de Statistică – Supliment Trim II/2013 35


Presiunea fiscală a fost un subiect de interes pentru cercetători de câteva decenii,
dar a reușit întotdeauna să rămână o problemă actuală. Donnahoe (1947) a propus o
clasificare a sarcinii fiscale în trei categorii pe care le-a reprezentat folosind o diagramă cu
linii drepte și pante diferite. El a propus, de asemenea, o interpretare a sarcinii fiscale ca
raport între capacitatea unui stat de a genera impozite și colectarea acestora. Browning
(1978) a studiat povara fiscală și a demonstrat că impozitele indirecte tind să fie progresive
atunci când sunt examinate în contextul unui model de echilibru general în care transferurile
sunt o sursă importantă de venit pentru populație. Studiul concluzionează că un sistem de
impozitare regresivă poate însemna o povară fiscală redusă pentru contribuabilii mai săraci.

În ultimul timp, din ce în ce mai multe studii au început să se concentreze pe


indicele de încredere în afaceri. Collins (2001) a examinat legătura cauzală dintre
indicele de încredere în afaceri și dezvoltarea pieței de capital. Pentru studiul său a
folosit cauzalitatea Granger și concluzia la care s-a ajuns a fost că indicele de încredere
în mediul de afaceri nu poate fi folosit pentru a prezice tendințele pieței de capital, dar
evoluțiile de pe piața de capital pot fi folosite pentru a prezice indicele de încredere în
afaceri.
Dar interesul pentru indicele de încredere în afaceri este mai vechi decât atât.
De exemplu, atât Jacobs (1988), cât și Quinn (1989) au efectuat studii care s-au
concentrat pe indicele de încredere în afaceri. Mai devreme, Darling (1955) a publicat
un studiu privind analiza statistică a covarianței dintre indicele încrederii afacerilor și
prețurile pieței de capital.
Hohnischa, Pittnauerc, Solomond și Stauffere (2005) au folosit datele
colectate prin sondaje asupra întreprinderilor din Germania începând cu 1960 și au
propus un model stocastic de formare a așteptărilor individuale cu privire la
dezvoltarea afacerilor într-un anumit sector industrial. Taylor și McNabb (2007) au
analizat posibilitatea utilizării indicelui de încredere în mediul de afaceri ca
instrument de predicție și au concluzionat că acest indice poate fi folosit pentru a
prezice scăderile evoluției unui anumit sector.
Din păcate, literatura existentă face foarte puține referiri la studii
legând impozitarea și dezvoltarea mediului de afaceri. De aici și potențialul
inovator al analizei pe care o propunem mai jos.

2. Metodologia cercetării
Principalele variabile utilizate în analiza noastră sunt presiunea fiscală
și indicele de încredere în afaceri calculat conform metodologiei OCDE. Sunt
variabile care ne interesează în mod deosebit, deși așteptările antreprenorilor
cu privire la evoluția mediului de afaceri depind, evident, de mulți alți factori pe
lângă evoluțiile fiscale.
Pentru a stabili indicatorul pe care l-am numit povara fiscală am avut mai multe
opțiuni disponibile: raportul veniturilor totale din impozite în PIB, procentul veniturilor din
impozitul pe profit față de PIB, procentul veniturilor din contribuțiile sociale plătite de
angajator în PIB, procentul veniturilor din impozitele aferente producției față de PIB și

36 Revista Română de Statistică – Supliment Trim II/2013


procentul veniturilor din taxe vamale în PIB. Pentru a nu restrânge în niciun fel
relevanța datelor utilizate și pentru că ne-am gândit că prima variantă de determinare a
sarcinii fiscale le include practic pe toate celelalte, am decis să folosim valoarea
presiunii fiscale determinată ca procent din totalul veniturilor fiscale față de PIB. . În
analiza noastră am considerat că evoluția acestei variabile de la o perioadă de timp la
alta reflectă impactul sarcinii fiscale asupra impozitării întreprinderilor.
Indicele de încredere în afaceri este un indicator calculat pe baza
sondaje pentru managerii întreprinderilor care activează în diferite domenii. La nivelul UE,
acest indice este calculat separat pentru principalele sectoare de afaceri: industrie,
construcții, comerț cu amănuntul și servicii. Mai mult, un indice este determinat și alocat
întregului mediu de afaceri, dar este calculat doar pentru cele 17 state membre ale Uniunii
Europene care fac și ele parte din zona euro. Acest indicator poate fi observat în Graficul
nr.1.

