UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Microbiologia. Disciplinile microbiologice. Obiectul de studiu şi sarcinile microbiologiei

medicale. Etapele istorice de dezvoltare a microbiologiei. Rolul savanţilor A.
Leeuwenhoek, L. Pasteur, R. Koch, I. Mecinicov în dezvoltarea microbiologiei.

2. Rezistenţa nespecifică a macroorganismului. Noţiune. Factorii care asigură rezistenţa

nespecifică. Rolul factorilor tisulari (de barieră) şi umorali în prevenirea infecţiei.

3. Tularemia. Clasificarea agentului patogen (familie, gen, sp.). Patogeneza, formele clinice
ale infecţiei. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Metoda microscopică, metoda
biologică, izolarea şi identificarea agentului. Metodele alergică şi serologică. Profilaxia
specifică a tularemiei.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Tipurile de laboratoare microbiologice şi sarcinile lor. Regimul şi regulile de lucru în

laboratorul microbiologic. Clasificarea laboratoarelor în funcţie de exigenţa siguranţei
antiinfecţioase.

2. Rezistenţa nespecifică a macroorganismului. Noţiune. Factorii celulari de rezistenţă

nespecifică. Fagocitoza: celulele fagocitare, etapele fagocitozei. Noţiune de opsonine şi
opsonizare. Rolul fagocitozei în iniţierea răspunsului imun.

3. Infecţiile pneumococice. Clasificarea agentului (familie, gen, sp.). Factorii de

patogenitate. Infecţiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Microscopia
directă, izolarea şi identificarea culturii pure, diferenţierea de S.pyogenes. Profilaxia
specifică a infecţiilor pneumococice.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Noţiune de microorganisme. Categoriile taxonomice, tipuri acelulare şi celulare.

Deosebirile dintre microorganismele procariote şi eucariote.

2. Toxinele microbiene. Tipurile de toxine şi caracteristica lor. Rolul în patogeneza

infecţiei.

3. Virusurile hepatitice. Virusurile hepatitelor A şi E. Clasificarea (familie, gen, sp.).

Caracterele morfobiologice. Markerii serologici. Patogeneza hepatitelor A şi E.
Diagnosticul de laborator al hepatitelor A şi E. Prelevatele, metodele de diagnostic.
Profilaxia specifică.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______
1. Metodele microbiologice de diagnostic şi esenţa lor. Metoda microscopică în diagnosticul
bolilor infecţioase. Tipurile de microscoape, utilizarea practică, particularitaţile şi rolul
uleiului de imersie.

2. Caracteristica mi/o patogene. Factorii de patogenitate. Clasificarea. Rolul factorilor de

patogenitate de structură şi al enzimelor de patogenitate în evoluţia infecţiei.

3. Tusea convulsivă. Clasificarea agentului cauzal (familie, gen, sp.). Factorii de

patogenitate. Patogeneza tusei convulsive, stadiile bolii. Diagnosticul microbiologic.
Prelevate. Izolarea (metode de însămînţare) şi identificarea culturii pure, metoda
serologică. Profilaxia şi tratamentul specific al tusei convulsive.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Morfologia bacteriilor. Grupurile morfologice de bacterii. De desenat. Caracterele

tinctoriale ale bacteriilor. Coloranţii de bază utilizaţi în microbiologie. Metodele de
colorare. Aplicarea practică.

2. Noţiune de antigen. Proprietăţile de bază ale antigenelor (imunogenitatea şi

antigenitatea). Antigenele complete şi incomplete (haptenele), caracteristica lor.
Antigenele T-dependente şi T-independente. Determinantele antigenice (epitopii),
tipurile. Valenţa antigenului.

3. Sifilisul. Clasificarea agentului cauzal (familie, gen, sp.), factorii de patogenitate.

Patogeneza şi stadiile infecţiei. Sifilisul congenital. Diagnosticul microbiologic al
sifilisului. Prelevatele în dependenţă de stadiile bolii. Metoda microscopică. Metoda
serologică.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Etapele şi tehnica de pregătire a frotiurilor din culturi bacteriene crescute pe medii

lichide. Tehnica de pregatire a frotiurilor din biosubstrate: spută şi frotiuri amprente.
Metodele de fixare.

