Alimedia

Alimedia (online) = ISSN 2247 – 8078

ISSN – L = 2247 – 8078
 Acest număr al Revistei Alimedia
este dedicat în exclusivitate publicării celor mai reuşite lucrări ale elevilor
participanţi la

S.O.S. PRODUCŢIA DE ALIMENTE !

CONCURS DE EDUCAŢIE CIVICĂ ŞI SĂNĂTATE
cuprins în CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE NAŢIONALE –
C.A.E.N. 2013, domeniul A10 – Educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile,
poziţia 17, aprobat prin nota M.E.N. nr. 35266 / 1 / 06.03.2013

Ediţia a III - a
Baia Mare, 2013

Coordonator publicaţie:
• prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Tehnoredactare:
• prof. ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
• prof. ing. Fodo Daniela Claudia

Ilustraţie copertă:
• ing. Chiş Eugenia - lucrare prezentată în cadrul Concursului de Educaţie
Civică şi Sănătate “S.O.S. PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, Ediţia a III-a

2
 Iniţiator şi coordonator proiect educaţional
“SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”:
• prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Comitetul de coordonare:
• prof. Ana Lucreţia Maria Moldovan – inspector şcolar general la
Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş
• prof.ing. Mihaiela Abraham – inspector şcolar, managementul
resurselor umane
• prof.ing. Livia Pop – inspector şcolar de specialitate pentru
învăţământul profesional şi tehnic
• prof. Amelia Bănică - inspector şcolar pentru proiecte educaţionale
– activitate formală şi nonformală
• prof.ing. Cărăuşan Mircea – director, Colegiul Tehnic
„Transilvania” Baia Mare
• prof.ing. Orha Ioan – director adjunct, Colegiul Tehnic
„Transilvania” Baia Mare
• prof. Doina Dumitraşcu – coordonator programe şi proiecte
educative şcolare şi extraşcolare, Colegiul Tehnic „Transilvania”
Baia Mare
• prof. ing. Bonaţ Ioan Gheorghe – şeful Catedrei de Industrie
Alimentară, Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare

Comitetul ştiinţific:
• conf.univ.dr. Zoiţa Berinde – director Departamentul de Chimie –
Biologie, Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar
Nord din Baia Mare
• prof.univ.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuţa – Universitatea Tehnică
Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare
• şef lucrări dr.ing. Giurgiulescu Liviu – Universitatea Tehnică Cluj
Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare
• dr.ing. Boltea Florin – inspector la DIRECŢIA SANITAR
VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
MARAMUREŞ
• prof. dr. Frânc Sorin Mihai - Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia
Mare

Realizatorii acestei publicaţii nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea

lucrărilor publicate, aceasta revenind în exclusivitate autorilor/coordonatorilor lor !

3
 Din sumar:

SIGURANŢA ALIMENTARĂ – O PROBLEMĂ ACTUALĂ CE AŞTEAPTĂ 7

SOLUŢII NOI
prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe, Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIAŢA 8
Elev: Albişoru Carmen Ioana, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau Mare, jud. Timiş
Prof.coordonator: Bozsitz Andreea-Maria, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau Mare,
jud. Timiş
CONFLICTUL ÎNTRE APARENŢĂ ŞI REALITATE 9
Elev: Pop Doris, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” Baia Mare
Profesor coordonator Pop Adrian Ioan, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” Baia Mare
O VIAŢĂ FRUMOASĂ ÎNTR-UN CORP SĂNĂTOS 10
Cozma Alina - Clasa a X-a A, Colegiul Tehnic „ Transilvania” Baia Mare
Prof. coordonator Ghiras Dănuţ Cornelica, Colegiul Tehnic „ Transilvania” Baia Mare
BANANA 12
Elev: Căciulă Teodora, clasa a V-a, Colegiul Naţional Emil Racoviţă Cluj-Napoca
Profesor: Szekely Sandor, Colegiul Naţional Emil Racoviţă Cluj-Napoca
ELOGIU ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE 12
Elev: Banciu Roxana-Elena, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau Mare, jud. Timiş
Prof.coordonator: Bozsitz Andreea-Maria, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau Mare,
jud. Timiş
O ALIMENTAŢIE ECHILIBRATĂ ŞI SĂNĂTOASĂ 13
Elev: Aţurcăniţei Alexandra, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni - jud. Argeş
Prof. coordonator: Bănuţă Amalia, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni - jud. Argeş
ALIMENTAŢIA POTRIVITĂ PENTRU UN STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS 15
Nuszer Rajmond, clasa a XIII-a B, Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare
Prof. coordonator Boloş Milica, Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare
UN ASPECT AL UNEI ALIMENTAŢII NESĂNĂTOASE 16
elev Marco Orban clasa a IX-a A, Liceul Pedagogic Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei
Profesor coordonator: Beatrix Negrea, Liceul Pedagogic Regele Ferdinand, Sighetu
Marmaţiei
VARZA MURATĂ-PRODUS CU ADEVĂRAT SĂNĂTOS 17
elev: Voicu Răzvan-George,
prof. coordonator Stătescu Violeta, Grup Şcolar Forestier, Curtea de Arges
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIAŢA! 19
Autor: elev Petruş Diana Violeta, clasa a X- a B, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIAŢA 20
Boantă Denisa Alexandra-clasa a XI-a, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj -Napoca
profesor coordonator Szekely Ştefania, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj -Napoca
UN ALIMENT MIRACOL – MAGIUNUL DE PRUNE 20
Eleva: Boroş Loredana clasa a IX-a seral, Colegiul Tehnic Transilvania - Baia Mare
Coordonator: prof. ing. Barbur Maria, Colegiul Tehnic Transilvania - Baia Mare
MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIAŢA 22
Elev Măcicăşan Georgiana, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Mihai Eminescu , Cluj - Napoca
Profesor coordonator : Ştefania Szekely Liceul Teoretic Mihai Eminescu , Cluj - Napoca
UN MĂR PE ZI, O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ! 23
Elevul Bayram Kadir - clasa a VI-a C, Şcoala Gimnazială”T. Vladimirescu”, Călăraşi
Prof. Vasilica Popescu, Şcoala Gimnazială”T. Vladimirescu”, Călăraşi

4
MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIAŢA 25
Elev: Pisica Victoria clasa a XI-a, Liceul: ,,Mihai Eminescu” Cluj-Napoca
Profesor: Szekely Ştefania, Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” Cluj-Napoca
„VIAŢA SĂNĂTOASĂ ÎNCEPE LA MASĂ” 26
Elev: Din Ionela clasa a XII a, Liceul Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni, jud.Argeş
Profesor coordonator: Maricica Ţenea, Liceul Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni, jud.Argeş
POŢI RENUNŢA LA PRODUSELE FAST-FOOD? 28
Dinu Loredana, clasa aXa C, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova,
prof. îndrumător: Botezatu Laurenţia-Monica, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate
Craiova,
MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS 28
Autor: Hîncu Dana-Georgiana, clasa a XI-a N, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena
Doamna”, Galaţi
Coordonator: Prof. Pătraşcu Aura, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”,
Galaţi
TREBUIE SĂ CONSUMĂM PRODUSE ECOLOGICE ŞI BIO? 29
Eleva: Birta Roberta clasa a IX-a, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
Prof. coord. Tatiana Cauni Coc, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
„ALIMENTAŢIA ALCALINĂ” 30
Elev: Negru Aurora, clasa a X-a, calificarea Tehnician în industria alimentară Liceul
Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui
Profesor coordonator: Stoian Gabriela, catedra de industrie alimentară, Liceul Tehnologic
“Ion Mincu” Vaslui
DE CE O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ? 32
elev: Rezmiveş Ionuţ Marin, clasa a XIII-a A, Colegiul Tehnic Transilvania – Baia Mare
coordonator: prof.ing. Miclăuş Dorina Carmen, Colegiul Tehnic Transilvania – Baia Mare
PERICOLELE CONSUMULUI DE DULCIURI ŞI DE BĂUTURI 34
elev: Stoleru Ana-Maria, Colegiul Tehnic ”Petru Poni”, Oneşti
prof. coordonator: ing. Radu Daniela, Colegiul Tehnic ”Petru Poni”, Oneşti
MÂNCÂND SĂNĂTOS , NE PROTEJĂM VIAŢA 35
Vultureanu Cristina Flavia, Vanţa Laura, Liceul Teoretic “Emil Racovita”, Baia Mare
Coordonator : prof. Mihaela Chiş, Liceul Teoretic “Emil Racovita”, Baia Mare
DIETA MEDITERANEANĂ 36
Elev: Irimuş Alina, Colegiul Economic “ Nicolae Titulescu “ Baia Mare.
prof. coordonator: Morariu Călin, Colegiul Economic “ Nicolae Titulescu “ Baia Mare
ALIMENTE NOCIVE PENTRU SĂNĂTATE 38
Oana Ovidiu Vasile – elev clasa a IX –a C – Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare
profesor coordonator Raţa Livia Natalia, Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIAŢA 39
Gavrilă Teodor, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Sf. Gheorghe, Covasna
Profesor coordonator: Tordai Carmen, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Sf.
Gheorghe, Covasna
LAPTELE – AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII ÎN 40
ALIMENTAŢIE
Elev: Rizescu Cătălina, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni, Jud. Argeş
Prof. coordonator: Bănuţă Amalia, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni, Jud. Argeş
DE CE SĂ ŢINEM CONT PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ 42
Elev: Trinţalin Sergiu, Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei
Profesor coordonator: Negrea Beatrix, Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand”, Sighetu
Marmaţiei
SĂNĂTATEA TRUPEASCĂ PRIN ALIMENTAŢIE NATURALĂ 43
elev: Cincă Hagi, Liceul Tehnologic Forestier, Curtea de Argeş

5
prof. coordonator: Stătescu Violeta, Liceul Tehnologic Forestier, Curtea de Argeş
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIAŢA! 44
elev Popa Larisa Ioana, clasa a X- a B, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
MÂNCÂND SĂNĂTOS NE PROTEJĂM VIAŢA 45
Autor: Moraru Maxim, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca
Profesor coordonator: Szekely Ştefania, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca
IZVORUL DE SĂNĂTATE 46
Elev Gherman Adela Iulia,
coordonator Lazar Mureşan Alisa, profesoară la Clubul Copiilor, Cehu Silvaniei, Sălaj
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIAŢA! 47
Autor: elev Nicodin Raul, clasa a X- a B, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona, Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
ALIMENTAŢIA ŞI SĂNĂTATEA 48
elev: Picior Daniela, clasa a XI-a B, Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman
prof. coordonator: Constantinescu Mirela, Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman
MÂNCAŢI SĂNĂTOS ! 49
Elev: Mureşan Denis, Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare
Prof. coordonator: Luca Magdalena, Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare
POVESTEA BOBULUI DE GRÂU 50
Eleva Lăutaru Dana, clasa a XII-a H, Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani
Prof. ing. dr. Vişan Carmen Corina, Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani
„MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIAŢA!” 51
Eleva: Rădulescu Silvia, Liceul Tehnologic Oltchim
Profesor coordonator : Popescu Ionela Simona, Liceul Tehnologic Oltchim
LUMEA ALIMENTELOR 54
Elev: Coman Roxana Florentina
Profesor coordonator: Mişoc Adela-Mariana, Liceul Teoretic ”Nicolae Cartojan”Giurgiu
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIAŢA 54
Elev : Bugeac Diana Cristina, Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu
Profesor coordonator : Mişoc Mariana Adela, Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu
SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM 55
elev: David-Bolintiş Ionela-Daniela, Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”Giurgiu
profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela, Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”Giurgiu
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIAŢA! 56
Elev : Bunea Catalina-Alexandra, Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu
Profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela, Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu
ALIMENTE NESĂNĂTOASE 57
Elev Dinel Cristi, Liceul Tehnologic « Mihai Viteazul » Piteşti
Profesor coordonator: Pleşa Maria Carmen, Liceul Tehnologic “Mihai Viteazul” Piteşti

6
 SIGURANŢA ALIMENTARĂ – O
PROBLEMĂ ACTUALĂ CE
AŞTEAPTĂ SOLUŢII NOI
prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
coordonator proiect
“SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”
Atmosfera din spaţiul public naţional dar
şi cel european, a fost în ultima perioadă
perturbată de informaţii alarmante privind
conţinutul sau problemele de inocuitate ale
anumitor produse alimentare de origine animală.
Atât isteria creată de carnea de cal livrată cu
etichetă “carne de vită” cât şi psihoza generată
de “aflatoxinele” din laptele provenit de la
anumite ferme de vaci demonstrează faptul că
societatea modernă este vulnerabilă şi uşor de
manipulat dacă nu este instruită corespunzător în
domeniul acesta.
Cu toţii suntem conştienţi de faptul că
între calitatea produselor alimentare consumate
şi propria sănătate este o legătură foarte strânsă,
de aceea avem datoria de a face tot ce ne stă în
putinţă pentru a informa tânăra generaţie de copii
şi tineri cu privire la pericolele reprezentate de o
anumită categorie de alimente dar şi de a
sensibiliza autorităţile resposabile cu
reglementarea producţiei alimentare şi
producătorii de alimente, cu privire la acest
aspect.
Desfăşurat în cadrul săptămânii “Să ştii
mai multe să fii mai bun!”, Concursul de
Educaţie Civică şi Sănătate “SOS –
PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, ediţia a III-a,
4 aprilie 2013, a fost şi este o tribună educativă
care permite lansarea de mesaje ce îndeamnă la
responsabilizare civică şi socială. Acestea sunt
transmise de către copii şi tineri preocupaţi de
sănătatea lor şi a celor din jur.
Este îmbucurător faptul că preocuparea
legată de siguranţa alimentară a găsit ecou în
rândul tuturor categoriilor de copii şi tineri, de la
preşcolari la elevii din ciclul primar, gimnazial şi
liceal şi este la fel de îmbucurător faptul că o
mare parte din judeţele ţării au avut reprezentare
în acest proiect educativ.
“Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa!”
este motto-ul sub care elevi din ciclul gimnazial
sau liceal au realizat eseuri ce scot în evidenţă
preocuparea lor şi a profesorilor care i-au
îndrumat, de a găsi soluţii pentru o dietă
sănătoasă şi echilibrată care să ne ofere tuturor
comoara de mare preţ, sănătatea.
“Alimentele – prieten sau duşman?!” este
a doua provocare a proiectului educativ “SOS –
PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, activitate ce a
reuşit să mobilizeze talentele creatoare ale
multor copii, concretizată în lucrări ce au rolul
de a încuraja sau reduce consumul unor anumite
categorii de alimente. Desenele sau afişele
realizate cu acest prilej, reprezintă reclame sau
antireclame, după caz, pentru alimentele cu care
aceştia interacţionează în fiecare zi.
Globalizarea lanţului alimentar determină
apariţia constantă de noi ameninţări şi riscuri
pentru sănătatea consumatorilor din ţara noastră.
De aceea, obiectivul principal al politicii
naţionale în ce priveşte siguranţa alimentară
trebuie să fie atingerea celui mai înalt grad de
protecţie a sănătăţii consumatorilor de alimente.
În acest sens, proiectul educativ “SOS –
PRODUCŢIA DE ALIMENTE!” are ca obiectiv
găsirea şi propunerea unor soluţii din partea
celor implicaţi, atât în ceea ce priveşte latura
educaţională, cât şi în ceea ce priveşte
implementarea în activitatea de producţie
alimentară a unor tehnologii ce au în vedere
sănătatea consumatorilor.
Din punct de vedere “cantitativ”,
proiectul “SOS – PRODUCŢIA DE
ALIMENTE!”, ediţia a III-a, 2013, a reuşit să
adune împreună 230 de autori de lucrări la toate
cele 3 activităţi educative propuse şi 49 profesori
coordonatori, aria de colectare a lucrărilor fiind
cele 19 judeţe ale ţării enumerate mai jos:
Maramureş, Cluj, Sălaj, Bihor, Timiş, Gorj, Dolj,
Călăraşi, Giurgiu, Tulcea, Vrancea, Neamţ,
Vaslui, Vâlcea, Bucureşti, Argeş, Galaţi, Bacău
şi Covasna.
Felicitări tuturor participanţilor şi mult
succes în activitatea şcolară viitoare.
Să ştim mai multe, să fim mai buni !!!
Autor desen: ABABEI MĂDĂLINA
Coordonator: prof. Stoian Gabriela
Liceul Tehnologic “Ion Mincu”, Vaslui
7

Autor desen: Cătună Ştefania, clasa a V-a
Coordonator: prof. Cătună Daniela
Şcoala Gimnazială Nr.18, Baia Mare
Jud. Maramureş
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE
PROTEJĂM VIAŢA
Elev: Albişoru Carmen Ioana
Prof.coordonator: Bozsitz Andreea-Maria
Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau
Mare, jud. Timiş
V-aţi întrebat vreodată cum ne
influenţează alimentaţia nesănătoasă viaţa ?
Interesul pentru o alimentaţie corectă, care să
asigure organismului în mod natural toate
nutrimentele de care are nevoie, nu mai
reprezintă de mult timp un capriciu, ci a devenit
un adevărat stil de viaţă. Trebuie să
conştientizăm că înainte de activităţile pe care le
desfăşurăm zilnic, alarmaţi de un ritm din ce în
ce mai rapid, avem un corp care reflectă stilul
nostru de viaţă.
Hrănitul la ore necorespunzătoare, cu
alimente necorespunzătoare, creează un stil de
viaţă nesănătos, trăgând după sine si alte
probleme mult mai grave.
Obezitatea a devenit deja o problemă
mondială. Aceasta nu este doar o problemă
estetică, ci în primul rând este o tulburare de
nutriţie, determinată de creşterea greutăţii
corporale, cu multe consecinţe asupra stării de
sănătate. Pe lânga toate acestea, boala afectează
şi psihicul persoanei afectate. Pentru însănătoşire
persoana obeză trebuie să aibă în vedere
schimbarea modului de viaţă şi dorinţa de a
respecta un plan riguros. Suportul emoţional
oferit de cei din jur este deasemenea foarte
important.
Dar de ce să ne gândim cum ne putem
vindeca de obezitate, atâta timp cât putem face
ceva să nu ajungem în acea situaţie ?
Diete drastice de slăbit ? Ca şi îngrăşarea
bruscă, la fel de dramatică este şi slăbirea bruscă.
Orice om alege calea uşoară, însă calea uşoară
nu este de multe ori şi cea bună. Folosirea
îndelungată de medicamente pentru slăbit
creează dependenţă si provoacă edeme, boli de
rinichi, tulburări psihice şi mărirea ritmului
cardiac. Aceste cure de slăbire restrictive au
mare dezavantaj deoarece regimul alimentar
necorespunzător, nu este înlocuit cu unul mai
bun, iar greutatea iniţiala revine la doar cateva
saptămâni de la începerea „dietei minune“.
Frumuseţea şi sănătatea se dobândesc şi
se întreţin, acestea fiind expresii directe ale
regimului alimentar pe care îl urmăm în viaţa de
zi cu zi. Nu este suficient să ştim ce alimente
trebuie să evităm să mâncăm, ci este foarte
important să consumăm şi alimente de care are
nevoie organismul nostru. Problemele financiare,
lipsa timpului, stresul, ne determină de multe ori
să mâncăm la ore tărzii, de prea puţine ori, sau în
cantităţi prea mari. Astfel, ar trebui să adaptam o
poziţie de responsabilitate faţă de alimentaţie şi
să conştientizăm expresia: „ Eşti ceea ce
mănânci “ . Regimul pe termen lung, este o
metodă eficace de îmbunătăţire a modului de
viaţă. Pentru a slăbi într-un mod sănătos pe
termen lung, există un principiu care nu dă greş
niciodată: programul alimentar potrivit, îmbinat
cu un program de sport.
O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă,
variată, bogată în substanţe vitale, cu multe
vitamine. Ştim din fragedă pruncie că fructele şi
legumele sănătoase, că au multe vitamine şi
minerale care pot feri sau chiar îndepărta de noi
diferite afecţiuni. De asemenea, ştim ca şi
carnea, consumată în mod responsabil, conţine
proteine necesare organismului, iar unele
condimente sunt remedii pentru mici probleme
de sănătate. Evitând sedentarismul, stresul,
hrănitul cu alimente necorespunzătoare, pline de
chimicale, ne facem în primul rând nouă un bine;
ne facem cel mai mare bine.
Vreţi să schimbaţi soarta lumii? Începeţi
prin a vă schimba pe voi înşivă, prin a vă
schimba meniul cu unul sănătos. Ieşiţi pentru
câteva ore din acest ritm alert în care trăim şi
folosiţi-l gătind cu grijă şi suflet.
Viaţa noastră este cea mai importantă,
aşa că, haideţi să o trăim frumos !
8
 CONFLICTUL ÎNTRE APARENŢĂ
ŞI REALITATE
Elev: Pop Doris, Colegiul Naţional „Gheorghe
Şincai”, Baia Mare
Profesor coordonator Pop Adrian Ioan
Unii spun că trăim în secolul XXI, ne
recunoaştem după gadget-uri, plastic, ingineria
construcţiilor, viteza de circulaţie a datelor. Eu
completez: ne recunoastem în modernitate prin
cerinţele exigente faţă de alimente. Toate
cerinţele sunt dominate de GUST, apoi vin
culoarea, producătorul, distribuitorul, preţul.
Puteţi să mă contraziceţi, dar dacă ar fi să alegeţi
între prăjitura preferată şi un măr, ce aţi alege?
Răspunsul sincer duce la concluzia conform
căreia vrem să ne simţim bine! Da! Vrem, din tot
sufletul, să ne simţim bine! Acest factor ne
conduce viaţa, fie că ştim sau nu. Stă la baza
dorinţelor noastre, a temerilor şi a alegerilor.
Toţi oamenii deţin instinctul de autoconservare,
adică fug de durere şi aleargă după plăcere.
Freud a fost psihologul care a pus în discuţie
această idee. Ne descoperim, aşadar, în faţa
propriei naturi, care ne domină.
Fireşte, dacă ne rezumăm la sănătate,
putem spune că adesea oamenii confundă starea
de bine cu cea de vigoare. A ne simţi bine nu e
sinonim cu a fi sănătos, e doar o stare dată de
confort, care ne aduce prejudicii. Spre exemplu,
este confortabil să găsim mâncare semi-
preparată, consumăm fast-food, şi bem sucuri
carbogazoase, dar nu este şi sănătos. Ne-am
obişnuit, pur şi simplu, ca totul să se rezolve
facil şi în viteză. Cum să facem faţă activităţii
intense, timpului care se scurge cu rapiditate,
orarelor încărcate. Sunt familii în care părinţii au
două job-uri şi doi copii. Cum să le spui unor
oameni ca ei că e mai sănătos să caute trei ore în
piaţa de alimente pe acelea care sunt potrivite
pentru ei; este normal ca ei să aibă o listă gata
făcută şi să caute ce doresc într-un supermarket,
care are la intrare şi un loc unde pot servi o
cafea.
Da, cafeaua s-a transformat într-un
remediu universal pentru oboseală, o vrem, o
bem, o privim, o savurăm, o gustăm în fugă,
pentru că ne place gustul, mirosul, efectul. Dar s-
a făcut un adevărat monopol pe baza acesteia,
aşa că nu mai contează de ce o bem ci că o bem.
Ne ajută la socializare. Dacă mai adăugăm şi
ţigara suntem deja sociabili, deschişi relaţiilor ce
se pot contura în astfel de împrejurări. Ceea ce
am observat din proprie experienţă este că
oamenii se împrietenesc la o cafea, o ţigară, un
fum. De ce? Pentru că îi leagă aceeaşi slăbiciune,
aceeaşi pasiune, acelaşi mod de a refula.
Avem nevoie de curaj pentru a putea ieşi
din această ordine care ne-am format-o. Da,
curaj! Dar de ce să ne schimbăm viaţa când
putem să ne plăngem de ea. Ei, zona asta de
confort, la ce ne aduce? Ne asumăm rolul de
victimă a societăţii, dar de fapt suntem
responsabili pentru alegerile noastre, pentru
şansele folosite şi cele ratate, pentru greşeli şi
pentru succese. Este adevărat că sunt lucruri care
nu ţin de noi, cum ar fi evoluţia economiei,
hazardurile naturale, dar munca noastră şi
atitudinea dau altitudinea. Putem sta la televizor
mai puţin cu o jumătate de oră şi să folosim
timpul obţinut pentru a găti acasă, pentru a ne
informa.
Da, pateu este la magazin, dar putem să-l
preparăm acasă, din linte, năut, o pastă de
brocoli, avocado. Eu fac aceasta şi mă simt mai
sănatoasă, inclusiv mai bine. În loc de sucul
sifonat obişnuit am ales sucul stors proaspăt,
care îmi dă energie dimineaţa, sau în orice
moment al zilei. O supă caldă ajută la digestie,
puteţi face un vas mare de supă care să fie
consumată pe parcursul a trei, patru zile, căci
între timp s-au inventat frigiderele.
Fructele sunt dulciurile naturale, dacă
cineva obiectează că iarna nu găseşte fructe de
pădure, prezint o soluţie : culese sau cumpărate,
fructele se aşează în congelator şi se scot la
nevoie, când vă e poftă, când vreţi să vă
delectaţi. Îngheţata se poate face în casă, este un
desert simplu şi uşor de realizat, nu trebuie să fi
master chef ca să îţi reuşească reţeta.
O altă problemă a secolului este că
informaţia trasmisă prin media prezintă cantitate,
iar nu calitate. Cum să ştiu ce să aleg dacă sunt
dezinformat. E-urile nu mai sunt scrise pe
ambalaj ca fiind E, ci cu nume ca orice alte
substanţe. Mâncăm produse care în trei ani nu se
degradează, deci mâncăm plastic. Pe de altă
parte, ne reducem la reclame şi la propaganda
facută de cei care au ca scop profitul, fără a
încerca să ne informăm corespunzător.
Dacă în reclamă se afirmă că produsul
este natural, scris mare, deşi are o steluţă mică
lângă şi, jos, la notă scrie că e doar de
prezentare, nu luăm în seamă. Suntem prea
grăbiţi să mergem în centrul comercial unde îl
găsim, să îl luăm, să îl savurăm şi să ne
continuăm viaţa. Dar ce am mâncat nu ştim. Nu
9
ne interesează, este o zicală care spune că ce nu
ştim, nu ne doare. Oare aşa să fie şi în cazul
discutat anterior? Ba ne doare, peste cinci ani,
când timpul câştigat din mizarea pe nişte
alimente cu o calitate şubredă, va fi alocat
spitalelor, cu analize, proceduri, tratamente,
pastile de trei ori pe zi, restricţii la mâncare,
obligativitatea de a face sport, chestiune la care
nu ne-am gândit până să ne spună doctorul,
domnule sunteti supraponderal, vă recomand
mişcare.
Lăsaţi televizorul şi fugiţi până în parc.
Nu zice nimeni să nu vă uitaţi, doar reduceţi
volumul de ore alocat lui şi faceţi ceva util, cu
familia, prietenii, vecinii. De ce să stai cu o cutie
când poţi sta cu cei care vor fi lângă tine în clipe
grele. Este confortabil pentru momentele în care
ne relaxăm în folotiu cu sucul sau berea, dar nu
şi atunci când va trebui să comunicăm cu ceilalţi,
sau când vor cumpăra impulsionaţi de spoturile
publicitare.
Închei cu ideea conform căreia trăim ca
să mâncăm. Deşi nu recunoaştem suntem la fel
de gurmanzi ca romanii sau ca boierii, căci vrem
gust, savoare, satisfacere şi adesea, le împlinim
prinr-un buchet de arome ce ne farmecă simţurile
şi sănătatea. A fost demonstrat că nu este bine să
combinăm carne cu lactate şi cu legume la
aceeaşi masă, informaţiile le găsim, doar să vrem
să le căutăm. Căutăm noutăţi, brânza cu
mucegai, fructele de mare cu brânzeturi fine,
salamuri în camembert etc.
Vrem să ne schimbăm, avem aceasă idee,
dar ne trebuie voinţa, curajul, perseverenţa
pentru a face câte o mică schimbare, treptat. Nu-i
critic pe oameni, pentru că sunt unul dintre ei, şi
ştiu ce înseamnă. Deci, dacă ne-am accepta şi am
începe să lucrăm cu noi înşine, în loc să luptăm
cu noi, am ajunge mai departe. Acest eseu e doar
o mică picătură într-un ocean. Consider că
măsurile aplicate practic sunt mai eficiente.
Autor desen: Mica Zoltan
Coordonator: prof. Mihiş Mariana
Colegiul Economic „Pintea Viteazul”, Cavnic
Autor desen : Tămăşan Damiana
Coordonator: prof. Couţi Maria Nicoleta
Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare
O VIAŢĂ FRUMOASĂ ÎNTR-UN
CORP SĂNĂTOS
Cozma Alina - Clasa a X-a A
prof. coordonator Ghiras Dănuţ Cornelica,
Colegiul Tehnic „ Transilvania” Baia Mare
„O viaţă frumoasă într-un corp sănătos”
este citatul după care ar trebui să ne ghidăm toţi,
deoarece viaţa este mai importantă ca orice alt
lucru care este etichetat „valoros”. Însă dacă
viaţa noastră se rezumă doar la un meniu mare
de la McDonald sau KFC atunci trăim în zadar
deoarece pe lângă aripioarele picante de pui mai
există şi alte lucruri pentru care merită să trăim,
iar ca să trăim avem nevoie de o alimentaţie
sănătoasă.
Când spun o alimentaţie sănătoasă mă
refer la legumele din grădina bunicii care îmi
oferă energie pe parcursul unei zile întregi şi la
alte alimente care aparţin de alte grupuri
alimentare de bază care oferă energie şi poftă de
viaţă, cum ar fi: carnea, ouăle, legumele,
lactatele, fructele şi cerealele, precum pâinea –
proaspăt scoasă din cuptor – şi dulciurile,
consumate în cantităţi mici nu excesive. Deşi de
obicei consumăm mai mult dintr-un singur grup
alimentar – cel preferat – şi evităm consumarea
altora. Un lucru greşit care ne afectează chiar
dacă noi nu simţim asta.
Un exemplu de „mâncare neesenţială” în
viaţa noastră sunt chipsurile pe care noi, elevii,
le cumpărăm zilnic de la chioşcul de la şcoală,
refuzând sau uitând să ne luăm sandvişul pe care
mama cu drag ni-l pregăteşte în fiecare
dimineaţă. Nu ştim, sau nu vrem să ştim că
aceste chipsuri nu ne oferă nici proteine, nici
10
lipide şi nici glucide. Oferă doar senzaţia de prea mult. Să mânânci atât cât îţi cere nu cât
saturaţie pentru câteva ore. doreşti tu.
Bineînţeles că din alimentaţia noastră Un secret, pe care îl ştiu de la bunica mea
şcolară nu lipsesc nici băuturile carbogazoase şi pe care doresc să îl împărtăşesc cu voi este
sau energizantele care pur şi simplu ne „ dau acela că cele mai bune legume sunt cele care au
aripi”, aripi spre o viaţă dezechilibrată, cu o culoare puternică deoarece ele conţin mai
înclinaţii spre violenţă, consum de droguri şi o multe vitamine.
viaţă sexuală riscantă. Cu o cantitate de trei ori Astfel ai grijă de sănătatea ta şi vei avea
mai mare de cofeină decât cafeaua, cu o siluetă de invidiat, o viaţă frumoasă de care te
componente chimice precum glucoronolactona, vei putea bucura deoarece vei avea suficientă
acesta este deja interzis în multe ţări. La noi este energie.
în vogă.
Un corp sănătos se bazează pe o
alimentaţie sănătoasă deoarece astfel evităm să
luăm în greutate şi toţi dorim să arătăm bine
indiferent de vârsta pe care o avem dar pentru
asta trebuie să depunem un mic sacrificiu. Să
înlocuim punga de chips cu un măr sau orice alt
fruct preferat. Să nu sărim peste micul dejun care
este masa cea mai importantă din zi şi să urmăm
un „plan” stabilit de noi. Putem să facem un plan
al meselor şi a gustărilor zilnice în funcţie de
activităţile noastre de peste zi, aşa încât să avem
timp mereu de trei mese şi de două gustări pe zi.
Putem învăţa modalităţi uşoare de a pregăti „Fără FAST – FOOD !!!”
mâncarea, deasemenea putem fi şi foarte creativi Autor desen: Modure Rareş
astfel încât ceea ce avem în farfurie să ne Coordonator: prof. SZEKELY
stimuleze pofta de mâncare. A mânca sănătos nu SANDOR CSABA
înseamnă să pregătim mâncăruri complicate şi COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ”
greu de pregătit putem să ne rezumă la ceva CLUJ-NAPOCA
simplu şi totodată apetisant.Dacă ne-am făcut o
obişnuinţă în a mânca mult şi prost să o
înlocuim, deoarece putem. Putem să mâncăm
puţin, sănătos şi consistent astfel încât senzaţia
de foame să dispară pentru câteva ore.
Alimentaţia şi sportul sunt cheia unei
vieţii sănătoase. Ele ne crează o stare de bine, de
energie reducând riscul bolilor. La mijloc este
doar decizia noastră. Putem alege singuri ce
anume dorim să mâncăm şi ce anume să
excludem. Putem alege într-o viaţă lipsită de
evenimente, deoarece anumite mâncăruri nu ne
oferă energie ci ne privilegează de ea astfel încât
nu mai dorim să facem nimic sau putem alege
într-o viaţă cu evenimente frumoase, însă pentru
asta ai nevoie de toţi nutrienţii de care are nevoie
organismul tău. Aşa te vei putea bucura de viaţă.
Dacă într-o după amiază vă simţiţi
obosiţi şi lipsiţi de vlagă, puteţi apela la fructe, Autor desen : DROSU ALINA - GEORGIANA
legume sau gustări bogate în proteine, şi nu la
Coordonator: prof. Pătraşcu Aura
dulciuri care vă secătuiesc organismul de COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ
,,ELENA DOAMNA”, Galaţi
energie. Deasemenea trebuie să îţi cunoşti foarte
bine corpul. Să şti cât este suficient şi cât este

11

Autor desen : Chiţan Alexandra-clasa IXA
Coordonator: prof. Ocean Cristina
Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”
Baia Mare
BANANA
Elev: Căciulă Teodora, clasa a V-a
Profesor: Szekely Sandor
Colegiul Naţional Emil Racoviţă Cluj-Napoca
- Scumpo, am venit!
- Ce ţi-a spus doctorul?
- Mi-a spus că Mircea
nu are destul potasiu în corp şi
mi-a mai spus să consume apă
în loc de sucurile acidulate. Şi
să-i dăm sa mănânce mult
peşte.
- Bine, am înţeles.
Băieţelul intră, iar mama îi puse în faţă bolul cu
fructe. La început nu a vrut să consume dar la
insistenţele părinţilor a început să mănânce, aşa
că,.încet, încet toate fructele au dispărut din bol.
- Mamă, mamă îmi plac bananele!
- Foarte bine pentru că, acum v-a trebui
să te obişnuieşti cu ele, daca vrei să ai o viaţă
lungă şi sănătoasă!