Graficul nr.1- Evoluția încrederii în afaceri

Sursă:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

Prima noastră observație este că indicele de încredere în afaceri este calculat


lunar. Se bazează pe sondaje de afaceri care conțin întrebări la care răspund managerii.
Răspunsurile sunt cu alegere multiplă și de natură calitativă, ceea ce face ca timpul
petrecut pentru completarea sondajului să fie mult mai mic comparativ cu un sondaj
care ar necesita răspunsuri cantitative și l-ar obliga pe manager să apeleze constant la
situațiile financiare ale companiei pentru informațiile necesare pentru a răspunde la
întrebările din sondaj. Răspunsurile calitative sunt convertite în scoruri bazate pe o
metodologie bine stabilită și apoi contribuie la scorul final al indicelui de încredere în
afaceri.
Indicele de încredere în afaceri reflectă perspectiva managerilor asupra situației
actuale a companiei pe care o conduc în ceea ce privește performanțele, dar și așteptările
acestora pentru evoluțiile viitoare. Astfel, în analiza noastră, am constatat că acest indice
reprezintă performanța firmelor care operează într-o anumită zonă geografică.

Revista Română de Statistică – Supliment Trim II/2013 37


Am inclus printre variabilele utilizate Produsul Intern Brut,
calculat în milioane de dolari SUA, pentru că ne-am gândit că ar fi util să comparăm
impactul poverii fiscale asupra performanței afacerii și impactul PIB-ului asupra
aceleiași variabile dependente. Datele utilizate au fost colectate pentru zona OCDE
Europa, ceea ce înseamnă țări europene care sunt și membre ale OCDE1. Această zonă
geografică nu este echivalentă cu zona euro sau cu UE, dar am considerat că dintre
toate alternativele disponibile în baza de date a OCDE, datele pentru această zonă au
fost cele mai relevante pentru a ajunge la o concluzie care să se aplice pentru membrul
UE. state.
Perioada de timp luată în considerare este între 1985 și 2009, ca date mai recente
decât 2009 nu este încă disponibil pe site-ul OCDE. Datele utilizate sunt date trimestriale
pentru unul dintre modelele de regresie și date anuale pentru celălalt model de regresie.
Datele pentru indicele de încredere în afaceri sunt date lunare, care au fost transformate în
date trimestriale sau anuale folosind o medie aritmetică simplă. Sursa datelor prelucrate și
utilizate ulterior în cercetarea noastră este baza de date OCDE, disponibilă online.

3. Rezultate
Analiza noastră se concentrează pe estimarea a două modele de regresie liniară.
Prima are ca variabilă dependentă indicele de încredere a afacerilor și ca variabile
dependente PIB-ul și povara fiscală. Datele utilizate în estimare sunt date trimestriale pentru
perioada 1985-2009, modificate pentru a arăta modificări ale valorilor relative pentru o
anumită perioadă față de perioada anterioară, pentru a ne asigura că am folosit serii de timp
staționare. Rezultatele estimărilor sunt prezentate în Tabelul nr. 1.
Modelul de regresie poate fi considerat valid în ciuda R2 valoare de numai
39%. Dată fiind natura variabilelor utilizate, considerăm că este un rezultat
încurajator care arată că aproape 40% din indicele de încredere în mediul de
afaceri poate fi explicat prin evoluția sarcinii fiscale și a PIB-ului. Ar fi nerealist să
ne așteptăm la o valoare mai mare a lui R2 având în vedere multitudinea de factori
care pot influența așteptările managerilor cu privire la evoluția companiei pe care
o conduc, factori care nu au fost incluși în analiza noastră. În ceea ce privește
coeficienții care determină variabilele independente și coeficientul liber, testele t-
statistice precum și testul F-statistic și probabilitățile atașate acestor teste arată că
acești coeficienți sunt semnificativi statistic.
Astfel, putem spune că povara fiscală influențează invers evoluția performanței
corporative. O creștere a sarcinii fiscale cu un punct procentual determină o scădere a
indicelui de încredere a afacerilor cu 0,32 puncte procentuale.

