Sunteți pe pagina 1din 10

APROIECT DE LECŢIE

DATA:21.04. 2008
OBIECTUL: GEOGRAFIA ROMÂNIEI
CLASA: a VIII-a A
SUBIECTUL: POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE DIN ROMÂNIA
TIPUL LECŢIEI: DE CONSOLIDARE ŞI SISTEMATIZARE A
CUNOŞTINŢELOR, PRICEPERILOR ŞI DEPRINDERILOR
SCOPUL LECŢIEI:
- Evidenţierea lacunelor existente în cunoştinţele elevilor;
- Consolidarea unor capacităţi şi deprinderi intelectuale ale elevilor de
a opera cu cunoştinţele achiziţionate.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE. La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1: Să localizeze corect principalele aşezări urbane ale României
utilizând harta României;
O2: Să prezinte caracteristici ale populaţiei României utilizând suporturi
grafice şi cartografice;
O3: Să aplice criterii de ordonare ( cantitative, calitative şi cronologice);
O4: Să definească principalii termeni geografici specifici (natalitate,
mortalitate, bilanţ natural,etc);
O5: Să explice relaţiile existente între grupuri de componente;
O6: Să aplice algoritmi/structuri de prezentare a informaţiilor referitoare
la populaţia şi aşezările umane ale României.
METODE ŞI PROCEDEE:
 Explicaţia, observaţia, conversaţia euristică, exerciţii de verificare,
problematizarea, comparaţia, lucrul cu harta, lucrul cu fişe.
ORGANIZAREA ACTIVITATII: frontal, individual
MATERIAL DIDACTIC:
 Harta fizică şi administrativă a României
 Atlase geografice
 Fişe de lucru
 Videoproiector, calculator

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, autori: S. Neguţ, G. Apostol, M. Ielenicz,
Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2000
2. Didactica geografiei, autor N. Ilinca, Ed. Corint, Bucureşti, 2000
3. Metodica predării geografiei la clasele V-VIII, autori : O. Dăneţ, M.Enache, E.
Olănescu; E.D.P.
4. Teste de geografia României, autori N. Ilinca, N. Lazăr, O. Mândruţ, Ed.
Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2000

Propunător: prof. VLAD IULIAN


Obiective Dozare Momentele ACTIVITATEA DE PREDARE - ÎNVĂŢARE Strategii didactice Evaluare
operaţio- lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor
nale
1 2 3 4 5 6 7
Organizarea Pregătirea clasei: controlul prezenţei şi Pregătirea materialelor necesare lecţiei Observarea Atenţionare, aprecieri
1' clasei ordinei
2-3' Enunţarea Noi vom recapitula pe scurt principalele Ascultă cu atenţie Conversaţie Observarea comportamentului
scopului şi a cunoştinţe despre populaţia şi aşezările euristică elevilor; stimularea participării
obiectivelor umane din România elevilor la formularea răspunsului
operaţionale
Profesorul solicită elevilor să descrie sumar Îşi reamintesc noţiunile învăţate Conversaţia euristică Provoacă participarea tuturor
vechimea şi continuitatea populaţiei în Formulează răspunsurile sub elevilor şi îi determină să
O3 spaţiul carpato-danubiano-pontic îndrumarea profesorului dialogheze, să se autoevalueze sau
să evalueze răspunsul dat de alţi
colegi
Să privim aceste tabele (Anexa 1) Observă tabelele - răspund:
- Pe baza datelor din tabelul 1 explicaţi - factori naturali (cutremure, secete, Provoacă participarea tuturor
30'-35' factorii care au influenţat dinamica inundaţiietc), politici (războaie), etc. Observaţia, elevilor şi îi determină să
Dirijarea populaţiei conversaţia, dialogheze, să se autoevalueze sau
recapitulării descoperirea să evalueze răspunsul dat de alţi
prin întrebări, - Pe baza datelor din tabelul 2 explicaţi pe - deşi în scădere natalitatea a rămas mai colegi
exerciţii, scurt mişcarea naturală a populaţiei mare decât mortalitatea până în 1992
O2 discuţii, lucrul României când este depăşită de aceasta, iar
cu harta bilanţul natural devine negativ
contribuind astfel la scăderea populaţiei