- Off ! Parcă stau aici de o veşnicie, vreau

sa mă cumpere cineva odată !
- Stai liniştit o să ne cumpere cineva, odată
şi odată.
- Bine, bine dar de ce oamenii cumpără
saci întregi de cartofi şi nu nişte banane
frumoase, sănătoase? Autor desen: IONUŢAŞ MĂDĂLINA
- Din păcate cred că oamenii nu ştiu cât de cls.a XIII-a
importante suntem noi bananele în alimentaţia Coordonator: prof. MĂRIEŞ ADORA
corectă. Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
Pe când
bananele vorbeau ELOGIU ALIMENTAŢIEI
aşa se auzi o voce:
SĂNĂTOASE
- Mircea,
scumpule vino aici,
Elev: Banciu Roxana-Elena
hai să cumpăram
Prof.coordonator: Bozsitz Andreea-Maria
nişte banane, doar
ştii ce a spus domnul doctor despre importanţa
Liceul Teoretic „Ioan Jebelean”Sânnicolau
Mare, jud. Timiş
lor în alimentaţia tuturor.
- Da ştiu!A spus că trebuie sa mănânc
Se scriu zeci, sute, mii de articole despre
fructe si legume, dar nu vreau banane, mai bine
mâncarea sănătoasă, despre importanţa unei
să cumpărăm un pachet de chipsuri!
- Îmi pare rău, dar trebuie să consumi şi
diete echilibrate în viaţa noastră. Cu toţii scriem,
avem opinii, care din păcate se reduc, de cele
fructe.
mai multe ori la partea teoretică, uitând să le
- Un kilogram de banane vă rog!
aplicăm cu adevărat.
- Poftiţi, vă costă 4 lei
Noi ne dorim să ne protejăm viaţa, ne
- Multumim! La revedere!
dorim să avem “o minte sănătoasă într-un corp
Nu după mult timp banana ajunse intr-un bol pe
o masa împreuna cu alte fructe şi legume.
sănătos”, ne dorim un stil de viaţă sănătos, însă
Deodată se auzi uşa deschizându-se:
12
rutina, stresul, comoditatea de multe ori înving
determinarea de a trăi sănătos.
Trăim într-o lume cu mai multe
cunoştinte, dar mai puţină judecată, cu mai mulţi
experţi, şi totuşi mai multe probleme, o lume cu
mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.
Poate că am învăţat cum să ne câştigăm
existenţa, dar nu şi cum sa ne facem o viaţă,
poate că am reuşit, prin anumite metode să
adăugăm ani vieţii, însă nu şi viaţă anilor...
Suntem generaţia fast-food-urilor, semi-
preparatelor, generaţia calculatoarelor şi a
vitezei, suntem generaţia prea ocupată pentru a “Fructele şi legumele proaspete ajută la
da importanţa unei alimentaţii sănătoase. menţinerea siluetei !!!”
Stă în puterea noastră să ne schimbăm Autor desen : Demeter Timea – clasa XIIC
atitudinea faţă de modul în care ne hrănim şi să Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
ne mai întrebăm uneori ”Mâncăm pentru a trăi Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
sau trăim pentru a mânca?” Poate că sănătatea nu
e totul, dar fără sănătate totul este nimic...Oare
chiar nu ne pasă de sănătatea noastră?
Corpul nostru are nevoie, pentru a creşte
şi primi energia necesară muncii, învăţăturii, de
alimente diverse, de substanţe nutritive, dar în
cantităţi potrivite. Ceea ce face ca fiecare masă
să fie cu adevărat plină de semnificaţie este
conţinutul ei de vitamine şi minerale. Şi da, chiar
suntem ceea ce mâncăm.
Trăim într-o lume în care mâncăm
oricând şi la orice oră: acasă, la serviciu, pe
stradă, în parcuri, la cinema, în maşină. Peste tot
reclame, meniuri, fluturaşi care anunţă Autor desen : HOGAŞ LAVINIA
deschiderea altor restaurante. Tentaţiile sunt la Coordonator: prof. MERA DANIELA
orice pas. Uităm că mâncarea are rolul de a ne COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ
hrăni, înainte de a ne satisface poftele culinare. ,,ELENA DOAMNA”, Galaţi
Vom trăi în ignoranţă, cu iluzia unei vieţi
perfecte până când vom înţelege că doar O ALIMENTAŢIE ECHILIBRATĂ ŞI
mâncând sănătos ne protejăm viaţa! SĂNĂTOASĂ

Elev: Aţurcăniţei Alexandra

Prof. coordonator: Bănuţă Amalia
Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni - jud. Argeş

Aproape în fiecare zi auzim expresii de

Autor desen : Ciuple Valentin
Coordonator: prof.ing. Culic Liliana
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
genul: „să ne alimentăm sănătos”, „să ne hrănim
natural”, „utilizaţi alimentele eco”, „mâncaţi
legume şi fructe, renunţaţi la carne şi grăsimi”,
„nu mai mâncaţi fast-food”, etc.
Mă întreb în mintea mea de adolescent:
oare de ce acum a te hrăni sănătos este o aşa
problemă importantă?
Bunica mea îmi povestea că furau roşii
din grădină şi le mâncau direct, nespălate, şi nu
se mai îmbolnăveau de diverse.... Culegeau

13
cireşele din pom şi le mâncau, şi nu aveau
alergie... şi multe sunt exemplele pe care le
înşiră şi oamenii nu erau atât de bolnavi, mai
ales copiii.
Deci persist cu întrebarea: cum te poţi
hrăni azi sănătos?
Să vedem: eu sunt elev în clasa a-XI-a la
un liceu tehnologic cu profil Resurse naturale şi
protecţia mediului, domeniul pregătirii Industrie
alimentară. Am învăţat la biochimie că toate
alimentele conţin apă şi substanţă uscată, care la
rândul ei conţine principiile nutritive de bază,
adică proteine, glucide, lipide, vitamine,
minerale. Acum să analizăm puţin fiecare grupă
de alimente, vorba ceea, nu ne-a stresat doamna
profesoară degeaba cu piramida aliementaţiei.
Am învăţat de asemenea că niciun
aliment luat aparte, nu poate oferi toate
principile nutritive de care organismul nostru are
nevoie. De aceea, dieta noastră trebuie să includă
o varietate raţională de produse alimentare.
Piramida alimentaţiei sănătoase arată in ce
proporţie trebuie să se afle în masa noastră,
diferitele tipuri de mâncare.
• Alimentele din grupa 1 - A se
manca din belşug
Baza alimentaţiei noastre trebuie să fie
construită din alimente din prima grupa: fructe,
cereale, (integrale pe cât se poate) şi zarzavaturi.
Aceste alimente pot şi trebuie folosite în
cantitate îndestulatoare, atât cât se doreşte.
Singura limită in ceea ce priveşte cantitatea
maximă de fructe, de cereale sau de zarzavaturi
pe care le poate consuma o persoană zilnic este
determinată de totalul caloriilor care trebuie
ingerate in raport cu activitatea sa.
Fructele şi zarzavaturile proaspete oferă
o cantitate considerabilă de fibră vegetală, hidraţi
de carbon simpli (zaharuri) şi complecşi
(amidon), vitamine si minerale. Fructele
constituie sursa principală de vitamina C, în
special citricele (portocale, lămâi, grepfrut, etc.),
kivi şi coacăze. Toate fructele conţin proteine de
o mare valoare biologică, deşi în mici cantităţi.
De asemenea sunt legume care conţin proteine în
cantităţi ce nu sunt de dispreţuit când se compară
cu carnea, care are de la 18 la 22 de grame la
suta de grame: cartofii (2 g), anghinarea (2,4 g)
sau mazărea verde (6,7 g).
Vegetalele intens colorate ca morcovul,
spanacul, roşiile şi ardeii, conţin cantităţi
importante de vitamina A (caroten), care exercită
o acţiune preventivă impotriva formării
tumorilor maligne, aşa cum s-a putut dovedi cu
animalele de expeienţă.
Cerealele constituie baza alimentaţiei in
cea mai mare parte a lumii. Grâul, originar din
ţările mediteraneene, care s-a extins acum în alte
regiuni temperate ale planetei; orezul în Asia;
porumbul în America, meiul în Africa. Cerealele
sunt izvorul principal de energie, prin conţinutul
lor de hidraţi de carbon şi glucide simple sau
complexe ca amidonul.
• Alimente din grupa a doua - A se
manca cu moderaţie
Alimentele din grupa a doua sunt acelea
care conţin o proporţie importantă de proteine,
ca leguminoasele, fructele oleaginoase uscate,
laptele şi derivatele lui, peştele şi carnea.
Aceste alimente trebuie folosite cu
moderaţie. Adică în cantităţi controlate. Trebuie
să tindem să nu mărim consumul acestor
produse, ci mai degrabă să-l reducem. Insăşi în
cadrul acestei grupe trebuie să tindem a inlocui
carnea şi peştele cu alimente vegetale. Acest
schimb trebuie să se facă gradat în acord cu
modelul care este indicat.
Cea mai cunoscută necesitate de proteine
este cea din timpul perioadei de creştere. Cea
mai mare parte din adulţi din ţările dezvoltate
consumă exagerat mai multe proteine. Incă sunt
unii care se gândesc că proteinele de origine
vegetală, ca cele pe care le oferă leguminoasele
sunt de slabă calitate. Totuşi, astăzi ştim că
leguminoasele, ca soia de exemplu, oferă
proteine de înaltă calitate biologică, compatibile
cu cele din carne sau din lapte, având toţi
aminoacizii esenţiali. Altele, fără a fi atat de
complete prin ele însele (lintea, fasolea, mazărea
etc.) devin complete atunci când se consumă
împreună cu cerealele (orez, grâu, ovăz).
Combinarea acestor două feluri de
alimente (leguminoasele şi cerealele), oferă o
proteină completă, asemanatoare în ceea ce
priveşte calitatea cu cea din carne.
Fructele şi zarzavaturile de asemenea
conţin proteine, cum am mai spus-o deja, astfel
că este uşor de a suplini necesităţile zilnice de
proteine, atunci când se foloseşte o dietă variată
pa bază de vegetale.
• Alimentele din grupa a treia - A se
mânca în cantitate mică
Grăsimile de origine animală (unt,
brănzeturi grase, şunca, mezeluri), sunt unele din
alimentele cele mai dăunătoare şi în dieta
occidentală. Ele măresc nivelul de colesterol şi
favorizează ateroscleroza (intărirea şi îngustarea
14
diametrului arterelor), care împreună cu
cancerul, este cauza celui mai mare numar de
morţi din ţările dezvoltate. Acestea nu sunt
alimente necesare în dietă şi pot fi înlocuite în
mod avantajos cu grăsimi vegetale: uleiuri de
măsline, de germeni de porumb sau soia.
Zaharul rafinat este o sursă de calorii pe
care nu le oferă nici un aliment. De aceea se
spune că zaharul oferă „calorii goale”.
Dimpotrivă, fructele şi cerealele conţin zaharuri
nerafinate şi hidraţi de carbon complecşi, în
afară de vitamine, minerale şi fibra vegetală.
Deci ca o concluzie: Secretul unei
alimentaţii sănătoase este să faceţi trecerea de la
stilul de viaţă pe care îl aveţi acum, la o
alimentaţie după principiile enunţate mai sus cu
paşi mici, treptat, pentru a nu percepe
transformarea ca pe ceva negativ, impus. Fiecare
mică victorie ne va da un surplus de încredere,
rezultatele pozitive asupra sănătăţii fizice şi
mentale nu vor întarzia să apară şi astfel vom fi
convinşi că suntem pe drumul cel bun.
Evitaţi excesul caloric !!!
Autor desen : Demeter Timea – clasa XIIC
Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
Autor desen : Pop George
Coordonator: prof. Mezei Simona
Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare
Autor desen: Mihuţ Georgiana – cls. aV-a
Coordonator: prof. Dorca Livia
Liceul Tehnologic “Traian Vuia”
Tăuţii Măgherăuşi, Maramureş
ALIMENTAŢIA POTRIVITĂ
PENTRU UN STIL DE VIAŢĂ
SĂNĂTOS
Nuszer Rajmond, clasa a XIII-a B
Prof. coordonator Boloş Milica
Colegiul Tehnic “Transilvania”, Baia Mare
Alimentaţia sănătoasă şi sportul sunt
cheia unei vieţi sănătoase. Ele îşi vor crea o
stare de bine, de energie, reducând riscul unor
boli precum hipertensiunea, diabetul,
osteoporoza, colesterolul şi anumite tipuri de
cancer. Îţi poţi stabili propria alimentaţie
sănătoasă, aşa încât să decizi singur ce anume
vrei sa mânânci şi ce vrei să excluzi.
Alimentaţia zilnică trebuie să conţină
cereale: grâul, orezul, ovăzul, porumbul, toate
îţi asigură necesarul de carbohidraţi pentru a te
putea bucura de energie. Cerealele integrale
sunt mult mai sănătoase şi mai bogate în
nutrienţi decât cele rafinate. Legumele trebuie
alese cele cu o culoare puternică. Cu cât este
mai colorată o legumă, cu atât conţine mai
multe vitamine, minerale şi antioxidanţi.
Alegeri foarte bune sunt şi broccoli, cartofii
dulci, salată din gradină. Dacă nu poţi mânca
legumele ca atare, fă un suc din ele. Fructele
pot fi mâncate în mai multe feluri: crude, la
conservă, în compoturi, uscate, în salate. Pe
lângă fructele cele mai des întâlnite (banane,
mere, piersici, pere) încearcă să consumi şi
prune, mango, papaya, avocado si mult
pepene. Laptele şi produsele lactate, de
preferinţă din cele cu un conţinut scăzut de
grăsimi sunt importante în regimul alimentar
15
 zilnic. Pentru persoanele cu intoleranţă la minune, căci îndeplineşte mai multe funcţii
lactoză există şi brânzeturi sau iaurturi fără decât oricare alt organ intern şi se poate
lactoză. Unii specialişti recomandă chiar regenera de la sine în caz de nevoie. Dar asta
înlocuirea laptelui, care poate conţine multe nu înseamnă că trebuie să-i testăm rezistenţa
grăsimi saturate, cu suplimente de calciu. în fiecare zi. Pentru a-l proteja trebuie să
Carnea recomandată este cea slabă. În această renunţăm la grăsimile saturate, la alcool şi la
grupă intră peştele, puiul, ouăle. Medicii medicamentele care nu sunt indispensabile.
recomandă să renunţăm la carnea roşie (porc si
vită), căci aceasta conţine grăsimi saturate.
Grăsimile pe care organismul le extrage din
uleiuri sunt recomandate uleiul de porumb şi
cel de măsline. Locuitorii ţărilor
mediteraneene au o viată mai lungă şi mai
sănătoasă tocmai pentru că ei consumă mult
ulei de măsline. În Italia si Grecia, mulţi
oameni beau ulei de măsline dimineaţa, înainte
de micul dejun. Acesta conţine acizi graşi
omega 3, care protejeaza inima, dar si Autor desen: NEDELCU ANDREEA
antioxidanti care previn cancerul. Coordonator: prof. MALINAS LIVIA
O greşeală pe care foarte mulţi oameni o ANTONINA
fac este neglijarea micului dejun. Ne grăbim, Gradinita cu P.P. „I.C. Brătianu”
preferăm să dormim o jumătate de oră în plus, nu Drăgăşani, Jud. Vâlcea
putem mânca imediat ce ne trezim, astfel că
“uităm” să luăm micul dejun înainte să plecăm
spre serviciu sau spre şcoală. Dimineaţa, când în
mod normal ar trebui să luăm micul dejun,
corpul nostru tocmai a trecut printr-o perioadă
destul de lungă de înfometare. Dacă nu îşi
primeşte “combustibilul” la trezire, glicemia
scade foarte mult, ceea ce înseamnă că în câteva
ore vom simţi o poftă de ceva dulce pe care nu o
vom putea ignora. În drum spre serviciu, mulţi
oameni se opresc la patiserie şi cumpără o
gogoasă plină de grăsimi saturate şi zahăr
rafinat, când ar fi putut foarte bine să mănânce Autor desen: GHIRAS ALESSANDRA
acasă un bol de lapte cu cereale. cls. a III-a
Dacă rezistăm impulsului şi renunţăm la Coordonator: prof. VELEA EUGENIA
acea gogoaşă mâncată pe fugă, masa de prânz va ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN BLAGA”
fi mult mai mare şi mai consistentă pentru că şi BAIA MARE
foamea este mai mare. Mesele bogate si “grele”
luate după perioade lungi de înfometare pot să UN ASPECT AL UNEI
provoace ulcer şi indigestie. ALIMENTAŢII NESĂNĂTOASE
În plus, copiii care nu mânâncă dimineaţa au
rezultate mai slabe la şcoală şi în timp, tind să
asimileze mai greu cunoştinţele noi, deoarece Autor: elev Marco Orban clasa a IX-a A,
creierul lor nu primeşte energia de care are profesor coordonator: Beatrix Negrea
nevoie pentru a funcţiona normal. Liceul Pedagogic Regele Ferdinand
O altă mare greşeală este aceea de a ne Sighetu Marmaţiei
chinui ficatul cu tot felul de substanţe pe care
el le procesează greu şi de care corpul nostru Oamenii sunt nişte fiinţe care vor tot ce
nu are nevoie. Coloranţii şi conservanţii din îşi propun. La fel şi cu alte aspect care îl privesc
mâncare îl fac să lucreze în plus pentru a pe om. Gândim datorită creierului.. Un
elimina toxinele. La fel se întâmplă şi cu mecanism care ne face deştepţi, sau aşa credem
alcoolul. De fapt ficatul nostru este o mică noi că suntem.

16
 Fiecare om sau persoană, are o gândire
aparte, şi vede lumea într-o direcţie proprie... Pe
lângă aceste “calităţi” ale omului, el depinde de
o anumit lucru care se numeşte mâncare...
“Trăim pentru a mânca, sau mâncăm
pentru a trăi”. Aşa spunea Socrate sau, mă rog,
aşa afirmă Plutarh că ar fi spus Socrate. Încă din
cele mai vechi vremuri omul trăia pentru a
mânca. Din nefericire această problemă există
încă şi astăzi. După cum spune şi citatul, putem
afirma că în mentalitatea noastră, sau a unora
mai bine zis, mâncarea şi plăcerile trupeşti sunt
mai presus de orice.
Desigur, unii bărbaţi spun că un bărbat nu e
bărbat dacă nu are burtă, aşa cum femeia nu ar
avea sânii atrăgători. Deşi suntem inconştienţi că
orice aliment mâncat de noi ne influenţează într-
un anumit fel, suntem tot inconştienţi... Părerea
mea e că mâncarea e magnetul sufletului, şi se
bazează şi pe sentimentele şi emoţiile trăite zi de
zi. Fast Food-ul sau junk food-ul produc
shimbări în creier, iar atunci când oprim
consumul apar simptome de anxietate şi
depresie, potrivit studiilor americane.
"Orice schimbare în dietă produce o sensibilitate
mai mare la situaţii stresante, creând un cerc
vicios şi o revenire la mâncarea plină de grăsimi
şi zahăr” spune unul dintre cercetători, dr.
Stephanie Fulton în Internaţional Journal of
Obesity.
Noi avem tentaţii mari să încercăm tot felul
de mâncăruri care arată bine... dar ne fac şi
bine?... Din păcate răspunsul la această întrebare
e negativ, acele produse arată doar bine dar nu
sunt nici pe departe sănătoase.
De ce ne plac nouă aceste alimente? Sau ce
ne face să le încercăm? Imaginea în primul rând
apoi gustul... Arată foarte bine în imaginile din
fast-food. Mai ales când sunt lucruri noi,
neîncercate până acum. Cum se fac aceste
imagini? Sunt făcute într-un program special, nu
dau nume, poze ale alimentelor. Tot în acel
program se şlefuiesc foarte bine micile greşeli
după care imaginea este apoi prelucrată în
Photoshop, unde i se accentuează culorile şi se
corectează imperfecţiunile rămase. Aşa,
duşmanul nostru numărul unu, se lansează. Întâi
în marile fastfood-uri iar apoi în toată lumea...
Până când ne vor distruge pe toţi. Nu mai avem
nici măcar puţin respect faţă de noi şi nu ne
gândim la toate suferinţele pe care le vom
parcurge pe viitor.
Pe sfârşitul eseului, vreau să vă spun că nu
trebuie să trăiţi pentru a mânca, şi să mâncaţi
puţin şi sănătos pentru a trăi cât mai mult.
Autor desen: POP TIMEEA LAURA
cls. a III-a
Coordonator: prof. VELEA EUGENIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN BLAGA”
BAIA MARE
VARZA MURATĂ-PRODUS CU
ADEVĂRAT SĂNĂTOS
Elev: Voicu Răzvan-George
prof. coordonator Stătescu Violeta
Grup Şcolar Forestier, Curtea de Arges
Acum, la început de anotimp, când
organismul are nevoie, mai mult ca oricând de
vitamine şi minerale ca să funcţioneze normal şi
să facă faţă cu bine schimbărilor atmosferice,
mulţi dintre noi, uităm în totalitate noţiunea de
“a mânca sănătos”. Ar fi foarte bine dacă am
putea răspunde la următoarele întrebări : “Ce
înseamnă hrana corectă?” şi “Ce pericole se
ascund în hrana noastră?”
Alimentaţia este un obicei necesar
supravieţuirii, dar, în acelaşi timp, atât de
periculos dacă este realizată în mod
necorespunzător. În acest sens, să ne amintim de
un proverb egiptean: “Jumătate din ceea ce
mănînci te ajută să trăieşti; cealaltă jumătate, îl
ajută pe doctorul tău să trăiască “. Trebuie,
astfel, să înţelegem că în farfuria din faţa noastră
se ascunde atât secretul tinereţii şi sănătăţii, cât
şi demonul îmbătrânirii şi îmbolnăvirii .
În ciuda alternativelor de mâncare sănătoasă,
proaspătă, de cele mai multe ori suntem atraşi de
fast food-uri, pieţe şi magazine pline cu produse
modificate genetic sau abundând de aditivi
alimentari. De ce nu putem face diferenţa dintre
o mâncare estetică şi una sănătoasă ? Ar trebui să
17
învăţăm acest lucru deoarece ne-ar aduce mari
“cantităţi” de beneficii.
Pentru a face şi mai uşor de înţeles tot
ce am afirmat mai sus, voi scoate în evidenţă
beneficiile pe care le aduce un produs cu
adevărat sănătos. Despre ce ar putea fi vorba?...
În niciun caz despre un sandwich încărcat cu
sosuri grase şi multă pâine care poate transforma
un simplu prânz într-o bombă calorică, ci, chiar
dacă pare o glumă, este vorba despre varza
murată…
Puţine persoane ştiu, însă că, atât varza
murată, cât şi zeama sau moarea, cum i se mai
spune prin diferite părţi ale ţării, sunt adevărate
depozite de medicamente naturale care pot
preveni şi vindeca diferite boli. Varza murată
este mai bogată în vitamina C, chiar mai bogată
decât varza crudă, vitamină antioxidantă care
ajută la fortifierea sistemului imunitar al
organismului. Este singurul aliment de natură
vegetală în care se găseşte vitamina B12 din
belşug, dar şi minerale ca magneziu, acid folic,
potasiu, fier, iod.
Datorită
conţinutului său
de vitamina B12,
varza murată
încetineşte
procesul de
îmbătrânire,
protejează
sistemul nervos şi
împiedică pierderile de memorie. Studiile
cercetătorilor arată că varza murată este un
inhibitor al cancerului. În timpul fermentaţiei,
produce o substanţă numită isotiocianat, care
previne răspândirea cancerului în organism. S-a
dovedit, de asemenea, că este un leac împotriva
gripei aviare!
Pentru că are fier în compoziţie este
recomandată celor care suferă de anemie, dar şi
persoanelor care au stări depresive. Deoarece
conţine puţine calorii, 20 de calorii la suta de
grame, poate fi consumată cu încredere în curele
de slăbire deoarece înlesneşte arderea grăsimilor.
Pe lângă faptul că în organism acţionează exact
ca o perie aspră la curăţarea şi eliminarea
toxinelor, varza murată mai este consumată şi
pentru efectul său de stabilizare a tensiunii
arteriale.
Pe lângă acestea, datorită faptului că
suntem la hotarul dintre două anotimpuri, când
poate imunitatea noastră nu e tocmai într-o
formă optimă, e bine de ştiut că moarea ne
fereşte şi de răceală. Unul, două pahare de zeamă
murată băute zilnic, ţin la distanţă răcelile, gripa
şi virozele de sezon.
Şi ca să încheiem într-o notă optimistă,
dar şi cu îndemnul de a nu ignora butoiului cu
varză murată, chiar dacă nu miroase prea plăcut,
se spune că undeva, într-un spital, era un bolnav
de cancer căruia medicul de salon nu-i mai dădea
zile multe. La vizita zilnică nici nu se mai oprea
la patul lui. Dădea a lehamite din mână,
spunând: ”moare!” şi trecea mai departe.
Cunoscând verdictul medicului, familia a venit şi
l-a luat ca să moară acasă. Mai mult din
obişnuinţă, dar şi ca încurajare, medicul i-a
recomandat să vină la control peste 6 luni, deşi
ştia că va muri. Dar surpriză! Exact la 6 luni,
medicul se trezeşte în cabinet cu cel pe care deja
îl credea mort. L-a întrebat cum, ce a făcut de
încă mai este în viaţă şi arată aşa de bine, la care
fostul muribund îi răspunde:
─Păi de câte ori treceaţi pe lângă patul
meu, spuneaţi „moare” si eu, acasă, am băut
două butoaie de moare.
Din fericire, varza nu este singurul
aliment minune de care dispune planeta noastră,
ci alături de aceasta, celelalte sute de alimente
benefice organismului, formează o adevărată
armată care poate combate funcţionarea
anormală a proceselor din corpul nostru. Nu ar fi
ideal să nu ne mai lăsăm ispitiţi de orice este
crocant, de prăjiturele, de biscuiţi, de îngheţată şi
de băuturile carbogazoase care ne fac cu ochiul
din fundul cămării sau al frigiderului? Oare
aceste calorii goale, care se ocupă doar cu
îngroşarea arterelor şi a taliei, nu pot fi înlocuite,
de exemplu, cu acele extraordinare fructe al
căror gust incomparabil nu l-am savurat până
acum?
Ar trebui să nu ne mai lăsăm atraşi de
toate produsele estetice (ambalate
frumos,colorate cât mai apetisant) sau bogate în
E-uri şi aditivi, ci să învăţăm să ne respectăm pe
noi înşine printr-o alimentaţie sănătoasă. Aceste
reguli, odată îndeplinite, promit deschiderea
porţilor către o existenţă în care suntem mereu în
plină formă, departe de stres, de boli, de
îmbatrânire. „Alimentele să vă fie
medicamente!”, spunea Hipocrate acum 2400 de
ani.
Aşadar, să ne informăm mai mult cu
privire la ceea ce mâncăm, iar apoi să îi
informăm şi pe cei din jurul nostru pentru un
viitor mai bun, mai echilibrat şi implicit mai
sănătos!
18
 MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE
PROTEJĂM VIAŢA!
Autor: elev Petruş Diana Violeta, clasa a X- a B
Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona
Instituţia: Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate
totul este nimic!
Aceasta ar trebui să fie premisa de viaţă a
nostră a tuturor, dar o premisă care ar trebui pusă
în aplicare în viaţa de zi cu zi, de la ceea ce
facem până la ceea ce băgăm în gură. Aşadar în
cele ce urmează o să încerc în câteva cuvinte să
scot în evidenţă câteva obiceiuri culinare
specifice judeţului Bihor, obiceiuri pe care în
ziua de azi, noi tineri ar trebui să ne străduim să
le ducem mai departe, aşa originale, cum le-am
primit de la străbunica şi străbunicul nostru, fără
adăugiri şi fără combinaţii dăunătoare!
După părerea mea, dacă în ziua de astăzi,
noi tinerii moderni, am folosi doar pe jumatate
sfaturile, poveţele şi ingredientele pe care bunicii
noştri le foloseau în prepararea hranei lor am fi
cu mult mai imuni la boli şi mult mai rezistenţi
la factorii de risc care ne atacă în fiecare zi!
Pe dealurile bihorene, bunicul şi
strabunicul meu munceau de zor şi cu drag
pământul, fără a adăuga azot, complex, dolomită
sau cine mai stie ce invenţie vestită a vreunui
român dornic să scoată bani şi din piatră, iar la
urmă, toamna, ei îşi recoltau roadele de-a dreptul
ecologice. Aduceau apoi acasă grâul, porumbul,
cartoful şi fructele din livezi, pe care le
transformau în materii prime din care, bunicile
noastre făceau cea mai buna pâine coaptă pe
vatră, cea mai buna placintă cu varză, şi cei mai
buni “ boţi cu pisat”, cele mai bune “pancove”!
Aşadar, după cum am promis, am
scormonit de la bunici şi vecini, de la “femeile
satului” câteva reţete originale pe care doresc să
le împart cu dumneavostră:
Pancove
• 1\2 kg făină
• 3 ouă, sare, zahar
• drojdie
• lapte
Se face un aluat din toată această
compoziţie şi se lasă la loc cald ca să dospească.
După care se fac plăcinţele mici şi care se coc în
ulei încins sau untură.
Boţi cu pisat
• 500g pisat (porumb măcinat fin)
• 500g carne de porc
• 2 cepe
• varză
• sare, piper după gust, cimbru,
boia.
Se spală pisatul în mai multe ape reci şi
se opăreşte varza. Separat se căleşte ceapa tăiată
mărunt, se adaugă pisatul, carnea tocată mărunt,
sarea, piperul şi boiaua. Amestecul astfel obţinut
se înveleşte în foi de varză şi se fac sărmăluţe
mici, care se dau la foc potrivit, servindu-se cu
smântână.
Pâine de mălai
• 1 kg de mălai
• circa 3 litri de apă
• 1 căuş de sare
• 2-3 linguri de untură
Mălaiul se opăreşte cu apă clocotită cu
sare, se amestecă bine cu două linguri de untură,
apoi se potriveşte într-o oală bine unsă cu untură
şi se dă la cuptor încins, pe foc potolit, o oră- o
oră şi ceva, până se coace bine. Când se scoate
din cuptor, ea se întoarce pe un „fund” de lemn,
servindu-se caldă sau rece. Când s-a răcit, pentru
a nu se întări se păstrează într-un ştergar.
Plăcintă de mălai în foi de varză
Aceasta poate fi dulce sau sărată, după
preferinţe:
• 1 kg de mălai
• bucată de brânză (dulce sau
sărată)
• sare sau zahăr
• dacă se doreşte cu brânză dulce,
aceasta se amestecă cu miere
• 10-20 foi de varză
Pe o tipsie pentru cuptor se întind foile de
varză, peste care se pune amestecul de mălai şi
brânză (dulce sau sărată). Pe deasupra se pun
iarăşi foi de varză, pentru a cuprinde tot
amestecul şi se dă la cuptor pentru o jumătate de
oră. Se scoate şi se serveşte caldă.
Placinta cu cartofi (varza)
19
 Ingrediente: 1 kg cartofi , 1 kg făină de
calitate superioară, sare, ulei .
Mod preparare:
Umplutura: cartofii curăţaţi se fierb în
apă cu sare. Se face un pireu cu puţin ulei şi se
potriveşte de sare. Se lasa sa se raceasca.
Făina se amestecă cu 1 linguriţă rasă
sare şi apă călduţă cât cuprinde să fie o cocă
moale. Se framântă bine-bine 20 de min, timp în
care se adaugă 30 ml ulei ca la maioneza.
Aluatul se răstoarnă pe masa presărată cu faină şi
se porţionează în bucăţi cât un măr care se lasă la
dospit 15 min. Se ia o bucată, se presează puţin
cu mâna, se unge toată foaia cu ulei şi apoi sa
întinde cu mâna cât se poate de subţire. Pe o
margine a foii întinse se aşează un rând de piure,
se rulează foaia şi se strânge în formă de spirală
(rotund). Se apasă cu mâna până se face de
forma tigăii . Se încinge uleiul şi se coace pe
ambele părţi. Se poate umple şi cu varză călită
dar numai cu varză murată pentru iarnă, nu cu
varza proaspată călită!
Acestea sunt doar câteva din tradiţiile
culinare din Bihor, pentru a descoperi mai multe
vă aşteptăm în zona nostră şi vă dorim poftă
bună!
MÂNCÂND SĂNĂTOS NE
PROTEJĂM VIAŢA
Boantă Denisa Alexandra-clasa a XI-a
Szekely Ştefania-profesor coordonator
Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj -Napoca
Alimentaţia nesănătoasă ridică mari
probleme in zilele noastre.
Problema cea mai mare este informaţia
eronată pe care noi o primim din mass-
media.Toate mijloacele de promovare
promovează,in defavoarea produselor
sănătoase,produsele nesănătoase care creează
numeroase probleme de sănătate.
Dacă începând de pe băncile şcolii am fi
mult mai bine informaţi,să putem face diferenţa
între ceea ce este benefic si între ceea ce este
dăunător pentru organismul nostru,am reuşi la
maturitate sa ne întocmim un plan alimentar
echilibrat,care să ne ajute sa avem un mod de
viaţă corect şi sănătos.
Un plan alimentar incorect duce la
diferite boli,cum ar fi obezitate,diabet,ulcer etc.
Apariţia oricărui tip de boală poate fi evitată prin
adoptarea unui stil alimentar corect.
Trebuie să fim conştienţi de faptul ca produsele
sănătoase nu vor fi niciodata atât de promovate
precum cele dăunătoare având în vedere ca în joc
sunt afaceri foarte costisitoare şi renumele a
marii companii.
Gusturile alimentelor nesănătoase nu
trebuie să fie un factor în alegerea alimentaţiei
deoarece aromele sunt artificiale, fără a conţine
ingrediente naturale. O alimentaţie corecta
trebuie să se bazeze pe elemente naturale,
preparate cât mai simplu, pentru a putea
beneficia cu adevărat de atribuţiile alimentelor
sănătoase.
Pentru a evita problemele de alimentaţie,
ar trebui să fim informaţi mai bine şi mai corect,
fără a urmări interesele marilor companii care
promovează alimentele nesănătoase.
Interesul fiecărui consumator pentru
alimentaţia personală este singura cale de a
adopta un stil de viaţă sănătos, fără a cădea în
plasa delicioaselor pericole.
În concluzie, fiecare dintre noi trebuie să
fie conştient de ceea ce consumă deoarece
fiecare este responsabil pentru alegerile făcute.
Autor desen: Bonaţ Elida Carmen Maria
cls. a III-a
Coordonator: prof. Man Loredana
Liceul de Arte, Baia Mare
UN ALIMENT MIRACOL –
MAGIUNUL DE PRUNE
Eleva: Boroș Loredana clasa a IX-a seral
Coordonator: prof. ing. Barbur Maria
Colegiul Tehnic Transilvania - Baia Mare
După Sfântă Mărie (15 august), când
toamna începe să-şi facă simţită respiraţia în
noaptea răcoroasă iar primele brume fac dulceaţa
să se strângă zgribulită în poame, focurile se
aprind prin curţile gospodăriilor şi ceaunele
20
prind viaţa. Aplecate deasupra ceaunului, cu
urechea la vorba lumii şi gândul la cocăturile pe
care le-o face de Crăciun, fac femeile de sute de
ani dulceaţa asta specială al cărei farmec e
tocmai simplitatea ei absolută, de început de
lume. Pentru că producţia magiunului nu e o
reţetă culinară ci mai degrabă una socială,
realizată doar din două ingrediente: prune şi
multă răbdare împărţită cu ceilalţi.
Căci nu
există sat de deal,
în interiorul dar şi
de pe marginea
exterioară a arcului
carpatic, care să nu
cunoască
magiunul, cum îl
numesc ţăranii de la sud de Sibiu, povidla cum îi
zic moldovenii, după numele dat de leşii care au
ajuns aici urmărind bourul, sau silvoiţa (silvoiz)
cum îi spun ardeleni, din ungurescul szilva
(prună).
Gemul ăsta special,
făcut doar din prune roşii-
brumării, în special din cele
din soiul Bistriţa (bistriţe,
cum le mai numesc ţăranii),
fără zahăr sau altceva, va fi
baza prăjiturilor de Crăciun şi
a altor sărbători.
Preparat în mod tradiţional exclusiv la
ceaun (căldare), magiunul se poate realiza şi în
bucătăria unui apartament. Până nu demult,
credeam că tot ceea ce este bun ori este imoral,
ori ilegal ori îngra ă. Însă, când am
(re)descoperit magiunul, mi-am schimbat
părerea. În sfârşit, putem să ne bucurăm papilele
gustative cu un produs 100% natural, delicios,
slab caloric şi care întăreşte sănătatea.
Dacă un cetăţean străin aflat în vizită pe
plaiuri mioritice mă întreba cu ceva timp în urmă
ce produs alimentar 100% românesc (cu care să
ne mândrim) îi recomand să cumpere, eram pusă
în dificultate. Am făcut o pasiune pentru magiun
(în sfârşit, nu mai am mustrări de conştiinţă când
mănânc ceva dulce!) şi recomand în stânga şi în
dreapta delicioasa pastă preparată din 3 tipuri de
prune.
Excelent din punct de vedere nutriţional,
100 g magiun conţine:
• 27 mg magneziu,
• 27 mg fier,
• 45 mg calciu,
• 5,3 g fibre.
Magiunul poate fi folosit cu succes și la
prepararea dulciurilor de casă.
Pe bună dreptate se poate afirma că Magiunul:
Prelungește tinere ea!
Consumul de magiun are numeroase efecte
benefice, cum ar fi:

reduce riscul constipației (o lingură
de magiun mâncată dimineața, pe
stomacul gol);

determină scăderea colesterolului,

previne apariția maladiilor
cardiovasculare,

previne obezitatea.
Dintre beneficiile magiunului care este
considerat o delicatesă, putem aminti:

menținerea sănătății oaselor,

efect în scăderea apariției unor
maladii grave,

stimulează sistemele imunitar și
nervos,

diminuează stresul.
În plus, poate fi consumat și de către
persoanele suferinde de diabet, deoarece are un
indice glicemic scazut (39). Este recomandat
chiar și bebelușilor de peste 6 luni, în momentul
începerii diversificării alimentației.
Magiunul natural de prune Topoloveni
Magiunul natural de prune Topoloveni este
un aliment 100% natural, autentic românesc,
produs după o reţetă tradiţională veche din 1914,
care are excelente calităţi nutriţionale. Prin
testele realizate s-a demonstrat că Magiunul
Natural de Prune de Topoloveni nu are zahăr
adăugat şi niciun alt aditiv alimentar. Produsul
este puternic vitaminizant, mineralizant şi
energizant, ingredintele sale fiind prunele
proaspete româneşti, 1 kg de magiun obţinandu-
se din 4 kg de prune.
Magiunul natural de prune Topoloveni are
caracteristici organoleptice deosebite care
păstrează aroma, gustul şi savoarea produselor
tradiţionale, produse care reamintesc candoarea
copilăriei, când bunica pregătea asemenea
bunătăţi.
Acesta se prepară în perioada 15 august –
15 octombrie, cel târziu, prunele fiind atent
selecţionate în vederea obţinerii unui magiun de
calitate, cu o aromă puternică şi plăcută de
prune, gust dulce-acrişor plăcut, aciditate mică şi
consistenţă bună.
Reţeta este păstrată cu sfinţenie de
directoarea fabricii, care a spus că secretul
constă în combinarea a patru soiuri de prune din
livezi împânzite în mai toată ţara, din Argeş, Olt,
21
Dolj, Bistriţa şi până în Bacău. Mai mult decât
atât, utilajele moderne din fabrică permit
mărunţirea pieliţei, astfel încât aceasta devine
parte integrantă în compoziţia produsului.
Iată, ce trebuie să mai ştim despre
Magiunul natural de prune Topoloveni,
considerat de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
"Un dulce sănătos":
♦ este indicat în alimentaţia bebeluşilor,
pe post de piure de fructe;
♦ este recomandat pentru diabetici
deoarece conţine pectină, o fibră
alimentară naturală, ce
♦ are acţiune antioxidantă de 20 de ori
mai puternică decât broccoli;
♦ 100 g magiun îi oferă consumatorului o
cantitate de potasiu necesară susţinerii
efortului, mai mare decât cea pe care o
găseşte într-o banană;
♦ scade riscul de apariţie a diabetului de
tip II, ateroscleroză, cancer de colon,
maladii neurodegenerative, Parkinson
şi Alzheimer, previne îmbătrânirea
precoce;
♦ conţine potasiu şi seleniu, două
elemente foarte rar întâlnite în
alimentaţie;
♦ are în
compoziţie
vitamine,
fier,
calciu,
magneziu
(în
compoziţia
lui există
şi pieliţa prunelor, mărunţită fin).
Doamna Dolores Stanciulov, directoarea
fabricii a afirmat că: “Ceea ce rezultă în urma
prelucrării e un produs care nu se dezlipeşte
decât cu mare greutate de lingură sau de borcan.
Magiunul natural de prune de Topoloveni poate
fi consumat de oricine, tânăr sau bătrân, diabetic
sau nu. Inclusiv de cei care sunt fani ai curelor
de slăbire”
Magiunul natural de prune Topoloveni a
fost premiat la Bruxelles cu distincţia "Superior
Taste Award", fiind primul produs alimentar
tradiţional din România care primeşte o astfel de
distincţie.
Magiunul de Topoloveni este singurul
brand românesc recunoscut de UE.
Chiar dacă e un produs românesc tânăr,
magiunul şi-a câştigat un loc special în
preferinţele stăinilor, iar acum a ajuns să fie
pentru mulţi dulceaţa bio.
Sursa: http://www.cevabun.ro/magiun-de-prune/
http://www.bucatarmaniac.ro/2010/10/mag
iun-de-prune.html
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/magi
unul-de-topoloveni-te-fereste-de-boli-
244154.html#ixzz2OwZD2LwG
MÂNCÂND SĂNĂTOS NE
PROTEJĂM VIAŢA
Elev Măcicăşan Georgiana, clasa a XI-a
Profesor coordonator : Ştefania Szekely
Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Cluj - Napoca
O alimentaţie sănătoasă înseamnă
consumarea a diferite alimente aparţinând
grupurilor alimentare de bază: proteine, precum
carnea, ouăle şi legumele; lactate; fructe şi
legume; cereale, precum pâinea şi pastele
făinoase; grăsimi şi dulciuri.
O alimentaţie sănătoasa nu necesită mult
timp pentru preparare. Aceasta se poate găti la
fel de repede ca o dietă obişnuită, mai puţin
sănătoasă. Trebuie doar planificată din timp,
astfel încât toate ingredientele să fie la
îndemână. Se pot cere sfaturi prietenilor,
colegilor de serviciu, despre modul în care se
poate găti şi mânca sănătos. De asemenea, cărţile
de bucate pot fi o sursă de inspiraţie.
Pentru o viaţă sănătoasă se pot consuma
cereale integrale, fructe şi legume. Astfel se
recomandă : 6 până la 11 gustări din categoria
cereale integrale (orez, pâine, paste făinoase,
cereale) , 2 până la 4 gustări din categoria fructe,
3 până la 5 gustări din categoria legume , 2 până
la 3 gustări din categoria lactate (lapte, iaurt,
brânza), 2 până la 3 gustări de carne, pui, paste,
fasole uscata, nuci sau ouă, o cantitate mică de
grăsimi, uleiuri şi dulciuri.
Se recomandă citirea etichetelor înainte
de cumpărarea unui produs, pentru a afla
cantitatea de nutrienţi pe care o conţine acesta.
Alimentele gen fast-food conţin de obicei puţine
sau chiar deloc fructe şi legume, deci trebuie
avută în vedere consumarea fructelor şi
legumelor în cantităţile recomandate.
Alimentaţia incorectă este una din
principalele cauze ale apariţiei bolilor.
22
Cantitatea de hrană consumată trebuie să fie
adaptată nevoilor organismului. Dacă aportul de
hrană este exagerat sau insuficient, el poate
cauza îmbolnăvirea. Când este depăşit necesarul
de elemente nutritive vor fi afectate splina şi
stomacul, se va acumula flegma şi vor stagna
elementele nutritive în interiorul corpului. Vor
apărea următoarele simptome: eructaţii însoţite
de regurgitări, dureri în epigastru şi în tot
abdomenul, diaree, vărsături.
O alimentaţie sănătoasa reduce, de
asemenea, riscul de: infarct miocardic şi
accidente vasculare cerebrale,
hipercolesterolemie: reducerea grăsimilor
saturate şi hidrogenate şi a colesterolului din
dietă, scade riscul de apariţie a necesităţilor organismului este cheia asigurării
hipercolesterolemiei si a bolilor coronariene,
hipertensiunea arterială: consumarea legumelor
şi fructelor din belşug (8 până la 10 gustări pe
zi), reducerea grăsimilor din dietă şi consumarea
produselor lactate degresate (3 gustări pe zi)
scade presiunea sanguină şi reduce riscul
apariţiei bolilor cardiace şi a accidentelor
vasculare cerebrale, osteoporoza: o cantitate
suficienta de calciu protejează împotriva apariţiei
osteoporozei; calciul se găseşte in produsele
lactate, în anumite legume verzi şi în alimente
îmbogăţite cu calciu, spina bifida: femeile
însărcinate ar trebui să consume folati sau acid
folic înainte şi in timpul sarcinii, acesta
protejând copilul de apariţia acestei malformaţii.
Hrana conservată, congelată sau cea excesiv
de gătită, poate fi, în cel mai fericit caz, neutră
pentru om, oferind, eventual satisfacţie doar
papilelor gustative. Nu este obligatoriu să se
recurgă la o dietă strict vegetariană şi nici la una
alcătuită exclusiv crudităţi, căci de-a lungul
istoriei locurilor în care ne-am născut, acest mod
de hrănire nu a fost încetăţenit, iar, pe de altă
parte, şi acest mod de hrănire prezintă
neajunsurile ei.
Însă, o alimentaţie lipsită de orice
naturaleţe, care de altfel şi-a dovedit pe deplin
nocivitatea, ar trebui exclusă din meniul
oamenilor care urmăresc să fie şi să rămână
sănătoşi.
Considerăm că regulile unei hrăniri
sănătoase trebuie să urmărească un
comportament alimentar chibzuit, simplu şi cât
mai natural.
UN MĂR PE ZI, O VIAŢĂ
SĂNĂTOASĂ!
Elevul Bayram Kadir - clasa a VI-a C, Şcoala
Gimnazială”T. Vladimirescu”, Călăraşi, jud.
Călăraşi, Prof. Vasilica Popescu
Trăim într-o epocă în care
cele mai nocive alimente pentru
sănătatea şi dezvoltarea unui copil
sunt ambalate şi prezentate în cel
mai frumos mod cu putinţă.
Trăim într-o societate în care se
promovează intens alimente de proastă calitate şi
în care copiii sunt încurajaţi să consume alimente
de tip fast-food sau alimente bogate în zaharuri
şi grăsimi.
O alimentaţie sănătoasă şi adecvată
unei creşteri şi dezvoltări armonioase somatice,
dar şi psihice, emoţionale şi afective. Dieta
potrivită are un rol determinant în îmbunătăţirea
calităţii vieţii, în menţinerea unei bune stări de
sănătate şi creşterea duratei medii de viaţă. Dieta
copiilor are un rol determinant în ceea ce
priveşte starea de sănătate, reflectată prin
creşterea şi dezvoltarea armonioasă şi conformă
vârstei. Ea trebuie să se adapteze în permanenţă
nevoilor calorice ale organismului copilului şi
adolescentului.
O dietă echilibrată este bazată pe toate
principiile alimentare din piramida alimentelor,
un copil putând avea acelaşi meniu ca şi un
adult, însă, în cazul lui diferă cantitatea de
alimente consumată, precum şi numărul de
porţii.
Părinţii copiilor află de la medic
restricţiile din punct de vedere al continuţului în
lipide care ar trebui aduse în dieta copiilor după
vârsta de 2 ani. O dietă hipercalorică poate
asocia încă de la această vârstă un risc crescut de
apariţie al obezităţii, cu toate riscurile pe care
aceasta le implică: tulburări metabolice, tulburări
cardio-circulatorii, etc.
O dietă nesănătoasă poate expune copilul
unor carenţe polivitaminice sau minerale grave,
cel mai frecvent fiind în cantităţi insuficiente
nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6,
acidul folic, calciul şi fierul.
Consumul în cantităţi limitate de produse
lactate va determina un aport insuficient de
calciu, ceea ce va afecta direct procesul de
creştere şi mineralizarea osoasă.
Alte produse precum brocoli, legumele
gătite sau somonul (cu oase) au un important
conţinut în calciu, însă copiii sunt greu de
convins să le consume.
23
 În ceea ce priveşte necesarul de fier al
organismului, acesta depinde de vârstă, sex, rata
de creştere şi dezvoltare, depozitele minerale
preexistente, dar şi de capacitatea de absorbţie a
tractului digestiv. Surse importante de fier sunt
carnea, peştele, cerealele, spanacul, mazărea şi
fasolea uscată.
Performanţa şcolară a unui copil în
clasele primare este foarte mult influenţată de
alimentaţia corectă a acestuia şi de activitatea
zilnică.
Micul dejun este foarte important, de
asemenea. Unii şcolari sunt pretenţioşi sau mici
gurmanzi, mofturoşi când vine vorba de micul
dejun, însă o mică gustare este sănătoasă pentru
menţinerea energiei. Mâncarea servită în familie,
atunci când este posibil, este un moment
important care merită împărtăşit cu membrii
familiei.
Elevii au nevoie de un aport bogat de
alimente pentru a avea o alimentaţie sănătoasă.
Ca atare, noi, elevii, trebuie să luăm în fiecare
dimineaţă, micul dejun. Un somn odihnitor pe
timpul nopţii, urmat de un mic dejun bogat, ne
va ajuta să fim activi şi să ne putem concentra la
şcoală. Mergând la şcoală, unii elevi pot servi
masa la cantina şcolii sau pot cumpăra ceva de la
chioşcul amplasat în incinta şcolii. Dacă, la
cantină pot găsi un meniu mai bogat sau mai
sărac din care să facă o alegere, elevul nu poate
şti dacă ea are un conţinut corespunzător de
substanţe nutritive. Mai bine ar fi un pacheţel
luat de acasă care, poate fi, de exemplu un
sandviş cu brânză topită, o feliuţă de salam şi o
frunză de salată verde, etc. Cu multă grijă ar
trebui să studiem dacă aceste alimente pe care le
consumăm conţin mulţi conservanţi, adaos de
zahăr sau prea multă sare.
Printre alimentele pe care elevii trebuie
să le evite în timpul pauzei de masă sunt:
• Chipsurile, biscuiţii dulci, batoanele de
musli sau batoanele cu pandişpan;
• Energizantele, sucurile şi băuturile
nonalcoolice.
Perioada şcolii este cea mai potrivită pentru ca
elevii înveţe despre alimentele sănătoase, despre
reacţiile organismului la nutriţie şi despre
activităţile sportive. Este perioada optimă pentru
a-ţi alege propriul stil de viaţă.
Guvernul României a elaborat Ordinul
nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei
alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi
şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei
alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.
În sensul prezentei legi, prin alimentaţie
sănătoasă se înţelege acel mod de alimentaţie
dovedit ştiinţific a fi optim creşterii, dezvoltării
şi menţinerii stării de sănătate a copiilor şi
adolescenţilor în colectivităţi.
Astfel, se dă elevilor şansa să îşi educe
corpul şi mintea, să facă alegeri sănătoase.
Combinația sănătate, sport şi educație este
menită a crea un stil de viață sănătos.
În acest sens, există o hotărâre a
Guvernului prin care este încurajat consumul de
fructe proaspete în şcoli. Se are în vedere faptul
că, la o vârsta la care se formează obiceiurile
alimentare, hotărârea poate contribui la
reducerea cheltuielile destinate tratării diferitelor
afecţiuni, cum ar fi obezitatea şi diabetul,
cauzate de o alimentaţie nesănătoasă.
Să fii sănătos înseamnă să nu te doară
nimic, să fii plin de energie, să creşti şi să te
dezvolţi sănătos.
Un proverb spune: "un măr pe zi ţine
doctorul departe”. Luând în serios acest lucru şi
încercând să convingem şi pe alţi colegi din
şcoală, să consume măcar un măr pe zi,
colectivul clasei mele a realizat un material
publicitar, intitulat „Un măr pe zi, o viaţă
sănătoasă!”, sub forma unei prezentări
PowerPoint, care apoi a fost multiplicat şi
distribuit celorlalte colective de elevi din şcoală.
Am dorit să atragem atenţia că alimentaţia este
un factor important în dezvoltarea noastră
armonioasă.
„Consumă şi tu măcar un măr pe zi pentru că te
ajută să te hidratezi şi să-ţi încarci organismul cu
vitamine şi minerale!”
"Mens sana in corpore sano" – este un dicton ce
ne călăuzeşte din timpuri străvechi.
O minte sănătoasă poate sta doar într-un corp
sănătos. Frumuseţea însăşi derivă din sănătate,
iar sănătatea poate fi dobândită doar dacă
eliminăm din alimentaţia noastră produsele ce ne
fac rău.Odată ce adoptăm o alimentaţie
sănătoasă, corpul şi mintea noastră vor funcţiona
mult mai bine.
Un alt citat spus de către Will Rogers sună
astfel: "O ceapă îi poate face pe oameni să
plângă, dar încă nu s-a descoperit o legumă care
să îi facă să râdă."De aici ne dăm seama că
oamenii nu preferă legumele, cele mai sănătoase
alimente. Aceasta este cea mai mare greşeală pe
care o poate face un om în alimentaţia sa.
Voltaire a spus: "Îngheţata este excelentă. Ce
păcat că nu e ilegală."Autorul vrea să arate
faptul că unii oameni consumă produse, doar
24
dacă acestea au un gust excelent, nu şi dacă sunt
sănătoase. În cele mai multe cazuri, indiferenţa
faţă de alimentaţie pune în pericol sănătatea
individului.
“Nu există dragoste mai mare decât
dragostea faţă de mâncare’’ a spus George
Bernard Shaw. Scriitorul pune în evidenţă faptul
că omului îi place să mănânce, indiferent de
calitatea produselor alimentare.
În concluzie, dacă ne dorim o viaţă sănătoasă
şi un corp sănătos nu trebuie decât să adoptăm
alimentaţia ecologică şi sportul. Iată un catren pe
care cu toţii ar trebui să îl repetăm zilnic:
“Şi sportul e bun
Încearcă-l acum!
Legume doreşti?
Sănătos să trăieşti!”
Bibliografie folosită
www.sfatulmedicului.ro/arhiva.../o-alimentatie-
sanatoasa-pentru-copii...
www.imparte.ro › Cum sa donezi inteligent ›
Utile
http://www.empower.ro/docs/un_mar_pe_zi_si_
greutatea_perfecta.pdf
http://www.sanatatesiviata.ro/familie-si-educatie
Autor desen: Maxim Helga Rebeca – clasa XC
Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
MÂNCÂND SĂNĂTOS NE
PROTEJĂM VIAŢA
Elev: Pisica Victoria clasa a XI-a
Profesor: Szekely Ştefania
Liceul : ,,Mihai Eminescu” Cluj-Napoca
Mâncăm pentru a trăi şi nu trăim pentru a
mânca, această sintagmă o auzim din ce in ce
mai des in ultimii ani, rostită cu insistenţă de
nutriţioniştii care par să fie din ce in ce mai mulţi
în ultimul timp şi din ce in ce mai puşi pe sfaturi,
declanşându-se o avalanşă. Să fie oare o
întâmplare? Să fie o modă? Nicidecum! Se ştie,
populaţia din ţările occidentale se ingraşă tot mai
mult. Pentru unii, a devenit chiar o problemă de
sănătate naţională.
Însă,din păcate acest fenomen ajunge
accelerat şi la noi.Ne ingrăşam pe zi ce trece si
nu facem nimic. Recunoaştem, desigur, că nu e
bine şi incepem sa căutăm reţete de slăbit de la
care ne abatem îngăduitori cu noi înşine,
găsindu-ne scuze : ,,Viaţa îi scurtă, o mică
bucurie între atâtea griji zilnice merit şi eu, doar
nu ma îngraş dintr-un cartof prăjit sau o
prăjitură”sau mai rău noua modă a fast-foodului.
Şi uite aşa ajungem sa ne cumpărăm
haine cu un număr mai mare, mai lărgim cureaua
şi...dăm vina pe alţii. Şi avem iarăşi o tentativă
de a face o cură de slăbire, ne mai uităm la
televizor si mai notăm o reţetă de slăbire oferită
cu generiozitate de către un nutriţionist. Şi cam
la atât se rezumă la cei mai mulţi dintre noi
măsurile pe care le luăm pentru a ne proteja
silueta dar si organismul.
Ajungem apoi să gâfâim din ce in ce mai
tare când urcăm nişte trepte, inima devine
,,zburdalinică” după cel mai mic efort, apare
hipertensiunea şi cam aşa incepe lista cu
problemele de sănătate.
Cel mai grav este că ni le provocăm chiar
noi şi realizăm prea târziu că sănătatea nu are
preţ. Mâncând sănătos ne protejăm pe noi inşine
de un şir de boli. Paradoxal, cu toate că găsim
peste tot informaţie, avertismente şi sfaturi
despre o alimentaţie cumpătată şi cât mai
naturală, oamenii zilelor noastre nu vor sau
amână să ia o hotărâre pentru sănătatea lor. Se
trezesc la vârsta a treia sau mai devreme, cu tot
felul de boli cauzate chiar de această alimentaţie
greşită. Să nu uitam că insăşi Biblia ne indrumă
să mâncăm cu măsură şi cumpătat.
Ar trebui să apucăm taurul de coarne şi
să incepem să ne elaborăm meniuri, să uităm de
mesele în oraş sau de măncatul pe când şi pe
unde apucăm, să încercăm să gândim raţional şi
să incepem să analizăm orice aliment, să ne
orientăm spre produsele bio, să alternăm carnea
25
cu legumele şi bineînţeles să nu uităm de fructe,
la fel să nu privăm organismul de lactate
deoarece cum mâncăm aşa trăim, mâncăm bine
trăim bine şi invers.
Autor desen : Zoicaş Nicoleta – clasa XIIC
Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
„VIAŢA SĂNĂTOASĂ ÎNCEPE LA
MASĂ”
Elev: Din Ionela clasa a XII a
Profesor coordonator: ing. Maricica Ţenea,
Liceul Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni,
jud. Argeş
1. Grupele de alimente
Fără o aprovizionare regulată cu hrană, care
se utilizeză drept combustibil, corpul şi-ar înceta
repede funcţionarea. Diferitele tipuri de hrană
îndeplinesc diferite funcţii, cum ar fi furnizarea
energiei sau asigurarea creşterii. Pentru a rămâne
sănătos, este nevoie de o alimentaţie echilibrată,
cu toate tipurile de hrană. Din alimentaţie nu
trebuie să lipsească laptele şi brânzeturile;
carnea, peştele şi ouăle; legumele şi fructele;
cerealele; produsele zaharoase; grăsimile.
- Pâine, Cereale, Paste - sunt foarte importante
pentru alimentaţie deoarece asigură jumătate din
nevoia zilnică de hrană a organismului,
furnizează glucide complexe şi conţin vitaminele
B1, B2, B6, potasiu, fibre. Sunt de preferat
produsele pe bază de cereale întregi. Zilnic
trebuie consumate 300+400 g de produse din
cereale (mălai, orez, pâine, paste făinoase etc.)
- Legume, Fructe - Conţin foarte multe
vitaminele: C, A, B1, B2, B6; fier, calciu, iod;
400g cartofi, 300g legume, 400 g fructe.
- Grăsimi, Uleiuri, Zahăr - Produsele zaharoase
aduc energie în corp: trebuie consumate cu grijă
pentru că, în cantităţi mari, pot provoca
îmbolnăvirea organismului (diabet);
- provoacă apariţia cariilor dentare, dacă sunt
consumate în cantităţi mari şi mai ales seara,
înainte de culcare;
- se recomandă maxim 80 g de produse
zaharoase pe zi;
- este de preferat consumul fructelor care conţin
suficient zahar;
- zahărul trebuie consumat fiert, nu doar dizolvat
într-un lichid.
Grăsimile aduc multă energie în organism:
- conţin vitamina A şi vitamina D;
- este recomandat consumul de unt; - uleiul,
untura, slănina se vor consuma în cantităţi
potrivite pentru a nu duce la obezitate şi/sau
afecţiuni ale ficatului.
2. Ce conţin alimentele?
• Copii au nevoie de o alimentaţie completă şi
variată, deoarece sunt în creştere şi consumă
destulă energie în activitatea lor. O alimentaţie
completă trebuie să cuprindă alimente din toate
grupele, deoarece acestea conţin:
• proteine - asigură creşterea;
• grăsimi – dau energie;
• zaharuri – sursă de energie;
• săruri minerale – calciu, fier etc.;
• vitamine – previn îmbolnăvirile.
Proteinele: Sunt necesare in procesul de
creştere; Surse de proteine: carnea, peştele,
brânza, ouăle, laptele, nucile, fasolea.
Glucidele: Sunt alcătuite din diferite zaharuri
(inclusiv glucoza) şi dau cea mai mare parte din
energia de care este nevoie. Se pot consuma
glucide fie direct din alimente, cum ar fi fructe
sau gem, fie sub forma de amidon din cartofi,
orez şi pâine. Dacă se consumă mai multe
glucide decât necesarul, excesul este transformat
în grăsime. Este bine să se evite glucidele din
băuturi şi din alimente cum ar fi prăjiturile,
biscuiţii, ciocolata.
26
Grăsimile: Ca şi glucidele, grăsimile furnizează
energie. Grăsimea este depozitată în organism şi
ajută la menţinerea căldurii.Grăsimile provin fie
de la animale, în alimente cum ar fi carnea,
laptele, untul si brânza, fie din plante, în uleiurile
vegetale şi nuci. Excesul de grăsimi este
dăunător în bolile inimii.
Mineralele: sunt implicate în procesele chimice
vitale în organism.
• Calciul şi fosforul, întîlnite în alimentare
cum ar fi laptele şi brânza, ajută la întărirea
oaselor şi dinţilor.
• Fierul este necesar pentru celulele roşii din
sânge şi se găseşte în alimente cum ar fi
ficatul şi legumele verzi.