1 ZonaOCDE Europa: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta,


Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia,
Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia, Regatul Unit

38 Revista Română de Statistică – Supliment Trim II/2013


Așteptările managerilor cu privire la evoluția mediului de afaceri depind de modul
în care simt aceștia că va evolua sarcina fiscală. Schimbările repetate frecvent în
materie de impozitare duc la destabilizare și la scăderea încrederii corporative în
mediul de afaceri.

Tabelul nr.1 – Ieșirea Eviews pentru modelul de regresie, date trimestriale


Variabilă dependentă: Metoda
BCI: Cele mai mici pătrate
Data: 05/11/13 Ora: 18:35 Eșantion
(ajustat): 1985Q2 2009Q4 Observații
incluse: 99

Variabil Coeficient Std. Eroare t-statistică Prob.

C - 0,006842 0,001200 - 5,701935 0,0000


TP - 0,328321 0,013694 2,093664 0,0056
PIB 1,157654 0,146465 7,903963 0,0000

R-pătrat 0,394384 Var dependentă medie - 0,000307


R-pătrat ajustat 0,381767 SD dependent var 0,010888
SE de regresie 0,008561 Criteriul de informare Akaike - 2,653317
Suma pătrată rezid 0,007036 criteriul Schwarz - 2,574677
Probabilitatea de jurnal 32,33922 F-statistică 31,25817
Statul Durbin-Watson 2,135838 Prob (F-statistică) 0,000000

Estimarea celui de-al doilea model de regresie a fost efectuată doar pentru a
confirma rezultatele obținute după prima estimare și pentru a da un plus de putere
concluziilor trase. Variabila dependentă este indicele de încredere în afaceri, iar
presiunea fiscală este variabila independentă. Datele utilizate sunt date anuale.
Rezultatele estimărilor sunt prezentate în Tabelul nr. 2.
Concluzia la care am ajuns în prima estimare este confirmată și întărită de
ceea ce a relevat cea de-a doua estimare. Deși valoarea lui R2 este destul de scăzut,
doar 8%, având în vedere că am eliminat o variabilă explicativă din model, acest
rezultat era așteptat și nu afectează calitatea generală a rezultatelor. Coeficienții
estimați sunt relevanți statistic, permițându-ne să interpretăm corect rezultatele
obținute.
Scopul acestui al doilea model de regresie a fost să ne permită să vedem
dacă frecvența datelor utilizate a afectat sau nu rezultatele. Din Tabelul nr.2 reiese
că rezultatele nu sunt afectate de utilizarea datelor nici trimestriale, nici anuale.
Mai mult, observăm că avem confirmarea rezultatelor din primul model de
regresie: coeficientul care precede variabila independentă are încă

Revista Română de Statistică – Supliment Trim II/2013 39


o valoare negativă, care confirmă efectul invers al poverii fiscale asupra indicelui
de încredere în afaceri.

Tabelul nr.2 – Rezultatele analizelor pentru modelul de regresie, date anuale


Variabilă dependentă: Metoda
BCI: Cele mai mici pătrate
Data: 05/11/13 Ora: 19:45
Exemplu: 1986 2009
Observații incluse: 24

Variabil Coeficient Std. Eroare t-statistică Prob.

C - 0,002277 0,005585 - 1,407675 0,0005


TP - 0,265971 0,602671 2,441321 0,0033

R-pătrat 0,087753 Var dependentă medie - 0,002589


R-pătrat ajustat 0,086280 SD dependent var 0,026659
SE de regresie 0,027139 Criteriul de informare Akaike - 4,296068
Suma pătrată rezid 0,016203 criteriul Schwarz - 4,197897
Probabilitatea de jurnal 13,55282 F-statistică 5,194764
Statul Durbin-Watson 1,895116 Prob (F-statistică) 0,003288

