UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD 

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE 

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT 

NIVEL LICENŢĂ: ANUL AL II-LEA

Consiliul Europei şi sportul

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: LECT. UNIV. DR. HERLO JULIEN NARCIS

STUDENTĂ: PORUŞNICU FLORINA MĂDĂLINA

1
2
 1. Activităţile în domeniul sportului
În sânul Consiliului Europei cooperarea în materie de sport este organizată în parteneriat
cu organismele guvernamentale şi non-guvernamentale, în cadrul Comitetului de dezvoltare a
sportului (CDDS), creat în 1977. Reunind toate statele participante la Convenţia culturală
europeană, CDDS elaborează şi dirijează un program de activităţi paneuropene, şi pregăteşte
Conferinţele miniştrilor europeni ai Sportului. Acestea din urmă sunt organizate în fiecare doi
ani, definind directivele politice care trebue să fie urmate în materie de cooperare sportivă.

1.1. Eurofit
Eurofit – ansamblu de teste de aptitudine fizică - arată că CDDS a dorit, de la început să
îmbine sănătatea, educaţia fizică şi sportul. După aproape 10 ani de lucru, primul manual Eurofit
pentru copii şi adolescenţi a fost stabilit în 1987 şi, bazându-se pe succes, în 1995 a fost publicat
un manual Eurofit pentru adulţi. Testele propun informaţii utile pentru programele de exerciţiu
fizic. Ambele manuale descriu creşterea conştiinţei faptei ca o activitate importantă a bunei
forme fizice ce contribuie la ameliorarea sănătăţii, a bunăstării şi calităţii vieţii în lumea
modernă.

1.2. Carta europeană a sportului şi Codul etic sportiv

Adoptată în 1992 (revizuită în 2001) Carta europeană a sportului şi Codul etic sportiv
constituie o evoluţie naturală a activităţilor Consiliului European în materie sportivă. Carta
furnizează cadrul politic la care toate ţările europene trebuie să adere, şi Codul etic sportiv
completează Carta.

Prin intermediul acestor două documente, guvernele sunt angajate să ofere cetăţenilor lor,
în cooperare cu organizaţiile sportive corespunzătoare, posibilităţile practicării sportului în
condiţii bine definite Conform Cartei şi Codului, sportul trebuie să fie : accesibil pentru toţi;
accesibil pentru copii şi adolescenţi, în particular; sănătos şi sigur, loial şi tolerant, bazându-se pe
valori etice înalte; capabil să favorizeze înflorirea personală în toate nivelurile; respectabil pentru
mediul înconjurător;  opus la toate formele de exploatare a sportivilor.

3
 1.3. Două convenţii pentru sport
Consiliul Europei luptă împotriva „ feţei ascunse” a sportului – dopajul şi violenţa, prin
intermediul a două convenţii, instrumente juridice de constrângere care, în cazul dopajului, se
aplică în egală măsură în afara hotarelor Europei. Acestea sunt: ,,Convenţia europeanã împotriva
violenţei şi dezlãnţuirii spectatorilor” şi ,,Convenţia contra dopajului”.

1.4. Sportul şi democraţia

Consiliul Europei oferă asistenţa sa noilor ţări membre în diverse domenii, dintre care
legislaţia, mulţumită programului Sprint (program de reforme, inovaţie şi formaţie în materie de
sport). Programele Sprint funcţionează din 1991 şi au permis ca 23 de state să beneficieze de o
expertiză tehnică, de sfaturi necesare pentru modernizarea politicii lor şi administraţiei sportive.

Programul include întrebări în ce priveşte democratizarea mişcării sportive, promovarea

sportului în politica globală a statelor şi participarea tuturor categoriilor populaţiei în activităţi
sportive (sportul pentru toţi). Au fost organizate o serie de seminare în deplasare privitor la
gestiunea şi managementului sportiv, ateliere şi programe de schimb.
Dezvoltarea cooperării în materie de promovare a sportului devine o prioritate de toate
nivelurile între autorităţile publice şi organizaţiile sportive non-guvernamentale (ONG) ale noilor
state membre.