• lipsă de zinc, întîlnit în nuci, peşte şi
legume proaspete, poate produce erupţii ale
pielii.
• Clorura de sodiu (sare), în general, oamenii
din ţările dezvoltate mănâncă mai multă sare
decît este necesar. Acest fapt poate fi asociat
cu creşterea presiunii sîngelui.
3. Ce sunt caloriile?
• Cantitatea de energie care poate fi obţinută
din diferite alimente se măsoară în kilojouli
sau kilocalorii. Unele alimente au mai multe
kilocalorii decât altele (friptura -650
kilocalorii, paste-250 kilocalorii, ou-80
kilocalorii, măr-50 kilocalorii).
• Numărul de calorii de care este nevoie
depinde de cât de multă energie se consumă.
De exemplu, într-o oră de înot se consumă
600 de kilocalorii, o oră de dans-300
kilocalorii, o oră de somn -70 de kilocalorii.
Dacă mănânci cu regularitate mai multe
calorii decât consumi, te îngraşi. Unii oameni
consumă caloriile mai rapid decât alţii, în
mod natural, astfel că ei pot mânca mai mult
fără să se îngraşe.
Cum ne îngrăşăm?
• Excesul de hrană este transformat în grăsime
şi stocat în celule speciale adipoase. Celulele
pot creşte în mărime şi astfel se creşte în
greutate.
• Dacă manânci mai puţin decât ai nevoie,
rezervele de grăsime sunt utilizate ca energie
şi slăbeşti.
• În medie, persoanele grase trăiesc mai puţin
decât cele slabe. Este mai probabil ca aceste
persoane să sufere de boli, inclusiv boli de
inimă.
4. Sănătatea ...alimentelor
• Alimentul este unul din factorii de mediu cu
influenţă majoră asupra sănătăţii omului, de
calitatea, cantitatea şi felul produselor
alimentare consumate depinzând starea de
bine, de confort sau apariţia unor boli: de
nutriţie, digestive, toxiinfecţii, intoxicaţii
etc. De la procurarea alimentului şi până la
consumarea lui trec uneori ore sau zile în şir.
In acest interval de timp, alimentele trebuie
păstrate în condiţii adecvate, în funcţie de
forma lor de prezentare.
• Dacă nu se respectă aceste condiţii,
alimentele se alterează, adică îşi modifică
proprietăţile organoleptice şi devin
dăunatoare pentru om.
• Alterarea este favorizată de temperatură, de
acţiunea luminii şi a oxigenului din aer, de
prezenţa microorganismelor.
Sfaturi
• Nu servi masa în picioare sau în grabă
deoarece stomacul face un efort mare şi se
poate îmbolnavi;
• Serveşte masa la aceeaşi oră, fii liniştit la
masă, nu citi, nu vorbi, nu privi la televizor
în timp ce mănânci;
• Nu mânca foarte mult la o singură masă, nu-
ţi încărca stomacul şi nu bea prea multă apă
sau suc dintr-o dată pentru că aşa îţi vei obosi
stomacul şi el se va îmbolnăvi;
• Nu vorbi în timp ce mănânci;
• Bea apă sau suc numai după ce ai mâncat.
Reguli
• Alimentele consumate trebuie să fie
proaspete, spălate sau preparate igienic,
în vase curate.
• Alimentele trebuie acoperite şi păstrate în
locuri speciale pentru a se evita contactul cu
insecte, rozătoare şi alte elemente care le pot
infecta.
Dacă doriti să fiţi sanătoşi şi să trăiţi mult,
consumaţi o varietate de alimente cu conţinut
redus de grăsimi, în special de grăsimi saturate
(animale) şi colesterol. Consumaţi din belşug
fructe, legume, verdeţuri, cereale integrale şi
cantităţi minime de zahăr, sare şi alte alimente
rafinate. Nu folosiţi alcool sau cafea.
 Bibliografie:
Rădulescu Emil - 2007„Alimentaţia
inteligentă”- Editura Viaţă şi sănătate, Bucureşti
POŢI RENUNŢA LA PRODUSELE
FAST-FOOD?
Dinu Loredana, clasa aXa C,
prof.îndrumător: Botezatu Laurenţia-Monica
27
 Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate tineri şi sănătoşi. De aceea, sfatul meu este
Craiova, jud. Dolj următorul: oricît de ocupaţi am fi, este mult mai
bine să ne găsim puţin timp pentru a ne prepara
Sunt mulţi tineri care consideră că e mult mîncarea acasă, bazată pe fructe şi legume, totul
mai uşor şi mai convenabil să consume produse fiind spre binele şi sănătatea noastră.
fast-food, decît să mănînce mîncare gătită în Şi pentru că eu deja, aplic acest sfat şi
casă. Cu siguranţă că mulţi dintre ei nu pentru mine şi pentru prietenii mei, vă propun o
realizează ce consecinţe pot să apară şi cum vor reţetă pentru un desert sănătos, bogat în
acţiona aceste acese produse alimentare asupra vitamine, foarte bun şi pe care îl puteţi prepara
organismului lor. foarte uşor acasă. Este vorba de o salată de fructe
Majoritatea persoanelor care consumă pentru care aveţi nevoie de o cutie de compot de
produse fast food, o fac pentru că timpul nu le ananas bucăţi, la care adăugaţi o portocală, un
permite să îşi pregătească mîncarea acasă. Aş măr şi o banană. Portocala, mărul şi banana se
vrea să vă povestesc despre nişte buni prieteni, curăţă şi se taie bucăţele şi se amestecă într-un
frate şi soră, din grupul meu de prieteni. De cînd bol mare cu compotul de ananas. Dacă mai
îi cunosc, de aproximativ 3 ani, ei consumă adăugaţi şi 2-3 picături de esenţă de rom, obţineţi
aproape zilnic produse fast-food. un desert delicios! Dacă sunteţi foarte pofticioşi
Într-o zi, i-am întrebat de ce preferă să şi nu vă gîndiţi la siluetă, puteţi adăuga şi puţină
mănînce mereu de la fast -food şi nu îşi găsesc frişcă.
timp să-şi pregătească mîncare gătită acasă. Mi-
au mărturisit că nu au timp, că este mult mai
comod să consume aceste produse pe care le
găsesc gata preparate şi în plus, au mărturisit că
s-au obişnuit cu gustul de cartofi prăjiţi în
combinaţie cu multă maioneză şi mai ales, foarte
mult ketchup; plus celelalte ingrediente. Un alt
argument al lor, a fost acela că atunci cînd ies cu
prietenii, toţi consumă produse fast food şi ei nu
ar putea face excepţie pentru că ar fi
marginalizaţi în grup şi mai ales, ar fi consideraţi
„învechiţi” sau „fiţoşi”.
Din discuţia purtată cu prietenii mei, am Autor desen: Sălăgean Gabriela cls.aVIII-a
înţeles că odată ce ai gustat din mîncarea fast
food şi te-ai obişnuit cu ea, devii dependent şi nu
Coordonator: prof. Dorca Livia
Şcoala Generală “I.L.Caragiale”
mai poţi renunţa la acest tip de hrană. Am înţeles Baia Mare
apoi, cît de bine este pentru sănătatea mea,
regimul de hrană cu care m-am obişnuit: supe, MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP
brînzeturi, salate, fructe foarte multe, alte
preparate de mama în casă.
SĂNĂTOS
Am hotărît să spun şi prietenilor mei
adevărul despre regimul de hrană sănătos şi să îi
Autor: Hîncu Dana-Georgiana, clasa a XI-a N
îndemn să se informeze din mai multe surse şi să
Coordonator: Prof. Pătraşcu Aura, Colegiul de
înţeleagă care este mai bun pentru sănătatea şi
Industrie Alimentară „Elena Doamna”, Galaţi
viaţa lor.
Chiar dacă reprezintă o opţiune ieftină şi
În societatea actuală, unora le este greu să
mănânce sănătos. Din ce cauză? Pentru că
rapidă, consumul de produse fast –food nu este
mâncarea sănătoasă a ajuns să coste mult mai
mult decât cea nesănătoasă, dar să ne gândim şi
cea mai bună variantă de regim de hrană. Aceste
produse conţin multe calorii şi grăsimi
nesănătoase şi mulţi dintre cei care le preferă, nu la sănătatea noastră, doar una avem, iar ea
trebuie să ocupe primul loc în priorităţile
înţeleg că aceste produse le sunt dăunătoare
pentru sănătate. Tinerii care le consumă acum, noastre.
nu ştiu şi nici nu vor să creadă că produsele fast-
Un regim de viaţă sănătos, consumând
food sunt dăunătoare pentru sănătate şi susţin că mâncăruri gustoase şi sănătoase, nu este
imposibil, dar aici depinde şi de ambiţia
ei nu se pot îmbolnăvi, mai ales pentru că sunt
28
fiecăruia, aceasta putând schimba multe, iar de
se va întâmpla aşa cu fiecare, lumea va fi mai
bună, într-o formă de invidiat şi perfect
sănătoasă. Ştiţi cum se spune: ”Minte sănătoasă
în corp sănătos” , citatul după care cu toţii ar
trebuie să ne ghidăm, dar mai întâi avem nevoie
de o îndrumare corectă pentru a ne hrăni cum
trebuie, iar lichidele nu trebuie să ne lipsească,
cel puţin doi litri de apă pe zi, ceea ce mulţi nu
respectă. Nu ne dăm seama cât de important este
acest îndemn, deoarece corpul nostru este
alcătuit din 62% apă, suntem o masă întinsă de
apă. Cum ne poate ajuta acest îndemn? Vedem
peste tot persoane care nu sunt mulţumite de
aspectul fizic, ei bine, apa este cea care ne ajută
pielea să respire, să fie umedă şi transpirând,
eliminăm o parte din toxinele din organism. Dar
nu putem uita hrana!
Mâncarea, mereu trebuie alimentat
organismul, altfel ne îmbolnăvim. Nu suntem
roboţi, suntem entităţi cu raţiune şi cu nevoi
energetice şi plastice. Aici vine şi ideea
principală, cum mâncăm? Cumpătat, preparate
specifice micului dejun, dejunului şi cinei,
fiecare cum vrea, dar să nu uitam şi de gustările
dintre mese. Să facem o analiză a meselor
principale.
Micul dejun este ce mai importantă masă din
zi şi este alcătuit din produse cu valoare
energetică relativ mare, cum ar fi: pâine, produse
din carne, brânzeturi, ouă, legume ce pot fi
asociate cu băuturi precum ceai, lapte, cafea, suc.
Dejunul, a doua masa din zi, este
considerată masa principală a zilei. Se consumă
supe, ciorbe sau borşuri întâi, urmate de
mâncăruri diverse pe bază de carne de pui, porc,
vită sau peşte cu un conţinut mare de proteine,
servite cu legume sau produse din cereale,
cartofi şi, de ce nu, un sos delicos. Se consumă la
masă pâine sau mămăliguţa mult iubită la
români, iar la final desertul.
Cina este masa de seară care trebuie să
cuprindă alimente uşor digerabile şi în cantităţi
mai mici. Aici mulţi greşesc.
Cu toţii ne dorim un corp sănătos, frumos şi
o minte sănătoasă, dar trebuie să muncim pentru
a le avea. De ce să nu mâncăm un fruct în loc de
o prăjitură cu ciocolată între mese, sau să ne
pregătim o salată delicioasă de roşii şi castraveţi,
gustoasă, sănătoasă şi la îndemâna tuturor, mai
ales vara. De vom urma paşii aceştia, sănătatea
ni se va îmbunătăţi, vom fi sigur şi mult mai bine
dispuşi, şi nu în cele din urma mai atrăgători. Să
lăsăm ţigările deoparte şi mâncarea fast-food, să
devenim una cu natura în tot ceea ce facem. În
fond suntem ceea ce mâncăm şi asta contează.
Corpul nostru este un templu, este cel în
care tu ca persoană stai, gazda ta pe care trebuie
să o respecţi aşa cum se cuvine, hrănindu-te
corespunzător, consumând zilnic fructe şi
legume, iar el îţi va mulţumi că îi acorzi atenţie,
oferindu-ţi sănătate.
Mâncarea nesănătoasă şi băuturile alcoolice
ne produc peste ani boli ale ficatului, ciroze,
obezitate, hipertensiune arterială, etc, aşa
numitele boli ale zilelor noastre de care, chiar şi
cu operatii costisitoare, nu există scăpare.
Dar tentaţia este mare în jurul nostru.
Uneori oamenii, înconjuraţi fiind de gândiri
deşarte şi de critici, pot ceda şi se pot refugia în
mâncare sau băutură, dar noi, cei mici încă, nu
trebuie să urmăm astfel de exemple negative, ci
trebuie să ne raportăm la cei înţelepti, care ne
arată o cale bună de urmat, au un sfat, un îndemn
în tot ceea ce facem, deoarece cu paşi mărunţi şi
doar prin perseverenţă vom trăi frumos, ca un
stejar, puternici si sănătoşi.
TREBUIE SĂ CONSUMĂM
PRODUSE ECOLOGICE ŞI BIO?
Eleva: Birta Roberta clasa a IX-a
Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
Prof. coord. Tatiana Cauni Coc
Odată cu creşterea interesului populaţiei
pentru un stil de viaţă cât mai corect şi
conştientizarea importanţei unei alimentaţii
sănătoase, produsele ecologice au început să
înlocuiască o parte din produsele convenţionale
în dieta multor persoane. Agricultura ecologică
este un sector dinamic în România şi a cunoscut
în ultimii ani o evoluţie ascendentă. Una din
condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea
agriculturii ecologice o reprezintă promovarea
conceptului eco în vederea conştientizării
consumatorilor asupra avantajelor consumului de
produse ecologice, astfel încât aceştia să ofere un
preţ mai mare pentru produse curate, a căror
calitate este garantată de un sistem de inspecţie
şi certificare. Produsele bio-organice sunt
compuse strict din plante şi din ingrediente
organice, care nu au fost modificate genetic şi
cărora nu li s-au adăugat alte produse chimice.
Aceste produse, fie că sunt alimente bio, produse
cosmetice bio, de îngrijire bio, de curăţenie bio
sau suplimente nutritive, reprezintă cea mai nouă
29
tendinţă în ceea ce priveşte modul de a trăi
sănătos.
“Alimentele ecologice”, denumite şi
organice sau bio sunt produse de origine animală
sau vegetală care au fost obţinute:
•fără utilizarea substanţelor chimice cum ar fi
pesticidele,
•fără adaosuri de substanţe sintetice la
procesarea lor,
•fără adaosuri de stimulatori şi regulatori de
creştere,
•nemodificate genetic,
•nu au fost expuse iradierii.
Rolul sistemului de agricultură ecologică
este de a produce hrană mai curată, mai potrivită
metabolismului uman, în deplină corelaţie cu
conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre
principalele scopuri ale agriculturii ecologice
este obţinerea de produse agricole şi alimentare
proaspete şi autentice, prin procese create să
respecte natura şi sistemele acesteia. Agricultura
ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea
durabilă. Se ştie că alimentaţia nesănătoasă, care
conţine aditivi, coloranţi de sinteză, amelioratori
şi alte tipuri de E-uri este frecvent implicată în
apariţia unor afecţiuni grave. Produsele
ecologice sunt naturale şi nu conţin E-uri, de
aceea consumul acestora poate preveni boli
grave precum cancerul sau boli cardiovasculare.
Beneficiile sunt deopotrivă pentru sănătatea
consumatorului şi pentru mediul înconjurător,
care nu are de suferit în urma proceselor
tehnologice. Datorită faptului că la obţinerea
produselor ecologice nu s-au folosit pesticide,
aditivi sau alte substanţe chimice, materiile
prime vegetale nu provin din culturi modificate
genetic, acestea sunt produse sănătoase, lipsite
de reziduuri toxice; au un conţinut echilibrat de
vitamine şi minerale; impactul asupra mediului
înconjurător este minim. Înainte de a obţine
produse ecologice ce pot fi comercializate cu
menţiunea ,,produs ecologic”, cultura trebuie să
parcurgă o perioadă de conversie, de minimum
doi ani. Pe durata întregului lanţ de obţinere a
unui produs ecologic, operatorii trebuie să
respecte permanent regulile stabilite în legislaţia
comunitară şi naţională. Ei trebuie să-şi supună
activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de
organisme de inspecţie şi certificare, în scopul
controlului conformităţii cu prevederile
legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.
Pe eticheta unui produs ecologic sunt
obligatorii următoarele menţiuni: numele şi
adresa producătorului sau prelucrătorului,
denumirea produsului, inclusiv metoda de
producţie ecologică, siglele, numele şi marca
organismului de inspecţie şi certificare care a
efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de
produs ecologic.
O diferenţă între produsele natural şi
produsele alimentare convneţionale e că
produsele naturale provin din agricultura
convenţională, dar la obţinerea lor nu se
utilizează aditivi alimentari de sinteză şi
produsele alimentare sunt obţinuţe din materie
primă provenită din agricultura convenţională
(normală), în care s-au folosit şi substanţe
chimice de sinteză, şi, de asemenea, aditivi
artificiali alimentari.
Noi ar trebui să consumăm aceste
produse bio şi ecologice deoarece sunt bune
pentru sănătatea noastră. După cum spune
proverbul “O minte sănătoasă într-un corp
sănătos”, deci trebuie să consumăm produsele
ecologice şi bio.
Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_bio_organic
www.Regielive.ro
www.naturallmall.ro
„ALIMENTAŢIA ALCALINĂ”
Elev: Negru Aurora, clasa a X-a, Liceul
Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui
Profesor coordonator: Stoian Gabriela,
Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui
Ce este alimentaţia alcalină?
Motivele pentru care unele dintre
alimentele din zilele noastre au devenit
dăunătoare sănătăţii sunt la fel de multe ca şi
varietatea alimentelor periculoase. Multe
alimentele au caracter pronunţat acid, iar acest
lucru duce la un dezechilibru al celulelor,
metabolismului, afectând sănătatea şi frumuseţea
corpului uman.
Când se vorbeşte despre mâncărurile şi
băuturile acide sau alcaline, nu este vorba despre
gustul acestora şi de asemenea nu este vorba nici
despre reacţia pe care acestea o produc în cazul
în care sunt testate cu o hârtie pH în momentul în
care ele se află în starea lor naturală, în afara
organismului. Mâncărurile şi băuturile
acidifiante sunt cele care, odată intrate în
sistemul digestiv şi apoi în tot organismul,
produc în interiorul acestuia o reacţie de
acidifiere iar mâncărurile şi băuturile
30
alcalinizante sunt cele care, odată ingerate, vor
produce o reacţie de alcalinizare în organism.
Reacţia acidifiantă sau alcalinizantă nu se
referă aşadar la gustul care se simte în gură când
alimentele sunt gustate sau mestecate.
Pentru a înţelege acest concept de hrană
alcalinizantă/acidifiantă, este foarte important a
nu se confunda gustul alimentelor cu reacţia pe
care acestea o lasă în corp după ce au fost
consumate si digerate. Aşadar, un gust ce
produce impresia de acid nu este sinonim cu o
reacţie acidifiantă după cum un gust lipsit de
impresia de acid nu este sinonim cu o reacţie
alcalinizantă după digerare.
Alimentaţia alcalină înseamnă a consuma
zi de zi alimente alcaline, cu un nivel al PH-ului
mai mare de 7. Pentru aceasta însă, trebuie sa
ştim care alimente sunt acide şi care sunt
alcaline.
Care sunt alimentele alcaline?
Alimentele alcalinizante sunt în principiu
formate din legume verzi, colorate (în afară de
roşii) şi cartofi.
Aceste alimente sunt alcalinizante pe de-o parte
deoarece sunt bogate în baze şi nu conţin deloc
sau aproape deloc substanţe acide şi, de altă
parte, pentru că ele nu produc acizi atunci când
sunt procesate de organism. Chiar dacă vor fi
consumate în cantităţi importante, nu se va
produce niciun acid, indiferent de capacitatea de
metabolizare a persoanei care le consumă. Aşa
cum alimentele acidifiante sunt acidifiante
pentru toată lumea, aşa şi alimentele
alcalinizante sunt alcalinizante pentru toţi. Ele
sunt, înainte de toate, alimentele pe care
persoanele cu probleme de echilibru acido-bazic
trebuie să le consume cu precădere.
Legumele verzi şi colorate sunt sursa
principală de baze a organismului. Ele ar trebui
să fie prezente la fiecare masă principală – că
este vorba de salata, de verdeaţă, legume
preparate, suc sau supă – dacă vrem să ne găsim
şi să ne păstrăm echilibrul acido-bazic. Singura
excepţie este roşia, care este foarte acidifiantă
atât proaspată, cât şi pregatită. Din punct de
vedere botanic, ea nici nu este legumă, ci fruct.
Cartoful este foarte bine cunoscut pentru
virtuţile sale antiacidifiante, de aceea sucul său
este recomandat în cazuri de ulcere şi aciditate a
stomacului. Cantitatea mare de baze pe care o
conţine face din el alimentul numarul unu în
lupta împotriva acidificării organismului. Fiind
un aliment făinos, este foarte hrănitor şi
înlocuieşte foarte bine cerealele, care sunt
acidifiante. Astfel spus, regimul de dezacidifiere
trebuie să conţina mai mulţi cartofi decât cereale.
Un alt aliment hrănitor, foarte interesant
pentru a combate aciditatea, este castana. Ca şi
cartoful, este o făinoasă, deci un aliment ce
furnizează carburant energetic. Dar acest
carburant nu este acidifiant, asa cum este cel al
cerealelor.
Dintre toate fructele, banana este singura
care este cu adevarat alcalinizantă, căci
conţinutul său acid este atât de slab încât nu
acidifică niciodată, chiar şi atunci când sunt
consumate în cantităţi mari sau regulate.
Celelalte fructe, dimpotrivă, chiar şi cele care
sunt foarte puţin acide, precum pepenele galben,
tot conţin acizi, de aceea efectul va fi cu atât mai
acidifiant, cu cât vom mânca o cantitate mai
mare.
Zahărul integral propriu-zis nu este
alcalinizant, adică nu alcalinizează Ţesuturile
organice dacă este consumat în cantităţi mari,
însă consumat în mod moderat nu-l acidifică aşa
cum fac celelalte
zaharuri. Aceeaşi
remarcă este
valabilă şi pentru
porumb, lapte,
brânză proaspată,
smântană, unt etc.
care, consumate
într-o cantitate
moderată, nu
acidifică
organismul.
Apa are, în general, un pH de 7. Dacă ea
conţine o cantitate mare de clor, devine acidă.
Apa minerală gazificată este de asemenea acidă,
căci gazul folosit este acidul carbonic.
Care sunt beneficiile alimentaţiei
alcaline?
O alimentaţie care include proteine
animale scade ph-ul urinei şi creşte riscul de
pietre la rinichi - în acest caz, o dietă alcalină
ajută categoric. Cercetătorii apreciază că o dietă
alcalină ar încetini şi pierderea densităţii osoase
şi a masei musculare, ar încetini procesul de
îmbătrânire şi ar scădea riscul apariţiei unor boli
cronice.
Pentru a menţine starea optimă de
sănătate, dieta zilnică ar trebui să conţină 60%
alimente preponderent alcaline şi 40% alimente
acide. Însă, pentru a ne recupera sănătatea,
proporţia se modifică notabil. Aproximativ 80%
31
din alimente trebuie să aibă origine alcalină, iar
restul acidă!
Bibliografie
1. BaroOdy, Theodore, 2011, Formula
sănătăţii perfecte. Dieta alcalină, Editura
Vidia, Bucureşti
2. Radu, Olinescu, 2000, Alimenta ia
sănătoasă, Editura Niculescu, Bucure ti
Trăieşte sănătos ! Mănâncă inteligent !
Autor desen: Horon Alina
Coordonator: prof. SZEKELY ŞTEFANIA
Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu”
Cluj-Napoca
DE CE O ALIMENTAŢIE
SĂNĂTOASĂ?
elev: Rezmiveş Ionuţ Marin, clasa a XIII-a A
coordonator: prof.ing. Miclăuş Dorina Carmen
Colegiul Tehnic Transilvania – Baia Mare
O hrană sănătoasă reprezintă materialul
de construcţie al celulelor şi elementele chimice
care participă la procesele corpului, este mai
mult decât combustibilul care ne pune în
mişcare.
Un stil de viaţă sănătos se referă la
alimentaţie, în primul rând, se referă şi la tot ce
înseamnă mişcare în viaţa noastră, la hidratare, la
lipsa exceselor de tot felul. Nici un aliment nu
asigură tot ce avem nevoie, de aceea este
important să mănâncăm o varietate de alimente
în fiecare zi, incluzând:

fructe şi legume;

pâine, cereale şi alte produse din grâu;

lactate;

