1.

Se evidentiaza alimentarea cu numerar a ATM-urilor si ATV-urilor

102 = 101

2. Se evidentiaza ridicarea numerarului de la automatele bancare de catre

clientului aceleiasi banci
2511 = 102

3. Se evidentiaza ridicarea numerauli de la automatele bancare de catre clientul

unei alte banci:
1611 = 102

4. Se evidentiaza sumele incasate de la banca clinetului care a folosit automatul

bancar altul decat cel al bancii emitente
1111 = 1611

Contul 109 Alte valori inregistreaza cecuri de calatorie cumparate si neremise de

emitenti pentru incasare; este un cont de activ care se debiteaza in corespondeta
cu urmatoarele conturi: 101, 2511 cu valoarea cecurilor de calatorie cumparate de
la clientela si se crediteaza cu debitul contului 1611, cu valoarea cecurilor de
calatorie cumparate si remise emitentilor, pentru incasare.
Soldul final creditor al contului 109 Alte valori, reflecta valoarea cecurilor
cumparate si neremise spre incasarea emitentilor.
• Cecurile de calatorie sunt instrumente de plata emise, de regula, de
organismele specializate, pentru o suma fixa si intr-o moneda determinata.
Cecurile de calatorie au in general o valabilitate nelimitata in timp si sunt
acceptate ca instrument de plata sau pot fi schimbate imediat in moneda locala.

Contabilitatea operatiunilor de decontare cu banca centrala BNR

Institutiile de credit autorizate care au conturi deschise in romaniaa, pot sa
functioneze daca au conturi deschise la BNR.
Prin intermediul contului curent deschis de fiecare institutie de credit se
realizeaza decontarile cu banca centrala altei institutii de credit si tot odata se
pastreaza rezerva minima obligatorie RMO
Decontarile unei institutii de credit cu BNR privesc
1. RMO
2. Depozitele constituite la BNR
3. Imprumuturile primite de la BNR

Contabilitatea operatiunilor privind RMO

RMO sunt reprezentate de disponibilitatile banesti ale instituiilor de credit in
lei si in valuta pastrate in conturile deschise la BNR
Bancile sunt obligate sa mentina in conturile deschise la BNR nivelul prevazut al
RMO ca medie zilnica pe durata perioadei de aplicare.
RMO are doua functii
1. Parghie de expansiune sau delimitare a disponibilitatilor de creditare a
economiei
2. Contributie a tuturor bancilor comerciale la asigurarea capacitatii de
interventie financiara in timp real a bancii centrale
Soldul creditor al condului 1111 nu trebuie sa fie la sfarsitul zilei bancare sub
valoarea RMO
Nivelul RMO se calculeaza pe baze statistice, in urma observarii elementelor de
pasiv din bilant
Principalii parametrii ai determinarii RMO sunt:
1. Baza de calcul al RMO se determina ca nivelul mediu, pe o anumita perioada de
observare a soldurilor elementelor de pasiv in lei si in valuta din bilantul
bancilor, cu exceptia pasivelor interbancare, a obligatiilor catre BNR si a
capitalurilor proprii.
2. Perioada de observare este intervalul de timp pentru care se determina baza
de calcul.

Perioade de observare si cea de aplicare au durata de 1 luna, fiind succesive,

prima dintre ele reprezentand intervalul cuprins intre data de 24 a lunii
precedente si data de 23 a lunii curente.

Nivelul prevazut al RMO = baza de calcul x rata rezervelor

Nivelul efectiv al RMO = soldul mediu al contului 1111 (media soldurilor simplitice
pe perioada de aplicare)
Excedent de rezerve = nivelul efectiv – nivelul prevazut
Deficit de rezerve = nivel prevazut – nivel efectiv

OBS!
Pentru nivelul efectiv al rezervelor BNR plateste dobanda pana la nivelul prevazut
al RMO.
Pentru excedentul de RMO, diferenta pozitiva dintre nivelul efectiv si cel prevazut
al RMO, BNR nu plateste dobanda
Deficitul de rezerve, diferenta negativa dintre nivelul efectiv si nivelul prevazut
aferent RMO pentru care se aplica o dobanda penalizatoare, iar abaterile repetate
se sanctioneaza prin advertisment, amenzi sau prin limitarae operatiunilor
institutiei de credit.

OBS!
Reflectarea in contabilitate a decontarilor privind RMO se realizeaza utilizand
contul 1111 Cont curent la BNR; in debit se inregistreaza incasarea dobanzii
bonificate, iar in credit plata penalizatoare in cazul decontarilor privind
dobanzile aferente RMO.

Contabilitatea operatiunilor privind depozitele constituite la BNR

Depozitele constituite la BNR de institutiile de credit se impart in
1. Depozite la Vedere sau OVERNIGHT
2. Depozite la termen
3. Depozite colaterale
4. Depozite rambursabile dupa notificare

Depozitele la vedere sunt depozite convertibile in numerar fara intarzieri sau

restrictii sau penalitati semnificative
Depozitele la termen nu pot fi transformate inainte de un termen fix prestabilit
sau pot fi transformate in numerar inainte de termenul convenit numai daca
detinatorul plateste penalitati
Depozitele colaterale sunt depozite in garantie sau pentru efectuarea unei plati
ulterioare determinate
Depozitele ramburasbile dupa notificare sunt depozite netransferabile, fara termen,
care nu pot fi transformate in numerar decat dupa expirarea unei perioade
notificate; inainte de expirarea perioadei notificate transformarea in numerar nu
este posibila sau este posibila numai cu plata unor penalitati.

Inregistrarea in contabilitate a depozitelor la BNR se realizeaza utilizand

conturile din grupa 11 – decontari cu BNR
1112 – Depozite la vedere la BNR
1113 – Depozite la termen la BNR
1114 – Depozite colaterale la BNR
1115 – Depozite la BNR rambursabile dupa notificare

Aceste conturi sunt de activ, se debiteaza la constituirea depozitelor cu sumele

tranferate din contul curent al institutiilor de credit deschis la BNR si se
crediteaza la lichidarea depozitelor. Soldul debitor arata valoarea depozitelor
constituite la BNR si nelichidate.
Dobanda de incasat aferenta depozitelor constituite la BNR si neajunsa la scadenta
se inregistreaza in debitul contului de creante 11711 Creante atasate si in
creditul contului de venituri 7011 Dobanzi de la BNR
Dobanda la depozite se plateste la scandeta depozitului.

Contabilitatea operatiunilor privind imprumuturile de refinantare primite de la BNR

BNR, prin refinantare, furnizeaza lichiditati bancilor solicitante, aflate in
dificultate de trezorerie, in conditiile pe care le considera necesare pentru a
realiza obiectivele politicii monetare, tinand seama de situatia specifica pietei.
Refinantarea institutiilor de credit de catre BNR este o operatiune de imprumut pe
termen scurt, de regula de maximum 90 de zile calendaristice, cu exceptia cazurilor
in care Consiliul de administratie al BNR decide un alt termen.
Imprumuturile de refinantare ce se pot acorda de catre BNR institutiilor de credit
sunt: imprumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare, creditul
lombard si alte imprumuturi.
A. Imprumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garanntare
B. Creditul lombard
C. Alte imprumuturi

Imprumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garanntare acordate de BNR

participantiilor de eligibili, printre care si institutiile de credit, sunt
imprumuturi acordate in scopul injectarii de lichiditate, acestia pastrand
proprietatea asupra activelor eligibile aduse in garantie.

OBS!
Activele eligibile aduse in garantie sunt:
-titluri de stat, certificate de depozite emise de BNR precum si alte categorii de
active eligibile negociate stabilite pe baza hatararii consiliului de administartie
al BNR

B. Creditul lombard (overnight) este o forma de refinantare cu totul speciala,

acoradata peste noapte institutiilor de credit pentru asigurarea platilor zilnice
ale acestora. Institutiile de credit pot avea acces la creditul lombard pe baza
uneicereri scrise adresate BNR.
Overnight = data decontarii in aceeasi zi cu data tranzactiei si scadenta in
urmatoarea zi lucratoare. In cazul in care scadenta creditului este o zi bancara
nelucratoare, rambursarea are loc in urmatoarea zi bancara lucratoare.

Garantiile trebuie reconstituite pana la momentul acordarii creditului, iar

valoarae trebuie sa acopere in proportie de 100% creditul si dobanda aferenta.

OBS!
Rata dobanzii pentru creditul lombard este stabilita de catre consiliul de
administratie al BNR

Alte imprimuturi = imprumuturile emise de institutiile de credit de la BNR si care

nu pot fi incadrate in una din categoriile de imprumuturi prezentate
Conturile utilizate sunt cele din grupa 11 – decontari cu BNR astfel:
112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR
1121 – Imprumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare
1122 – Imprumuturi lombard
1123 – Alte imprumuturi
117 – Craente atasate, datorii atasate si sume de amortizat
1172 – Datorii atasate si sume de amortizat
11721 - Datorii atasate
Contul 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR este un cont de pasiv, cu sintetice
de gradul 2 in functie de tipul imprumutului primimt. Creditarea si debitarea lui
se face in contrapartida cu contul 1111 Cont curent la BNR la primirea
imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Soldul final creditor al contului
reprezinta imprumuturi de refinantare primite si neajunge la scadenta.
Dobanzile de platit pentru imprumuturile primite de la BNR se urmaresc folosind
contul 11721 – Datorii atasate (pasiv). Se crediteaza prin debitul contului 601
Dobanzi la BNR (cu valoarea dobanzilor si neajunse la scadenta, aferente
imprumuturilor de refinantare) si se debiteaza prin creditul contului 1111 Contu
curent la BNR (cu valoarea dobanzilor platite). Soldul final creditor al contului
indica datorii din dobanzi calculate si neajunge la scandeta, aferente
imprumuturilor de refinantare primite de la BNR.

Garantiile ce trebuie constituite pana la momentul acordarii creditului se vor

evidentia cu ajutorul conturilor din afara bilantului, respectiv contul de activ
911 Garantii date institutiilor de credit. Acest cont se debiteaza in momentul
constituirii angajamentului si se crediteaza la anularea sa cu valoarea activelor
eligibile care trebuie sa acopere atat valoarea creditului, cat si pe cea a
dobanzii.