̅ 𝟎 cu:

Să se determine soluţia/le optimă/e a problemei de transport determinând soluţia iniţială 𝑿

• metoda costurilor minime; • metoda diagonalei (colțul de N-V).

Nu putem rezolva PTN, fără să le aducem la PTE (similar cu (PPL)g →(PPL)s).Deoarece, “cererea  oferta”,
𝒇
echilibrăm problema prin introducerea unui nou centru de desfacere “fictiv”, "𝑪𝟒 ", , care va conține cantitatea
„fictivă” de marfă "𝑏4 = ∑3𝑖=1 𝑎𝑖 − ∑3𝑗=1 𝑏𝑗 = 45 − 40 = 5 " și care va avea costurile de transport aferente egale
cu zero. Așadar, tabelul PTE este următorul: 𝒇
𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝑪𝟒
𝐷1 3 3 2 0 20
𝑥11 𝑥12 𝑥13 𝑥14
𝐷2 1 2 4 0 15
𝑥21 𝑥22 𝑥23 𝑥24
𝐷3 4 1 4 0 10
𝑥31 𝑥32 𝑥33 𝑥34
Modelul matematic asociat PTE este: 10 20 10 𝟓

(1)(𝑚𝑖𝑛)𝑓 (𝑥11 , 𝑥12 , 𝑥13 , 𝑥14 , 𝑥21 , 𝑥22 , 𝑥23 , 𝑥24 , 𝑥31 , 𝑥32 , 𝑥33 , 𝑥34 ) = 3𝑥11 + 3𝑥12 + 2𝑥13 + 0 ⋅ 𝑥14 + 𝑥21 + 2𝑥22 +
+4𝑥23 + 0 ⋅ 𝑥24 + 4𝑥31 + 𝑥32 + 4𝑥33 + 0 ⋅ 𝑥34
𝑥11 + 𝑥12 + 𝑥13 + 𝑥14 = 20
𝑥21 + 𝑥22 + 𝑥23 + 𝑥24 = 15
𝑥31 + 𝑥32 + 𝑥33 + 𝑥34 = 10
(2) 𝑥11 + 𝑥21 + 𝑥31 = 10
𝑥21 + 𝑥22 + 𝑥32 = 20
𝑥31 + 𝑥32 + 𝑥33 = 10
{ 𝑥14 + 𝑥24 + 𝑥34 = 0
{ (3)𝑥𝑖𝑗 ≥ 0; 𝑖 ∈ ̅̅̅̅
1,3 , 𝑗 ∈ ̅̅̅̅
1,4
𝑚+𝑛−1 3+4−1 6 12!
Numărul total al soluțiilor de bază pentru o PTE este de cel mult: 𝐶𝑚⋅𝑛 = 𝐶3⋅4 = 𝐶12 = = 924
6!6!
 2/15

Etapele algoritmului de rezolvare a PTE

1. Se determină 𝑋̅0 − 𝑆. 𝐵. 𝐴. 𝐼. cu:

metoda diagonalei (a colțului de N-V);

metoda costurilor minime.

2. Se aplică criteriul de optim (verificăm dacă soluția 𝑋̅0 este sau nu optimă);

3. (Evident, în cazul în care soluția nu este optimă) Se aplică criteriul de intrare în bază (se
determină ce variabilă nebazică devine bazică);

4. Se aplică criteriul de ieșire din bază (se determină care dintre variabilele bazice devine
nebazică);

5. Se face schimbarea de bază, determinându-se o nouă S.B.A. 𝑋̅1 mai “bună” decât vechea
soluție 𝑋̅0 (𝑓(𝑋̅1 ) ≤ 𝑓(𝑋̅0 )) construindu-se un nou tabel al PTE;

6. Se repetă etapele 2.─ 5. până la obținerea (unei) soluției optime 𝑋̅𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚ă .

 3/15

Tabelul PTE metoda diagonalei (a colțului metoda costurilor minime.

de N-V);
𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝑪𝒇 𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝑪
𝒇 𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝑪𝟒
𝒇
𝟒 𝟒
3 3 2 0 3 3 2 0 3 3 2 0
𝐷1 20 𝐷1 20 𝐷1 20
10 10 ⋆ ⋆ ⋆ 5 10 5
1 2 4 0 1 2 4 0 1 2 4 0
𝐷2 15 𝐷2 15 𝐷2 15
⋆ 10 5 ⋆ 10 5 ⋆ ⋆
4 1 4 0 4 1 4 0 4 1 4 0
𝐷3 10 𝐷3 10 𝐷3 10
⋆ ⋆ 5 5 ⋆ 10 ⋆ ⋆
10 20 10 𝟓 10 20 10 𝟓 10 20 10 𝟓

̅ 𝟎 ─ SBAI 𝑋̅0 = (10,10,0,0,0,10,5,0,0,0,5,5) ∈ ℝ

𝑋̅12
0 = (0,5,10,5,10,5,0,0,0,10,0,0) ∈ ℝ
1
Pasul1: 𝑿 { ̅ { ̅
𝑓(𝑋0 ) = 𝟏𝟐𝟎 u. m. (mii dolari) 𝑓(𝑋0 ) = 𝟔𝟓 u. m. (mii dolari)

Atenție, la finalul procedurii, trebuie:

▪ să avem m+n-1 componente bazice, la noi, 3 (depozite)+4(centre)-1=6;
▪ restul de mn-(m+n-1) sunt componente nebazice, la noi, 12-6=6;
▪ toate cantitățile de marfă rămase în depozite trebuie să fie egale cu 0;
▪ toate cantitățile solicitate de centre toate îndeplinite (valorile cerute rămase=0);
▪ să vedem dacă sunt verificate toate ecuațiile din modelul matematic (sumele pe linii și pe coloane).
Toate cele 7 ecuații sunt verificate de cele 12 numere, deci este o soluție:
• de bază, căci variabilele secundare sunt 0,
• admisibilă, căci toate componentele sunt ≥ 0,
• nedegenerată, căci toate cele 6 componente principale sunt ≠ 0.
 4/15

Tabelul PTE Metoda diagonalei (a colțului de N-V) Metoda costurilor minime

𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝑪𝒇 𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝒇
𝑪𝟒 𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝒇
𝑪𝟒
𝟒
3 3 2 0 3 3 2 0 3 3 2 0
𝐷1 20 𝐷1 20 𝐷1 20
10 10 ⋆ ⋆ ⋆ 5 10 5
1 2 4 0
𝐷2 15 1 2 4 0 1 2 4 0
𝐷2 15 𝐷2 15
4 1 4 0
⋆ 10 5 ⋆ 10 5 ⋆ ⋆
𝐷3 10 4 1 4 0 4 1 4 0
𝐷3 10 𝐷3 10
10 20 10 𝟓 ⋆ ⋆ 5 5 ⋆ 10 ⋆ ⋆
10 20 10 𝟓 10 20 10 𝟓

̅ 𝟎 ─ SBAI
Pasul1: 𝑿 𝑋̅0 = (10,10,0,0,0,10,5,0,0,0,5,5) ∈ ℝ12 𝑋̅0 = (0,5,10,5,10,5,0,0,0,10,0,0) ∈ ℝ12
{ {
𝑓(𝑋̅0 ) = 120 u. m. (mii dolari) 𝑓(𝑋̅0 ) = 65 u. m. (mii dolari)