carne, ouă şi proteine.
Alimentaţia reprezintă domeniul în care
se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă mult şi
prost. Aşa se face că o persoană din două suferă
de exces de greutate. Aceasta are efect nefast
asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra
aparatului motor.
O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă,
variată, bogată în substanţe vitale, alcalină, cu
multe vitamine, cu săruri minerale şi
oligoelemente.
Trebui să ştim că valoarea nutriţională a
alimentelor proaspete se păstrează cel mai bine
dacă sunt preparate chiar înainte de a fi servite.
Produsele organice sunt alimente produse din
plante sau animale care au crescut fără
fertilizatori chimici, pesticide, antibiotice,
hormoni de creştere sau aditivi alimentari.
Nu sunt conservate prin iradiere şi nu au
fost obţinute prin inginerie genetică. Preocuparea
pentru o alimentaţie sănătoasă ne face să ne
îndreptăm privirea către produsele bio - rezultate
fără a fi folosite pesticide, fertilizatori sintetici
sau alte organisme modificate genetic.
Mâncarea organică este produsă de
fermieri, care folosesc resurse naturale şi
conservanţi obtinuţi din natură pentru a furniza
calitatea produselor.
Carnea organică, produsele avicole şi
laptele provin de la animale cărora nu li s-au
administrat antibiotice sau hormoni de creştere şi
care au fost hrănite cu produse netratate la rândul
lor.
În cazul fructelor şi legumelor organice
ar trebui, în general, să curăţam cât mai puţin din
32
coajă. Iar atunci când este vorba despre fructe şi
legume nonorganice, acestea trebuie spălate cu o
atenţie sporită, deoarece insecticidele,
fungicidele sau erbicidele se află în coajă sau
frunze. Conţinutul de vitamine şi minerale al
fructelor se păstrează, cel mai bine dacă acestea
sunt fierte cât mai puţin.
Pentru o alimentaţie sănătoasă trebuie să
cunoaştem care sunt alimentele ce conţin
proteinele, carbohidraţii complecşi, dar şi de ce
trebuie să ne ferim în alimentaţie.
În mod obişnuit efectele adverse ale
mâncării se văd după un timp mai mult sau mai
puţin îndelungat, după ani şi chiar zeci de ani, în
funcţie de sensibilitatea personală a fiecăruia şi
de perioada de timp în care consumăm alimente
nesănătoase. Cu cât se începe mai devreme
consumul alimentelor nesănătoase efectele
adverse apar la vârste mai tinere.
Alimentaţia omului reprezintă unul dintre
stâlpii fundamentali a construcţiei sale.
Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în
corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei
alimentaţii adecvate, aduce, împreună cu alte
elemente corecte de comportament, o viaţă
sănătoasă.
Din punct de vedere al efectului pozitiv
pe care diferitele alimente îl au asupra sănătăţii,
piramida alimentelor trebuie privită de la bază -
alimentele benefice ce pot fi consumate în
cantităţi mai mari, câtre vârf - alimente ce
trebuie consumate cu prudenţă şi în cantităţi
mici. Urcarea fiecărui etaj al piramidei se
corelează cu scădere cantităţii alimentelor, dar
trebuie înţeles faptul că nu este interzis nici un
aliment, ci doar recomandată consumarea
acestuia cu moderaţie. Cu alte cuvinte, principiul
de bază este echilibrul.
Iată care sunt cele 6 grupe de alimente,
începând din vârful piramidei:
 dulciurile, grăsimile - se află în vârful
piramidei pentru că trebuie să fie consumate
foarte rar;
 carnea - de pui, peştele, carnea roşie trebuie
consumate moderat, pentru o dietă
echilibrată;
 lactatele - sunt importante pentru sănătatea
noastră şi este bine şi le consumăm în mod
regulat;
 fructele - proaspete au toate vitaminele de
care avem nevoie, trebuie însă să ne ferim de
cele în conserve, pentru că acelea conţin mai
mult zahăr;
 legumele - nu ar trebui să lipsească din
alimentaţia noastră zilnică;
 cerealele - sunt de nelipsit din alimentaţia
noastră zilnică.
Alimentele din fiecare grupă au fost
împărţite pe categorii, în funcţie de cantitatea de
fibre şi de grăsimi pe care o conţin (categoria I la
fiecare grupă conţine alimentele cele mai
sănătoase, bogate în fibre şi sărace în grăsimi
saturate).
În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu este
important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum
ne alimentăm. După cum se ştie, nu numai hrana
nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un
mod de hrănire necorespunzător, derivat din
deprinderea unui comportament alimentar greşit.
Cele mai grave greşeli în ceea ce priveşte stilul
de viaţă sănătos sunt făcute din punct de vedere
alimentar şi anume prin ceea ce punem în lingură
sau în furculiţă, dar şi prin felul în care
combinăm alimentele.
O mâncare variată şi echilibrată, un
consum cât mai mare de alimente neprocesate
termic şi de alimente bogate în fibre, minim de
sare, zahar şi grăsimi sunt câteva din principiile
care ne asigură o ALIMENTAŢIE
SĂNĂTOASĂ.
"Alimentele să fie medicamentele voastre, iar
medicamentele voastre să fie alimentele
voastre."
(Hipocrat)
Autor desen: Mătieş Medeea Diana
Coordonator: prof. SZEKELY
SANDOR CSABA
COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ”
CLUJ-NAPOCA
PERICOLELE CONSUMULUI
DE DULCIURI ŞI DE BĂUTURI
Elev: Stoleru Ana-Maria
Profesor coordonator: ing. Radu Daniela
33
 Colegiul Tehnic ”Petru Poni”, Oneşti
Deşi nu sunt foarte sănătoase, deserturile
fac parte din viaţa noastră. Din păcate, pentru
mulţi dintre noi deserturile au devenit o
obişnuinţă şi le consumăm de mai multe ori pe
zi. Cu cât mâncăm mai mult zahăr, cu atât am
vrea să mai mâncăm. Zahărul slăbeşte
organismul, privându-l de elementele nutritive
necesare unui metabolism corect şi când aceste
elemente lipsesc, organismul simte nevoia de
ceva dulce.
Alimentele bogate în zahăr, oferă
organismului glucide pe care acesta le poate
asimila repede şi care ne anihilează pofta de
mâncare. Senzaţia noastră de foame este
satisfăcută, dar lipsa de fibre din alimentele dulci
nu aduce o senzaţie sănătoasă de saţietate, de
aceea avem tendinţa să mâncăm şi mai multe
dulciuri. Acest lucru este valabil mai ales pentru
copii, care adesea nu fac efortul să mestece ceea
ce mănâncă.
Consumul de zahăr în exces provoacă o
slăbire a sistemului imunitar, creşte concentraţia
de lipide din sânge şi de acid uric, este
responsabil de apariţia problemelor de memorie
şi comportamentale la adulţi si la copii, a gutei, a
diabetului, obezităţii, hipertensiunii, candidozei,
problemelor de digestie etc.
Dacă simţiţi nevoia irezistibilă de a
mânca zahăr sau dacă credeţi că problemele
voastre de sănătate se datorează consumului
excesiv de zahăr, cereţi sfatul unui nutri ionist.
Începeţi prin a reduce zahărul din alimentaţie.
Luaţi şi anumite suplimente alimentare: zincul,
cromul, magneziul, biotina şi vanadiul, care vă
vor ajuta. Zincul este o substanţă nutritivă
importantă, deoarece de el depinde buna
funcţionare a papilelor gustative. Dacă aveţi o
carenţă de zinc, este posibil să puneţi în mâncare
mai mult zahăr sau mai multă sare decât este
normală din cauza slăbirii simţului gustativ. De
asemenea, ar fi bine să creşteţi consumul de
proteine (carne roşie, peşte, carne de pasăre, ouă,
tofu) la fiecare masă şi chiar la fiecare gustare
(încercaţi să consumaţi nuci, seminţe i iaurt, în
funcţie de grupa de sânge pe care o aveţi). La
început s-ar putea să vi se pară complicat să
reduceţi consumul de zahăr, dar mineralele şi
proteinele suplimentare vă vor potoli curând
nevoia de ceva dulce.
Deserturile pe care vi le propunem sunt
preparate cu o cantitate foarte mică de zahăr. Am
folosit zahăr brun, miere şi sirop de arţar,
deoarece au o savoare deosebită. Trebuie totuşi
să admitem că nu există nici o substanţă dulce
care să fie benefică pentru sănătate. Zahărul, sub
toate formele, nu trebuie consumat decât în
cantităţi foarte mici. Melasa, bună pentru toate
grupele sangvine, poate fi folosită ca îndulcitor;
în plus, ea conţine o cantitate apreciabilă de fier
şi de calciu.
Vinul este o băutură alcoolică obţinută
exclusiv prin fermentarea completă sau parţială a
strugurilor proaspeţi ori a mustului de struguri
proaspeţi (băuturile alcoolice din alte fructe,
inclusiv din stafide nu pot purta denumirea de
vin).
Culoarea trebuie să corespundă tipului,
sortimentului şi vârstei vinului.
La vinurile albe, gama culorilor începe de la
aproape incolor şi merge până la galben închis
cu nuanţe portocalii.
La vinurile roşii se apreciază intensitatea şi
nuanţa culorii.
Vinul alb, consumat în cantităţi mari,
poate agresa mult mai puternic dinţii decât cel
roşu. Evitaţi micile înghiţituri de vin din timpul
mesei şi mâncaţi imediat după paharul de vin o
bucătică de brânză pentru a echilibra nivelul PH-
ului din gură!
Alcoolul rafinat este un produs obţinut,
în cea mai mare parte prin fermentaţia alcoolică
a lichidelor zaharoase cu ajutorul drojdiei,
operaţie urmată de distilare şi rectificare.
Deoarece componenta principală a acestuia este
alcoolul etilic, produsul finit obţinut din fabricile
de alcool, poartă denumirea de alcool etilic
rafinat.
Alcoolul rafinat consumat în cantităţi
mari devine toxic pentru organism, fapt pentru
care nu trebuie considerat, în primul rând ca
aliment, ci ca materie primă mult mai utilă
pentru fabricarea unor produse în unele ramuri
ale economiei naţionale.
Alcoolul rafinat este materie primă pentru
următoarele produse:

băuturi alcoolice, oţet, borhot pentru
hrana animalelor;

esteri pentru esenţe cu arome de fructe,
eteri, dizolvant pentru lacuri, antigel,
carburant în combinaţie cu benzina,
cauciuc sintetic, insecticide;

medicamente, cloroform, iodoform,
dezinfectant medical;

parfum, apă de toaletă, spray transparent.
34
 Din punct de vedere chimic, alcoolul
rafinat este un amestec de alcool etilic, apă şi
alte elemente volatile.
Alcoolul rafinat este un lichid limpede,
incolor, transparent cu miros caracteristic, cu
gust arzător şi care prin diluare cu apă nu trebuie
să formeze o tulbureală sau să prezinte
opalescenţă.
Amintiţi-vă că alimentaţia voastră
trebuie să fie alcătuită în principal din carne de
vită şi de pasăre, peşte, legume, fructe, seminţe,
leguminoase şi produse lactate, toate consumate
în funcţie de grupa voastră sangvină. Veţi avea
mai multă energie dacă veţi face din desert o
plăcere rară. Dacă vă obişnuiţi copiii cu ideea că
deserturile sunt o plăcere rară (şi nu o obişnuinţă
zilnică), le veţi transmite una dintre cele mai
sănătoase şi avantajoase practici alimentare.
Bibliografie
Berechet, Gabriela, 2006, Manualul practic al
bucătarului, Editura THR, Bucureşti.
Pîrjol, Gabriela, ş.a., 1999, Tehnologie culinară,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Rădulescu, E., 2005, Alimentaţie inteligentă,
Casa de Editură Viaţă şi Sănătate, Bucureşti.
,,Food & Drinks Globus” - Revista Industriei
Alimentare Româneşti, 2007, numărul 112.
*** Internet.
Autor desen: Fodor Victor
Coordonator: prof. SZEKELY
SANDOR CSABA
COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ”
CLUJ-NAPOCA
Autor desen : ŢICLEA DENISA - Cls. IXB
Coordonator: prof. Luca Magdalena
Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare
MÂNCÂND SĂNĂTOS , NE
PROTEJĂM VIAŢA
Elevi: Vultureanu Cristina Flavia, Vanţa Laura
Profesor. coordonator : Mihaela Chiş
Liceul Teoretic “Emil Racovita”, Baia Mare
De multe ori, oamenii sunt puşi în
dificultate atunci când sunt puşi să aleagă între
mâncărurile sănătoase şi mai puţin sănătoase.
Este adevărat faptul că, de multe ori alimentele
nesănătoase au de obicei un gust mai plăcut
decât cele sănătoase, însă ar trebui să punem pe
primul loc sănătatea noastră.
În principiu, alimentaţia noastră ar trebui
să fie bogată în consum de cereale integrale,
fructe, legume, produse lactate, ouă, peşte şi pui.
Binenţeles, organismul nostru are nevoie
pe lângă aceste alimente atât de zaharide cât şi
de grăsimi, însă acestea trebuie consumate într-o
cantitate mai mica decât cele principale . De
asemenea, pentru a duce o viaţă cât mai
sănătoasă, este importantă menţinerea unei
greutăţi normale prin alimentaţie echilibrată şi
exerciţiu fizic.
Din pacate, întâlnim din ce în ce mai des
persoane care suferă de anumite boli digestive
precum diabetul zaharat, pancreatita, ulcerul
gastro-duodenal (aproape toate ulcerele având ca
şi cauză infecţia cu Helicobacter pylori ), holera,
cancer rectal, icter, bulimie, hepatită şi altele.
Cancerul este considerat maladia secolului,
având la bază mai mulţi factori, printre care şi
consumul anumitor alimente nesănătoase. Orice
aliment prăjit este nociv pentru organism
deoarece uleiul preparat termic îşi schimbă
compoziţia, singurul ulei acceptat pentru a se
praji este cel de palmier deoarece acesta are
35
punctul termic foarte înalt şi nu îşi modifică
proprietatea la prăjire.
De asemenea, există persoane care nu
sunt mulţumite de greutatea lor, de aceea ţin
anumite diete severe, ceea ce pot duce la diferite
boli, precum si scăderea excesivă în greutate
(sub limita normalului) ce poate duce la anorexie
în majoritatea cazurilor, pe când alte persoane
simt nevoia din diferite motive să consume o
cantitate cât mai mare de alimente bogate în
grăsimi şi glucide, ceea ce duce în majoritatea
cazurilor la obezitate.
Cancerul este considerat maladia
secolului , având la bază mai mulţi factori,
printre care şi consumul anumitor alimente
nesănătoase precum mâncărurile de la fast food .
Orice aliment prăjit este nociv pentru organism
deoarece uleiul preparat termic îşi schimbă
compoziţia, singurul ulei acceptat pentru a se
prăji este cel de palmier deoarece acesta are
punctul termic foarte înalt şi nu îşi modifică
proprietatea la prăjire.
Trebuie amintit faptul că, cele trei mese
pe zi sunt necesare pentru un organism sănătos .
De preferat este a se consuma o masă copioasă
dimineaţa, iar seara se recomandă consumul
alimentelor sărace în grăsimi şi glucide.
În concluzie, este necesar să mâncăm
sănătos pentru a ne putea menţine sănătatea,
evitând astfel alimentele dăunătoare
organismului, precum şi consumul de alcool şi
tutun.
Autor desen: Robaş Ramona, Cls.aX-a
Coordonator: prof. TALPOŞ ELENA
Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”
Baia Mare
DIETA MEDITERANEANĂ
Elev: Irimuş Alina,
Profesor coordonator: Morariu Călin, ing.
Colegiul Economic “ Nicolae Titulescu “
Baia Mare
Dieta mediteraneană este considerată a fi
mai degrabă un model sănătos de alimentaţie, în
special pentru persoanele cu probleme cardiace,
decât o dietă de slăbire. Iar asta se datorează în
principal cantităţilor de grăsimi nesaturate
(grăsimi bune) incluse în meniul zilnic. Se
bazează pe stilul alimentar specific zonei
mediteraneene, cu precădere Creta. Meniul zilnic
tinde sa fie bogat în grăsimi. Cu toate acestea,
incidenţa bolilor cardio-vasculare şi a cancerelor
este foarte scăzută. Fapt destul de ciudat, având
în vedere că alimentaţia bogată în grăsimi este
asociată cu o rată mare a bolilor de inimă.
Explicaţia ar fi că uleiul de măsline şi măslinele
sunt folosite ca principala sursă de grăsimi.
Acizii graşi esenţiali si polifenolii (cu
efect antioxidant) din măsline protejeaza vasele
de sânge şi inima.
Regimul alimentar în dieta mediteraneană, pe
scurt:
• Un aport zilnic de: fructe, legume si
zarzavaturi, pâine şi cereale integrale,
cartofi, fasole, oleaginoase.
• Uleiul de măsline extravirgin si
măslinele ca surse principale de grasimi.
• Cantităţi moderate de lactate, peste şi
carne de pasăre; rar carne roşie.
• Ouă (maxim 4 pe săptămâna).
• Vin roşu consumat în cantităţi
moderate (1-2 pahare).
Vinul roşu conţine polifenoli
(antioxidanţi puternici) şi are efecte relaxante
asupra vaselor de sânge. Băut in cantităţi mici
scade tensiunea arterială.
Beneficiile dietei mediteraneene
• Scade incidenţa bolilor de inimă:
Acest tip de alimentaţie bogată în
acizi graşi omega 3 şi 9, protejează inima
împotriva bolilor şi scade riscul atacurilor
cerebrale.
• Previne şi tratează alergiile şi astmul:
În 2007, un grup de cercetatori din
Creta a realizat un studiu pe două grupuri de
copii cu probleme astmatice şi alergii. Copiii
cu alimentaţia bogată în oleaginoase, citrice,
mere şi roşii au înregistrat o scădere a
problemelor respiratorii comparativ cu cei
care au mâncat normal.
• Reduce simptomele bolilor de metabolism
(în special diabet de tip 2) chiar dacă nu sunt
scăderi semnificative de greutate.
• Scade greutatea corporală:
Acest regim de alimentaţie poate fi
uşor transformat într-o dietă de slăbire. Este
36
 eficient datorită varietaţii de alimente permise
şi poate fi ţinut pe perioade de timp mai lungi
fără efecte adverse. Totuşi, pentru o slabire
eficientă este necesară o atenţie sporită la
aportul caloric. Ne referim in principal la
uleiul de măsline care trebuie inclus zilnic în
meniu, dar în cantităţi limitate. De asemenea
produsele lactate sunt de preferat să fie cu
conţinut scăzut de grăsime.
• Creşte fertilitatea la femei:
Conform unui studiu publicat în 2010
în revista Fertility and Sterility femeile care
urmau un tratament împotriva infertilităţii şi
au introdus în alimentaţia zilnică meniuri
mediteraneene şi-au marit cu 40% şansele de
a rămâne însărcinate. Ajutorul a venit din
partea acidului linoleic (acid gras omega 6) ce
se găseşte în uleiul de măsline, oleaginoase,
gălbenuş de ou.
Precauţii
• Nu există riscuri de sănătate pentru
persoanele care adoptă acest tip de
alimentaţie. Un consult la medicul curant Autor desen: MANOLACHE MĂDĂLINA, clasa
este indicat pentru a exclude orice posibile a IX-a
probleme de sănătate. Coordonator: prof. Stoian Gabriela
• Persoanele care sunt pe medicaţie Liceul Tehnologic “Ion Mincu”, Vaslui
antidepresivă (inhibitori ai
monoaminoxidazei) trebuie să se consulte
cu medicul specialist. Acest tip de
medicamente interacţionează cu tiramina
(conţinută în vinuri şi
brânzeturi fermentate) şi cresc brusc
tensiunea arterială.
Bibliografie
• Mencinicopschi, Gheorghe, 2010, Şi noi ce
mai mâncăm?, Editura Coreus, Bucureşti.
• Mencinicopschi, Gheorghe; Mencinicopschi,
Ioana Claudia; Cîmpean, Cristina, 2012,
Adevărul despre alimente, nutriţie sănătoasă şi
diete, Editura Medicală, Bucureşti.

Autor desen: Andreica Amos

Autor desen: BOTA MIHAI CRISTIAN Coordonator: prof. SZEKELY
Coordonator: prof. NEGREA BEATRIX SANDOR CSABA
Liceul Pedagogic “Regele Ferdinand” COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ”
Sighetu Marmaţiei, Maramureş CLUJ-NAPOCA
37
 ALIMENTE NOCIVE PENTRU
SĂNĂTATE
Oana Ovidiu Vasile – elev clasa a IX –a C –
profesor coordonator Raţa Livia Natalia,
Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare
„Cu excepţia maladiilor provenind din
cauze accidentale, otrăvire, din microorganisme
extrem de virulente, malformaţiile congenitale,
majoritatea bolilor cunoscute îşi au originea
direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă”.
Dr. W. Kollath
Instinctul de alimentaţie este primul
instinct care apare în viaţa omului. Format ca o
necesitate încă de la naştere, el lasă odată cu
trecerea timpului o amprentă tot mai adâncă în
fiecare dintre noi, alcătuind una dintre cele mai
bogate şi mai complexe experienţe din viaţa
noastră. Zi de zi trupul nostru se formează, creşte
şi este susţinut de toate acele substanţe
hrănitoare (vitamine, minerale, enzime,
oligoelemente etc.) pe care le extragem din
alimentele consumate. Fiecare aliment sau tip de
aliment, are un mod specific de a interacţiona cu
corpul nostru, imediat după ingerare,
determinând formarea anumitor substanţe
hrănitoare specifice. Pentru fiecare tip de aliment
este necesar ca organismul nostru să depună un
anumit efort pentru a-l putea descompune şi
prelucra, pentru a-l face asimilabil.
Cea mai simplă şi accesibilă metodă de a
evita fenomenele majore de intoxicare a corpului
este aceea de a ştii care alimente trebuie să fie
evitate şi de a acţiona în sensul eliminării sau
reducerii lor din alimentaţie. Deşi mulţi oameni
cunosc efectele nocive ale unor produse, sunt
foarte puţini cei care iau măsuri şi îşi modifică în
mod firesc alimentaţia. Ritmul alert de
desfăşurare a vieţii în marile oraşe, reclamele
”ultimele apariţii” îm domeniul gastronomic,
filmele toate sunt în măsură să-ţi spună să trăieşti
clipa, dar de foarte puţine ori, aproape niciodată
ele nu menţionează că sănătatea ta depinde de
renunţarea la hrana toxică şi contează şi calitatea
vieţii nu numai intensitatea ei.
Analizând cu sinceritate efectele apărute
în urma unei astfel de experienţe, vom înţelege
că putem să fim mai puţin dependenţi, că putem
să alegem ce este mai bun pentru sănătatea
noastră şi vom reuşii să ne transformăm viaţa
într-o stare de bine.
Dintre alimentele nocive pe care ar fi
bine să le evităm pentru a duce o viaţă mai bună
sunt:
a. Zahărul –
este fără îndoială,
una dintre cele mai
periculoase substanţe
de pe piaţa
alimentară fiind tratat
ca agent străin şi
toxic de către
sistemul imunitar,
datorită structurii sale chimicale nenaturale ca şi
datorită contaminării industriale cu alţi compuşi
reţinuţi în procesul de purificare. Astfel, zahărul
declanşează un răspuns imunitar inutil şi în
acelaşi timp inhibă funcţia imunitară, acţionând
ca o sabie cu două tăişuri.
Zahărul este principalul acuzat în multe
boli şi stări degenerative. El poate cauza cu
uşurinţă diabetul, este un factor major în apariţia
candidozei. Provoacă de asemenea reducerea
constantă a cantităţii de substanţe nutritive din
organism, apariţia cariilor nu atât prin contactul
cu dinţii, cât prin mobilizarea calciului din
organism, sărăceşte totodată organismul de
potasiu, magneziu elemente necesare unei funcţii
cardiace normale.
b. Zaharina şi aspartanul – au fost
introduse ca hrana ideală pentru diabetici şi
supraponderali, fiind de 200-250 de ori mai
dulci decât zahăul şi foarte sărace în calorii. În
urma unor studii s-a demonstrat că acestea au un
efect foarte nociv asupra organismului
provocând diferite forme de cancer.
c. Margarina – provoaca apariţia bolilor
cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative.
Atunci cănd sunt asimilate de către organism,
aceste grăsimi afectează sistemul imunitar,
determina o sensibilitate mai mare la infecţii, la
intoxicaţii şi chiar la cancer. Margarina poate
dezvolta şi rezistenţa la insulina, în cazul
diabeticilor.
Când grăsimile aşa-zis vegetale din
margarină sunt încorporate în membrana
celulelor sistemului imunitar, ele împiedică
activitatea acestora. Aceasta înseamna că se
ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la
infecţii, la intoxicaţii, la cancer. Nutriţioniştii
spun, cu o glumă amară, că nu există mijloc mai
eficient de paralizare a sistemului imunitar decăt
consumul de margarină şi de alimente prăjite.
Aceleaşi grăsimi iau locul anumitor
substanţe naturale care au rolul de a curăţa
38
pereţii vaselor de sânge, ceea ce conduce, până Noţiunile de bază ale unei alimentaţii
la urma, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste sănătoase ar trebui însuşite încă din familie, apoi
pentru inima, creier, sistemul circulator în la grădiniţă şi la şcoală. Starea de sănătate a
ansamblu. De asemenea, margarina favorizeaza populaţiei este o problemă naţională şi de aceea
formarea de depozite de grăsime pe talie şi pe statul ar trebui să intervină mult mai mult în
fese, determina apariţia celulitei şi solicită problemele alimentaţiei, pentru a nu se ajunge la
excesiv ficatul pentru a fi metabolizată. îmbolnăviri în masă şi cheltuieli mai mari în
d. Aditivi alimentari – cunoscuţi în sistemul sanitar.
limbaj uzual şi ca E-uri, reprezintă orice Bibliografie
substanţă naturală sau chimică care nu este 1.Gheorghe Liviu, ş.a., 2001 – Vindecarea şi
consumată ca aliment în sine şi nu este folosită purificarea prin alimentaţie şi post – Editura
ca ingredient constituent al unui aliment, care are Kamala
sau nu valoare nutritiva şi care se adaugă 2. Surse Internet
intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând
modificări organoleptice) în timpul producerii, MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE
procesării, preparării, tratării, împachetării,
PROTEJĂM VIAŢA
ambalării, transportului, stocării, sau în timpul
altei modificări aplicate unui aliment, devenind
Gavrilă Teodor, Liceul Tehnologic „Constantin
un component sau afectând într-un fel sau altul
Brâncuşi” Sf. Gheorghe, Covasna
caracteristicile alimentelor.
Profesor coordonator: Tordai Carmen, Liceul
Dintre efectele nocive amintim: cancerul,
Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Sf.
afectarea vaselor de sânge, boli ale pielii, ale
Gheorghe, Covasna
sistemului nervos, tulburări digestive, creşterea
nivelului de colesterol.
La începutul sec. XIX se introduc în
e. Alcoolul – interzicerea lui a fost
alimentaţia omului cantităţi din ce în ce mai mari
de produse rafinate şi semirafinate preparate
imposibilă deoacere e foarte simplu de produs,
industrial ca Zahărul şi produsele zaharoase,
iar obiceiurile legate de folosirea lui au fost prea
adânc înrădăcinate.
concentratele alimentare, făinurile de diverse
Nocivitatea sa se reflectă în mai multe
extracţii,etc.
aspecte: alcoolul se comportă ca un drog,
Această alimentaţie creează dezechilibre
folosirea lui creând dependenţă în timp; folosirea
sa regulată, chiar şi în doze mici, generează în
grave de nutriţie, atât din punct de vedere al
raportului dintre substanţele nutritive cât şi din
timp intoxicaţie alcoolică cronică cu efecte
cel al necesităţilor calorice. Astfel se ajunge la
devastatoare mai ales asupra sistemului nervos.
dezechilibre metabolice care se găsesc la
Prin aciditatea creată în organism,
originea multor boli degenerative cronice
demineralizează corpul provocând osteoporoză,
caracteristice civilizaţiei actuale.
deteriorând dantura, perturbă grav organele
Prin simpla acţiune de a mânca, putem să
vitale:ficatul, rinichi; crează riscul biolilor de
inimă şi circulaţie
ne protejăm viaţa foarte uşor. Putem să ne
protejăm viaţa prin a înceta să mâncăm alimente
tip fastfood şi alte tipuri de alimente
A mânca, la fel cu ce a mânca, este o artă
ce se însuşeşte printr-o autocunoaştere şi
nesănătoase (pizza, hot dog, hamburger, cartofi
observare profundă. Deşi hrănirea este un proces
prăjiţi, cârnaţi, etc.) deoarece aceste feluri de
realizat aproape zilnic de fiecare dintre noi, lipsa
mâncare sunt dăunătoare pentru organism. Odată
cunoaşterii principiilor de bază prin care hrana
ce introducem aceste alimente în organismul
ne influenţează sau ignorarea lor, poate să aducă
multă suferinţă, dezechilibre şi boli.
nostru, ar trebui să ne gândim cât este de greu
pentru acesta să lupte cu grăsimile, aditivii
alimentari (E-urile) şi substanţele toxice pe care
Odată ce realizăm că un act atât de
simplu în aparenţă, cum este hrănirea, are
unele alimente le conţin .
implicaţii inimaginabil de ample în toate
planurile fiinţei noastre şi în exteriorul ei, putem
Alimentaţia reprezintă domeniul în care
se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă prost şi
face încă un pas important spre trăirea unor stări
din ce în ce mai ample de bucurie şi minunare, în
mult. Aşa se face că o persoană din două suferă
faţa acestei taine care este Viaţa.
de exces de greutate (depăşirea cu peste 10% a

39
greutăţii normale). Aceasta are efect nefast În concluzie mâncarea sănătoasă ne poate
asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra prelungi viaţa.
aparatului motor, în special asupra părţii
inferioare a corpului.
Ca să putem evita acest lucru şi să trăim o
viaţă cât mai curată şi sănătoasă ar trebui să ne
întoarcem privirea către alimentele cele
sănătoase cum ar fi legumele, fructele,
alimentele vegetale care nu conţin grăsimi sau
coloranţi artificiali sau uleiuri. O alimentaţie
sănătoasă ne poate feri de foarte multe boli cum

ar fi angina pectorală, infarctul miocardic,
ateroscleroza sau de afecţiuni cancerigene, cum
ar fi cancerul intestinal. Statisticile arată că peste
30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat
sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea
probleme mult mai mari decât cei cu greutate
normala in cazul unor interven ii chirurgicale.
Cea mai mare greşeală făcută în
domeniul nutriţiei, priveşte absorbţia excesivă a
hidraţilor de carbon, care sunt lipsiţi de valoare
nutritivă şi care se găsesc în: zahăr, dulciuri,
făină, băuturi alcoolice. Acestea sunt
transformate de organism în depuneri de grăsimi.
Alimentele cu calorii negative sunt cele
consumatoa
re
grăsimi. În
cea mai
mare parte
sunt
reprezentate
de legume,
fructe şi
condimente
şi sunt
bogate în
săruri
minerale,
vitamine,
conţin puţine
proteine şi
hidraţi de carbon, iar procentul lor caloric va fi
de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de altă parte
aceste alimente au în compunerea lor peste 90-
95% apă. Consumarea în mod regulat a acestor
alimente produce un efect caloric negativ, care
duce la o pierdere în greutate . O hrană sănătoasă
este o hrană proaspătă, variată, bogată în
substanţe vitale, alcalină, cu multe vitamine, cu
săruri minerale şi oligoelemente. Este
recomandat ca de trei ori pe săptămână să nu se
consume carne, aceasta fiind înlocuită cu
preparate din soia.
LAPTELE – AVANTAJELE ŞI
DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII ÎN
ALIMENTAŢIE
Elev: Rizescu Cătălina,
Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni, Jud. Argeş
Prof. coordonator: Bănuţă Amalia
Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni, Jud. Argeş
Laptele este produsul de
secreţie al glandelor mamare
la femelele mamiferelor.
Când nu are altă specificaţie
de se referă la laptele de vacă.
Fiind un produs
biologic, compoziţia şi
proprietăţile sale variază în
anumite limite în funcţie de o serie de factori,
mai importanţi fiind: specia, aria geografică,
hrana, perioada de lactaţie şi starea de sănătate.
Calitatea laptelui trebuie apreciată atât
din punct de vedere al compoziţiei sale chimice
(îndeosebi componentele sale valoroase), cât şi
din punct de vedere al însuşirilor igienico –
sanitare şi tehnologice.
Pentru a ne
pronunţa asupra calităţii şi autenticităţii unui
lapte trebuie să prelevăm în mod corect probele
pentru analiză şi să cunoaştem compoziţia medie
a laptelui din zona respectivă.
Laptele este unul din produsele
alimentare care se pretează la diverse falsificări
ce se pot grupa în două categorii:

substituirile totale sau parţiale,
directe şi indirecte, ale unuia sau mai multor
componenţi valoroşi, cele mai reprezentative
fiind adaosul de apă şi extragerea grăsimii,
inclusiv amestecul laptelui de la diferite specii.