2. Imunoglobulinele (Ig) şi anticorpii. Structura monomerului de Ig. Valenţa Ig, anticorpii

compleţi şi necompleţi. Clasele de Ig şi proprietăţile lor.

3. Infecţia HIV. Virusul HIV. Clasificarea (familie, gen, variante). Structura virionului.
Markerii serologici. Celulele ţintă şi rezervorul celular. Patogeneza infecţiei HIV. SIDA.
Diagnosticul de laborator al infecţiei HIV (teste directe şi indirecte de depistare, teste de
confirmare, diagnosticul serologic). Terapia specifică.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Etapele şi tehnica de pregătire a frotiurilor din culturi bacteriene crescute pe medii solide.
Tehnica de pregătire a frotiurilor din biosubstrate: sânge, puroi. Metodele de fixare.

2. Celulele imunocompetente. Dezvoltarea limfocitelor T şi B, receptorii de suprafaţă.

Diferenţierea limfocitelor T şi B naive la un stimul antigenic. Funcţiile celulelor
efectoare.

3. Familia Herpesviridae. Genul Varicellavirus. Caracterele morfobiologice ale VZV.

Patogeneza varicelei şi zonei-zoster. Particularităţile de evoluţie la persoane
imunocompromise. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de HZV. Prelevatele.
Metodele de diagnostic. Profilaxia specifică.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Structura celulei bacteriene. Enumeraţi elementele permanente (obligatorii) şi

nepermanente (neobligatorii) de structură. Membrana citoplasmatică şi citoplasma.
Structura, compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metodele de evidenţiere.

2. Sistemul imun, funcţiile. Organele sistemului imun. Rolul organelor centrale şi periferice
ale sistemului imun. Celulele sistemului imun şi funcţiile lor.

3. Botulismul. Clasificarea agentului cauzal (familie, gen, sp.), factorii de patogenitate.

Patogeneza botulismului, principalele simptome clinice ale intoxicaţiei botulinice.
Diagnosticul microbiologic. Materiale de examinat. Depistarea toxinelor botulinice.
Izolarea şi identificarea C. botulinum. Profilaxia şi tratamentul specific al botulismului.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Peretele celular bacterian, funcţiile. Particularitaţile de structură ale peretelui celular al

bacteriilor gram pozitive. Coloraţia Gram. Tehnica şi mecanismul de colorare. Importanţa
practică. Exemple de bacterii gram pozitive.

2. Recunoaşterea antigenului de către T şi B limfocite. Celulele prezentatoare de antigen,

funcţiile lor. Complexul major de histocompatibilitate. Clasele moleculelor CMH şi
implicarea lor în răspunsul imun umoral şi celular.

3. Familia Picornaviridae. Genul Enterovirus. Caracterele morfobiologice ale virusurilor

Coxsackie (morfologia, structura virionului). Clasificarea după structura antigenică.
Rolul în patologia umană. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de virusurile
Coxsackie. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabilă), metodele de diagnostic.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Peretele celular bacterian, funcţiile. Particularitaţile de structură ale peretelui celular al

bacteriilor gram negative. Coloraţia Gram. Tehnica şi mecanismul de colorare.
Importanţa practică. Exemple de bacterii gram negative.

2. Rolul microorganismului în procesul infecţios. Noţiune de mi/o patogene. Patogenitatea

şi virulenţa mi/o. Unităţile de virulenţă. Utilizarea practică a atenuării dirijate a virulenţei.

3. Escherichiozele. Clasificarea E.coli după structura antigenică. Habitatul, rolul în

fiziologia omului. Factorii de patogenitate. Fenotipurile diareigene, bacteriemice,
uropatogene. Infecţiile intestinale cauzate de categoriile fenotipurilor diareigene.
Infecţiile extraintestinale cauzate de E.coli. Diagnosticul microbiologic al colienteritelor
la copii. Prelevate. Izolarea, acumularea, identificarea culturii pure (biochimică,
serologică), diagnosticul serologic.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Particularitaţile de structură şi compoziţia chimică a peretelui celular al bacteriilor

acidorezistente. Coloraţia Ziehl-Neelsen. Componentele, tehnica şi mecanismul de
colorare. Exemple de bacterii acidorezistente.

2. Răspunsul imun, consecinţele. Etapele răspunsului imun. Noţiuni de imunitate umorală şi

celulară. Funcţiile şi efectorii.

