Fisa de lectura

Chirita in provincie
de Vasile Alecsandri

Titlu : “Chirita in provincie”

Autor : Vasile Alecsandri

Genul literar : dramatic

Specia literara : comedie

Personajele : Cucoana Chirita,Grigori Barzoi,Gulita,Luluta,Safta,D-nul

Sarl,Leonas,Ion,Trei tarani,tarani,jandarmi.
Introducere
Vasile Alecsandri este un reprezentant de seama al perioadei pasoptiste in
prima parte a vietii sale pentru ca la maturitate sa faca parte din junimism.
Opera sa sta sub semnul diversitatii compozitionale astfel incat devine
model pentru contemporani, dar si pentru scriitorii care il vor urma. In mare
parte opera sa este clasica; ea se caracterizeaza prin ordine, rigoare echilibru
compozitional,
printr-o seninatate a viziunii asupra lumii. Rareori apare in opera sa vreun
sentiment de nostalgie, formatia lui fiind cea a unui clasic. Intemeietorul
speciei literare a pastelului in literatura romana, Vasile Alecsandri este si un
mare iubitor al folclorului roman („Poezii populare ale romanilor“).
Alecsandri experimenteaza si domeniul prozei prin creatii scurte cum ar fi
povestirea sau nuvela. In domeniul dramaturgiei se remarca in special prin
comedia de moravuri si prin vodeviluri care vor fi puse in scena la teatrul
national. Remarcam faptul ca majoritatea pieselor sale vizeaza o satira a
moravurilor lumii contemporane.
Piesa de fata este alcatuita din doua acte si a fost pua in scena in 1952.

2. Specie literara
Piesa „Chirita in provintie“ este o comedie, apartine genului dramatic
intrucat apar didascaliile (indicatii scenice), personaje si dialogul dintre ele,
lipsind cu desavarsire moduri de expunere precum naratiunea si descrierea.
Informatii legate de vestimentatie, comportament, aranjament scenic, ne sunt
oferite prin didascalii.
Piesa se incadreaza speciei literare a comediei de moravuri intrucat
intamplarile infatisate, replicile, comportamentul, numele sau situatiile
starnesc rasul. La modul general comedia se fundamenteaza pe contrastul
dintre aparenta si esenta. Exista in comedie un conflict comic de natura sa
declanseze situatiile comice. Spre deosebire insa de alte specii in care
comicul apare izolat, in specia de fata el este o categorie estetica dominanta
care genereaza rasul insotit de atitudini din partea lectorului, de amuzament
si buna-vointa. Exista mai multe tipuri de comic regasite si in piesa noastra
precum: comicul de limbaj, de nume, de situatie, de caracter, de moravuri.

3. Tema
Tema textului este aceea a parvenitismului, a snobismului specific societatii
contemporane. Prin intermediul comediei sunt satirizate incercarile de a
ascunde esenta printr-o aparenta neconvingatoare.

4. Explicatia titlului
Titlul este alcatuit din doua substantive: unul care desemneaza personajul
feminin devenit o emblema a epocii, iar celalalt este un indice spatial care
desemneaza o zona marginala in care indivizii au tot soiul de aspiratii
incercand sa se compare cu cei din metropole precum Parisul. Modul de
viata, vestimentatia, chiar si limba franceza, devin aspiratiile Coanei Chirita
care isi doreste depasirea statutului de provinciala, acesta actioneaza ca un
complex de inferioritate pe care Chirita se ambitioneaza sa il depaseasca.