mascarea, prevenirea unor
defecte sau instalarea unor stări de alterare, cea
mai cunoscută fiind acidifierea laptelui.
40
 Aprecierea autenticităţii laptelui ca şi
depistarea unor fraude se realizează prin analiză
senzorială completată de analiza fizico –
chimică.
Prin analiza senzorială se apreciază
culoarea, opacitatea, mirosul şi gustul. Se
efectuează în incăperi bine luminate, lipsite de
mirosuri şi gusturi străine, cu temperatura de 16
– 20˚C. Pentru aprecierea mirosului şi gustului,
laptele se aduce la 50 – 60˚C.
Analiza fizico – chimică urmăreşte
determinarea unor indici şi a unor componente
ale laptelui cum sunt: densitatea, substanţa
uscată totală şi degresată, conţinutul în grăsime,
proteinele şi lactoza.
Avantajele utilizării laptelui în
alimentaţie
Beneficiile laptelui sunt de necontestat,
cel puţin pentru primele faze ale vieţii.
Deoarece conţine toţi aminoacizii
esenţiali, laptele poate completa o alimentaţie
mai săracă în proteine. Laptele posedă, într-o
oarecare măsură, proprietăţi antitoxice şi
protectoare asupra organismului, crescând
rezistenţa la infecţii şi la diverse toxine. De
asemenea produsul acţionează ca un calmant
uşor. Laptele mai prezintă avantajul unui
conţinut ridicat de calciu (o cană cu lapte asigură
o treime din doza zilnică recomandată de calciu).
Laptele prezintă un raport echilibrat,
apropiat de cel existent în oase, între calciu şi
fosfor (Ca/P=1,4).
Grăsimile din lapte se găsesc fin
emulsionate, ceea ce creşte digestibilitatea şi
absorbţia lor. Pentru copii mici, laptele este
esenţial, lipsa acestui aliment putând duce la
rahitism şi la întârzierea creşterii.
Laptele chiar dacă nu e consumat ca
aliment în sine, poate aduce beneficii
organismului, prin faptul că interacţionează cu
alte produse, neutralizând unele substanţe sau
toxine dăunătoare. De exemplu, când se gătesc
plante cu mult acid oxalic (spanac, măcriş,
ştevie) se recomandă adăugarea de lapte pentru
"blocarea" acestui compus iritant. Se mai ştie că
ficatul ţinut sau fiert în lapte înainte de a se
gătii, pierde o mare cantitate din toxinele
acumulate.
Laptele se utilizează şi în fitoterapie,
înlocuind în unele reţete apa extractelor hidrice.
Dezavantajele folosirii laptelui în
alimentaţie
Laptele este un mediu propice de
dizolvare a unor substanţe nocive din furaje sau
din apa de adăpat (dioxină, nitriţi, etc.).
Pentru numeroase microorganisme
patogene, laptele reprezintă un mediu nutritiv
ideal (prin lapte se poate transmite hepatita
epidemică (A), holera, poliomielita, bruceloza,
etc.). Pentru a preîntâmpina infectarea omului
prin lapte, industria alimentară foloseşte metode
de procesare corespunzătoare (pasteurizarea), cu
dezavantajul unor pierderi importante de
nutrienţi.
Consumul îndelungat şi în cantitate mare
a laptelui, poate determina anemie prin deficit de
fier şi chiar hipocalcemie, din cauza conţinutului
redus de magneziu, element care stimulează
absorbţia şi activitatea calciului (vezi stimularea
reciprocă dintre calciu şi magneziu). S-a
observat că cei care suferă de ulcer şi au o dietă
bazată pe lapte, suferă mai mult de tetanie decât
persoanele care consumă lactate în cantităţi
moderate.
Deficitul de magneziu se poate completa
apelând la laptele cu cacao. Am întâlnit persoane
care sufereau de insuficienţă minerală dublă
(magneziu şi calciu), stare carenţială care nu
ceda la o alimentaţie bogată în cele două
elemente, chiar dacă era completată cu
suplimente farmaceutice, dar care şi-au
normalizat nivelul calciului şi a magneziului în
câteva zile, după consumul de lapte cu cacao.
Însă şi acest tip de aliment prezintă unele
neajunsuri (conţine purine, acid oxalic, substanţe
excitante), având indicaţii şi contraindicaţii.
Unele proteine din lapte pot determina la
persoanele sensibile alergii, în timp ce lactoza
poate declanşa fenomene de intoleranţă
alimentară (intoleranţă la lactoză). În general,
toleranţa la lapte şi la lactate scade odată cu
înaintarea în vârstă, atât la om cât şi la animale,
existând persoane sau chiar populaţii întregi
(locuitorii ţărilor nordice, locuitorii din zonele
montane), care sunt adaptate pentru consumul în
cantităţi mari a acestui aliment, pe parcursul
întregii vieţi. În celălalt sens, sunt destui de
numeroşi şi aceia, care după o anumită vârstă nu
mai tolerează laptele şi derivatele, fiind nevoite
să evite aceste produse.
Laptele este un produs de secreţie a
glandei mamare a animalului şi în consecinţă
este încărcat cu hormoni. Există azi, din ce în ce
mai multe voci, care consideră că hormonii din
laptele animalelor dăunează organismului uman.
Această problemă este discutabilă, mai ales în
41
cazul laptelui fiert (majoritatea hormonilor se
distrug la temperaturi înalte). Nu se ştie, de
asemenea, cum ar reacţiona organismul uman,
dacă totuşi, hormonii de origine animală ar trece
prin pereţii intestinali ajungând în sânge.
Autor desen: POP BOGDAN, Cls.aVI-a
Coordonator: prof. CĂTUNA DANIELA
ŞCOALA GIMNAZIALA
NR. 18, Baia Mare
DE CE SĂ ŢINEM CONT PENTRU O
ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ
Elev: Trinţalin Sergiu, Liceul Pedagogic
“Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei
Profesor coordonator: Negrea Beatrix, Liceul
Pedagogic “Regele Ferdinand”
Jud. Maramureş
Legumele şi fructele sunt hrana de bază
care menţine celulele tinere şi vitale. Prin marea
lor bogăţie în fibre alimentare, ele sunt
stimulente de prim ordin ale tranzitului
intestinal, tranzit cu implicaţii esenţiale atât în
echilibrul somatic cât şi în cel psihic.
Ele, legumele şi fructele, ar trebui să
ocupe un loc primordial în alimentaţia noastră
Fii conştient de importanţa nutriţiei sănătoase
Acesta este, probabil, unul dintre cele
mai importante aspecte - să ştii de ce o faci. E
simplu, doar gândeşte-te la rezultate - vei fi mai
activ, te vei simţi mai bine şi vei avea o piele
mai curată. Reduci riscurile incidenţei vreunei
boli şi, nu în ultimul rând - te bucuri de o talie
mai suplă.
Când
şi cum?
Mănâ
ncă atunci
când îţi este
foame şi fă
diferenţa între
foame şi poftă
de mâncare.
Opreşte-te din a mânca înainte de a resimţi
senzaţia de saţietate. Este mult mai bine să
mănânci alături de alte persoane decât în faţa
televizorului sau calculatorului. Acest lucru
duce, de obicei, la suprasaturaţie inconştientă.
Evită gustările târzii şi nu uita să mănânci încet
şi cu plăcere.
Concluzia mea este că dacă avem un
sistem digestiv care funţionează corect, ne putem
perminte daca avem o alimentaţie spre 80-90%
raw, să facem combinări mai puţin corecte cum
ar fi la reţetele de deserturi precum tort din frişcă
de caju cu vişine sau cu mure (deja salivez),
laptele de migdale cu seminţe de chia si fructe
uscate sau miere etc.
Un studiu făcut recent a adus la
cunoştinţa publicului că un bărbat ajuns la varsta
medie duce in sistemul său digestiv in jur la 2.5
kg de carne roşie nedigerată sau in stadiul de
putrefacţie. Acum găsiţi explicaţia tuturor bolilor
care apar cum spunem noi, din nimic? Pentru
combaterea acestor urmări nefaste pentru
organismul nostru, trebuie să fim mereu cu ochii
in patru cand ne pregătim masa. Vă prezint mai
jos o sumarizare a informaţiilor găsite pe
internet, iar sursele se află mai jos.
Există 4 grupe de alimente
Carbohidraţii şi amidonul – grupa 1
Proteinele – grupa 2
Legumele – grupa 3
Fructele – grupa 4
Combinările corecte
Grupa 1 – grupa 3
Grupa 2 – grupa 3
Grupa 4 se combină doar cu frunzele (nu sunt
legume)
42

VS
Alimentaţie sănătoasă
Alimentaţia sănătoasă a devenit din ce în
ce mai populară în ultimii ani. Se pare că
vremurile gustărilor nesănătoase şi al mâncării
luate la pachet încep să dispară, făcând loc unui
mod mult mai conştiincios de a mânca.
Întrebarea este ce înseamnă să mănânci sănătos.
Să fie vorba de un simplu clişeu pe care-l
folosim şi pe care-l auzim în fiecare zi, fără a-i
conştientiza cu adevărat importanţa? O dietă
sănătoasă poate reduce riscul de apariţie a unor
boli. Nutriţioniştii americani recomandă pentru
evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate in
fructe, legume, cereale si produse lactate
degresate. De asemenea, se recomandă atenţie la
numărul de calorii consumate, pentru a reduce
riscul apariţiei obezităţii, limitarea consumului
de alcool si eliminarea din alimentaţie a
produselor cu un conţinut crescut de sare,
grăsimi saturate, colesterol si zahăr. Un program
de exerciţii fizice cu durata de 30 pană la 90 de
minute zilnic este suficient.
Alimentaţie nesănătoasă
Stiati că? Mâncarea nesănătoasă ucide 14
milioane de oameni în fiecare an.
În România, o treime din femei are probleme cu
greutatea în exces.
"Românii sar peste micul dejun, de multe
ori prânzul este doar o parodie şi se răzbună pe
ei şi pe mâncare seara, când sosesc acasă. E
vorba de un abuz de grăsimi, mai ales saturate,
care rezultă din procesare, abuz de sare şi abuz
de dulciuri", explică prof. dr. Nicolae Hâncu,
medic nutriţionist.”Decizia o luăm însă, în
funcţie de numărul de calorii pe care trebuie să îl
consumăm zilnic. De exemplu, un bărbat de 30
de ani, care face mişcare moderată zilnic are
nevoie de 2.600 de calorii, în timp ce o femeie
de aceeaşi vârstă are nevoie de numai 2000. Din
acestea însă, numai o treime le putem lua din
grăsimi.
În concluzie, asocierea unui regim de
viaţă activ cu o dieta sănătoasă, va imbunătăţi şi
mai mult starea de sănătate. Exerciţiile fizice
regulate reduc semnificativ riscul apariţiei
bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, a
accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului tip
2, a obezităţii, a anxietăţii, depresiei si
a cancerului de sân, colon şi a sistemului
reproductiv feminin.
Nu este nevoie de cantităţi mari şi de un
efort financiar crescut pentru o viaţă sănătoasă.
SĂNĂTATEA TRUPEASCĂ PRIN
ALIMENTAŢIE NATURALĂ
elev: Cincă Hagi, Liceul Tehnologic Forestier,
Curtea de Argeş
prof. coordonator: Stătescu Violeta, Liceul
Tehnologic Forestier, Curtea de Argeş
Trăim într-o lume marcată de fenomenul
numit globalizare; acest substantiv poate să fie
definit prin confiscarea a ceea ce omul are mai
scump în el şi anume viaţa, care este de două
feluri: trupească şi sufletească.
Globalizarea înseamnă nu numai moarte
spirituală, ci însăşi esenţa rasei umane este pusă
în pericol, asemănându-se cu o celulă
canceroasă, care se dezvoltă treptat până când
acaparează întregul organism.
În istoria postmodernistă vedem cum „
oamenii deştepţi” făuresc anumite lanţuri de
restaurante şi de magazine alimentare de tip fast-
food în care vând produse, cele mai multe
modificate genetic, dar şi tratate cu diverse
substanţe chimice, care să le păstreze într-o
formă nedegradabilă pentru o perioadă destul de
lungă, lucru pe care-l vedem pe etichetele de
valabilitate în care se arată că au o durată, la
unele produse poate chiar de ani de zile.
Dacă am păstra acele produse în stare
naturală, acestea nu ar rezista foarte mult timp .
De exemplu, merele culese toamna, fără a fi
43
tratate chimic, nu rezistă foarte mult timp, pe
când cele găsite în comerţ, dar tratate
corespunzător cu substanţe chimice rezistă
vreme îndelungată, însă consumate duc la
apariţia diverselor boli. Nu este mult timp de
când a izbucnit scandalul citricelor şi legumelor
injectate.
Din cele prezentate vedem că lumea
modernă este o lume, numită pe bună dreptate
consumatoristă, pe care nu o mai interesează
ceea ce mănâncă, dacă mâncarea respectivă este
sau nu sănătoasă, lucru ce duce la îmbolnăvirea
prematură a organismului.
Acum 50 de ani nu vorbeam de infarcturi
miocardice la vârsta tinereţii, lucru care vedem
că se întâmplă astăzi, când mulţi tineri mor
datorită bolilor de inimă, boli pe care ei înşişi le-
au provocat, căci „au uitat” să mănânce sănătos,
să facă mişcare.
Factorii esenţiali care contribuie la
menţinerea sănătăţii, la prevenirea bolilor şi
încetinirea procesului de îmbătrânire sunt hrana
corectă si stilul de viaţă pentru care optăm.
Omul poate învăţa de la animale să
găsească în natură tot ce are nevoie; de exemplu,
pe câine îl vede că atunci când îl doare stomacul
mănâncă iarbă pentru a se vindeca, iar pe urs, că
atunci când are răni mestecă răşina bradului pe
care o pune apoi peste rană şi se vindecă.
Nu existăm şi nu vom exista decât prin
natură.
Să ne hrănim sănătos înseamnă să
reducem absorbţia de grăsimi. Prea multe
grăsimi nocive provenite din uleiuri de proastă
calitate, mâncăruri prăjite, alimente procesate şi
de tip fast-food, cartofi sub formă de chips,
alimente coapte, carne grasă, etc., conduc la un
dezechilibru al acizilor graşi esenţiali în
organism. Cei mai zeloşi combatanţi condamnă
chiar şi alimentele nutritive bogate în uleiuri,
cum ar fi nucile, seminţele şi avocado. Aceste
alimente bogate în uleiuri conţin grăsimi
sănătoase necesare pentru scăderea în greutate,
diminuarea colesterolului, întărirea sistemului
imunitar. Acestea sunt grăsimi bune, grăsimi de
o importanţă vitală, nesecare pentru viaţă în sine.
Dacă grăsimea a fost „incriminată” în
ultimii ani, se pare că zahărul este pe locul
imediat următor. Naturiştii occidentali îl numesc
„moartea albă” , pentru că zahărul dereglează
întreg metabolismul, oboseşte şi uzează
organismul, epuizând în acelaşi timp sistemul
nervos. Cel mai potrivit înlocuitor al zahărului
este mierea de albine.
În perioada de vară, un înlocuitor şi mai
bun sunt fructele proaspete consumate ca atare
sau sub formă de sucuri ori salată de fructe.
Iarna, fructele uscate precum stafidele,
smochinele, curmalele, caisele deshidratate, etc.
sunt un excelent înlocuitor al zahărului.
Există anumite plante care au proprietate
de a corecta într-o bună măsură efectele nedorite
ale consumului de zahăr. Cele mai la îndemână
antidoturi de acest fel sunt: tijele şi frunzele
proaspete de păpădie, de dud, de afin, de nuc,
consumate fie sub formă de salată, suc sau
pulbere de plantă uscată.
Sintag
ma :”
Mănâncă-ţi
porţia de
vegetale” , ar
trebui să ne
însoţească pe
fiecare dintre
noi.
Între
hotarele mierii si ale laptelui, între adânc de
mare şi vârf de munte, există o lume pe care
trebuie, desigur să ne-o apropiem.
„Natura nu minte niciodată” , spunea
marele Eminescu. Important este s-o studiem şi
s-o înţelegem în toată complexitatea ei, întru
binele şi echilibrul nostru.
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE
PROTEJĂM VIAŢA!
elev Popa Larisa Ioana, clasa a X- a B
Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona
Instituţia: Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
Persoanele din ziua de astăzi, nu mai ţin
cont de ceea ce mănâncă, nu se gândesc la
sănătatea lor deloc.
Majoritatea oamenilor consumă tot felul
de alimente care le dăunează grav sănătăţii.
Atunci când se
îmbolnăvesc se
miră cum de s-
au ales cu o
astfel de boală.
Foarte mulţi
medici
recomandă
consumul de fructe în fiecare zi, iar oamenii
ignoră acest lucru. Fructele şi legumele sunt
44
sănătate curată pentru organismul uman, MÂNCÂND SĂNĂTOS NE
deoarece conţin multe vitamine şi ajută corpul PROTEJĂM VIAŢA
ca să-şi întărească imunitatea.
Pentru un organism rezistent ar trebui să
Autor: Moraru Maxim, clasa a XI-a
Profesor coordonator: Szekely Ştefania
consumăm fructe, legume, să facem mult sport,
să evităm mâncărurile nesănătoase de la fast
Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca
food si să mâncăm mâncare sănătoasă, care să nu
ne facă rău.
Omul este o fiinţă pe cât de puternică, pe atât
şi de vulnerabilă. Începând din Evul Mediu, s-a
Nu este recomandat consumul
alimentelor după depăşirea termenului de
constatat că, de fapt, el este centrul universului.
valabilitate.
De-a lungul timpului, lumea a depăşit anumite
Pentru o încetinire a îmbătrânirii,
limite, observându-se un considerabil progres,
îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, scăderea
datorită evoluţiei omului ca fiinţă raţională.
riscului de boli de inimă, mai puţine inflamaţii în
organism şi catifelarea pielii acum le putem
Chiar dacă creierul uman are o complexitate
bine structurată şi cei între 85 şi 100 miliarde de
obţine dacă o să consumăm ulei de nuci.
neuroni pot genera apariţia unor fenomene
Cele mai
extraordinare, organismul nostru mai are nevoie
şi de materie, pentru a fi mai pregătit în crearea
importante 10
alimente ideale pentru
inovaţiilor.
o viaţă sănătoasă sunt:
Într-adevăr, noi, oamenii, suntem foarte
nucile, sparanghelul,
vulnerabili în faţa unui mediu gata să strângă în
usturoiul, fasolea
pumni de titan sănătatea noastră, dar odată ce
uscată, anghinarea,
înaintăm spre o accelerată modernizare, avem
nevoie şi de o pregătire corectă a fizicului,
somnul, păstrăvul,
pentru a forma un fel de corelaţie între trup şi
sardele ori sardine,
căpşuni, ouăle si coacăzele.
cuget. Deşi pare prea simplu, chiar dacă este
Un factor important ce ajută la
adevărat, o armonie în viaţa noastră este creată
menţinerea unei vieţi sănătoase este igiena
de felul cum ne alimentăm. Puţini sunt cei care
cunosc faptul că a şti să mănânci sănătos este şi
personală.
Aceasta
asta o artă. Un disconfort fizic impunător, cauzat
cuprinde: igiena
de lipsa atitudinii faţă de ceea ce mâncăm, poate
cavităţii bucale
fi factorul principal ce ne determină să ne
(spălarea dinţilor
îndreptăm spre nicăieri pentru a nu face nimic.
în mod regulat,
De cele mai multe ori, o alimentaţie incorectă
după
duce la descreşterea imunităţii organismului
recomandarea
nostru, la o epuizare totală.
stomatologului),
igiena mâinilor şi unghiilor, igiena părului,
Adesea noi complicăm prea mult lucrurile,
corpului, vestimentaţiei şi încălţămintei.
pentru că aşa e firea noastră. Cred că fiecare om
Lipsa mişcării alături de poluare şi stres
a fost protagonistul unui episod al vieţii, când a
trebuit să prindă coadă la medic din pricina unei
probleme de sănătate, iar după ore-n şir de
ne deteriorează prematur corpul. Sportul ajută la
încetinirea procesului de îmbătrânire fizică, dar
şi mentală sporind oxigenarea ţesuturilor şi
aşteptări în faţa cabinetului, nu a primit decât o
foaie bătătorită cu denumirea anumitor preparate
întărind sistemul imunitar.
farmaceutice. Păcat că există asemenea situaţii,
deorece ele pot fi evitate, dacă se ţine cont de
Factorii nocivi care ne influenţează
sănătatea :
faptul că: „mâncând sănătos ne protejăm viaţa”.
• Stresul Dacă ne-am face fiecare un fel de „Abecedar
• Poluarea de Nutriţie”, am deveni mult mai rezistenţi şi
• Grăsimile
• Lipsa relaxării şi insuficienţa somnului
mai plini de viaţă, am uita mirosul din cabinetele
medicilor şi am cunoaşte mirosul unei primăveri
• Medicamentele in exces. candide şi energice.
Aş putea spune că, suntem ceea ce mâncăm
şi cu atât mai mult, ceea ce mâncăm ne dirijează

45
activitatea organismului, iar cei care vor să
cunoască productivitatea, ar trebui să fie atenţi la
fiecare fărâmă.
Autor desen : Stan Cristian – clasa aX-a
Coordonator: prof. STRUŢĂ VIOLETA
COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ
“ELENA DOAMNA”, GALAŢI
IZVORUL DE SĂNĂTATE
Elev. Gherman Adela Iulia,
coordonator Lazar Mureşan Alisa, profesoară
la Clubul copiilor, Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj
Singur pe un pat de spital , cu ochii
aţintiţi în tavan se gândea la mama lui. Doamne
ce dor ii era de ea...Acum nu-i mai foloseau la
nimic banii mulţi pe care-i trimitea lunar. O
vroia pe ea şi nimic mai mult.
Mihai era un băiat de 13 ani , cu ochii
căprui, părul şaten tuns scurt, înăltuţ şi destul de
slăbuţ. Era timid. I se părea ca nu prea are cu ce
să iasă în evidenţă mai ales că se îmbrăca modest
din lipsa banilor. Mama, că numai pe ea o avea,
muncea din greu, dar banii abia le ajungeau
pentru un trai modest. În urmă cu 3 ani a plecat
la muncă în Italia, pentru a reuşi să iasă din
sărăcie. A fost şi el de acord. Mama i-a promis
mulţi bani , lucruri interesante pe care altfel nu şi
le-ar fi putut permite. Era încântat de idee.
-Ce cool! Să nu te bată nimeni la cap , să
fii liber, să faci ce vrei , şi pe deasupra să ai şi
bani. Ce-ţi puteai dori mai mult!
Aşa a şi fost . Banii curgeau , destul cât
să-şi cumpere toate ,,bunătăţile”.Cine să-i pună
pacheţel pentru şcoală? Dar cine are nevoie de
sandwich când la fast food găseai tot ce pofteai.
Şi cine-şi mai permitea ce-şi permitea el. Zilnic
hotdog, hamburger ,cipsuri, cola...se credea în
rai.
Fără să îşi dea seama a început să pună în
greutate, kilogram după kilogram , până când
abia mai putea alerga la orele de educaţie fizică.
Când i se atrăgea atenţia că se poate îmbolnăvi
dacă nu-şi schimbă regimul alimentar , zâmbea
ironic şi zicea:
-Sunteţi cumva invidioşi? Sunt atât de
bune că nu mă pot abţine şi restul chiar nu mai
contează. Era ca un drog pentru el. ,,Bunătăţile”
au reuşit să-l prindă în mrejele lor şi nu i-au mai
dat drumul. Multele kilograme în plus îl făceau
să obosească foarte repede. Respira greu ,
ameţea şi se simţea din ce în ce mai rau. Într-o zi
mergând agale pe stradă , i s-a făcut rău şi a
căzut jos. Când s-a trezit era pe un pat de spital
înconjurat de mai multe persoane îmbrăcate în
alb. La început nu şi-a amintit nimic , era speriat.
Asistenta l-a mângâiat pe frunte.
După un timp , rămas singur cu ochii
aţintiţi în tavanul alb , cu lacrimile şiroindu-i pe
obraz murmura: -Mama , vino la mine! Am
nevoie de tine nu de banii tăi! Te iubesc ,mamă!
Şi ea a apărut . Într-o rochie albă de
mătase , cu părul negru răsfirat pe umeri , faţa
luminoasă şi cu ochii blânzi îl privea cu drag.
Parcă era un înger. L-a luat în braţe şi au plutit
prin văzduh. S-au oprit într-o frumoasă grădină
de legume în care erau toate bunătăţile. Roşiile
mari şi coapte , castraveţii lunguieţi , vinetele
proaspete , gogoşarii graşi... toate iţi făceau cu
ochiul şi te îmbiau să le guşti. După ce şi-au
desfătat privirea prin această minunată grădină
de legume şi-au luat zborul iar şi s-au oprit într-o
livadă înmiresmată în care fructele atârnau ca
nişte podoabe colorate. Merele roşii zemoase ,
perele galbene, parfumate, te îmbătau cu mirosul
lor. Senzaţia de foame şi de poftă iî făceau pe
Mihai să saliveze.
-Serveşte-te, ia tot ce-ţi pofteşte inima ,
sunt izvorul tău de sănătate! îi spuse îngerul său
păzitor.
Atât a aşteptat Mihai şi a început să
înfrupte din ele cu poftă. Ce frumos , parcă era
un paradis!
Bătaia din uşa salonului l-a trezit la
realitate. S-a uitat în jur la pereţii albi şi goi şi
tristeţea i-a cuprins tot trupul. Uşa s-a deschis şi
a apărut Irina, mama lui Mihai. Din ochi îi
şiroiau lacrimile iar faţa îi era obosită şi
îmbâtranită parcă înainte de vreme. A alergat
speriată spre băiatul ei . L-a îmbrăţişat şi nu îi
46
mai dădea drumul, parcă voia să-l tină aşa pentru
totdeauna.
-Mamă, te rog să nu mai pleci , ne vom
descurca noi.Te rog nu mă mai lăsa singur.
Mama se uita la el pierdută.
-Ce s-a întâmplat, dragul meu?
-Nu ştiu mama. Produsele de la fast food
sunt atât de gustoase, de ce mâncam de-aia
simţeam că vreau mai mult. Am vrut să mă
opresc, dar nu am putut, a şoptit Mihai cu o
mare tristeţe în glas.
-O să luptăm împreună şi o să te faci bine
,puiul meu! îi zicea mama încercând să-i
zâmbească.
-Mamă, înainte să vii am avut un vis
interesant şi mi-a venit o idee. Ştii grădina
bunicii care a rămas în paragină? Ce-ar fi dacă
am începe să o lucrăm împreună? M-a învăţat
cineva că pot să fac din ea un ,,izvor de
sănătate”.
Analizele nu au ieşit prea bune. Medicul
a tras semnalul de alarmă în ceea ce îl priveşte
pe Mihai. A subliniat faptul că făra o dietă
sănătoasă se poate întoarce oricând pe un pat de
spital şi poate chiar mai grav. Mama i-a ramas
alături şi au început o viaţă nouă.
Au mers împreună la grădina bunicii. Ce
priveliste mohorâtă! Buruienile împânzise
grădina.
Eu ştiu cum trebuie să arate grădina
noastră, mamă! O am aici în minte! S-au apucat
de treabă cu mult entuziasm. Mihai trebuia să
facă pauze mai dese pentru că obosea foarte
repede, dar era foarte ambiţios şi-şi dorea foarte
mult să reuşească. Având-o pe mama alături
simţea că prinde aripi. După câteva zile a început
să se simtă mai sprinten. Efortul depus nu a
intarziat să-şi arate roadele. Plantele creşteau şi
se dezvoltau foarte bine pentru că erau îngrijite
cu mult drag. Aveau multe sortimente de
legume.
În ceea ce îl priveşte pe Mihai revenirea a
fost spectaculoasă. Dupa un an aproape nu-l mai
recunoşteai. Munca în grădină şi alimentaţia
sănătoasă l-au ajutat să slăbească mult şi să fie
într-o formă de invidiat. Avea visuri mari.
Toamna s-a apucat de plantat . Îşi dorea propria
livadă.Împreună cu mama sa au pus pe picioare o
frumoasă afacere. Legumele lor erau foarte
apreciate.
,,Izvorul de sănătate”, le-a adus multă
prosperitate. Erau fericiţi.
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE
PROTEJĂM VIAŢA!
Autor: elev Nicodin Raul, clasa a X- a B
Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona
Instituţia: Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
Sănătatea este bunul cel mai de preţ al
omului. Cel mai de seamă medic al antichităţii,
Hipocrat, a spus: “A dobândi vindecarea este
mai presus de orice în ştiinţa medicală; mai
multe căi, însă, ducând către aceasta ţinta,
trebuie s-o alegem pe cea mai puţin
vătămătoare.“ Referitor la acest citat tragem
concluzia că nu orice mâncăm contează, ci doar
cât bine ne poate aduce.
Azi, o mare problemă de sănătate publică
legată de alimentaţia necorespunzătoare, este
obezitatea. Până nu de mult obezitatea nu era
considerată o boală ci o caracteristică fizică
personală.
Cred că, cu toţii am întâlnit afirmaţii de
genul: ‘’de mic am fost gras sau toată familia
este aşa’’, iar de regulă nici medicii nu ii acordă
importanţa necesară.
Alături de obezitate, începând din sec XX
a apărut o altă problemă legată de viaţa noastră,
numită sedentarism, adică o lipsă totală de
activitate fizica.
În zilele noastre accesul la hrană este
mult mai mare, dar din păcate noi nu cunoaştem
îndeajuns de bine semnificaţia cuvântului
‘’hrană’’. Daca ar fi să-mi exprim eu opinia,
pentru mine ‘’hrana’’ este mâncarea pe care dau
banii, pentru a îmi satisface cele mai mari nevoi
omeneşti, însă nu tot ce mâncăm este benefic
sănătăţii noastre.
Făcând
cercetări, am
descoperit că
multe alimente
pe care le
mâncăm zi de zi
nu ne sunt deloc
favorabile. De exemplu: mancarea renumita de la
fast-food, alimentele ce conţin îndulcitori, fel şi
fel de arome, coloranţi, excesul de grăsime
(carnea grasă şi prăjită), excesul de condimente,
pastele făinoase (deoarece conţin gluten) si aşa
mai departe…
47
 Digestia este unul dintre cele mai complexe
procese care elev: Picior Daniela, clasa a XI-a B, Colegiul
au loc în Tehnic „Danubiana”, Roman
organism. prof. coordonator: Constantinescu Mirela,
Aceste Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman
alimente
nepotrivite, Alimentaţia constituie una dintre cele mai
mult prea
procesate şi
importante necesităţi fiziologice ale omului, iar
alimentele reprezintă factori de mediu cu o
pentru ca importanţă deosebită în asigurarea sănătăţii
mâncşm prea mult, au ca efect probleme grave acestuia. Orice organism viu, inclusiv
de digestie. organismul uman, este strâns legat de mediul său
Aşa se face că este bine să cunoşti măcar înconjurător printr-un schimb permanent de
pe jumatate alimentele ce ne fac bine substanţe. Alături de aer şi apă, alimentele
organismului: fructele de padure (care în exces constituie factori de mediu esenţiali pentru
produc tulburări intestinale), ardeiul iute (în
exces poate produce iritaţii ale esofagului şi a
asigurarea substanţelor necesare desfăşurării în
bune condiţii a tuturor proceselor vitale. Aceste
mucoasei gastrice), lactatele - principala sursă de substanţe, cunoscute sub denumirea de nutrienţi,
calciu (interzise persoanelor care suferă de
intoleranţă la lactoză), porumbul şi făina de
reprezentanţi de proteine, glucide, lipide, săruri