3. Salmonelozele. Salmonelele tifoparatifoide, clasificarea (familie, gen, specie, subspecii),

structura antigenică, factorii de patogenitate. Patogeneza febrelor tifoparatifoide.
Prelevatele şi metodele de diagnostic în dependenţă de perioada de boală. Izolarea,
acumularea, identificarea hemoculturii şi coproculturii (biochimică, serologică,
fagoidentificarea). Profilaxia şi tratamentul specific.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Aparatul nuclear al bacteriilor. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metodele de

evidenţiere. Plasmidele bacteriene, tipurile şi funcţiile lor.

2. Reacţia de fixare a complementului (RFC) cu scop de seroidiagnostic. Componentele,

mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiei. Aplicarea practică.

3. Borreliozele. Clasificarea agentului cauzal al bolii Lyme (familie, gen, sp.). Patogeneza
bolii Lyme, manifestările clinice. Diagnosticul microbiologic al bolii Lyme. Prelevate.
Examenul microscopic. Izolarea şi identificarea B.burgdorferi. Diagnosticul serologic.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Sporii bacterieni. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Etapele sporogenezei.

Amplasarea sporului în celulă. Exemple de specii patogene sporulate, de desenat.
Metodele de evidenţiere a sporilor.

2. Reacţia de imunofluorescenţă (RIF, reacţia Coons) directă. Componentele, mecanismul.

Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiei. Aplicarea practică.

3. Tuberculoza. Clasificarea agentilor patogeni, factorii de patogenitate. Evoluţia procesului

infecţios în tuberculoza pulmonara la gazda înalt receptivă. Diagnosticul microbiologic.
Prelevatele: recoltarea, omogenizarea, decontaminarea, concentrarea micobacteriilor din
spută. Microscopia directă, izolarea şi identificarea micobacteriilor. Determinarea
spectrului de sensibilitate la antibiotice şi chimioterapice. Tratamentul specific al
tuberculozei. Strategia DOTS.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Capsula bacteriilor. Compoziţita chimică şi funcţiile biologice. Metodele pozitive şi

negative de colorare a capsulei. Exemple de bacterii capsulate, de desenat.

2. Răspunsul imun umoral (RIU). Destinaţia. Factorii implicaţi în declanşarea şi dezvoltarea

RIU. Fazele RIU. RIU primar şi secundar.

3. Dizenteria. Clasificarea agentilor patogeni (familie, gen, spp.). Factorii de patogenitate ai

shigelelor. Patogeneza dizenteriei, simptomele clinice. Diagnosticul microbiologic.
Prelevatele. Microscopia (RIF), izolarea, acumularea, identificarea culturii pure
(biochimică, serologică), serodiagnosticul. Profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Flagelii. Structura şi compoziţia chimică. Clasificarea bacteriilor după amplasarea şi

numărul flagelilor. Metodele directe de studiere şi evidenţiere a flagelilor. Coloraţia
Loeffler. Pilii bacterieni, tipurile.

2. Reacţiile de hipersensibilitate de tip I (imediate, anafilactice). Factorii implicaţi,

alergenii. Anafilaxia locală şi generală, mecanismul reacţiilor. Depistarea RHS de tipul I.
Combaterea reacţiilor anafilactice.

3. Virusurile hepatitice. Virusul hepatitei D. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele

morfobiologice. Markerii serologici. Patogeneza hepatitei D, superinfecţie şi coinfecţie.
Diagnosticul de laborator al hepatitei D. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia
specifică.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Metodele indirecte de evidenţiere a flagelilor bacterieni. Pregătirea preparatelor native.

Metodele de examinare. Principiul microscopiei cu fond negru şi contrast de fază.

2. Imunizarea artificială activă. Vaccinurile. Caracteristica imunităţii postvaccinale.

Vaccinarea primară şi de rapel. Cerinţele faţă de vaccinuri. Noţiuni de vaccinoterapie şi
vaccinoprofilaxie.

3. Difteria. Clasificarea agentului patogen (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.

Patogeneza difteriei şi formele clinice. Diagnosticul microbiologic. Prelevate patologice.
Microscopia directă, izolarea şi identificarea culturii pure (proba Pizu, Zacs, determinarea
toxigenezei, diferenţierea biovariantelor). Profilaxia şi tratamentul specific al difteriei.