Priviţi această hartă (Anexa 2) şi precizaţi Observă harta şi răspund:


- Regiuni cu densitate ridicată şi densitate - densitate ridicată - zonele de câmpie,
scăzută a populaţiei deal şi podiş, unele depresiuni colinare
şi montane joase, areale cu o puternică Observaţia, Analiza răspunsurilor; stimularea
O2 dezv. a ind., zone cu bilanţ natural mai conversaţia, şi evaluarea elevilor
ridicat descoperirea
- densitate redusă regiuni montane
O5 înalte, Delta Dunării
- Factori care influenţează repartiţia - factori naturali, istorici, demografici,
populaţiei economici

- Trei judeţe cu densitate peste media pe - Prahov, Iaşi, Galaţi/ Tulcea, Caraş-
ţară şi trei judeţe cu densitate sub 5o Severin, Harghita
loc/km2

Pe baza cunoştinţelor definiţi termenii: Îşi reamintesc şi formulează Conversaţia, Provoacă participarea tuturor
O4 - natalitate, mortalitate, bilanţ natural, răspunsurile elevilor şi îi determină să
densitate medie a populaţiei dialogheze, să se autoevalueze sau
să evalueze răspunsul dat de alţi
colegi

În afară de număr, repartiţie şi densitate, Ascultă, analizează / gândesc şi


O3 populaţia ţării noastre este caracterizată şi formulează răspunsurile aşteptate, fiind Dialogul, Analiza răspunsurilor; stimularea
de o anumită structură. Pe baza îndrumaţi de profesor problematizarea şi evaluarea elevilor
cunoştinţelor însuşite anterior precizaţi
structura populaţiei României
Comentaţi, pe baza schemelor (Anexa3), Observă şi răspund, caracterizând Observaţia, Analiza răspunsurilor; stimularea
O6 modul de grupare al gospodăriilor satele risipite, răsfirate şi adunate conversaţia, şi evaluarea elevilor
descoperirea
Obţinerea Propune rezolvarea unei situaţii geografice: Ascultă, analizează / gândesc şi Conversaţia, Provoacă participarea tuturor
O5 performanţei - Stabiliţi caracteristicile majore pentru satul formulează răspunsurile aşteptate, fiind problematizarea elevilor şi îi determină să
O6 2'-3' Ruşeţu urmărind: nr. de locuitori şi îndrumaţi de profesor dialogheze
categoria de mărime, modul de grupare a
gospodăriilor, materialele folosite în
construcţia caselor, ocupaţia de bază a
locuitorilor
Precizaţi elementele prin care un oraş se Îşi reamintesc, compară şi formulează Conversaţia, Analiza răspunsurilor; stimularea
O4 deosebeşte de sate răspunsul şi evaluarea elevilor
Continuarea - nr. de populaţie
dirijării - arhitectură
recapitulării
prin întrebări,
- funcţii
exerciţii, - influenţă a spaţiului vecin
discuţii, lucrul
Utilizând harta României să ne reamintim
cu harta
O1 generaţiile de oraşe apărute pe teritoriul
ţării. Exemplificaţi, precizând şi câte o Ascultă, analizează / gândesc şi Conversaţia, Provoacă participarea tuturor
condiţie/factor ce a generat apariţia acelor formulează răspunsurile aşteptate, fiind problematizarea elevilor şi îi determină să
O3 oraşe. îndrumaţi de profesor dialogheze

Utilizând harta administrativă a României


precizaţi care este organizarea administrativ
teritorială a ţării noastre. Exemplificaţi!
5' Asigurarea şi Completaţi fişa de evaluare (Anexa 4) cu Selectează informaţiile pentru Interogaţii de control Evaluare finală
O1 intensificarea informaţiile corespunzătoare formularea răspunsurilor şi completarea şi dialogul
O6 retenţiei şi fişei
transferului
cunoştinţelor
1'-2' Precizarea Comunică sugestiile şi conţinuturile ce vor Ascultă şi notează Explicaţia
activităţilor pe fi parcurse
care elevii le
vor desfăşura
acasă
Schema de recapitulare a lecţiei