porumb - sursă sănătoasă de fibre şi vitamin (din

minerale, vitamine se găsesc în cantităţi variabile
în diferitele alimente consumate de om şi
cauza conţinutului mare de celuloză, în exces îndeplinesc o serie de roluri ca:
determină dureri intestinale, balonare, ● rol energetic prin furnizarea energiei necesare
constipaţie). desfăşurării oricărui proces vital
● rol plastic prin asigurarea sintezei substanţelor
proprii organismului şi reînnoirea continuă a
acestora
● rol catalitic prin favorizarea desfăşurării
normale a proceselor biologice care se petrec în
organism.
Pentru o bună asimilare a hranei şi o
funcţionare optimă a organismului este necesară
aprovizionarea acestuia cu toate substanţele
Dacă am şti toate acestea, sunt sigur că nutritive în proporţii bine stabilite între ele. O
mulţi dintre noi am fi foarte atenţi la ce mâncăm alimentaţie corectă presupune o mare varietate
şi mai ales cât mâncăm, astfel, ar dispărea multe de alimente. Excluderea unui produs sau a mai
efecte grave ale alimentaţiei necorespunzătoare. multor produse privează organismul de
‘’Sănătatea este ca banii, niciodată nu posibilitatea unei selecţii optime a componenţilor
vom avea o adevarată idee despre valoarea sa, necesari sintezei compuşilor proprii, deoarece
fiecare produs alimentar are compoziţia sa
caracteristică şi, în consecinţă, conţine substanţe
până când nu o vom pierde’’, ‘’Alimentaţia
raţională constituie cel mai bun medicament;
Niciodată nu m-am care nu se repetă în alte produse. Aceste
substanţe, chiar în cantităţi foarte mici, pot
influenţa starea de dezvoltare şi de sănătate a
ridicat sătul de la
masă … totdeaună
omului.
Pentru a-şi îndeplini rolul de hrănire şi
am mai lăsat un gol’’
Hipocrat.
Citind cu menţinere a stării de sănătate a oamenilor,
atenţie aceste citate, produsele alimentare trebuie să îndeplinească în
putem să tragem şi mod obligatoriu condiţia de salubritate
un semnal de alarmă, (inocuitate), deci să corespundă din punt de
benefic sănătăţii noastre!!! vedere igienico-sanitar. Produsele alimentare
sunt considerate ingerabile, bune de consum,
ALIMENTAŢIA ŞI SĂNĂTATEA dacă prin caracteristicile lor de calitate nu au
efect nociv asupra sănătăţii consumatorilor ci,
48
dimpotrivă, au rol nutritiv şi pot fi consumate cu
plăcere.
Calitatea actului alimentar este
determinantă pentru starea de sănătate a omului.
Dieta alimentară poate determina transformări
fiziologice care predispun indivizii la o serie de
boli cronice. De aceea, este foarte importantă
interacţiunea dintre alimentaţie şi sănătate şi,
cunoaşterea posibilului caracter nociv al hranei
asupra organismului. Cînd organismul primeşte
toate substanţele nutritive în cantităţile adecvate
nevoilor sale, alimentaţia este „corectă”. În acest
caz, ea constituie una din principalele căi prin
care se poate influenţa favorabil starea de
sănătate a individului sau a colectivităţii, sub
multiple aspecte: creşterea şi dezvoltarea
armonioasă a copiilor şi tinerilor, menţinerea în
limite normale a unor parametrii ai funcţionării
organismului, sporirea capacităţii de muncă, de
adaptare şi de rezistenţă la factorii nefavorabili ai
mediului ambiant. Când nu se realizează un
permanent echilibru între trebuinţele nutritive ale
organismului şi aportul de nutrienţi, starea de
sănătate se degradează, iar când dezechilibrul se
accentuează sau se prelungeşte, se poate ajunge
la boli de nutriţie (malnutriţii). Acestea pot fi
determinate pe de o parte, de consumul alimentar
insuficient (boli carenţiale), iar pe de altă parte
sunt efectul abuzurilor alimentare (boli prin
hiperconsum). Manifestările deficitului de
nutrienţi din hrană apar după un timp îndelungat
de adoptare a unui regim necorespunzător sau de
utilizare a unor alimente cu aport nutritiv scăzut.
Unele din aceste carenţe se pot rezolva prin
administrarea prin alimentaţie a factorilor
nutritivi deficitari. Pentru altele, soluţionarea
este extrem de dificilă deoarece cele mai
frecvente dezechilibre metabolice sunt cauzate
de un deficit în compuşi biologic activi din
alimentaţie. Tendinţa de a se consuma produse
rafinate, concentrate, în general intens
prelucrate, generează dereglări metabolice care
nu se manifestă direct la început, dar care produc
efecte negative asupra sănătăţii, imunităţii şi
capacităţii de muncă. Această situaţie se asociază
cu urbanizarea, sedentarismul, suprasolicitarea
nervoasă şi poluarea mediului, inclusiv a
alimentelor. Aceste dezechilibre nutriţionale se
află la originea multor boli ale civilizaţiei
industriale: obezitate, diabet, afecţiuni
cardiovasculare, cancer etc.
Acoperirea optimă a nevoilor energetice şi
nutritive ale organismului se realizează printr-o
alimentaţie supravegheată. Aceasta se realizează
prin:
-cunoaşterea cât mai exactă a trebuinţelor
alimentare în raport cu particularităţile de sex,
vârstă şi activitate
-cunoaşterea conţinutului în calorii şi factori
nutritivi ai produselor alimentare consumate.
De asemenea, în stabilirea alimentaţiei corecte
trebuie cunoscute procentul absorbit din
cantitatea ingerată şi aspectul psiho-afectiv al
alimentelor, datorat proprietăţilor lor senzoriale.
Un ultim aspect al unei alimentaţii corecte este
reprezentat de repartizarea meselor de-a lungul
unei zile. În general, această distribuţie cuprinde
3-4 mese pe zi, şi anume:
-în cazul a 3 mese pe zi distribuţia este egală cu
25-30% dimineaţa; 45-50% la prânz şi 20-25%
seara;
-în cazul a 4 mese pe zi se introduce gustarea,
care reprezintă 10% din raţia calorică şi se
reduce proporţional masa de prânz şi de seară.
Autor desen : Ciocotişan Sefora – clasa XC
Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
MÂNCAŢI SĂNĂTOS !
Elev: Mureşan Denis, Liceul Teologic
Penticostal, Baia Mare
Prof. coordonator: Luca Magdalena, Liceul
Teologic Penticostal, Baia Mare
În acest eseu vreau să vă demonstrez că
mâncând de la fast – food anumite produse care
dăunează sănătăţii, viaţa nu este în siguranţă dar
mâncând fructe, legume şi alte produse naturale
viaţa dumneavoastră este în deplină siguranţă.
Pentru a demonstra acest lucru o să mă folosesc
de următoarele argumente :
49
 - produsele fast food sunt dăunătoare
sănătăţii
- un fruct pe zi e sănătate pură
- costurile mâncării de la fast food sunt
ridicate
- legumele din supă sunt foarte importante
Produsele fast food sunt dăunătoare pentru
sănătatea noastră, datorită modificării genetice a
produselor şi grăsimilor. Consumul repetat de
produse fast food poate duce la apariţia unor
boli. După procesul de depozitare şi preparare a
produselor, ar trebui ca nici să nu mâncăm în
asemenea locuri . Credeţi că în spatele tejghelei
se află o persoană care curaţă cartofii sau credeţi
că puiul şi viţelul sunt tranşaţi pe loc ? Nu !
Înainte de a ajunge în faţa dumneavoastră,
produsele sunt deshidratate, congelate sau
îmbuteliate, pentru a părea proaspete pe când
fructele, sunt foarte sănătoase. Nu vreau să zic că
fructele sunt foarte curate, şi ele sunt stropite cu
tot felul de substanţe pentru nimicirea insectelor
sau a ierburilor, dar orice fruct, după cum ştim
din buna educaţie se spală înainte de a-l
consuma. Din punct de vedere al costurilor,
produsele fast food sunt foarte scumpe. Ce
înseamnă asta ? Poate v-aţi dat seama, noi platim
bani pentru a ne distruge sănătatea. Intenţia mea
nu a fost să fac antireclamă fast food - ului, ci să
vă prezint riscul la care vă supuneţi dacă
consumaţi produse de la fast food. Încă un caz pe
care l-am vazut în multe familii, este faptul că
orice persoană sau orice copil, depinde de caz,
se feresc a consuma legumele care se află prin
supă, în general morcovul. Ne întrebam de ce
atâţi români şi atâţia tineri au probleme cu
vederea. Cum să nu fie probleme cu ochii când,
dis-de-dimineaţă, tânărul se află în faţa
calculatorului, stând toată ziua, iar când vine
vorba de masă, primeşti o supă care conţine
morcovi, care favorizează vederea, iar tu, tânăr
cu fiţe, nu îl mănânci şi în timp vederea ta scade.
Aş vrea ca după ce citiţi acest eseu, în
viaţa dumneavoastră, cât şi în frigider, să se
găsească o groază de fructe şi legume, pe care să
le consumaţi, iar mâncarea de la fast food să
încercaţi să nu o consumaţi în exces, pe cât
posibil să o evitaţi total. Încă odată, eu nu am
dorit să fac antireclamă fast food - ului, doar să
vă ajut să înţelegeţi că o viaţă fără produse fast
food este o viaţă mai curată şi mai sănătoasă.
Pentru înlocuirea produselor fast food, vă propun
să mâncaţi legume şi fructe, care se pot consuma
şi în exces. În concluzie mâncaţi sănătos şi trăiţi
cu zece ani mai mult !
POVESTEA BOBULUI DE GRÂU
Eleva Lăutaru Dana, clasa a XII-a H,
Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu”
Focşani
Prof. ing. dr. Vişan Carmen Corina,
Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu”
Focşani
“Pâinea proaspătă şi caldă sărăceşte până
şi pe cel mai bogat sătean !”
Pâinea este considerată ca fiind un aliment
de bază în alimentaţia de zi cu zi.
Pâinea a fost unul dintre însoţitorii tuturor
civilizaţiilor, din neolitic până în prezent, fie că
vorbim despre o ofrandă adusă zeilor, o valoare
însemnată ca monedă de schimb, sclavii care au
ajutat la ridicarea piramidelor din Egipt fiind
plătiţi în pâini, sau despre cel mai răspândit
aliment din zilele noastre.
Dezvoltarea agriculturii a început acum
aproximativ 10.000 de ani în Orientul Mijlociu,
o dată cu sfârşitul erei glaciare. Arheologii au
descoperit, de-a lungul timpului, cavităţi umplute
cu boabe de grâu în zonele în care înfloreau
civilizaţiile anilor 8000 î.Hr. Primele dovezi
fizice ale existenţei pâinii, datează de acum 5000
de ani.
După mai bine de 3000 de ani apăreau
primele bresle ale brutarilor, de data aceasta în
Imperiul Roman. Aceştia produceau pâine pentru
toate păturile sociale, inclusiv pentru săraci şi
pentru cei care duceau lipsă de hrană în vremuri
de foamete. Însă, ca şi în Antichitate, bogaţii
consumau pâinea cea mai albă, obţinută din cea
mai scumpă făină de grâu, acest aliment fiind
considerat mult mai important decât carnea. Sute
de ani mai târziu, în timpul Evului Mediu, pâinea
făcea parte din serviciul de masă, sub formă de
farfurie absorbantă. Astfel, mâncărurile erau
servite pe un blat rotund din aluat, care la finalul
ospăţului putea fi consumat sau dat hrană
câinilor. În secolul al XV-lea, acest blat din făină
a fost înlocuit cu unul confecţionat din lemn.
În secolul al XX-lea cercetătorii au atras
atenţia asupra beneficiilor consumului pâinii
integrale dar, preferinţele alimentare ale celor
mai mulţi consumatori s-au îndreptat către
pâinea albă.
A mânca pâine este foarte bine pentru
sănătate deoarece, pâinea aduce organismului un
aport substanţial de proteine vegetale, vitamine
(B1, B2, B6, PP şi E), elemente minerale (fier,
fosfor, magneziu, calciu), fibre alimentare şi
50
acizi graşi. Aşadar, suficiente motive care să te pâine integrală – 240 de kcalorii. Pâinea albă
facă să nu renunţi la pâinea din meniul zilnic, este mult mai săracă în elemente nutritive, atât
deşi multe guri „rele” susţin că îngraşă. Pâinea în de necesare dezvoltării organismului la copii.
sine nu îngraşă, dar acest lucru depinde în primul În cazul în care apelaţi la pâinea din
rând de alimentele cu care este combinată. comerţ, ar fi bine să citiţi mai întâi eticheta,
Pâinea trebuie să fie consumată cu moderaţie, pentru a alege un sortiment cât mai natural, fără
însă nu trebuie să lipsească cu desăvârşire. prea mulţi aditivi alimentari. Însă, cea mai bună
Pentru a soluţie rămâne pâinea făcută în casă, care este
demara ziua în sută la sută (sau aproape) naturală. Nu aveţi
formă, este foarte nevoie decât de făină integrală, drojdie, sare, apă
important să se şi puţin ulei şi, în numai câteva ore, veţi avea pe
introducă pâinea în masă o pâine proaspătă, cu miros îmbietor, ce va
meniul micului face deliciul familiei tale.
dejun. Pâinea Bibliografie Web:
acoperă peste 35% 1. http://codrudepaine.ro/2013/02/pentru-
din necesarul zilnic prieteni-paine-integrala-cu-seminte-de-
de calorii şi circa in/
45% din necesarul 2. http://www.bonduelle.ro/cate-calorii-
de proteine. sunt-in-paine
Pe grupe de 3. http://www.divahair.ro/diete_si_slabire/al
populaţie, necesarul imente_a-z/painea_integrala_-
zilnic de pâine este prezentat în tabelul 1: _informatii_nutritionale_si_proprietati_te
Tabel 1. Necesarul de pâine, pe grupe de rapeutice
populaţie 4. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-
minte-suflet/pledoarie-pentru-painea-
Copii integrala-115767.html
4-6 7-11 Adolescenţi Adulţi Bătrâni
ani ani
„MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE
30- 200- 300-500 g 300- 250-
150 300 500 g 300 g PROTEJĂM VIAŢA!”
g g
Eleva: Rădulescu Silvia,
În magazinele de specialitate, rafturile Liceul Tehnologic Oltchim
abundă de tot soiul de sortimente de pâine (fig. Profesor coordonator : Popescu Ionela
2). De la clasica franzelă, la baghete sau pâine Simona, Liceul Tehnologic Oltchim
împletită, de la pâinea albă, la cea neagră, de la
pâinea simplă la cea cu diferite adaosuri, cum ar “Hrana corespunzătoare este adevăratul
fi: seminţe oleaginoase, seminţe aromatice, tău medicament" (Hipocrate)
grăsimi, lapte praf, zer, legume (roşii, ceapă, Alimentaţia descrie procesul prin care o
cartof) - toate te atrag ca un magnet. persoană consumă alimente, din care organismul
Oferta fiind atât de bogată nu-ţi rămâne absoarbe nutrienţii de care are nevoie pentru
decât să cântăreşti bine avantajele şi buna funcţionare. Alimentaţia corectă în
dezavantajele fiecărui tip de pâine, pentru a rândul adolescenţilor, şi nu numai, contribuie la
putea face alegerea corectă pentru alimentaţia prevenirea anumitor afecţiuni, îmbunătăţeşte
zilnică. starea generală de sănătate şi ajută la creşterea şi
Specialiştii nutriţionişti sunt de părere că, dezvoltarea normală a organismului.
cea mai potrivită este pâinea din făină integrală Asimilarea adecvată de vitamine si
sau cea din diferite amestecuri de cereale, minerale este poate cel mai important segment al
deoarece conţine o cantitate sporită de fibre alimentaţiei. Vitaminele sunt substanţe organice
alimentare, acestea având rolul de a diminua prezente în organism. Organismul necesită
absorbţia nutrienţilor în intestinul subţire, cantităţi mici de vitamine, deoarece rolul
uşurând astfel tranzitul intestinal şi conţine mai acestora este de a regla metabolismul şi de a
puţine calorii: 100 g pâine obişnuită furnizează asigura dezvoltarea si funcţionarea normala a
280 de kcalorii, pe când aceeaşi cantitate de organismului. Mineralele sunt substanţe vitale
pentru organism, acestea fiind considerate nişte
51

Fig. 2. Sortimente de pâine
"cărămizi" cu ajutorul cărora se construiesc:
sistemul muscular, articulaţiile şi oasele. De
asemenea, acestea sunt esenţiale şi pentru
activitatea altor sisteme din organism, cum ar fi:
hormonii, transportul de oxigen, sistemul
enzimatic.
Lista nutrienţilor absorbiţi din alimente
este lunga, de fapt, fiecare grupă de alimente
consumate furnizează cel puţin un nutrient vital
pentru buna funcţionare a organismului. De
exemplu, cereale integrale din ovăz furnizează
organismului fibre şi mineralul numit
magneziu.
Un regim alimentar echilibrat presupune
consumarea moderată a alimentelor din diferite
categorii de produse, oferind astfel posibilitatea
organismului de a asimila substanţele nutritive
necesare din fiecare grupa.
Nici un aliment singur nu poate furniza
toţi nutrienţii esenţiali organismului. Astfel este
important să se consume alimente din toate
categoriile, pentru aportul lor, necesar si diferit,
în vitamine, substanţe minerale şi fibre.
Alimentaţia reprezintă domeniul în care
se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă prost si
mult. Aşa se face că o persoană din două suferă
de exces de greutate (depăşirea cu peste 10% a
greutăţii normale). Aceasta are efect nefast
asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra
aparatului motor, în special asupra părţii
inferioare a corpului. Cu cat excesul în greutate
este mai mare cu atât creşte şi procentajul
persoanelor care suferă de maladii coronariene
(angină pectorală, infarct miocardic,
arteroscleroză), sau cu afecţiuni cancerigene,
cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arată
că peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor
de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot
avea probleme mult mai mari decât cei cu
greutate normală în cazul unor intervenţii
chirurgicale.
Există cinci grupe de alimente, diferite
din punct de vedere biologic (chimic si fizic):
 Alimente de natura animala - oua, lapte si
produse lactate; produse din carne
provenita de la peste si animale domestice ,
organe precum ficat si creier;
 Alimente de natură vegetală – fructe ,
legume si cereale;
 Alimente microbiologice - ciuperci,
drojdie, băuturi fermentate ,alimente
fermentate (sos de soia);
 Apă;
 Dulciuri - zahăr, dulceată, băuturi
racoritoare, prăjituri si biscuiţi.
Numeroase sistematizări ale grupelor de
alimente sunt utilizate în nutriţie. O sistematizare
larg acceptată este aceea în 5 grupe de alimente,
utilizată şi în recomandările nutriţionale ale
USDA (United States Department of
Agriculture), care a redactat piramida alimentară
şi
cea mai cunoscută (myPyramid)
recomandările nutriţionale pentru americani
(Dietary Guidelines for Americans).
Grupa cerealierelor cuprinde pâinea,
orezul, pastele făinoase, cerealele pentru micul
dejun – muesli, anumite tipuri de biscuiţi de
cereale, şi alte produse similare. Există două
tipuri de derivate cerealiere: cele integrale şi cele
rafinate. Cerealele integrale cuprind „miezul”
intact, cu cele 3 componente vegetale:
endosperma, germenele şi tărâţele. Prin morărit,
cerealele pierd germenele şi tărâţele, devenind
prin acest procedeu ‚rafinate’. Procedeul permite
achiziţia unor calităţi, dar şi pierderea unor
nutrienţi (fier, vitamine B) sau a unor subsanţe
nenutritive dar cu roluri benefice în organism
(fibrele). Diferenţa dintre aceste două subtipuri
de cereale explică şi diferenţele nutriţionale
dintre păinea albă (rafinată) şi cea din făină
52
integrală, dintre orezul brun (integral) şi cel alb
(rafinat) şi chiar dintre fulgii de porumb
(rafinaţi) şi floricelele de porumb – popcorn
(integrale) etc. Pastele făinoase (spaghetti, cus-
cus) sunt produse rafinate. De obicei, în industrie
are loc fortificarea cerealelor rafinate cu
vitamine din grup B (B1, B2, niacina, acid folic)
şi fier, pentru a compensa pierderile din procesul
de fabricare. În schimb, pierderea fibrelor este
ireversibilă. Fibrele alimentare sunt parţi
comestibile sau glucide analoage, care sunt
rezistente la digestie si absorbţie în intestinul
subţire, cu fermentare completă sau parţială la
nivelul intestinului gros.
Fibrele dietetice sunt acea parte din
alimente care nu este digerată şi care este
eliminată fără să aducă nici o contribuţie calorică
consumatorului, dar care are efecte benefice
pentru sănătatea acestuia.
Amidonul rezistent (~10 % amidon)
acţionează ca fibrele, deşi în mod tradiţional nu a
fost încadrat în categoria fibrelor. Se găseşte în
cereale neprocesate, cartofi şi linte şi este
adăugat în cerealele pentru micul- dejun sub
formă de Hi-Maize.
Consumul de fibre vegetale ar trebui mărit cu
50%, de la 20g la 30g/zi. Este indicat să consumi
produse naturale şi să nu adaugi mâncărurilor
produse conservate care, în urma preparării, nu
prea mai conţin vitamine şi minerale .
Grupa legumelor cuprinde 5 subgrupe,
determinate de conţinutul în nutrienţi, şi
identificabile prin culoare: legumele cu frunză
verde închis (salată verde, spanac, broccoli,
muştar), cele portocalii (morcovi, dovleac,
cartofi dulci), subgrupa ce cuprinde mazărea şi
fasolea (şi alte vegetale înrudite: lintea, soia
boabe), legumele amidonoase (cartofi, porumb,
mazărea verde), şi o categorie eterogenă: alte
legume (ceapă, roşii, castraveţi, ciuperci,
conopidă, ţelină, varză, vinete, sfeclă etc.).
Grupa fructelor cuprinde fructele propriu-
zise (mere, pere, banane, struguri, lămâi,
portocale, pepene galben, pepene roşu, căpşuni,
zmeură, coacăze, kiwi, piersici, prune etc.), sub
orice formă (proaspete, compot, congelate etc.)
dar şi sucurile 100% din fructe. Alegeţi diferite
tipuri de fructe si legume şi consumaţi-le
împărţite in 5 porţii pe zi.
Grupa lactatelor cuprinde laptele (integral,
degresat, cu sau fără lactoză), brânzeturile solide
(caşcaval, parmezan, mozzarella) sau moi
(brânza de vaci), iaurturile şi deserturile pe bază
de lapte (îngheţată, shake, budinci). Alegeţi
produsele cu conţinut scăzut de grăsime (lapte
semidegresat , iaurt cu conţinut redus in
grăsime).
Grupa ce reuneşte carnea, peştele, ouăle şi
fructele oleaginoase este o grupă complexă, ce
cuprinde numeroase categorii:
carnea de porc, vită, viţel, organele
(ficat), (carnea de pasăre): pui, curcan, raţă,
(mazărea şi fasolea uscată, şi alimente similare –
soia boabe etc.),
oleaginoasele : nuci, alune, arahide,
fistic, seminţe de dovleac, floarea-soarelui;
peştele (ton, somon, sardine, mackerel, herring
etc.) crustaceele (crab, homar, creveţi, calamar)
şi ouăle.
Grupa alimentelor care conţin grăsime si
zahăr: margarina, unt, alte grăsimi tartinabile,
uleiuri de prăjire, uleiuri, dressing-uri pe bază de
ulei pentru salate, maioneza, smântâna, alimente
prăjite (inclusiv: chips-iri prăjite, ciocolată,
biscuiţi, produse de patiserie, produse de
cofetărie, checuri, pudding-uri, ingheţata, sosuri
cu grăsime, băuturi cu zahăr se recomandă să se
consume cât mai puţin..
,, Sănătatea necesită cunoaşterea constituţiei
omului şi puterea diferitelor alimente, atât
naturale cât şi cele făcute de om. Dar
consumarea acestora nu este suficientă pentru a
fi sănătos. Este nevoie de exerciţii fizice, ale
căror efecte trebuie de asemenea cunoscute.
Combinaţia acestor doua lucruri: consumul de
alimente si exerciţiile fizice compun regimul de
viaţa, acordând o atenţie adecvată anotimpului,
schimbărilor vânturilor, vârstei individului şi
situaţiei personale. Dacă există o carenţă
alimentară sau lipsa exerciţiului fizic, corpul se
va îmbolnavi.” (Hipocrate, anul 480 I.C.)
Autor desen: Borz Teodora
Coordonator: prof. SZEKELY ŞTEFANIA
Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu”
Cluj-Napoca
53
 LUMEA ALIMENTELOR
Autor: Coman Roxana Florentina
Profesor coordonator: Mişoc Adela-Mariana,
Liceul Teoretic ”Nicolae Cartojan”Giurgiu
Fără apă, hrană şi odihnă omul nu poate
trăi. Povestea aceasta se petrece în zilele noastre
si are ca personaj principal pe Kiki, o
adolescentă efeminată, supraponderală si
capricioasă. Kiki este o fată care are o
alimentaţie nesănătoasă si un stil de viaţă
specific contemporaneităţii.
Într-o zi, Kiki merge spre bucătărie în
căutare de hrană, dar când intră în această
încăpere trăieşte un moment tensionant deoarece
bucătăria ei era total transformată. Fructele nu
mai erau la locul lor în fructieră, pizza nu se mai
găsea în tavă, toată bucătăria era răvăşită, între
alimentele sănătoase şi celelalte având loc un
adevărat război, o adevărată confruntare.
Kiki se opreşte din drumul ei către
frigider si ascultă părerile opuse ale celor două
”tabere”. Mărul privind-o pe Kiki îi spune:
-Dacă mă consumi pe mine, ai parte de vitamine,
sănătate o să primeşti şi tu mare o să creşti!
Acadeaua ţipă de cealaltă parte:
-Dacă mă vei alege pe mine,vei simţi mai multa
dulceaţă si prietenii tăi te vor simpatiza.
Kiki nu-i ascultă si mai face un pas
pentru a ajunge la tava de pizza care era pe masă,
însă nu poate înainta deoarece doamna salată se
certa cu domnul hamburger, domnişoara gulie
purta o discuţie cu domnul hot-dog, atmosfera
din bucătărie era aprinsă. Kiki supărată
înaintează şi aude fel de fel de replici, din stânga
cineva spune:
-Eu îţi ofer necesarul de nutrienţi.
În dreapta se aude:
-Consumându-mă pe mine vei avea o siluetă
frumoasă.
Kiki văzând situaţia aceasta rămâne pe
loc si le ascultă în continuare. Pe de o parte
legumele afirmă că ele conţin multe vitamine,
minerale şi antioxidanţi, iar pe de altă parte
hamburger-ul şi pizza susţin că sunt gustoase şi
uşor de pregătit. Fata întinde mâna să ia o felie
de pizza, dar în palma ei apare un măr. Aceasta îl
aruncă şi ia o nouă o felie de pizza, însă în
palma ei apăre o roşie lucioasă şi bogată în
vitamine. Văzând acestea, fata încearcă să fugă,
dar nu poate pentru că alimentele nesănătoase o
ţin pe loc. Fata încearcă...încearcă...şi tot
încearcă, dar nu reuşeşte, se lupta continuu, însă
într-un final aceasta se trezeşte şi se bucură că
totul a fost doar un coşmar.
Aşadar dacă nu vreţi vreodată să trăiţi
visul lui Kiki, alegeţi alimentele sănătoase,
deoarece acestea împreună cu sportul sunt cheia
unei vieţi lungi.
„Alege Eco, alege din ţara ta !!!”
Autor desen: Colceag Geanina Nicoleta,
clasa a VII-a
Coordonator: prof. Popescu Vasilica
Şcoala Gimnazială „T. Vladimirescu”
Călăraşi, Jud. Călăraşi
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE
PROTEJĂM VIAŢA
Elev : Bugeac Diana Cristina, Liceul teoretic
,,Nicolae Cartojan”Giurgiu
Profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela,
Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu
Alimentaţia a devenit în zilele noastre o
adevărată problemă şi nu doar în rândul
adulţilor, dar şi în rândul copiilor, care au din ce
în ce mai multe dereglări în ceea ce priveşte
hrana zilnică.
Astfel, mulţi adulţi sunt antrenaţi în lupta
împotriva alimentelor în exces din cauza bolilor
de care suferă, diabetul sau cancerul fiind doar
două dintre acestea.
Însă există şi o altă categorie de oameni
,care se declară ,,duşmanii” alimentelor,
consumând doza necesară pentru a fi capabili să
supravieţuiască. În acest fel se ajunge la anorexie
şi bulimie, care strâng din ce în ce mai mulţi
membri în rândul lor.
Acestea sunt dereglări care secătuiesc
corpul de toată energia specifică vârstei, dar şi de
frumuseţea şi forţa corpului.
54
 În urma unui sondaj realizat pe 100 de
femei de diferite vârste, s-a dovedit că 87%
dintre ele sunt nemulţumite de greutatea actuală,
dorind să slăbească.
Din păcate, aceste boli sunt întâlnite şi în
rândul copiilor, în special al adolescenţilor,
obsedaţi de atingerea idealului în ceea ce
priveşte propriul corp, fiind deseori împinşi de
gândul că nu sunt la fel de buni precum vedetele
editate în Photoshop.
În acestă perioadă, corpul adolescenţilor
se dezvoltă foarte mult, iar privarea organismului
de alimentele necesare dezvoltării armonioase
poate duce la dereglări, atât somatice, cât şi
psihice. Astfel, mai ales în rândul fetelor,
anorexia este o problemă importantă din cauza
faptului că, în concepţia unor adolescente,
alimentele au numai rolul de a le îngrăşa,
medicamentele părând singurii prieteni care le
pot ajuta.
Dacă evitarea alimentelor este o
problemă importantă, consumul de alimente în
exces este o problemă care se cere urgent
soluţionată. Nu numai că aspectul fizic este
serios afectat de sutele de celule grase care se
lipesc de corp şi care aseamănă corpul uman cu o
bilă uriaşă de grăsime, dar sănătatea individului
are de suferit din cauza colesterolului care
afectează bătăile normale ale inimii.
Astfel, obezitatea a afectat deja America
într-un procent alarmant, numărul persoanelor
obeze din România nefiind de neglijat .
Ce este mai îngrijorător este că elevii
români, de diferite vârste, sunt obezi, dar nimeni
nu pare că ia vreo măsură ameliorativă sau cel
puţin de stopare a procesului prin interzicerea
amplasării fast-food-urilor în apropierea
unităţilor de învăţământ.
Principiul ,, mâncăm ca să trăim şi nu
trăim ca să mâncăm’’ pare că este privit în
oglindă din perspectiva unora şi aplicat în acest
sens.
Dacă ar fi să enumerăm toate lucrurile
care sunt făcute prost în acest process, ne-am
întinde mai mult decât ne este permis. Ne vom
limita ,însă, la enumerarea şi argumentarea
succintă a câtorva soluţii în ceea ce priveşte
combaterea obezităţii .
Astfel,trăind într-o lume în care, pentru
unii, mişcarea se reduce la mutarea mouse-ului
dintr-o parte a biroului în alta, mişcarea în aer
liber trebuie mai mult decât susţinută prin
argumentul că viitorul se vede unul destul de
static.
Şi în al doilea rând, dar la fel de
important ca orice alt argument, susţinerea
alimentaţiei sănătoase şi echilibrate, alături de
hidratarea optimă a organismului, reprezintă
principii de viaţă , care nu numai că asigură un
viitor mobil, dar şi unul strălucit.
Alimentaţia sănătoasă reprezintă baza
unei vieţi frumoase şi, doar pentru că ignorăm
neajunsurile provocate de o alimentaţie
necorespunzătoare, asta nu înseamnă că ele nu
există şi că nu ne afectează.
Autor desen: Tecar Cătălin – clasa IXA
Coordonator: prof.ing. Hudin Natalia
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM
Elev: David-Bolintiş Ionela-Daniela, Liceul
Teoretic “Nicolae Cartojan”Giurgiu
Profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela,
Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”Giurgiu
Conform Dicţionarului Explicativ al
Limbii Române, alimentaţia presupune
asigurarea organismului cu hrană, iar cuvântul
”sănătos” are ca sinonim cuvântul ”adecvat”.
Aşadar, o alimentaţie sănătoasă presupune
asigurarea organismului cu hrană într-un mod
corespunzător, prin consumarea diferitelor
alimente care aparţin grupurilor alimentare de
bază şi anume proteine, lipide şi glucide.
Deseori greşim, crezând că dacă mâncăm
mai mult dintr-un singur grup alimentar, vom
înlocui automat şi pe celelalte, dar marea
dezamăgire apare atunci când constatăm că
lucrurile nu stau chiar aşa, uneori existând foarte
multe carenţe în corp.
Alimentaţiei trebuie să îi acordăm atenţia
necesară şi să încercăm pe cat posibil să fim
55
chibzuiţi în ceea ce priveşte hrana de zi cu zi,
evitând produsele bogate în grăsimi şi zaharuri.
Dacă putem merge pe sloganul ”O minte
sănătoasă,intr-un corp sănătos”, atunci hrana
trebuie să fie foarte bine aleasă, cât se poate de
naturală, baza fiind fructele şi legumele care au o
savoare deosebită, au o foarte mare atracţie
datorită diversităţii de culori şi care, de
asemenea, ajută la o bună funcţionare a
psihicului.
Vorbim tot mai des de boli foarte greu de
vindecat sau uneori chiar imposibil, dar nu
punem niciodată preţ pe ceea ce, conştient sau
nu, numim hrană, rostul acesteia fiind cel de a ne
hrăni şi nu cel de a ne ucide.
O veche vorbă din popor spunea:”te
hrăneşti pentru a trăi, nu trăieşti pentru a te
hrăni” şi nu de foarte multe ori ne este dat să
întălnim, în jurul nostru, persoane cu un regim
alimentar adecvat, cumulat şi cu ceva ce este la
fel de important precum hrana şi anume căteva
minute de sport care ajută la menţinerea unui
echilibru constant al stării de sănătate.
Aşadar, la cele câteva idei relatate, nu
putem decât să tragem un semnal de alarmă
pentru persoanele care nu iau în calcul
importanţa hranei şi să aducem mesaje de
felicitare celor care ştiu că de fapt” suntem ceea
ce mâncăm !”
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE
PROTEJĂM VIAŢA!
Elev : Bunea Catalina-Alexandra, Liceul teoretic
,,Nicolae Cartojan”Giurgiu
Profesor coordonator: Mişoc Mariana Adela,
Liceul teoretic ,,Nicolae Cartojan”Giurgiu
Sănătatea nu este totul, dar totul fără
sănătate este nimic! Sănătatea trebuie concepută
ca un factor important în determinarea acelui
concept complex pe care îl denumim „calitatea
vieţii”.
Pe plan biologic, sănătatea are la baza un
echilibru al tuturor funcţiilor organismului, al
compoziţiei chimice a umorilor şi ţesuturilor
corpului omenesc. Acest minunat echilibru este
permanent întreţinut şi controlat printr-un
mecanism complex în care intra numeroşi
factori: chimici, fizici, psihici, sociali. Definiţia
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este :
“Sănătatea este acea stare perfecta de bine în
care se găseşte un individ din punct de vedere
organic, spiritual şi social.”
În secolului XXI o adevărata problema şi
o reala provocare pentru fiecare individ în parte,
apare atunci când trebuie sa se decidă asupra
ceea ce intenţionează sa consume, astfel
majoritatea persoanelor aleg din nefericire sa isi
satisfacă poftele chiar daca ele sunt o reala
catastrofa pentru buna funcţionare a propriului
organism…decât sa satisfacă nevoile reale ale
acestuia.
Fast foodul o reala problema a secolului
în care trăim!
Trăim în secolul vitezei. Viata noastră se
desfasoara pe repede-înainte, de foarte multe ori
nu avem timp sa mâncam. Aşa ca alegem cea
mai uşoara dar în acelaşi timp cea mai nociva
varianta de a alunga senzaţia de foame:fast
foodul!Adică excesul de grăsimi, de zahar,
caloriile şi intoxicaţiile alimentare sunt riscurile
minime cărora mi şi mi de oameni se supun voit
zilnic. Potrivit oamenilor de ştiinţa, persoanele
care mananca frecvent produse fast-food sau
dulciuri prelucrate industrial (gogoşi, prăjituri,
croissant) risca sa ajungă la depresie. Conform
studiului, citat de Psych Central, în cazul celor
care consuma des acest produse, riscul de a
dezvolta depresie creste cu 51% fata de cei care
mananca hrana sănătoasa. Cercetarea a fost
realizata pe un grup de 8.964 subiecţi, care nu au
avut niciodată probleme de depresie. Ei au fost
monitorizaţi timp de 6 luni şi la finalul testului,
493 sufereau de aceasta tulburare psihica.
Oamenii sunt, de asemenea slab
informaţi cu privire la alimentele benefice pentru
organismul lor de exemplu:soia, proteina de soia,
prelucrată corect, este singurul aliment vegetal
care oferă corpului toţi aminoacizii esenţiali.
Fiind o sursă bogată în antioxidanţi, ea
protejează vasele sanguine, previne ruperea
arterelor şi reduce incidenţa bolilor de inimă şi
hipertensiunea întărind sistemul imunitar. Soia
reduce colesterolul şi, datorită betacarotenului
(provitamina A) pe care îl conţine, s-a
demonstrat că previne cancerul de sân. O sursă la
fel de importantă de energie ce combate
atrofierea muşchilor şi îmbătrânirea pielii este
uleiul de seminţe de în care are calităţi deosebite,
conţinând de 2 ori mai mulţi acizi graşi Omega 3
decât uleiul de peste şi un amestec de acizi
esenţiali Omega 3 şi Omega 9. Toţi aceşti
aminoacizi având rol primordial în refacerea
celulara, fiind foarte utili în diverse afecţiuni.
Proteina din uleiul de seminţe de în este uşor
digerabila şi conţine toţi aminoacizii necesari
pentru menţinerea unui organism puternic şi
56
sănătos.
Omul este rezultatul acţiunilor sale.
Faptele sale, gândurile sale,
comportamentul său, prietenii săi, chiar şi ceea
ce mănâncă sunt oglinda sa, reflexia sa în
exterior.
Nutriţioniştii afirmă că suntem ceea ce
mâncam iar neurologii afirmă că suntem ceea ce
gândim ...ambele afirmaţii sunt adevărate şi
depind în totalitate una de cealaltă astfel...ceea
ce consumam influenţează fie ca vrem fie ca nu
în primul rând aspectul nostru exterior apoi
capacităţile noastre intelectuale, deciziile şi
comportamentul nostru iar ceea ce gândim sau
modul în care gândim îşi pune amprenta asupra
alegerilor noastre în privinţa a ceea ce
intenţionam sa consumam.
Mâncând sănătos ne protejam pe noi,
viata noastră, sănătatea noastră şi pe cei dragi
noua! Din păcate insa mulţi oameni ajung sa
preţuiască sănătatea şi sa aibă grija cu privire la
tot ceea ce consuma atunci când este destul de
târziu,boala instalându-se deja în organismele
lor.
Aşadar mâncând sănătos ne protejam
viata şi o facem mai frumoasa!Iar pentru aceasta
este nevoie sa învăţăm sa ne educam gusturile!
Arma principală în educarea lor fiind
nimeni alta decât voinţa!
ALIMENTE NESĂNĂTOASE
Elev Dinel Cristi, Liceul Tehnologic “Mihai
Viteazul ’’ Piteşti
Profesor coordonator: Pleşa Maria Carmen,
Liceul Tehnologic “Mihai Viteazul ’’ Piteşti
Probabil că ai auzit de câteva ori că eşti
ceea mănânci, iar asta este cât se poate de
adevărat, căci tipul alimentaţiei tale se va "citi"
pe faţă şi pe piele.
Iată ce nu este bine să consumi, dacă vrei
să ai o piele sănătoasă, radiantă şi atrăgătoare:
Alimente procesate, de proastă calitate
Persoanele care consumă tot timpul
alimente semi-preparate, care trebuie doar
încălzite în microunde, vor avea un deficit
nutritiv, ceea ce va afecta în mod clar şi
epiderma.
Daca nu consumi fructe şi legume crude,
care au multă apă, organismul nu va fi hidratat,
detoxifierea nu se va produce şi uleiurile naturale
se vor dezechilibra.
Carne de origine incertă
Fermele industriale cresc animalele într-
un mod departe de cel traditional, cu o mulţime
de steroizi, hormoni de creştere şi antibiotice.
Asta înseamnă că puii de găină nu sunt hrăniţi cu
cereale, cum ar fi normal, ideea fiind ca ei să
crească mai repede, şi nu neapărat mai sănătos.
Dacă nu consumi suficiente fibre, carnea
poate să rămană blocată în sistemul digestiv şi
chiar să intre în putrefacţie acolo, contribuind la
creşterea toxicităţii.
Produsele lactate
Dacă laptele provine de la animale
crescute tot în interior şi hrănite impropriu, de
fiecare dată cand bei un pahar de lapte vei primi
şi o porţie de hormoni, care poate să ducă la
inflamarea ţesuturilor, la apariţia bacteriilor rele
în corp, la îngrăşare şi o mulţime de probleme de
sănătate, inclusiv ale pielii.
Cu atâtea indicaţii şi sfaturi despre
nutriţie, este dificil să alegi ceea ce este cu
adevărat bun şi să elimini din dietă alimentele pe
care nu trebuie să le mănânci niciodată.
După cum există alimente pe care le poţi
mânca oricând, pentru că sunt bune şi aduc
beneficii pentru sănătate, există şi alimente pe
care este recomandat nu doar să le eviţi, ci să nu
le consumi niciodată.
Dacă îţi pasă de sănătatea ta, iată care
sunt alimentele pe care nu trebuie să le consumi
niciodată.
Pâine albă şi făină rafinată
Prin definiţie, pâinea albă si făinuri
rafinate sunt toxice pentru sănătatea ta pentru că
toate mineralele, vitaminele, fibrele şi alte
elemente nutritive importante sunt eliminate în
procesul de rafinare.
Din această cauză, organismul nu ştie
cum să digere produsele făcute din făină albă şi
nici să le asimileze corespunzător ceea ce duce la
probleme de sănătate.
În plus în cursul procesului de rafinare şi
de albire a făinii se folosesc substanţe chimice
cum sunt clorul şi bromura, două substanţe
chimice otrăvitoare care sunt responsabile de
apariţia afecţiunilor tiroidei şi ale altor organe
ale tubului digestiv.
Preparatele congelate
Se pot mânca după ce sunt coapte sau
prăjite, altele decât fructele sau legumele
congelate. Cele mai multe dintre preparatele
congelate - pizza, burgeri, şi altele din această
categorie sunt super încărcate cu sare,
57
conservanţi, uleiuri hidrogenate şi alte Constau mai ales în carbohidraţi sau, ce e mai
ingrediente artificiale. rău, sare şi grăsimi nesănătoase.
Miturile legate de nutriţie sunt printre În concluzie, trebuie să avem mare grijă
cele mai periculoase pentru că ne pot influenţa la alimentele pe care le consumăm şi este de
sănătatea, adică cel mai de preţ bun al nostru. datoria noastră să ne informăm.
Dietele drastice sau pur şi simplu dezinfomarea Poftă bună şi o sănătate îndelungată !
au dus la apariţia multor neadevăruri legate de
alimente.
Nu e de mirare de alimentele aşa-zis
sănătoase încă se menţin în preferinţele multora
tocmai pentru faptul că nu se cunosc toate
detaliile legate de proprietăţile lor nutritive.
Prevention a făcut un clasament al celor mai
consumate 10 alimente despre care se crede că
sunt sănătoase, deşi lucrurile nu stau deloc aşa.
Burgerii cu carne de curcan
E adevărat că burgerii cu carne de curcan
sunt delicioşi şi au mai puţine grăsimi saturate
decât cei din carne de vacă, însă conţin cea mai
mare cantitate de sodiu. O alternativă ar putea fi
burgerii din ton, întrucât aceştia au mai puţine
grăsimi şi 0 sodiu. Asta, dacă chiar ai poftă de
Autor desen : Dascălu Timea – clasa a VIII-a
Coordonator: prof. Dorca Livia
burgeri. Şcoala Gimnazială “Ion Luca Caragiale”
Lapte din orez Baia Mare
Mulţi aleg laptele din orez în ideea că
această variantă este net superioară celui simplu,
de vacă. Cu toate astea, află că laptele din orez
(cu excepţia celui din orez fortifiat) este bogat în
carbohidraţi şi scăzut în proteine şi calciu.
Din ce în ce mai mulţi oameni aleg sa
trăiască sănătos, ceea ce include mişcare, dar şi o
alimentatie adecvată. Unii dintre aceştia, însă, se
păcălesc singuri, fără să-şi dea seama, căci
consumă alimente despre care cred că le fac
bine, dar care, în realitate, sunt nesănătoase.
Iată la ce trebuie să ai grijă atunci când
mănânci:
Uleiurile de gătit
Uleiurile provin din plante, aşa că teoretic
ar trebui să fie sănătoase. Multe restaurante
folosesc însă ulei de palmier, aproape pur saturat
(ceea ce înseamnă nesănătos). El este semi-solid
la temperatura camerei şi devine lichid atunci
când este încălzit. Dacă încerci să îl eviţi,
încearcă să mănânci mai rar la restaurant şi să îţi
gateşti singur, acasă, folosind mai ales uleiul de
măsline.
Pastele
Deşi există nenumărate variante, câteva
tipuri de paste sunt preferate de mai toată lumea. Autor afiş: Achim Mariana
Spaghetele, tăieţeii ori carbonara sunt printre Coordonator: prof. Beşleagă Anca
cele mai comune, însă toate au la bază făina albă, Colegiul Tehnic Transilvania
amestecată cu apă şi ouă. Nu au vitamine, Baia Mare
minerale şi abia dacă vei găsi câteva fibre în ele.
58
 Elevii şi profesorii participanţi la
S.O.S. – PRODUCŢIA DE ALIMENTE !
CONCURS DE EDUCAŢIE CIVICĂ ŞI SĂNĂTATE
şi
SESIUNE NAŢIONALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
cuprinse în
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE NAŢIONALE 2013, domeniul A10 – Educaţie
civică, voluntariat, proiecte caritabile, poziţia 17, aprobat prin nota M.E.N. nr. 35266/1 /06.03.2013 şi
CALENDARUL NAŢIONAL AL SESIUNILOR DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI PENTRU
ELEVI 2013, poziţia 10, aprobat prin nota M.E.N. nr. 26463/18.01.2013