\
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Granulaţiile de volutină. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metodele de

evidenţiere. Coloraţia Loeffler şi Neisser. Mecanismul şi tehnica de colorare. Exemple de
bacterii cu granulaţii de volutină. Importanţa practică.

2. Răspunsul imun celular (RIC). Destinaţia. Factorii implicaţi în declanşarea şi dezvoltarea

RIC. Fazele RIC.

3. Gangrena gazoasă. Clasificarea agenţilor etiologici (familie, gen, sp.). Factorii de

patogenitate (exotoxine, enzime). Manifestările clinice în dependenţă de specia
microbiană. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Metoda microscopică, izolarea şi
identificarea culturii pure. Diagnosticul rapid. Profilaxia şi tratamentul specific al
gangrenei gazoase.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Morfologia şi ultrastructura spirochetelor. Metodele de studiere. Clasificarea. Speciile

patogene. De desenat.

2. Clasificarea serurilor imune curative după provenienţă şi modul de acţiune. Caracteristica

lor, avantajele şi dezavantajele serurilor omoloage şi heteroloage.

3. Familia Herpesviridae. Genul Cytomegalovirus. Caracterele morfobiologice ale virusului

citomegalic. Patogeneza infecţiilor cauzate de CMV , manifestările clinice (infecţie
primară, reactivările). Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de CMV.
Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia specifică.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Morfologia şi ultrastructura micoplasmelor şi chlamidiilor. Metodele de studiere. Speciile

patogene.

2. Vaccinurile inactivate (omorîte). Obţinerea, avantajele şi dezavantajele vaccinurilor

inactivate. Exemple. Autovaccinul, utilizarea practică.

3. Infecţia gonococică. Clasificarea gonococilor (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.

Infecţiile gonococice acute şi cronice. Diagnosticul microbiologic. Prelevate.
Microscopia directă, izolarea şi identificarea culturii pure. Particularitaţile de recoltare a
prelevatelor şi de diagnostic a gonoreei cronice.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Noţiuni de sterilizare, obiect steril şi nesteril. Sterilizarea cu vapori fluizi şi sub presiune.
Obiectele şi regimurile sterilizării. Controlul eficienţei sterilizării.

2. Reacţiile de hipersensibilitate (RHS). Definiţie. Particularităţile RHS. Clasificarea RHS

în funcţie de mecanismele imunologice efectuate.

3. Bruceloza. Clasificarea agenţilor (familie, gen, sp.). Patogeneza brucelozei. Diagnosticul

microbiologic. Prelevate. Metoda microscopică, izolarea şi identificarea speciilor de
brucele. Diagnosticul imunologic (reacţiile Huddelson, Wright), intradermoreacţia
Burnet. Profilaxia specifică a brucelozei.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Noţiuni de sterilizare, obiect steril şi nesteril. Sterilizarea cu aer fierbinte. Obiectele şi

regimurile sterilizării. Controlul eficienţei sterilizării.

2. Reacţiile de hipersensibilitate de tip IV (mediate celular, tardive). Tipurile. Factorii

implicaţi, alergenii. Depistarea RHS de tipul IV.

3. Holera. Criteriile de clasificare a V.cholerae (serogrupe, biovariante, serovariante),

factorii de patogenitate. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele, recoltarea, conservarea.
Metoda microscopică. Metoda bacteriologică: îmbogaţirea, izolarea, acumularea,
identificarea culturii pure (teste biochimice, biologice, serologice). Etapele, durata
examenului bacteriologic. Profilaxia specifică a holerei.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ Şl FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Noţiuni de sterilizare, aseptică şi antiseptică. Metoda mecanică de sterilizare. Tipurile de

filtre. Aplicarea practică. Conservanţii.

2. Vaccinurile subunitare (fragmentate, chimice) şi anatoxinele. Obţinerea, avantajele şi

dezavantajele vaccinurilor subunitare. Noţiune de adjuvant. Vaccinurile adsorbite.

3. Infecţiile stafilococice. Clasificarea stafilococilor (familie, gen, sp.). Factorii de

patogenitate. Habitatul, infecţiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele.
Metoda microscopică, izolarea şi identificarea culturii pure. Markerii epidemiologici.
Profilaxia şi tratamentul specific al infecţiilor stafilococice.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Metabolismul microbian. Particularităţile. Enzimele bacteriene. Clasificarea, rolul în

fiziologia microbiană. Aplicarea practică în microbiologie.