𝜹𝟏𝟑 = −2 + 4 − 2 + 3 = 3 > 𝟎 𝛿11 = −3 + 3 − 2 + 1 = −1 < 0

─ aplicare ─ 𝜹𝟏𝟒 = −0 + 0 − 4 + 4 − 2 + 3 = 1 > 𝟎 𝛿23 = −4 + 2 − 3 + 2 = −3 < 0
𝜹𝟐𝟏 = −1 + 3 − 3 + 2 = 1 > 𝟎 𝛿24 = −0 + 0 − 3 + 2 = −1 < 0
∀ 𝛿𝑖𝑗 ≤ 0,
𝛿24 = −0 + 4 − 4 + 0 = 0 ≤ 0 𝛿31 = −4 + 1 − 2 + 1 = −4 < 0
pentru “⋆ “
𝛿31 = −4 + 3 − 3 + 2 − 4 + 4 = −20 𝛿33 = −4 + 1 − 3 + 2 = −3 < 0
Pasul2: 𝜹𝟑𝟐 = −1 + 2 − 4 + 4 = 1 > 𝟎 𝛿34 = −0 + 1 − 3 + 0 = −2 < 0
Criteriul
de optim 𝑃𝑇𝐸
Toți 𝛿𝑖𝑗 < 0 ⇒ 𝑋̅0 ≡ 𝑋̅𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚ă (unică)
𝒇
─ concluzie ─ eliminăm 𝑪𝟒
∃ 𝛿𝑖𝑗 > 0 ⇒ 𝑋̅0 ≢ 𝑋̅𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚ă ⇒
̅ 𝑷𝑻𝑵
𝑿 𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎ă = (0,5,10,10,5,0,0,10,0) ∈ ℝ9
{ 𝑃𝑇𝑁
𝑓(𝑋̅𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚ă ) = 𝟔𝟓 u. m. (𝐦𝐢𝐢 𝐝𝐨𝐥𝐚𝐫𝐢)
 5/15

Pasul3: Criteriul de intrare

𝛿𝑘𝑙 = 𝑚𝑎𝑥 { 𝜹𝟏𝟑 , 𝜹𝟏𝟒 , 𝜹𝟐𝟏 , 𝜹𝟑𝟐 } = 𝜹𝟏𝟑 ⇒ 𝒙𝟏𝟑 (↓)
𝛿𝑘𝑙 = 𝑚𝑎𝑥{𝛿𝑖𝑗 > 0/(𝑖, 𝑗) celulă nebazică} ⇒ 𝑥𝑘𝑙 (↓)
Desenăm ciclul celulei 𝒙𝟏𝟑 (↓)
𝟏𝟎−𝜃=5 +𝜃=5
(4) ⏞ ⟶ ⏞ (1)
(1,2) (1,3)
Pasul4: Criteriul de ieșire ↓ ↓
𝜃 ≝ 𝑚𝑖𝑛{𝑥̅𝑖𝑗 ≥ 0/ 𝑐𝑢 𝑥𝑖𝑗 aflate aflate în celulele (2,2) (2,3)
(3) ⏟ ⟶ ⏟ (2)
cu număr par din ciclul celulei (𝑘, 𝑙)}
𝟏𝟎+𝜃=15 𝟓−𝜃=⋆

𝜃 = min {𝑥⏟
23 , 𝑥⏟
14 } ⇒ 𝜃 = 5 ⇒ (𝒙𝟐𝟑 →)
=𝟓 =𝟏𝟎
Pasul5: Schimbarea de bază
Vechea bază: Noua bază:
𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝒇 𝒇
𝑪𝟒 𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝑪𝟒
3 3 2 0 3 3 2 0
𝐷1 20 𝐷1 20
10 10 ⋆ ⋆ 10 5 𝟓 ⋆
1 2 4 0 1 2 4 0
𝐷2 15 𝐷2 15
⋆ 10 5 ⋆ ⋆ 15 ⋆ ⋆
4 1 4 0 4 1 4 0
𝐷3 10 𝐷3 10
⋆ ⋆ 5 5 ⋆ ⋆ 5 5
10 20 10 𝟓 10 20 10 𝟓
În soluția veche: În soluția nouă:
variabila nebazică " 𝒙𝟏𝟑 = 0 =⋆ " variabila bazică " 𝒙𝟏𝟑 = 5(= 𝜃)"
{ {
variabila bazică " 𝒙𝟐𝟑 = 5" variabila bazică " 𝒙𝟐𝟑 = 5"
S-a făcut un nou tabel al PT→atenție la verificări!
 6/15

̅ 𝟏 ─ SBA 𝑋̅1 = (10,5,5,0,0,15,0,0,0,0,5,5) ∈ ℝ12

Pasul1’: 𝑿 { ̅
𝑓(𝑋1 ) = 105 < 𝑓 (𝑋̅0 ) = 120 u. m. (mii dolari)