Ediţia III, Baia Mare, 2013

Nr. Nume prenume elev / Secţi Coordonator Şcoala

crt. autor lucrare secţiunea unea
3
1 Banciu Roxana Elena 1 BOZSITZ Liceul Teoretic
2 ALBISORU 1 ANDREEA-MARIA “IOAN JEBELEAN”
CARMEN-IOANA Sânnicolau-Mare
3 Prof. BOZSITZ 3 JUD.TIMIŞ
ANDREEA-MARIA
4 BAYRAM KADIR 1 Popescu Vasilica Şcoala Gimnazială
5 Colceag Geanina 2 „T. Vladimirescu”
Nicoleta Călăraşi, Jud.
6 Nicu Elena 2 Călăraşi
7 Din Ionela 1 ŢENEA MARICICA Lic. Tehnologic Nr.1,
8 Prof.Ţenea Maricica 3 Com. Mărăcineni,
judeţul Argeş
9 Picior Daniela 1 Constantinescu Mirela Colegiul Tehnic
10 Prof. Constantinescu 3 „Danubiana” Roman
Mirela Jud. Neamţ
11 Prof. CRĂIŢĂ MARIN 3 CRĂIŢĂ MARIN Colegiul “Brad
Segal” Tulcea
judeţul Tulcea
12 Prof. PAUL DIANA 3 Paul Diana Gabriela Colegiul Tehnic
GABRIELA “Transilvania”
13 ARDELEAN 3 ARDELEAN LUMINIŢA Baia Mare,
LUMINIŢA DOINA DOINA jud. Maramureş
14 Mureşan Adriana 3 Mureşan Adriana
15 Frânc Sorin Mihai 3 Frânc Sorin Mihai
16 Buftea Anuţa 3 Buftea Anuţa
17 Zoicaş Ramona Nicoleta 2 BONAŢ IOAN GHEORGHE Colegiul Tehnic
18 Demeter Timea 2 “Transilvania”
19 Danciu Delia 3 Baia Mare,
20 Ciocotişan Sefora 2 jud. Maramureş
Sabina
21 Nagy Thomas 2
22 Florean Roxana 2
23 Grigor Florin 2
24 Maxim Helga Rebeca 2
25 Doboeş Gheorghe 2 SABOU GHEORGHE

59
26 Pop Doris 1 POP ADRIAN IOAN Colegiul Naţional
“Gheorghe Şincai”,
Baia Mare,
jud. Maramureş
27 CICALO IZABELA 2 MOIS OLIMPIA Şcoala Gimnazială
Cls. VII B “Vasile Alecsandri”
28 GNANDT 2 Baia Mare, jud.
ALEXANDRA Maramureş
Cls. VII B
29 BERCIU IZABELA 2
MIHAELA
Cls. VII B
30 GEREBENEŞ LIA 2
Cls. VIII D
31 COARDOŞ ŞTEFANIA 2
32 VARGA AMALIA 2
Cls. VIII D
33 DRAGOMIR ANDREI 2
34 GEREBENEŞ 2
CODRUŢA
Cls. VIII D
35 Pitforodeschi Adela 2 CERNEŞTEAN FLORICA
36 Spătar Diana 2 LIA
37 Fozecaş Raul 2
38 NICODIN 1 HANEŞ MIHAELA COLEGIUL
RAUL MIHAI RAMONA TEHNIC “IOAN
CIORDAŞ” BEIUŞ
39 PETRUS DIANA 1 JUD. BIHOR
VIOLETA
40 POPA LARISA IOANA 1
41 PASCA ANDREEA 2
VALERIA
42 SFERLE BIANCA 2
MARIA
43 SIMEA ADELA 2
FLORINA
44 GRIGORE STELIAN 3 Student / Controlul şi Universitatea Tehnică
Expertiza produselor din Cluj-Napoca
alimentare Centrul Universitar
45 DĂRĂBAN MARIANA 3 Studentă/Ingineria produselor Nord din Baia Mare
alimentare
46 FĂT 3 Studentă/Ingineria produselor
ANA- MARIA alimentare
47 RAŢIU 3 Studentă/Ingineria produselor
OANA- MARIA alimentare
48 KEIZER 3 Studentă/Ingineria produselor
ERIKA DENISA alimentare
49 ROMAN CAMELIA 3 Studentă / Controlul şi
Expertiza produselor
alimentare
50 DOHI GABRIELA 3 Studentă/Ingineria produselor
RENATA alimentare
51 MÎRZA IOANA 3 Studentă/Ingineria produselor
60
 ALEXANDRA alimentare
52 TIMIS VIOLETA 3 Studentă/Ingineria produselor
CLAUDIA alimentare
53 VINŢ DANIELA- 3 Studentă/Ingineria produselor
ALEXANDRA alimentare
54 MURESAN 3 Studentă/Ingineria produselor
ANDREEA-RAMONA alimentare
55 BUDA 3 Studentă/Ingineria produselor
ANDREEA-MARIA alimentare
56 VLASIN 3 Studentă/Ingineria produselor
CATALINA alimentare
57 BANIANSCHI 3 Studentă/Ingineria produselor
ROXANA-CLAUDIA alimentare
58 DALE SEBASTIAN 3 Student/Ingineria produselor
alimentare
59 DIMA LUCIA 3 DIMA LUCIA Colegiul Tehnic „ Ion
60 DIMA IONEL 3 DIMA IONEL Mincu” Timişoara
61 FARCAS MARIANA 3 FARCAS MARIANA Colegiul Tehnic
„Regele Ferdinand I”
62 PAMPU TAMARA 3 PAMPU TAMARA Timisoara
Jud. Timiş
63 TOTH OLIVER 2 TODICA MARCELA Liceul Tehnologic
64 STANA MĂDĂLINA 2 „George Bariţiu”
65 Prof. TODICA 3 Oradea, jud. Bihor
MARCELA
66 BOŞCA GABRIEL 2 CIPLEU LILIANA
67 MAGHIAR DARIUS 2
68 Prof. CIPLEU LILIANA 3
69 GROSARU 3 Grosaru Claudia Andreea Colegiul Tehnic
CLAUDIA ANDREEA “Armand Călinescu”
PITEŞTI, jud. Argeş
70 STAN CRISTIAN 2 STRUŢĂ VIOLETA Colegiul de Industrie
71 MUNTEANU 2 Alimentară “Elena
VASILE Doamna”
72 Prof. STRUŢĂ 3 Galaţi, judeţul Galaţi
VIOLETA
73 Irimuş Alina 1 Morariu Călin Teodor Colegiul Economic
„Nicolae Titulescu”
Baia Mare
74 Mureşan Ioana Aurelia 3 Mureşan Ioana Aurelia Lector Proiecte
Europene, AJOFM
Maramures
75 Moholea Maria 3 Moholea Maria Colegiul Tehnic
76 Fodo Daniela 3 Fodo Daniela “Transilvania”
77 Bodnar Daniela 3 Bodnar Daniela Baia Mare
78 STROESCU 3 STROESCU PERSIDA Liceul Tehnologic
PERSIDA GABRIELA Bîlteni – Şcoala
Primară Vlăduleni,
jud. Gorj
79 Şuşman Cătălin 1 Magdău Andreea Cristina Colegiul Economic
80 Horţ Diana 2 „Nicolae Titulescu”
81 Dragoş Georgiana 2 Baia Mare
Flavia Jud. Maramureş
61
82 Ţineghe Bianca Maria 3
82 Horinkar Ioana 3
Minodora
83 Magdău Vasile 1 Petcu Ştefan Colegiul Tehnic
Nechita Selena 1 “Transilvania”
84 Achim Mariana 1 Baia Mare
85 Achim Mariana 2 Beşleagă Anca
86 Gândac Lavinia 2 Nagy Laura
87 Achim Mariana 2
88 Paşka Cristian 3 Nagy Laura Colegiul Naţional
89 Bocuţ Oana 3 “Gheorghe Şincai”,
Baia Mare
90 Ciuple Valentin 2 Culic Liliana Colegiul Tehnic
91 Băbuţ Nicoleta 2 Csernak Cristina “Transilvania”
92 Csernak Cristina 3 Baia Mare
93 Tecar Cătălin 2 Hudin Natalia
94 Bonaţ Elida Carmen 2 Man Loredana Liceul de Arte din
Maria – clasa III B Baia Mare
95 Chiţan Alexandra-clasa 2 Ocean Cristina Colegiul Naţional
IXA „Gheorghe Şincai”
96 Fărcaş Raluca-clasa IXA 2 Baia Mare
97 Dale Camelia 3 Dale Camelia Colegiul Tehnic
“Transilvania”
Baia Mare
98 CĂCIULĂ TEODORA- 1 SZEKELY SANDOR COLEGIUL
clasa aVa CSABA NAŢIONAL ”EMIL
99 Andreica Amos 2 RACOVIŢĂ ” CLUJ-
100 Fodor Victor 2 NAPOCA
101 Iepure Bogdan 2 Jud. Cluj
102 Mătieş Medeea Diana 2
103 Modure Rareş 2
104 Nicoara Titus 2
105 Pisaltu Daria 2
106 Fustos Grete Andreea 2
107 RĂDULESCU 1 POPESCU Liceul Tehnologic
SILVIA IONELA SIMONA Oltchim, Râmnicu
108 Prof. POPESCU 3 Vâlcea, Jud. Vâlcea
IONELA SIMONA
109 NEGRU AURORA 1 Stoian Gabriela Liceul Tehnologic
clasa a X-a “Ion Mincu” Vaslui
110 ABABEI MĂDĂLINA 2 jud. Vaslui
111 MANOLACHE 2
MĂDĂLINA, clasa IX
112 RIZESCU 1 BĂNUŢĂ AMALIA LICEUL
CĂTĂLINA TEHNOLOGIC
113 AŢURCĂNIŢEI 1 NR.1
ALEXANDRA MĂRĂCINENI
114 Prof. BĂNUŢĂ 3 jud. ARGEŞ
AMALIA
115 LASCĂR VIOREL 2 MERA DANIELA Colegiul de Industrie
116 TRIFAN CLAUDIU 2 Alimentară “Elena
117 HOGAŞ LAVINIA 2 Doamna”,Galaţi,
judeţul Galaţi
62
118 Prof. BIZĂU RODICA 3 BIZĂU RODICA, Şcoala Gimnazială
Săcel, jud.Maramureş
119 Prof. MARINESCU 3 MARINESCU GINA Colegiul de Industrie
GINA Alimentară “Elena
Doamna”,Galaţi,
judeţul Galaţi
120 Prof. Tinc Luminiţa 3 Prof. Tinc Luminiţa Liceul Teoretic „Emil
Racoviţă”, Baia Mare
121 Prof. Oşan Mirela 3 Prof. Oşan Mirela Şcoala Gimnazială
„Alexandru
Ivasiuc”Baia Mare
122 RUS MARINA 2 ŞANDRU MIRELA COLEGIUL
123 BLEDEA FLORICA 2 TEHNIC “C.D.
NENIŢESCU”
BAIA MARE
124 CHINDRIS MARIA 1 TERHEŞ ALINA LICEUL TEORETIC
125 SUSTIC MARIA 1 SANITAR
126 NAGY OVIDIU 3 BAIA MARE
127 ARMA CĂTĂLIN 2 HRENIUC LAURA COLEGIUL
128 POP VLAD 2 ECONOMIC
”Nicolae Titulescu”
Baia Mare
129 TODORUŢ VICTOR 3 TODORUŢ VICTOR Colegiul Tehnic
130 IONUŢAŞ 2 MĂRIEŞ ADORA “Transilvania”
MĂDĂLINA cls.a XIIIa Baia Mare
131 Prof. MĂRIEŞ ADORA 3
132 ARDELEAN 2 VELEA EUGENIA ŞCOALA
DARIA cls.IIIC GIMNAZIALĂ
133 GHIRAS 2 “LUCIAN BLAGA”
ALESSANDRA cls.IIIC BAIA MARE
134 MUREŞAN 2
GEORGIANA cls.IIIC
135 POP TIMEEA LAURA 2
cls.IIIC
136 GHIRAS-DĂNUŢ 2 MOŞ ILEANA ŞCOALA
DARIA cls.IA GIMNAZIALĂ
137 HAIMANA 2 “LUCIAN BLAGA”
LUANA MIHAELA BAIA MARE
cls.IA
138 MERCAŞ 2
MELANIA IOANA
cls.IA
139 Vultureanu Cristina 1 CHIŞ MIHAELA Liceul Teoretic “Emil
Flavia Racoviţă”, Baia Mare
140 Vanţa Laura 1
141 Trifan Sorina Adriana 3 KATO GABRIELA
142 Rus Mădălina Claudia 3
143 Şteţco Diana 3 Mic Valeria
144 Laza Iulia 3 Glodean Dana
145 VASILE IONUŢ 2 BOTEZATU LICEUL
146 DINU LOREDANA 1 LAURENŢIA - MONICA TEHNOLOGIC
clasa aXa C TRANSPORTURI
147 Prof. BOTEZATU 3 CĂI FERATE
63
 LAURENŢIA MONICA CRAIOVA, Jud. Dolj
148 STOLERU 1 RADU DANIELA Colegiul Tehnic
ANA-MARIA ,,Petru Poni”, Oneşti,
149 GAVRILĂ ANDREEA 2 Jud. Bacău
150 IGNAT ALEXANDRA 3
CRISTINA
151 Prof.MALINAS 3 MALINAS LIVIA Gradinita cu P.P.
LIVIA ANTONINA ANTONINA „I.C. Brătianu”
152 POPA ALEXANDRA 2 Drăgăşani, Jud.
153 NEDELCU ANDREEA 2 Vâlcea
154 Gherman Adela 1 Lazar Mureşan Alisa Clubul Copiilor Cehu
Silvaniei, jud. Sălaj
155 Borz Teodora 2 SZEKELY ŞTEFANIA Liceul Teoretic
156 Copaciu Paula 2 ”Mihai Eminescu”
157 Dura Adriana 2 Cluj-Napoca
158 Horon Alina 2 Jud. Cluj
159 Boantă Denisa 1
160 Măcicăşan Georgiana 1
161 Moraru Maxim 1
162 Pisica Victoria 1
163 HÎNCU DANA - 1 PĂTRAŞCU AURA Colegiul de Industrie
GEORGIANA Alimentară “Elena
164 DROSU 2 Doamna”
ALINA - GEORGIANA Galaţi, judeţul Galaţi
165 GRIGORAŞ 2
ANDREEA
166 STANCIU BOGDAN - 2
GEORGIAN
167 Prof. PĂTRAŞCU 3
AURA
168 CINCĂ HAGI 1 STĂTESCU VIOLETA Liceul Tehnologic
169 VOICU 1 Forestier, Curtea de
RĂZVAN-GEORGE Argeş, jud. Argeş
170 REZMIVEŞ 1 MICLĂUŞ DORINA COLEGIUL
IONUŢ MARIN CARMEN TEHNIC
171 BOROŞ LOREDANA 1 BARBUR MARIA “TRANSILVANIA”
172 COZMA ALINA 1 GHIRAS-DĂNUŢ BAIA MARE
173 BEŞICUŢĂ CRISTINA 2 CORNELICA
174 GHERASIM MARIA 2
175 BONTA LORIN 2
176 LAZIN DENIS 2
177 PALENCSAR 3
ROXANA
178 Rad Lăcrimioara 3 RAD LACRIMIOARA Colegiul Naţional
,,Gheorghe Şincai”
Baia Mare
179 DASCALU TIMEA 2 DORCA LIVIA Scoala Gimnazială
Cls. VIII I.L.Caragiale,
180 SALAGEAN 2 Baia Mare
GABRIELA cls. VIII
181 Prof. DORCA LIVIA 3 DORCA LIVIA Lic. Tehnologic
182 MIHUT GEORGIANA 2 „Traian Vuia” Tăuţii
Cls. V Măgherăuş, jud.
64
 Maramureş
183 OROSZ ANTONIA 2 CATUNA DANIELA ŞCOALA
Cls.VA GIMNAZIALA
184 CĂTUNA ŞTEFANIA 2 NR. 18, Baia Mare
Cls.VA
185 POP BOGDAN 2
Cls.VIA
186 IOSIF LORENA 2 LIBER ANA Şcoala Gimnazială
187 Prof. LIBER ANA 3 “V. Alecsandri”
Baia Mare
188 Andor Adelina 2 Boloş Milica Colegiul Tehnic
189 Gîrboan Alexandra 2 „Transilvania”
190 Stoica Ana Manuela 2 Baia Mare
191 Ţuţuraş Licia 2
192 Stoica Ana Manuela 1
193 Nuszer Rajmond 1
194 Chiş Eugenia 2 Chis Eugenia-bibliotecar
195 Dologa Bogdan 2 Talpoş Elena Colegiul Economic
196 Marco Adelin 2 „Nicolae Titulescu”
Baia Mare
197 GAVRILĂ TEODOR 1 TORDAI CARMEN Liceul Tehnologic
198 TIMAR PAULA 2 „Constantin
199 TONIE LAURENŢIU 2 Brâncuşi”
Sf. Gheorghe
Jud. Covasna
200 Pop George 2 Mezei Simona Liceul Teoretic “Emil
201 Opriş Ionatan Cristian 2 Racoviţă”, Baia Mare
202 Tămăşan Damiana 2 Couţi Maria Nicoleta
203 Pricop Alexandra 3
204 Nica Anda 2 Cauni Coc Tatiana
205 Achim Bianca 3
206 Birta Roberta 1
207 Gyorfy Maria 2 Mihiş Mariana Colegiul Economic
208 Mica Zoltan 2 „Pintea Viteazul”
209 Paşca Alexandra 2 Cavnic, jud.
Maramureş
210 ORBAN MARCO 1 NEGREA BEATRIX Liceul Pedagogic
211 TRINŢALIN SERGIU 1 “Regele Ferdinand”
212 BOTA MIHAI 2 Sighetu Marmaţiei,
CRISTIAN jud. Maramureş
213 Mureşan Denis Cls.IXB 1 Luca Magdalena Liceul Teologic
214 Hereş Debora Flavia 3 Penticostal, Baia
Cls. XC Mare
215 ŢICLEA DENISA 2
Cls. IXB
216 Hauler Coralia 3 Hauler Coralia Colegiul Tehnic
217 CRISAN G. VOICHITA 3 POP AUREL „Transilvania”
INGRID, cls. XIB Baia Mare
218 OANA 1 RAŢA
OVIDIU VASILE, IXC LIVIA NATALIA
219 Botiş Ramona 3 Botiş Ramona
220 Rogojan Zorica 3 Rogojan Zorica
221 LĂUTARU DANA 1 VIŞAN Colegiul Economic
65
222 FARCAŞ ANDRADA 3 CARMEN CORINA “Mihail
Kogălniceanu”,
Focşani, jud. Vrancea
223 BUGEAC DIANA 1 MIŞOC LICEUL TEORETIC
CRISTINA MARIANA ADELA „N.CARTOJAN”
224 BUNEA CĂTĂLINA 1 Giurgiu
ALEXANDRA
225 COMAN ROXANA 1
FLORENTINA
226 DAVID-BOLINTIS 1
IONELA-DANIELA
227 MIŞOC IRINA 3 MIŞOC IRINA WEBHELP-
ROMANIA-
Bucuresti
228 DINEL CRISTI 1 PLEŞA MARIA CARMEN Liceul Tehnologic
229 PLEŞA MARIA 3 “Mihai Viteazul”
CARMEN Piteşti, Jud. Argeş
230 FINTEUŞAN PERSIDA 2 Pop Viorel Centrul Şcolar pentru
Educaţie Incluzivă
din Baia Mare

Autor desen: TONIE LAURENŢIU

Coordonator: prof. TORDAI CARMEN
Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”
Sf. Gheorghe, Jud. Covasna

66
“Sănătatea este darul cel mai frumos şi cel
mai bogat pe care natura ştie să-l facă.”
Michel de Montaigne

Alimedia (online) = ISSN 2247 – 8078

ISSN – L = 2247 – 8078

67