2. Imunizarea artificială pasivă, caracteristica. Preparatele biologice cu anticorpi, tipurile,

cerinţele faţă de ele.

3. Pesta. Clasificarea agentului patogen (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate. Formele
clinice de pestă. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Regulile de recoltare, transportare
şi examinare a prelevatelor. Metodele microscopică, bacteriologică şi serologică.
Profilaxia specifică a pestei.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Nutriţia bacteriilor. Tipul nutriţiei şi mecanismele transportului nutrienţilor în celula

bacteriană. Clasificarea m/o după sursele de carbon. Noţiune de m/o saprofite şi parazite.

2. Vaccinurile vii atenuate. Obţinerea, avantajele şi dezavantajele vaccinurilor vii. Exemple.

3. Virusurile hepatitice. Virusul hepatitei B. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele

morfobiologice. Markerii serologici. Patogeneza hepatitei B, consecinţele. Diagnosticul
de laborator al hepatitei B. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia specifică.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Clasificarea m/o după sursele de energie. Mecanismele de obţinere a energiei la bacteriile

chemoorganotrofe. Clasificarea m/o după tipul de respiraţie. Exemple.

2. Recţiile antigen (Ag) – anticorp (Ac) in vitro. Caracteristica legaturii Ag-Ac. Fazele
interacţiunii Ag-Ac. Aplicarea practică a reacţiilor serologice. Serurile imune
diagnostice, diagnosticurile: obţinerea, aplicarea practică.

3. Infecţiile meningococice. Clasificarea meningococilor (familie, gen, sp.). Factorii de

patogenitate. Infecţiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Metoda
microscopică. Izolarea şi identificarea culturii pure. Depistarea antigenelor
meningococice în LCR. Profilaxia specifică.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. Fazele multiplicării bacteriilor în culturi periodice

(discontinue) de bacterii. Cultivarea bacteriilor şi condiţiile (principiile) necesare pentru
cultivare.

2. Reacţiile de hipersensibilitate de tip III (mediate de complexe imune solubile). Factorii

implicaţi. Mecanismul, manifestările patologice. Depistarea RHS de tipul III.

3. Infecţiile streptococice. Clasificarea streptococilor (familie, gen, sp.). Clasificarea după

aspectul hemolizei şi structurii antigenice. Factorii de patogenitate (structurali,
exotoxinele, enzimele de patogenitate). Infecţiile cauzate de S.pyogenes. Diagnosticul
microbiologic. Prelevate patologice. Metoda microscopică, izolarea culturii pure,
identificarea. Serodiagnosticul scarlatinei şi reumatismului.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Mediile de cultură. Principiile de clasificare. Mediile uzuale. Componenţa. Destinaţia lor.

Manifestarea creşterii bacteriilor în medii lichide şi solide.

2. Utilizarea practică a preparatelor biologice cu anticorpi. Modul de administrare, reacţiile

adverse şi prevenirea lor.

3. Familia Picornaviridae. Genul Enterovirus. Caracterele morfobiologice ale virusurilor

poliomielitice (morfologia, structura virionului, structura antigenică). Patogeneza
poliomielitei. Diagnosticul de laborator. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabilă),
metodele de diagnostic (virusologică, serologică). Profilaxia specifică a poliomielitei.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Metoda bacteriologică în diagnosticul bolilor infecţioase. Scopul. Prelevate de la pacienţi

şi din obiectele mediului ambiant. Principiile de recoltare, ambalare şi transportare în
laborator. Pregatirea probelor pentru investigaţiile de laborator.

2. Reacţiile de hipersensibilitate de tip II (citolitic-citotoxice). Factorii implicaţi,

consecinţele. Diagnosticul şi combaterea RHS de tipul II.

3. Caracterele morfobiologice ale virusurilor gripale, clasificarea, structura antigenică,

variabilitatea genetică. Diagnosticul de laborator al gripei. Prelevatele, metodele de
diagnostic (virusoscopică, virusologică, serologică). Profilaxia şi terapia specifică a
gripei.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ şI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Examenul bacteriologic. Etapele de izolare a culturilor pure de bacterii aerobe. Volumul

de lucru la fiecare etapă. Principiile de identificare a culturii pure.