Concluzii
Analiza cantitativă efectuată în acest studiu a confirmat inițiala noastră
așteptări, demonstrând empiric existența unei influențe a impozitării asupra
mediului de afaceri. Studiul efectuat și rezultatele estimărilor arată că atunci
când managerii își formează așteptările față de evoluția afacerii, ei iau în
considerare și ceea ce anticipează că se va întâmpla cu nivelul de impozitare.
Astfel, instabilitatea fiscală și înseamnă instabilitatea mediului de afaceri. O
creștere a poverii fiscale scade încrederea managerilor în mediul de afaceri în
care își desfășoară activitatea, ceea ce nu este deloc o surpriză.
Concluziile se bazează pe date din țările europene OCDE, așa că nu putem
spune că această concluzie se aplică unei anumite țări în special. Dar având în
vedere că țările incluse în analiză sunt marea majoritate a statelor membre ale UE
sau țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană și ținând cont de faptul că
țările incluse în analiză sunt atât „vechi” membri, cât și „noi” state membre ale
Uniunea Europeană, putem extrapola concluziile noastre la Uniunea Europeană în
ansamblu.
Cu toate acestea, considerăm că este important să subliniem o serie de rezerve cu privire
la rezultate. În primul rând, datele au fost prelucrate pentru a obține valori trimestriale pentru
sarcina fiscală, care este prezentată în valori anuale în toate bazele de date. Această prelucrare

40 Revista Română de Statistică – Supliment Trim II/2013


ar putea afecta calitatea informațiilor conținute în observațiile utilizate pentru această
variabilă. În al doilea rând, pentru a doua regresie am putut obține date doar pentru 24 de
observații, ceea ce ar putea afecta semnificația statistică a rezultatelor. În cele din urmă,
valoarea scăzută a coeficientului de regresie R2 pentru ambele modele, deși justificabile, ne
face să credem că ar trebui să ducem studiul mai departe prin introducerea mai multor
variabile explicative în modelul de regresie.

Referințe
Browning, E. - Povara impozitării, The Journal of Political Economy,1978, 86
(4), p. 649-671
Collins, D. – Relația dintre sondajele de încredere în afaceri și stoc
Performanța pieței, Investment Analysts Journal, 2001, 54, pp. 9-17 Darling, PG
- O măsură surrogativă a încrederii în afaceri și relația acesteia cu
Prețurile stocurilor, The Journal of Finance, 1955, 10, p. 442–458
Dickey, DA și Fuller, WA – Distribuția estimatorilor pentru autoregresiv
serie de timp cu o rădăcină unitară, Jurnalul Asociației Americane de Statistică,
1979, 74, pp.427-431
Donnahoe, A. - Măsurarea poverii fiscale a statului, Jurnalul de economie politică,
1947, 55 (3), p. 234-244
Heye, C. - Strângerea pieței muncii și încrederea în afaceri: o internațională
Comparaţie, Politică și societate, 1993, 21, p. 169-193
Hohnischa, M. Pittnauerc, S. Solomond, S. & Stauffere, D. - Socioeconomice
interacțiune și variații ale indicatorilor de încredere în afaceri, Physica A: Statistical
Mechanics and its Applications, 2005, 345 (3–4), pp. 646–656
Keho, Y. - Echilibrul bugetar prin ajustări ale veniturilor sau cheltuielilor? Un
analiza econometrică a procesului bugetar ivorian, 1960 – 2005, Journal of
Economics and International Finance, 2010, 2(1), pp. 001-011
OCDE - Sondaje privind tendințele în afaceri: un manual, Direcția de Statistică, Paris,
2003
OCDE - Prezentarea standardizată a OCDE a încrederii în afaceri și a consumatorilor
Indicatori și agregate de zonă, Principalii indicatori economici, 2006
Quinn, DP - Impozitarea corporativă și puterea economică corporativă: clasa de testare-
Modele de putere și încredere în afaceri, Jurnalul American de Sociologie, 1989,
94 (6), pp. 1419-1426
Taylor, K. și McNabb, R. - Ciclurile de afaceri și rolul încrederii: dovezi
pentru Europa, Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 2007, 69, pp. 185– 208

Revista Română de Statistică – Supliment Trim II/2013 41

S-ar putea să vă placă și