MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE REALE, ECONOMICE ŞI ALE
MEDIULUI
CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI AGROECOLOGIE

REFERAT
Poluarea sonoră

SPECIALITATEA ECOLOGIE

Autor:
Student grupei EC21R
Topală Alexei

BĂLŢI, 2021

1
 Cuprins

Оглавление
Introducere.................................................................................................................................................3
Сonceptul de poluare sonoră......................................................................................................................4
Cauzele poluări sonore................................................................................................................................5
Inpactul asupra vieței umane......................................................................................................................6
Inpactul asupra naturi.................................................................................................................................7
Concluzii......................................................................................................................................................8
Bibliografia..................................................................................................................................................9

2
 Introducere

Actualitatea temei. Zgomotul poate să nu pară la fel de dăunător precum contaminarea aerului
sau a apei, dar ESTE o problemă de poluare care afectează sănătatea umană și poate contribui la
o deteriorare generală a calității mediului. Cele mai vechi probleme documentate asociate cu
zgomotul în mediile urbane se datează până în timpurile Romei antică. Si cu mărirea populație,
creșterea densității populației și dezvoltarea tehnologică problema poluarei sonore nu a despărut, iar
chiar a devenim mai gravă, în special în orasele mari mereu este prezent una sau alta sursă de
zgomot și viața orașului nu se stopează nici pentru un minut, cu totate machinele, fabricile,
magazine și Introducerea de noi procese tehnologice în industrie, creșterea puterii și vitezei
echipamentelor tehnologice, mecanizarea proceselor de producție au dus la faptul că o
persoană în producție și acasă este expusă constant la niveluri ridicate de zgomot.

Potrivit experților, zgomotul în orașele mari crește cu aproximativ 1 decibel în fiecare an.
Ținând cont de nivelul deja atins, este ușor să ne imaginăm consecințele foarte triste ale acestei
„invazii” sonore.

Scopul lucrării este de a identifica ce este «Poluarea sonoră», cauzele și efectele fiziologice ale
poluări sonore.

Obiecte de cercetare: Poluarea sonoră

Metode de cercetare: La elaborarea lucrării date sau folosit metode de cercetare precum:
metoda studiului bibliografic.

Structura și volumul: Lucrarea data are 9 pagini, conține introducerea, 4 capitole,

concluziile și bibliografia.

3
 Сonceptul de poluare sonoră
Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare sonoră, este o componentă a
poluării mediului, produsă de zgomote.

Zgomotul este definit ca un complex de sunete puternice, necoordonate. Caracteristicile

fizice sau obiective ale zgomotului privesc intensitatea sonoră, durata și frecvența. Intensitatea
este caracterul cel mai important care depinde de trăsăturile sursei, de distanță și posibilitățile de
transmitere sau multiplicare. Ea se măsoară în decibeli (db) sau foni.

Decibelul este o unitate demasura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre
intesitatea zgomotului dat și intesitate de referintă, stabilită conventional ca fiind presiunea
vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor
audibile decatre om. Tinind seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de
10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii de
referințî. Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu
intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.)

Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db. Nivelul de 20-

30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonulsonic normal. Limita
sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150
decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot).

In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei descurta
durata.Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Dar cu timpul situacia acesta sa
schimbat.

În studiile de poluare acustică, pentru determinarea aproape a oricărui tip de zgomot, în

mod special pentru domeniile industrial, protecția mediului și zgomot aeroportuar, se utilizează
sonometrele care măsoară nivelul de presiune acustică. Cu ajutorul său, prin măsurări repetate, se
poate fi obținută o hartă de zgomot a unei localități sau zone.

4
 Cauzele poluări sonore
Poluarea sonoră are multiple cauze. Ca orice poluare a mediului, zgomotul apare cel mai
adesea acolo unde există o concentrație mare a populației. Și în majoritatea cazelor este un
biproduct indispensabil standartelor noastere de viață. Cauzele principale după părerea mea sunt
următoarele:

Industrializare. Majoritatea industriilor folosesc echipamente mecanice mari care

creează mult zgomot. În plus, compresoarele, generatoarele, ventilatoarele de evacuare și
polizoarele fac, de asemenea, zgomote puternice.