5. Subiectul
Comedia are in centrul sau familia Barzoi cu reprezentanta ei de seaza,
Chirita sotia boierului Grigore Barzoi care pe tot parcursul piesei isi etaleaza
snobismul. Scopul ei este acela de a fi in pas cu moda pariziana, in acest
sens a avut nevoie de un statut social imbunatatit. Astfel il determina pe
boierul Grigore Barzoi sa devina ispravnic. Chirita se remarca prin situatiile
penibile in care se pune, demonstrand un snobism iesit din comun.
Imitarea modei pariziene cu orice pret este o trasatura specifica epocii, prin
aceasta Alecsandri satirizeaza moravurile societatii contemporane folosindu-
se insa de umor. Chirita este o imagine caricaturala a femeii mondene din
perioada pasoptista, idealurile sale sunt legate atat de schimbarea propriei
imagini cat si de viitorul fiului sau Gulita.
Comicul de nume este evident, astfel ca Gulita desi este nume pae un alint
care dezvaluie o fire rasfatata, dar si inculta. Chirita planuieste o casatorie
intre fiul ei si Luluta, o orfana cu potential de a mosteni o mare avere.
Crescuta in casa ei, Luluta este o singuratica, traind din amintiri. Leonas, un
tanar inteligent si cu spirit de initiativa face parte din trecutul ei luminos,
intamplarea face ca acesta indragostit la randu-i de Luluta se intoarce pentru
a pune la cale fuga lor.
In stratul de adancime al textului apare o opozitie intre traditie si ideile
progresiste. Chirita este cea care incearca sa se rupa de traditie, sa-si
schimbe comportamentul, obiceiurile culinare, chiar si limba. Contrastul
intre posibilitatile intelectuale reduse si felul in care asimileaza ideile
progresiste creeaza un comic teribil, limba franceza pe care se straduieste sa
o asimileze este eronata, termenii fiind adaptati dupa limba romana
(furculision). Fiul Gulita se pare ca o mosteneste dovedindu-se incapabil sa
asimileze franceza care era la moda.
Cuplul Luluta-Leonas este unul romantic, iubirea celor doi fiind sincera.
Pentru a-i castiga simpatia si a fi aproape de ea Leonas intors de curand din
strainatate se deghizeaza inducand-o in eroare pe Chirita. Ba mai mult el
scoate in evidenta imoralitatea acesteia care nu se da in laturi in a-i raspunde
la avansuri, nestiind ca este chiar Leonas. Considerandu-l un rival pentru
rasfatatul Gulita, Chirita incearca in mai multe randuri sa-l indeparteze pe
Leonas inca de fiecare data ea cade in capcana tanarului.
 Apar in text si personaje secundare, personajul colectiv – grupul taranilor
din care iese in evidenta Ion, acesta intra in tiparul traditional al romanului
simplu, cu bun simt care ironizeaza snobismul stapanilor si incercarile lor
esuate de a se adapta la o moda a timpului incompatibila cu structura lor
interioara.
Finalul este unul fericit pentru cei doi tineri care ajung sa fie impreuna.
Emblema a unei epoci marcata de influente straine si de parvenitism, Chirita
este un personaj emblematic, o expresie a formelor fara font condamnate de
Titu Maiorescu.

6. Caracterizare de personaj
Chirita este un personaj emblematic al literaturii romana, creat cu ideea de
a satiriza moravurile societatii burgheze din perioada pasoptista.
Chirita da dovada de un snobism iesit din comun pe tot parcursul textului.
Din dorinta de a fi in pas cu moda aceasta se converteste frantuzismelor,
obtinand in final un rezultat dizgratios, menit sa starneasca rasul.
Dragostea fata de fiul sau este o urma de moralitate pe parcursul textului,
caci Chirita are antecedente opuse moralitatii cum ar fi flirtul cu Sarl si cu
tanarul cadru militar deghizat, sau dorinta ca Luluta sa devina sotia lui
Gulita doar pentru avere.
Personajul se incadreaza in tiparul personajelor descrise atat de bine de
catre Alecsandri si Caragiale, acela al caricaturilor ce satirizeaza
parvenitismul si prostul gust din anumite perioade.

7. Concluzii
Reprezentant al literaturii pasoptiste, intemeietor al literaturii romane,
Vasile Alecsandri a ridicat discursul literar, fie el liric, epic sau dramatic la
un rang de maxima originalitate inegalabil la o privire diacronica a literaturii
romane.