1. Vechimea şi continuitatea populaţiei în spaţiul carpato-danubiano-pontic


2. Populaţia
- dinamica populaţiei
- mişcarea naturală a populaţiei
- repartiţia şi densitatea populaţiei
- structura populaţiei
3. Aşezările umane
- Aşezările rurale – tipologie,
- Aşezările urbane – definiţie, tipologie
4. Organizarea administrativ-teritorială a României
Anexa 1

Tabelul 1 - Dinamica populaţiei României

Anul Locuitori
1859 8 600 000
1891 10 000 000
1948 15 872 624
1977 21 559 910
1991 23 185 084
1992 22 810 035
1999 22 489 000
20051 21 623 849
1)
la 1 iulie

Tabelul 2 – Mişcarea naturală a populaţiei României (‰)

Anul Natalitate Mortalitate Bilanţ natural


1930 34,1 19,3 14,8
1956 24,2 9,9 14,3
1977 19,6 9,6 10,0
1992 11,4 11,6 - 0,2
1998 10,5 12,0 - 1,5
Anexa 2
Harta densităţii populaţiei
- pagina 72, manual de clasa a VIII-a, autori S. Neguţ, G. Apostol,
M. Ielenicz

Anexa 3
Tipuri de sate după structură
A B
Sat circular

Sat cetate C D

Locuinţe, Parcele
Drumuri Vatra
dependinţe de teren

Anexa 4
Fişă de evaluare - Populaţie şi aşezări
I. Scrieţi pe foaia de lucru litera corespunzătoare răspunsul corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos:
1. Oraşul antic Callatis s-a aflat pe locul actualului oraş:
a. Alba Iulia b. Braşov c. Constanţa d. Mangalia
2. Din generaţia oraşelor feudale face parte oraşul :
a. Alba Iulia b. Constanţa c. Mangalia d. Suceava
3. Satele din Munţii Apuseni sunt, după structură (modul de distribuţie al gospodăriilor):
a. adunate b. lineare c. risipite d. răsfirate
4. Densitatea medie a populaţiei este mai mică în:
a. Delta Dunării b. Podişul Getic c. Podişul Someşan d. Podişul Sucevei

II. Scrieţi, pe foaia de lucru, răspunsul corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos:

1. Cel mai mare oraş din Podişul Moldovei se numeşte …………………………………………….....


2. Saşii, o populaţie de origine germanică, se întâlnesc în unitatea de relief …………….....
3. Cel mai populat port dunărean, se numeşte …………………………………………….....
4. Diferenţa dintre natalitate şi mortalitate reprezintă …………………………………….

III. În coloana A sunt numerotate oraşe , iar în coloana B sunt enumerate râuri care străbat aceste oraşe.
Scrieţi, pe foaia de lucru, perechile corecte dintre fiecare număr din coloana A şi litera corespunzătoare din
coloana B.

Notă : Fiecărui element din coloana A îi corespunde un singur element din coloana B.

Coloana A Coloana B
1. Bucureşti a) Bahlui
2. Iaşi b) Argeş
3. Oradea c) Dâmboviţa
4. Craiova d) Jiu
5. Piteşti e) Crişul Repede
f) Siret

IV. Numiţi la alegere trei oraşe din Depresiunea Colinară a Transilvaniei sau Câmpia de Vest precizând
următoarele elemente :
1. numele oraşelor
2. poziţia geografică ( râul sau subunitatea de relief)
3. mărime (după nr. de locuitori)
4. perioada de apariţie

V. Răspundeţi la următoarele cerinţe:


a. Precizaţi două cauze care explică descreşterea numerică a populaţiei României după 1992.
b. Precizaţi doi căi de creştere a populaţiei oraşelor
c. Definiţi natalitatea.

VI. Pe harta de mai jos sunt marcate, cu litere, unităţi de relief (sau subunităţi ale acestora), iar cu numere
oraşe şi numere. Precizaţi :
a. numele oraşelor marcate pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4 şi 5;
b. numele unui oraş din fiecare unitate de relief marcate pe hartă cu B, C, D, E
c. tipul sat, ca mărime şi structură, specific pentru unităţile de relief marcate pe hartă cu B şi D;
d. perioada de apariţie a oraşelor marcate pe hartă, cu numărul 1 şi 2;