2. Sportul în UE

4
 Comisia Europeanã a publicat rezultatele unui sondaj de opinie cu privire la problematica
sportului la nivelul UE. El a fost ocazionat de incheierea Anului European al Educatiei prin Sport
şi a fost executat în intervalul 2 octombrie - 8 noiembrie în toate ţãrile membre UE.

Rezultatele eurobarometrului pot fi sintetizate pe patru domenii:

A.Practicarea sportului în Uniune.
a) 4 din 10 cetaţeni ai UE fac sport cel puţin o data pe saptamana. Scandinavii sunt cei mai
"sportivi" dintre cetatenii europeni;

In 2003, 38% dintre cei intrebati intr-un sondaj asemanator la nivelul UE 25 au spus ca fac sport
cel putin o data pe saptamana.

Printre noii veniti in UE cei mai activi in domeniul sportului sunt locuitorii Ciprului, Maltei si
Sloveniei.

O tendinta mai scazuta in practicarea sportului se inregistreaza in Portugalia si Ungaria.

b) principalul motiv pentru a nu face sport este lipsa timpului (34%). Mai au fost citate in acest
sens si costul sau lipsa facilitatilor. Totusi, mai este si cazul a 25% dintre cei intrebati care au
recunoscut ca nu practica sportul din simplul motiv ca nu le place acesta.
c) in ceea ce priveste locurile in care cetatenii UE practica sportul, majoritatea au dat alte
raspunsuri decat cele propuse de interievatori. Astfel, 15% au spus ca practica sportul intr-o sala
de fitness,16% intr-un club, 11% intr-un centru sportiv, 6% la scoala iar 51% in alte locatii.
B.Beneficiile sportului.
Ca si in 2003, principalele beneficii care pot fi atinse prin practicarea sportului sunt
considerate a fi imbunatatirea formei fizice si psihologice. De altfel, 90% dintre cei intrebati
considera ca practicarea sportului este deosebit de benefica in lupta impotriva obezitatii.

In ordinea procentelor obtinute, beneficiile ar fi, conform cetatenilor UE:

- imbunatatirea sanatatii (78%); dezvoltarea performantelor fizice (46%); relaxarea (43%);

distractia (39%); timpul petrecut cu prietenii (31%); imbunatatirea imaginii despre sine (24%);
facerea de noi cunostinte (19%); atingerea unor obiective (18%); cresterea indemanarii (16%);
dezvoltarea caracterului/identitatii (15%); stimularea spiritului de competitie (15%); ajutorarea
oamenilor dezavantajati sa se integreze in societate (10%); intalnirea cu persoane ce apartin altor
culturi (9%).

5
C. Dimensiunea sociala a sportului.
a) Valorile considerate a fi dezvoltate de practicarea sportului sunt:
- spiritul de echipa (52%); disciplina (46%); prietenia (38%); efortul (36%);autocontrolul (33%);
respectul pentru altii (32%); fair play-ul (32%); urmarea regulilor (31%); toleranta (23%);
solidaritatea (18%); intelegerea mutuala (15%); egalitatea intre femei si barbati (15%).
b) Trei sferturi dintre respondenti vad sportul ca mijloc de promovare a integrarii imigrantilor in
societate;
c) 4 din 5 oameni intrebati in cadrul sondajului doresc cresterea numarului de ore alocate
educatiei fizice in curriculumul scolar;
d) 86% dintre respondenti considera ca practicarea unui sport este o alternativa suficient de
atractiva altor activitati indoor precum privitul la televizor, jocurile de calculator sau internetul.
D.Uniunea Europeana si sportul.
a) cele mai mari asteptari cu privire la implicarea UE in sport sunt in domeniul luptei impotriva
dopajului. De altfel, printre aspectele negative din lumea sportului au fost citate:
-dopingul (72%); accentul prea mult pus pe castigul material (55%); coruptia (41%);violenta
(32%); abuzul sexual al copiilor (29%); exploatarea copiilor (25%); supraconsumul de
suplimenti alimentari (22%); discriminarea (18%); supraantrenamentul (18%); exploatarea
cetatenilor tarilor subdezvoltate (14%).
b) 65% sustin o mai mare apropiere intre educatie si sport;
c) 62% cred ca ar fi bine sa se introduca in Constitutia UE o referinta la sport.