𝛿14 = −0 + 0 − 4 + 2 = −2 < 0
𝜹𝟐𝟏 = −1 + 3 − 3 + 2 = 1 > 𝟎
─ aplicare ─ 𝛿23 = −4 + 2 − 3 + 2 = −3 < 0
Pasul2’:
∀ 𝛿𝑖𝑗 ≤ 0, pentru “⋆ “ 𝛿24 = −0 + 2 − 3 + 0 = −1 < 0
Criteriul
𝜹𝟑𝟏 = −4 + 3 − 2 + 4 = 1 > 𝟎
de optim
𝜹𝟑𝟐 = −1 + 3 − 2 + 4 = 4 > 𝟎
─ concluzie ─ ∃ 𝛿𝑖𝑗 > 0 ⇒ 𝑋̅0 ≢ 𝑋̅𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚ă
..............................................................................................................................................................................
Reluând pașii de la 2 la 5 de cinci ori am ajuns la SO a PT
..............................................................................................................................................................................
Pasul5’’’’: Schimbarea de bază
𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝒇 𝐶1 𝐶2 𝐶3 𝒇
𝑪𝟒 𝑪𝟒
3 3 2 0 3 3 2 0
𝐷1 20 𝐷1 20
5 ⋆ 𝟏𝟎 𝟓 ⋆ 5 10 5
1 2 4 0 1 2 4 0
𝐷2 15 𝐷2 15
𝟓 10 ⋆ ⋆ 10 5 ⋆ ⋆
4 1 4 0 4 1 4 0
𝐷3 10 𝐷3 10
⋆ 𝟏𝟎 ⋆ ⋆ ⋆ 10 ⋆ ⋆
10 20 10 𝟓 10 20 10 𝟓
̅ 𝟓 ─ SBA 𝑋̅5 = (0,5,10,5,10,5,0,0,0,10,0,0) ∈ ℝ12
Pasul1’’’’’: 𝑿 {
𝑓(𝑋̅5 ) = 65 < 𝑓(𝑋̅4 ) = 70 u. m. (mii dolari)
 7/15

𝛿11 = −3 + 3 − 2 + 1 = −1 < 0
𝛿23 = −4 + 2 − 3 + 2 = −3 < 0
─ aplicare ─ 𝛿24 = −0 + 0 − 3 + 2 = −1 < 0
∀ 𝛿𝑖𝑗 ≤ 0, pentru “⋆ “ 𝛿31 = −4 + 1 − 2 + 1 = −4 < 0
𝛿33 = −4 + 1 − 3 + 2 = −3 < 0
𝛿34 = −0 + 1 − 3 + 0 = −2 < 0

𝒇
eliminăm 𝑪𝟒
𝑃𝑇𝐸
Toți 𝛿𝑖𝑗 < 0 ⇒ 𝑋̅0 ≡ 𝑋̅𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚ă (unică) ⇒

𝑿̅ 𝑷𝑻𝑵
𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎ă = (0,5,10,10,5,0,0,10,0) ∈ ℝ
9
Pasul2’’’’’: { 𝑃𝑇𝑁
Criteriul 𝑓(𝑋̅𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚ă ) = 𝟔𝟓 u. m. (𝐦𝐢𝐢 𝐝𝐨𝐥𝐚𝐫𝐢)
de optim (soluție optimă unică pentru PTN)

─ concluzie ─
𝐶1 𝐶2
𝐶3
3 3
2
𝐷1 20
⋆ 5 10
1 2 4
𝐷2 15
10 5 ⋆
4 1 4
𝐷3 10
⋆ 10 ⋆
10 20 10

eliminăm componentele
echilibrăm aplicăm alg.de ⟨
depozitului fictiv
problema rezolvare a PTE 𝑷𝑻𝑬 centrului fictiv 𝑷𝑻𝑵
Reținem: “Schema de rezolvare” a PTN: 𝑷𝑻𝑵 → 𝑷𝑻𝑬 → ̅ 𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎ă →
𝑿 ̅ 𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎ă
𝑿