Planificare proastă a orașului. În majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, planificarea

urbană defectuoasă este una dintre principalele cauze ale poluării fonice. Casele
supraaglomerate, familiile numeroase care împart spații mici, luptele de parcare și certurile
frecvente pentru lucruri neplăcute pot provoca poluarea fonică și pot perturba armonia socială.

Evenimente sociale. Zgomotul atinge vârfuri în timpul adunărilor sociale. Fie că este
vorba de nunți, petreceri sau concerte, oamenii ignoră adesea regulile stabilite de autorități și fac
zgomot enervant. Oamenii cântă și dansează în miezul nopții, înrăutățind viața locuitorilor din
jur. În plus, vânzătorii de pe piață fac și foarte mult zgomot pentru a atrage clienți.

Transport. Un număr mare de mașini pe drumuri, avioane care zboară deasupra

clădirilor rezidențiale și metrourile creează mult zgomot.

Activitate de constructii. Lucrări de construcție precum minerit, construirea de poduri,

construcția de case, drumuri și viaducte pot fi văzute peste tot. Deși poate face viața oamenilor
mai convenabilă, dezavantajul este că mașinile de construcții fac mult zgomot.

Treburi casnice. Folosim multe dispozitive în viața noastră de zi cu zi. Cum ar fi

televizoare, computere, aparate de aer condiționat, mașini de spălat și uscătore etc. Toate aceste
dispozitive creează mult zgomot care afectează calitatea vieții vecinilor.

5
 Inpactul asupra vieței umane
Zgomotul are un efect acumulativ, adică iritația acustică, acumularea în organism,
deprimă tot mai mult sistemul nervos. Prin urmare, înainte de pierderea auzului din cauza
expunerii la zgomot, apare o tulburare funcțională a sistemului nervos central. Zgomotul are un
efect deosebit de nociv asupra activității neuropsihice a organismului. Procentul bolilor
neuropsihice este mai mare între persoane care lucrează în condiții de zgomot decât între
persoane care lucrează în condiții cu nivele normale de sunet.

Zgomotele provoacă tulburări funcționale ale sistemului cardiovascular; au un efect

dăunător asupra analizoarelor vizuale și vestibulare, reduce activitatea reflexă, care provoacă
adesea accidente și răni.

Studiile au arătat că sunetele inaudibile pot avea și efecte dăunătoare asupra sănătății
umane. Deci, infrasunetele au un efect special asupra sferei mentale a unei persoane: toate
tipurile de activitate intelectuală sunt afectate, starea de spirit se înrăutățește, uneori există un
sentiment de confuzie, anxietate, frică și la intensitate mare - un sentiment de slăbiciune, ca după
un şoc nervos puternic. De exemplu, un cunoscut fizician american a sugerat ca directorul
spectacolului să folosească sunete foarte joase, zgomotoase, care, credea omul de știință, ar crea
o atmosferă de ceva neobișnuit și înspăimântător în sală. Pentru a obține un sunet alarmant,
fizicianul a proiectat o țeavă specială care este atașată de orgă. Și chiar prima repetiție i-a speriat
pe toată lumea. Orga nu scotea sunete audibile, dar când organistul apăsa tasta, în teatru s-a
întâmplat inexplicabilul: geamurile zdrăngăneau, pandantivele de cristal ale candelabrelor
răsunau. Și mai rău, toți cei care au fost prezenți în acel moment în sală și pe scenă au simțit o
teamă nerezonabilă! Iar vinovatul a fost infrasunetele, inaudibile pentru urechea umană!

Chiar și sunetele slabe din diapazon de infrasunete pot avea un impact semnificativ
asupra unei persoane, mai ales dacă sunt de natură pe termen lung. Potrivit oamenilor de știință,
tocmai prin infrasunete, care pătrund inaudibil prin cei mai groși pereți, sunt cauzate multe boli
nervoase ale locuitorilor orașelor mari. Ultrasunetele, care ocupă un loc proeminent în domeniul
zgomotului industrial, sunt de asemenea periculoase. Mecanismele de acțiune a acestora asupra
organismelor vii sunt extrem de diverse. Celulele sistemului nervos sunt deosebit de susceptibile
la efectele lor negative. Zgomotul este insidios, efectul său nociv asupra organismului este
invizibil, imperceptibil. Mechanismele de apărare în corpul uman împotriva zgomotului sunt
practic nonexistenți.