2. Reacţiile de aglutinare pasivă (indirectă). Reacţiile de latexaglutinare şi de co-aglutinare.

Componentele, mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiilor. Aplicarea
practică.

3. Rickettsiozele. Tifosul exantematic. Agenţii cauzali (familie, gen, sp.). Patogeneza

infecţiei. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Metodele microscopică, biologică.
Diagnosticul serologic şi diferenţierea tifosului exantematic epidemic, endemic, bolii
Brill-Zinsser. Profilaxia specifică.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Metodele de creare a condiţiilor de anaerobioză pentru cultivarea anaerobilor. Izolarea

culturilor pure prin metoda Zeissler. Volumul de lucru la fiecare etapă. Particularitaţile de
identificare a culturilor pure de anaerobi.

2. Reacţia de aglutinare (RA). Componentele, mecanismul. Reacţiile de aglutinare directă

(pe lamă, în tuburi). Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiilor. Aplicarea practică.

3. Familia Herpesviridae. Clasificarea (subfamilii, genuri, spp.). Caracterele morfobiologice

ale virusurilor herpetice. Virusurile HSV 1 si HSV 2. Patogeneza infecţiilor cauzate
(infecţia primară, latentă, reactivările). Particularităţile de evoluţie la persoane
imunocompromise. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de HSV. Prelevatele.
Metodele de diagnostic. Profilaxia şi terapia specifică.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Antagonismul microbian. Tipurile. Mecanismele. Metodele de studiere. Aplicarea

practică. Eubioticele. Exemple. Utilizarea.

2. Reacţia imunoenzimatică (RIE, ELISA) indirectă. Componentele, mecanismul. Lectura şi

aprecierea rezultatelor reacţiei. Aplicarea practică.

3. Samonelozele. Salmonelele nontifoidice (bipatogene). Clasificarea (familie, gen, specii,

subspecii). Structura antigenică, clasificarea Kauffmann-White. Serovariante mai
frecvent izolate. Factorii de patogenitate. Patogeneza salmonelozelor, formele clinice.
Diagnosticul microbiologic. Prelevate, izolarea, acumularea, identificarea culturii pure
(biochimică, serologică). Diagnosticul serologic.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Antibioticele. Noţiune. Clasificarea după producent, spectrul şi efectul de acţiune asupra

celulei bacteriene. Mecanismele de acţiune a antibioticelor. Exemple.

2. Reacţia Coombs. Componentele, mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor

reacţiilor. Aplicarea practică.

3. Tuberculoza. Clasificarea agenţilor cauzali (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.

Primoinfecţia tuberculoasă - granulomul tuberculos, “complexul primar”. Evoluţia
procesului infecţios la indivizii cu rezistenţa necompromisă. Diagnosticul microbiologic.
Metoda alergică (proprietăţile tuberculinei), metodele rapide. Profilaxia specifică a
tuberculozei.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Rezistenţa microbilor la antibiotice, tipurile. Mecanismele rezistenţei dobîndite şi

manifestatea ei. Combaterea rezistenţei. Noţiuni de tulpini bacteriene sensibile,
intermediare şi rezistente la antibiotice.

2. Reacţiile de precipitare. Mecanismul. Condiţiile formării reţelei de precipitare. Reacţia de

precipitare inelară. Componentele. Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiilor. Aplicarea
practică.

3. Holera. Clasificarea vibrionilor (familie, gen, sp.). Criteriile de clasificare a V.cholerae în

serogrupe, biovariante, serovariante. Factorii de patogenitate ai V.cholerae. Patogeneza
holerei. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Principiile metodelor rapide, citirea,
interpretarea rezultatelor. Importanţa metodei serologice de diagnostic a holerei.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Metodele de determinare a sensibilităţii microbilor la antibiotice: difuzimetrică

(rondelelor), diluţiilor succesive. Noţiune de concentraţie minimă de inhibiţie (CMI) şi
concentraţie minimă bactericidă (CMB).

2. Reacţiile de hemaglutinare (RHA) şi de inhibare a hemaglutinării (RIHA).

Componentele, mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiilor. Aplicarea
practică.

3. Antraxul. Clasificarea agentului patogen (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.

Formele clinice de antrax. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Metoda microscopică.
Izolarea şi diferenţierea de antracoizi. Metoda biologică, metodele rapide (reacţia Ascoli),
proba alergică. Profilaxia şi tratamentul specific al antraxului.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Bacteriofagul. Natura. Caracterele morfobiologice. Profagul. Lizogenia. Aplicarea

practică a bacteriofagului.

