Sunteți pe pagina 1din 10

Leonardo da Vinci (1452-1519) este un artist din Florenţa,

unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii. El este un


bine cunoscut pictor, arhitect, om de ştiină, inginer şi
sculptor. Profunda sa pasiune pentru cunoaştere şi
cercetare a fost cheia spre cunoaşterea artistică şi
ştiinţifica în acelaşi timp. Inovaţia sa în pictură a influenţat
arta italiană pentru mai mult de un secol după moartea sa.
Studiile sale ştiinţifice în anatomie, optică şi hidraulică au
anticipat multe dintre descoperirile ştiinţei moderne.

Leonardo da Vinci s-a născut într-un oraş mic din Vinci, în


Toscana, lângă Florenţa. El a fost fiul unui bogat notar
florentin, numit Ser Piero, care avea 25 de ani atunci când
Leonardo a fost adus pe această lume. În acelaşi an în
care baiatul s-a născut tatăl său s-a căsătorit cu prima sa
nevastă. El nu s-a însurat cu mama lui Leonardo deoarece
aceasta a fost probabil fiica unui fermier. Mama băiatului
se numea Catarina, numele ei este tot ce se ştie astăzi
despre ea.

Pe la mijlocul anului 1460 familia s-a stabilit în Florenţa,


unde lui Leonardo i s-a oferit cea mai bună educaţie. El a
avansat rapid atât social cât şi intelectual. Leonardo da
Vinci era chipeş, perseverent în conversaţie, un bun
muzician şi improvizator. Prin 1466 a fost apreciat ca
garzone al lui Andrea del Verrocchio. În atelierul acestuia,
Leonardo a fost introdus în multe activitaţi, de la pictarea
pieselor din altar până la sculptarea unor mari monumente
din marmură sau bronz.

În 1472 a intrat în cercul pictorilor din Florenţa, iar în 1476


era încă considerat asistentul lui Verrocchio. În 1478
Leonardo da Vinci a devenit un maestru independent.
Primul său angajament a fost să picteze piesele din altar,
din capela Palazzio Vecchio. Prima sa mare operă a fost
“Adoraţia Magilor” (începută în 1481, dar neterminată).
Alte lucrări din tinereţea sa sunt: “Benoise Madonna”
(1478), portretul “Ginerva de Benci” (1474) şi “Sfântul
Jarome” (neterminat).

Prin 1482, el a intrat în serviciille ducelui de Milano,


Ludovico Sforza. În scrisoarea adresată ducelui Milanului
Ludovico Sforza spre a-şi oferi serviciile, Leonardo da
Vinci îşi dezvăluie în 10 paragrafe problemele de
tehnologie pe care le studiase şi pe care era convins că le
soluţionase. De altfel, nenumaratele desene, schiţe şi
explicaţii aflate în manuscrisele rămase de la el confirmă
aceste afirmaţii.Textul scrisorii, deşi limitându-se aproape
exclusiv la domeniul ingineriei militare, indică varietatea cu
totul neobişnuită a unor asemenea probleme şi soluţii:

“1. Dispun de un tip de poduri extrem de uşoare şi de


rezistente, adaptate pentru a fi transportate foarte uşor
[…] şi altele solide şi rezistente la foc şi în luptă, uşor de
ridicat şi uşor de aşezat. De asemenea, dispun de metode
de ardere şi distrugere a acelora a duşmanilor.

2. Când un loc este asediat ştiu cum să scot apa din


tranşee şi să fac o infinită varietate de poduri, adăposturi
şi scări şi alte dispozitive.
3. Idem. Dacă, datorită înălţimii malurilor sau rezistenţei
locului şi a poziţiei sale, este imposibil, în timpul unui
asediu să tragă folos de pe urma bombardamentului, eu
am metode de distrugere a orcărei roci sau fortăreţe, chiar
de ar fi construită pe o stâncă.

Leonardo Da Vinci – inventiile unui geniu


Unele din lucrarile lui Leonardo ar fi – Roata motrice,
Schimbatorul de viteze, Ciocanul, Ridicatorul de coloane,
Mecanismul autoblocant, Rulmentul cu trei sfere, Surubul
lui Arhimede, Masina cu autopropulsie si Podul arcuit…

Scrierea in oglinda

Nu se stie nici astazi cu exactitate motivul pentru care


Leonardo a adoptat acest gen straniu de scriere, dar se
pare ca ii era extrem de usor sa umple pagina dupa
pagina in acest fel, insotind randurile cu desene si schite.
Oare incerca in acest fel sa se apere de ce care doreau sa
ii fure ideile sau isi ascundea descoperirile si intentiile de
adversarii sai ? Scria cu mana stanga, si potrivit
contemporanilor care au avut sansa sa il vada la lucru
perfectionase aceasta tehnica atat de mult, incat nici nu
mai folosea o oglinda. Oricare ar fi fost motivul,
insemnarile sale au fost greu de descifrat ulterior, mai ales
pentru ca Leonardo, ca o masura secundara de siguranta,
folosise adesea anagrame si coduri.

Costumul de scafandru

Da Vinci era fascinat nu doar de ideea de zbor, dar si de


mare si de posibilitatea ca intr-o zi omul sa se poata
scufunda liber in adancurile acesteia, pentru a-i descoperi
secretele. Cum nici macar cel mai bun inotator ar fi putut
rezista prea mult in adancuri, Leonardo a inventat primul
costum de scafandru din istorie. Realizat din piele bine
tabacita, dar usoara, avea si o teava prin care se putea
respira si era legat la un clopotel, care plutea la suprafata.
In caz de pericol, temerarul scufundator putea sa traga de
un fir, iar clopotelul se scutura, dand alarma. Practica era
si mica punguta atasata la costum, pentru eventualele
nevoi fiziologice ale scufundatorului.

Podul rotitor

Ca inventator, Leonardo da Vinci era pasionat si de


stiintele militare, incercand mereu sa inventeze noi arme si
masini de lupta, cum le numea. Un astfel de echipament
era si podul rotitor, un sistem simplu, care permitea
armatei sa treaca un rau, apoi sa traga podul si sa il
demonteze, pentru a-l folosi ulterior.
Masina de zburat

Observand indelung pasarile, da Vinci a realizat mai multe


modele de “masini de zburat”, care imitau natura pe cat
posibil. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute,
semanand mai curand cu un planor al zilelor noastre, doar
ca aripile se puteau misca. Modelul avea si un loc pentru
pilot, fiind practic o barca usoara, cu aripi. Din pacate nici
unul dintre modele nu avea sa functioneze, ceea ce nu l-a
impiedicat pe inventator sa continue sa caute.

Tunul cu trei tevi

Paradoxal, desi era impotriva razboaielor, Leonardo da


Vinci era pasionat de tehnica militara, iar una dintre
inventiile sale a fost un tun cu trei tevi, care ar fi schimbat
pentru totdeauna soarta multor batalii daca ar fi fost
folosit. Usor si rapid, avea sa ramana doar un proiect,
privit cu scepticism de militarii vremii.

Surubul aerian
O alta masina de zburat a fost un proiect de elicopter,
numit de Leonardo “surubul aerian”. Chiar daca specialistii
de astazi sustin ca ideea n-ar fi putut fi vreodata pusa in
practica, Leonardo a trasat minutios planul acestei inventii
ciudate, care ar fi avut nevoie de patru oameni pentru a fi
pusa in miscare. Nu a construit niciodata insa acest
helicopter renascentist, inspirat cel mai probabil de
mecanismul morilor de vant.

Orasul Ideal

Traind in orasul Milano, da Vinci visa in calitate de arhitect


la proiectul unui oras ideal, unde s-ar fi simtit cu adevarat
ca acasa. Avea sa lase posteritatii un numar impresionant
de proiecte de arhitectura urbana, foarte detaliate, in care
lua in considerare toate aspectele necesare unui oras
modern, potrivit chiar zilelor noastre.

Masina cu auto-propulsie

In afara de cucerirea marilor si vazduhurilor, era nevoie de


masina care sa il ajute pe om sa circule cat mai repede pe
pamant. Dupa mai multe incercari, Leonardo avea sa
realizeze un model al unei “masini” din lemn, auto-
propulsata de un ingenios sistem de arcuri si roti dintate.
Avea sa ascunda desenele, de teama ca va fi din nou
acuzat ca ideile sale nu se potrivesc cu cele ale Bisericii,
si nu a incercat niciodata sa construiasca revolutionara
masina. Uitat intre hartiile inventatorului, planul avea sa fie
redescoperit, iar in 2004 o echipa de cercetatori de la un
muzeu din Florenta au construit o astfel de masina. Spre
surprinderea multora, masina functiona, chiar daca era
greu de controlat si se misca incet. Cu siguranta ca
Leonardo nu s-ar fi mirat daca si-ar fi vazut “automobilul”
in mers.

Erele geologice

In timp ce multi dintre contemporanii sai sustineau ca


prezenta fosilelor de moluste pe platourile montane se
datoreaza Potopului biblic, Leonardo incerca sa gaseasca
o alta explicatie. Cu secole inainte de a se vorbi despre
placile tectonice, el a intuit ca muntii s-au inaltat de-a
lungul unor lungi perioade de timp, fiind altadata fundurile
unor mari disparute. Teoria era nebuneasca si chiar
eretica, dar cine si-ar fi putut imagina ca avea sa fie
confirmata peste secole ?

Omul Vitruvian

Omul Vitruvian sau Homo Universalis este cu siguranta


cel mai cunoscut desen realizat de Leonardo da Vinci,
dupa proportiile alese de Vitruvius, un celebru arhitect
roman, pe care inventatorul il admira. O imagine
simbolica, care a fost de-a lungul istoriei interpretata in
diverse moduri, acest om universal ramane semnificativ
pentru Leonardo da Vinci.
Alte curiozități:
Era obsedat de razboi. Multe dintre inventiile sale, cum ar
fi tancul sau mitraliera, au legatura cu acest domeniu.
 Leonardo a fost primul care a dat o explicatie pentru
faptul ca cerul este albastru. Acesta aparenta este
determinata de felul in care se reflecta lumina Soarelui in
atmosfera Pamantului.
Maestrul a dezvoltat noi tehnici de pictura si formule de
vopsele. Datorita experimentelor in acest domeniu, multe
dintre operele sale s-au deteriorat mai repede decat ar fi
trebuit. Acesta este cazul “Cinei cea de taina”, care a
inceput sa se dezintegreze aproape imediat ce a fost
creata. In cazul frescei, artistul nu a urmat tehnica
traditionala, totodata eficienta, a culorilor pe baza de apa
aplicate direct pe gips ud, ci a folosit culori pe baza de ulei
pe o suprafata realizata in mare parte din gips, bitum si
rasina. Opera s-a faramitat si cojit atat de mult, incat la un
moment dat s-a crezut ca nu mai poate fi salvata.

 Leonardo da Vinci nu si-a facut niciun autoportret in


tinerete, de aceea specialistii au fost nevoiti sa ia in
considerare si sa testeze unele teorii conform carora
artistul si-ar fi inclus chipul in cateva dintre operele sale.
Istoricul de arta american, Ross King, sustine ca a
descoperit chipul lui Leonardo da Vinci in “Cina cea de
taina”.

Acesta declara ca in celebra pictura Leonardo da Vinci ar


putea fi apostolul Iacob si apostolul Toma, conform
DailyMail. Isi bazeaza afirmatia pe un poem scris in 1490
de un prieten al maestrului, Gasparo Visconti. In versurile
poeziei, autorul face glume pe seama unui artist
necunoscut care isi foloseste propriul chip in picturi.

S-ar putea să vă placă și