6
 Inpactul asupra naturi
Zgomotul antropic poate avea un efect dăunător asupra animalelor, crescând riscul de
deces prin modificarea echilibrului delicat în detectarea și evitarea prădătorilor sau a prăzii și
interferând cu utilizarea sunetelor în comunicare, în special în ceea ce privește reproducerea, și în
navigație și ecolocație. Aceste efecte pot modifica apoi mai multe interacțiuni în cadrul unei
comunități prin efecte indirecte. Supraexpunerea acustică poate duce la pierderea temporară sau
permanentă a auzului. Zgomotul antropogen a redus bogăția de specii a păsărilor găsite în
parcurile urbane neotropicale.

Sunetul este principalul mod în care multe organisme marine învață despre mediul lor.
De exemplu, multe specii de mamifere marine și pești folosesc sunetul ca mijloc principal de
navigare, comunicare și vânătoare. Poluarea fonică subacvatică datorată activităților umane este,
de asemenea, predominantă în mare, având în vedere că sunetul circulă mai repede prin apă decât
prin aer, este o sursă majoră de perturbare a ecosistemelor marine și dăunează semnificativ vieții
marine.

Principalele surse de zgomot antropic provin de la nave comerciale, operațiuni cu sonare

navale, explozii subacvatice (nucleare) și explorare seismică de către industriile petroliere.
Navele de marfă generează niveluri ridicate de zgomot datorită elicelor și motoarelor diesel.
Această poluare fonică ridică semnificativ nivelurile de zgomot ambiental de joasă frecvență.
Animalele precum balenele care depind de sunet pentru comunicare pot fi afectate de acest
zgomot în diferite moduri.

Poluarea fonică este una din cauze moartei anumitor specii de balene care se eșuiază pe
ţărm după ce au fost expuse la sunetul puternic al sonarului militar.

Chiar și nevertebratele marine s-au dovedit a fi afectate negativ de zgomotul antropic.

Zgomotul antropic a împiedicat comportamentul de bioirigare și îngropare a Nephrops
norvegicus. În plus, decapodul a prezentat o reducere a mișcări. Zgomotul antropic a făcut ca
scoicile să-și închidă valvele și să se mute într-o zonă de deasupra interfeței sediment-apă. Acest
răspuns inhibă scoicii să amestece stratul superior al profilului de sedimente și împiedică
alimentarea cu suspensie. Sunetul determină Amphiura filiformis să experimenteze modificări în
procesele fiziologice care au ca rezultat neregularitatea comportamentului de bioturbare.

7
 Concluzii
Pe parcursul studieri surselor bibliografice și analizări informației din acestea am ajuns la
următoarele concluzii:

1. Problema poluari sonore devine mai aspră cu parcursul timpului.

2. Majoritatea activitățălor umane în condițiile densițăți populației noastre și a planificare
rele a oraselor duce la poluare sonoră.
3. Poluarea sonoră duce la multiple probleme cu sănătate la oameni, în special probleme cu
sistemul nervos
4. Problema principală este că omul nu da seamă poluări sonore și deșe ori nu poată să lege
probleme sale cu poluarea sonoră, fiindcă ea lucrează în majoritatea cazurilor pe timp
indelungat
5. Uni animale sunt foarte sensibili de poluare sonoră cauzată de oameni

8
 Bibliografia
1. Poluarea acustică [on-line] [accesat 11 ianuarie 2022].Disponibil
https://www.wikiwand.com/ro/Poluare_acustic%C4%83
2. Шумовое загрязнение [on-line] [accesat 11 ianuarie 2022]. Disponibil
https://www.wikiwand.com/ru/Шумовое загрязнение
3. Noise pollution [on-line] [accesat 12 ianuarie 2022].Disponibil
https://www.wikiwand.com/en/Noise_pollution
4. Health effects from noise [on-line] [accesat 12 ianuarie 2022].Disponibil
https://www.wikiwand.com/en/Health_effects_from_noise
5. Шумовое загрязнение: как шум влияет на наше здоровье[on-line] [accesat 12
ianuarie 2022].Disponibil https://tion.ru/blog/shumovoe-zagryaznenie-kak-shum-vliyaet-na-
nashe-zdorove/
6. What Is Noise Pollution? [on-line] [accesat 13 ianuarie 2022].Disponibil
https://www.environmentalpollutioncenters.org/noise-pollution/