3. Sportul şi prevenirea actelor de violenţă

6
 Contribuţia pe care sportul o aduce în ceea ce priveşte construirea şi promovarea unei
societăţi civilizate depăşeşte cu mult limitările impuse de zonele marcate de războaie şi crize.
Este binecunoscut faptul că până şi cele mai bine înrădăcinate democraţii nu rămân ferite de
conflicte şi de acte de violenţă. SUA oferă un exemplu excelent despre cum poate fi folosit
sportul pentru a preveni violenţa în rândul tinerilor.

„Meciurile de la miezul nopţii“ au devenit un simbol al modului în care poate fi folosit

sportul pentru a preveni actele de violenţă şi criminalitatea. Cu meciurile de baschet programate
între orele 22 şi 2 dimineaţa, tinerii americani sunt feriţi de la a aluneca în lumea periculoasă a
consumului de droguri şi a criminalităţii.

După primele iniţiative din anul 1986, a apărut – pe lângă National Basketball Association
League, NBA – o aşa numită Midnight Basketball League, MBL. În această Ligă sunt implicaţi
aproximativ 10.000 de tineri sportivi. Cei mai mulţi jucători din MBL sunt afro-americani,
provenind din cele mai puternice comunităţi din punct de vedere numeric din cartierele sărace ale
marilor oraşe.

Jucătorii nu sunt plătiţi şi trebuie să ia parte înaintea fiecărui meci la o dezbatere de o oră.
Aceste discuţii ating o multitudine de subiecte. Cum ar trebui să mă pregătesc pentru un interviu
la o nouă slujbă? Cum pot soluţiona un conflict fără să apelez la violenţă? Cum pot să mă
protejez împotriva SIDA şi cum pot să rezist tentaţiei reprezentate de droguri? Garry A. Sailes,
profesor de sociologie sportivă la Universitatea din Indiana rezumă acest program după cum
urmează:

“MBL oferă tinerilor din cele mai sărace cartiere ocazia de a juca baschet, dar şi şansa de a-şi
descoperi identitatea şi siguranţa de sine”.

Meciurile de la miezul nopţii au loc şi în Germania sub o multitudine de forme. De obicei,

de organizarea şi promovarea meciurilor se ocupă municipalităţile locale în colaborare cu
asociaţiile sportive şi deseori şi cu poliţia. Dominik Hermle este una dintre persoanele implicate
în organizarea meciurilor nocturne din Stuttgart: “Scopul proiectului nostru este de a combate
problemele sociale asociate cu tinerii, cum ar fi criminalitatea, sărăcia, dependenţa de droguri şi
şomajul. Chiar dacă sportul nu poate rezolva toate aceste probleme, el poate contribui totuşi într-
o anumită măsură la soluţionarea acestora. Sportul poate avea un efect pozitiv asupra altor

7
aspecte ale vieţii, poate corecta comportamentele agresive, poate întări încrederea în sine. Sportul
promovează toleranţa faţă de ceilalţi oameni şi îi poate învăţa pe tineri despre ce înseamnă să fii
responsabil. Tinerii din Stuttgart au primit această ofertă a noastră cu entuziasm.”
Meciurile nocturne nu reprezintă decât una dintre metodele deosebit de spectaculoase de
promovare a combaterii violenţei prin intermediul sportului, fiind totodată o metodă care se
potriveşte doar anumitor grupuri de tineri. Au apărut nenumărate documente şi articole care
explică cum se poate face educaţie prin sport, cum trebuie să te porţi în spirit de fair-play faţă de
ceilalţi oameni şi cum să rezolvi conflictele într-un mod constructiv.

Bibliografie

8
1. Dragnea Adrian, Teoria Educaţiei fizice şi sportului, Ed. Cartea Şcolii. Bucureşti, 2000.

2. Epuran Mihai, Psihologia şi sportul contemporan (Antologie), Ed. Stadion Bucureşti,

2003.

3. Huţanu Constantin; Rancea, Constantin, Sportul în viaţa socialã, Casa de Ed.Venus, Iaşi,
2001.

4. Marolicaru, Mariana, Introducere în sociologia sportului, Ed. Risoprint , Cluj-Napoca,

2004.

5. www.dadalos.org

6. www.europeana.ro