2. Reacţiile de precipitare în gel. Clasificarea. Reacţia de imunodifuzie dublă (tehnicile

Elek, Ouchterlony). Componentele, mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor
reacţiilor. Aplicarea practică.

3. Borreliozele. Clasificarea agenţilor cauzali ai febrei (tifosului) recurente epidemice şi

endemice (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate. Patogeneza febrei recurente,
manifestările clinice. Diagnosticul microbiologic al febrei recurente. Prelevate. Examenul
microscopic. Metoda biologică.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Virusurile. Natura. Particularităţile biologice. Principiile de clasificare. Forma şi

dimensiunile virusurilor. Metodele de studiu.

2. Reacţia de imunofluorescenţă (RIF, reacţia Coons) directă. Componentele, mecanismul.

Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiei. Aplicarea practică.

3. Leptospirozele. Clasificarea agentilor patogeni (familie, gen, sp., s/v). Factorii de

patogenitate ai leptospirelor. Patogeneza infecţiei. Diagnosticul microbiologic. Prelevate,
examenul microscopic, izolarea şi identificarea culturii pure. Metoda biologică,
diagnosticul serologic (RHAI, RFC, RAL). Profilaxia şi tratamentul specific al
leptospirozelor.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Virusurile simple si complexe. Structura virionului. Etapele de interacţiune a virionului

cu celula gazdă.

2. Reacţia de hemaglutinare indirectă (RHAI) cu scop de seroidiagnostic. Componentele,

mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor RHAI. Aplicarea practică.

3. Salmonelozele. Clasificarea salmonelelor (familie, gen, specii, subspecii). Clasificarea

Kauffmann-White după structura antigenică. Samonelele tifoparatifoidice. Dinamica
titrului de anticorpi în febrele tifoparatifoidice, la purtători sănătoşi şi ai anticorpilor
anamnestici. Diagnosticul serologic. Reacţia de aglutinare Widal. Tehnica efectuării,
citirea şi interpretarea rezultatelor. Aplicarea practică a reacţiilor RHAI, Vi-RHAI.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Culturile celulare. Tipurile. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Metodele de indicare

şi identificare a virusului izolat.

2. Reacţia de fixare a complementului (RFC) cu scop de seroidentificare. Componentele,

mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiei. Aplicarea practică.

3. Virusurile hepatitice. Virusul hepatitei C. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele

morfobiologice. Markerii serologici. Patogeneza hepatitei C, consecinţele. Diagnosticul
de laborator al hepatitei C. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia specifică.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Izolarea virusurilor în ou embrionat de găină. Metodele de infectare. Indicarea şi

identificarea virusului izolat.

2. Reacţia de hemaglutinare indirectă (RHAI) cu scop de seroidentificare. Componentele,

mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor RHAI. Aplicarea practică.

3. Tetanosul. Clasificarea agentului (familie, gen, sp.), factorii de patogenitate. Patogeneza

tetanosului, evoluţia simptomelor clinice. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Metoda
microscopică, izolarea şi identificarea culturii pure. Profilaxia şi tratamentul specific al
tetanosului.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „Nicolae TESTEMIŢANU”

DISCIPLINA MICROBIOLOGIE CU VIRUSOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

BILET №______

1. Metoda virusologică în diagnosticul virozelor. Materiale de examinat (prelevate) de la

bolnav. Regulile de recoltare, ambalare şi condiţiile de transportare în laborator.
Pregătirea probelor pentru examinare în metoda virusologică. Etapele şi esenţa lor.

2. Reacţia imunoenzimatică (RIE, ELISA) directă (tehnica “sandwich”). Componentele,

mecanismul. Lectura şi aprecierea rezultatelor reacţiei. Aplicarea practică.

3. Dizenteria. Clasificarea agenţilor patogeni (familie, gen, spp.). Factorii de patogenitate ai

shigelelor. Patogeneza dizenteriei, simptomele clinice. Diagnosticul microbiologic.
Prelevatele. Microscopia (RIF), izolarea, acumularea, identificarea culturii pure
(biochimică, serologică), serodiagnosticul. Profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei.